La data de 21.10.2013, inculpatul D. P. C., cu intenţie l-a determinat pe M. E. F. să taie fără drept 4 arbori de esenţă gârniţă, care nu prezentau marcă silvică, din pădurea bunicului său, cauzând prin aceasta un prejudiciu de 807,59, depăşind de 9,501 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.Fapta mai sus prezentată întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate faptă prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 108 alin 1 lit. a din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) cu aplicarea art. 5 din Codul penal şi se pedepseşte cuînchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.Fiind cercetat de organele de urmărire penală, inculpatul a recunoscut fapta pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa.

De asemenea, inculpatul D. P. C a încheiat cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia acordul de recunoaştere a vinovăţiei, prin acordul respectiv  stabilindu-se o pedeapsă de 1 an închisoare, executată în condiţiile art. 91 şi următoarele din Codul penal (suspendarea executării pedepsei sub supraveghere).La data de 05.11.2014 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Strehaia sub nr. 2421/313/2014, acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia şi inculpatul D. P.C.

Ce a decis instanţa de judecată în cazul mai sus menţionat şi cum a argumentat hotărârea

respectivă?Prin Sentinţa penală nr.143/15.12.2014, Judecătoria Strehaia, în art. 485 alin. 1 lit.b din Codul de procedură penală, a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia cu inculpatul D. P. S. -, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, faptă prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 108 alin 1 lit. a din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) cu art. 5 din Codul penal obiect al cauzei penale nr. 1612/P/2013 şi a trimis dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale; cheltuieli judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa a avut în vedere următoarele considerente:Analizând acordul de recunoaştere a vinovăţiei, instanţa a constatat că acesta respectă dispoziţiile art. 478-481 din Codul de procedură penală, în sensul că este încheiat după punerea în mişcare a acţiunii penale, este avizat de procurorul ierarhic superior, infracţiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancţionată de lege cu pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, şi cuprinde menţiunile expres prevazute de art. 482 din Codul de procedură penală.Cu privire la menţiunile expres prevăzute de art. 482 din Codul de procedură penală, s-a reţinut de către instanță că una dintre acestea este cea referitoare la felul şi cuantumul, precum şi forma de executare a pedepsei ori soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat.

În speța de față instanța a constatat că în acordul de recunoaştere a vinovăţiei pedeapsa negociată între procuror şi inculpat era de 1 an închisoare și urma a fi executată în regimul prevăzut de art. 91 şi următoarele din Codul penal (suspendarea executării pedepsei sub supraveghere).În aplicarea dispoziţiilor art. 485 alin 1 lit. b din Codul de procedură penală, conform căruia instanţa respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 480 – 482 cu privire la toate faptele reţinute în sarcina inculpatului, care au făcut obiectul acordului, sau dacă apreciază că soluţia cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat este nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului, instanţa a constatat că inculpatului nu i se poate aplica pedeapsa de 1 an închisoare convenită a fi executată în regimul prevazut de art. 91 şi următoarele din Codul penal (suspendarea executării pedepsei sub supraveghere).Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este o formă de negociere prin care se ajunge la o înţelegere cu privire la soluţionarea învinuirilor aduse învinuitului, fără a desfăşura un proces judiciar competent, în care inculpatului i se garantează  toate drepturile prevăzute de lege.Dispoziţiile art. 482 alin 1 lit. h din  din Codul de procedură penală condiţionează încheierea acordului de recunoaştere a vinovăţiei de stabilirea felului, cuantumului si forma de executare a unei pedepsei ori soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Instanța de judecată a apreciat că, în speță, procurorul şi inculpatul trebuiau să negocieze aplicarea unei pedepse cu închisoare cu executare, stabilită din pedeapsa ce urmează a fi dispusă pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate faptă prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 108 alin 1 lit. a din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) cu art. din  5 Codul penal şi care a fost negociată la un an închisoare în condiţiile art. 91 si următoarele din Codul penal, şi din pedeapsa de 6 luni închisoare pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 11/2013 a Judecătoriei Strehaia și care se revocă în condiţiile art 83 din Codul penal anterior.Din fişa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat ca acesta a mai fost condamnat prin Sentinţa penală nr.11/18.01.2013 a Judecătoriei Strehaia (definitivă prin decizia nr. 1008/2013 a Curţii de Apel Craiova) la o pedeapsă de şase luni închisoare în condiţiile art. 81-82 din Codul penal anterior (suspendarea condiționata a executării pedepsei).Prezenta faptă care face obiectul acordului de recunoaştere a vinovăţiei este săvârşită de către inculpat în interiorul termenului de încercare, astfel că în temeiul art. 15 din Legea nr. 187/2012 , se  face aplicarea art. 83 din Codul penal anterior astfel că pedeapsa rezultantă se execută în regim de detenţie.Procurorul şi inculpatul au negociat aplicarea pedepsei si a modalităţii de executare pentru infracţiunea de instigare la tăiere fără drept de arbori din fondul forestier naţional, indiferent de forma de proprietate faptă prevăzută de art. 47 din Codul penal raportat la art. 108 alin 1 lit. a din Codul silvic (Legea nr. 46/2008) cu art. 5 din Codul penal, fără ca inculpatul să cunoască consecinţele aplicării dispoziţiilor art. 83 din Codul penal anterior .Convingerea inculpatului, aşa cum a fost întocmit prezentul acord de recunoaştere a vinovăţiei este că execută opedeapsă neprivativă de libertate, or instanţa făcând aplicarea dispoziţiilor

art. 15 din Legea nr. 187/2012 îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă ce se va executa în regim de detenţie şi pe o durată mai mare decât cea convenită, adică de un an închisoare plus 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr 11/2013 a Judecătoriei Strehaia.

Dacă hotărârea instanţei de fond a fost atacată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria

Strehaia și de către inculpatul D. P. S.  şi, în caz afirmativ, hotărârea a fost confirmată sau

infirmată de catre instanţa superioară?Da, sentinţa penală nr.143/15.12.2014 pronuntata de Judecătoria Strehaia  a fost atacată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Strehaia care a arătat că în mod greşit instanţa de fond a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei, în condiţiile în care procurorul şi inculpatul încheie un acord numai în privinţa infracţiunii ce formează obiectul cauzei, celelalte aspecte intrând în competenţa instanţei;  sentinţa penală nr.143/15.12.2014 pronunţată de Judecătoria Strehaia  a fost confirmată de către instanţa superioară.Pentru a pronunţa hotărârea respectivă instanţa a avut în vedere următoarele considerente:Potrivit dispoziţiilor art.482 din Cod procedura penală, acordul de recunoaştere a vinovăţiei cuprinde, printre altele, felul şi cuantumul, precum şi forma de executare a pedepsei.

În speţă, în acordul de recunoaştere a vinovăţiei s-a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare, iar forma de executare fiind cea prevăzută de art.91 si următoarele din Codul pena l(suspendarea executării pedepsei sub supraveghere).Ori, inculpatul D. P. C. a fost condamnat anterior prin Sentința penală nr.11/18.01.2013 a Judecătoriei Strehaia (definitivă prin decizia nr.1008/30.04.2013 a Curţii de Apel Craiova), la pedeapsa de 6 luni închisoare, dispunându-se suspendarea condiţionată a executării pedepsei, potrivit art.81 Cod penal anterior, pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni.În condiţiile în care infracţiunea ce formează obiectul prezentei cauze a fost săvârşită în interiorul termenului de încercare, sunt aplicabile dispoziţiile art.83 din Codul penal anterior, context în care nu se mai poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art.91 din Codul penal.

Prin urmare, modalitatea de executare a pedepsei stabilită în acordul de recunoaştere a vinovăţiei este nelegală, astfel încât în mod corect instanţa de fond a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei. (Decizia penala nr. 86/26.01.2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Dosar nr.2421/313/2014).