UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURESTI

Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

PRACTICA DE CERCETARE - PROIECTARE

CONTABILITATEA SI GESTIUNEA IMOBILIZARILOR CORPORALE, CU STUDIU DE CAZ LA SC AIHCB SA

Autor : Ispas ( Pastiu ) P. Stefania Camelia anul IV, ID, seria A

Indrumator: Lect. univ. dr. Lacramioara HAIDUC

Bucuresti

1

2007I. Capitol introductiv

Bazele contabilitatii: definire, obiect de studiu, metoda si principiile contabilitatii

Contabilitatea este privita ca arta de a inregistra si sistematiza, intr-un mod semnificativ,

valoarea monetara a tranzactiilor comerciale si evenimentelor cu caracter financiar, de a intocmi

documentele contabile de sinteza si de a interpreta rezulatatele.

Contabilitatea este considerata ca fiind arta reprezentarii abstracte a realitatii economice.

Contabilitatea poate fi privita atat ca o disciplina stiintifica, cat si ca o tehnica de producere,

prelucrare si transmitere a informatiei contabile, dar si ca o arta a inregistrarilor contabile, ca un

limbaj specializat sau ca un joc social.

Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor

efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.

Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare, prin care se deosebeste de celelalte stiinte.

Diviziunea muncii si autonomia gestionara a agentilor participanti la circuitul economic impun

separarea patrimoniala a resurselor economice ale societatii si a rezultatelor obtinute. Astfel, apare

patrimoniul ca structura economica si juridica de gestiune a valorilor materiale si banesti.

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei

persoane fizice sau juridice, precum si bunurile economice la care acestea se refera.

Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee care actioneaza ca un tot unitar, in

vederea stabilirii normelor si principiilor cu caracter special, cu ajutorul carora contabilitatea

cerceteaza starea si miscarea tuturor elementelor patrimoniale, pentru a sesiza legaturile dintre

acestea, iar pe aceasta baza sa se calculeze rezultatele finale ale activitatii si sa se analizeze si

controleze activitatea desfasurata de unitatile patrimoniale respective.

Metoda contabilitatii reprezinta totalitatea procedeelor interdependente pe care aceasta le

foloseste in scopul realizarii obiectului ei de studiu.

Obiectivul central al contabilitatii trebuie sa fie redarea unei imagini fidele a patrimoniului

unitatii prin respectarea principiilor care guverneaza contabilitatea. Principiile contabile reprezinta

instrumentul de perfectionare si normalizare a contabilitatii.

Principiile contabilitatii sunt:

- principiul sinceritatii = aplicarea cu buna credinta si profesionalism a legii, a

standardelor si procedurilor contabile, in functie de cunosterea pe care

responsabilii de conturi trebuie sa o aiba asupra realitatii si a importantei

operatiilor si situatiilor

2

- principiul autonomiei unitatii = raporturile contabile sunt circumscrise la totalitatea

drepturilor si obligatiilor unei entitati exprimate in bani

- principiul continuitatii = unitatea isi continua activitatea intr-un viitor previzibil

fara a intra in starea de lichidare sau reducere sensibila a activitatii

- principiul specializarii exercitiilor = delimitarea in timp a veniturilor si

cheltuielilor aferente unitatii pe masura angajarii acestora si trecerea lor la

rezultatul exercitiului la care se refera

- principiul stabilitatii unitatii monetare = unitatea monetara este stabila

- principiul costului istoric = orice valoare economica inregistrata in contabilitate

este bazata pe costul de intrare, consemnat in documentele justificative

- principiul permanentei metodelor = metodele de evaluare trebuie aplicate in mod

consecvent de la un exercitiu financiar la altul

- principiul prudentei = aprecierea justa a faptelor, pentru a preveni riscul de transfer

asupra viitorului a incertitudinilor prezente, succeptibile sa greveze patrimoniul si

rezultatele unitatii

- principiul importantei relative = punerea in evidenta a tuturor operatiilor

economice si financiare, a informatiilor a caror importanta poate afecta evaluarile

si deciziile

- principiul necompensarii = excluderea compensarilor intre posturile de activ si

cele de pasiv ale bilantului contabil si intre venituri si cheltuieli ale contului de

rezultate

Organizarea si tinerea contabilitatii

Contabilitatea, ca activitate specializata în masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si

controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din

administrarea persoanelor juridice si fizice, trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si

sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara,

performanta financiara si fluxurile de trezorerie , atât pentru cerintele interne ale acestora, cât si în

relatiile cu investitorii, prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii, institutiile

guvernamentale si alti utilizatori.

Contabilitatea se organizeaza si se conduce în urmatoarele variante:

- de regula, în compartimente distincte, conduse de catre Director economic, Contabil sef

sau alte persoane împuternicite. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si

3

raspund împreuna cu persoanele din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii în

conditiile legii.

- pe baza de contracte de prestari de servicii si de persoane juridice autorizate sau de

persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert-contabil si care raspund potrivit

legii. Unitatile la care contabilitatea nu este organizata în compartimente distincte sau care nu au

personal încadrat cu contract de munca pot încheia, potrivit legii, contracte pentru conducerea

contabilitatii si întocmirea situatiilor financiare cu societati de expertiza contabila si cu persoane

fizice autorizate.

Persoanele obligate legal sa organizeze si sa tina contabilitatea proprie, conduc

contabilitatea în partida dubla si întocmesc situatii financiare anuale dupa normele contabile si

reglementarile impuse de catre Ministerului Finantelor Publice.

Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a întreprinderilor sunt

situatiile financiare anuale, care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei

financiare, fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului,

ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.

Managementul financiar-contabil are ca principal obiectiv asigurarea conditiilor necesare

pentru întocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale; organizarea si tinerea

corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea

rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situatiilor financiare, publicarea si

depunerea la termen a acestora la organele de drept; pastrarea documentelor justificative, a

registrelor si situatiilor financiare; organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul

întreprinderii.

Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societatii, să verifice dacă bilanţul contabil

şi contul de profit si pierdere sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din

urmă sunt regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru

întocmirea bilanţului contabil.

Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor, cu cel puţin o lună înainte de ziua stabilită

pentru şedinţa adunarii generale a actionarilor, bilanţul exerciţiului financiar ce urmează a fi

dezbătut, cu contul de profit si pierdere, însoţit de raportul lor şi de documentele justificative.

Cenzorii au dreptul să participe la adunările administratorilor, fără să aibă drept de vot şi să

obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor comerciale.

Cenzorii sunt obligaţi: să facă în fiecare lună şi pe neaşteptate, inspecţii casieriei şi să

verifice existenţa tuturor titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii; sa convoace si sa ia

4

parte la adunarea generala a actionarilor când n-a fost convocată de administratori; să constate

regulata depunere a garanţiei din partea administratorilor; să vegheze ca dispoziţiile legii şi ale

actului constitutiv să fie îndeplinite de administratori şi lichidatori. Cenzorii vor aduce la cunoştinţă

administratorilor neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor

actului constitutiv.

Prezentarea documentelor justificative si a formularelor financiar contabile

Operatiile economice si financiare se consemneaza, in momentul efectuarii, in documente,

numite documente justificative. Standardele de Contabilitate Internaţionale, definesc documentele

justificative ca fiind documente primare care probează legal o operaţiune.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, angajează

răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat

în contabilitate. Documentele primare sau actele justificative ca dovezi scrise ale faptelor

economice şi financiare, constituie surse de informaţii pentru toate formele evidenţei, ca tablou de

bord al managementului finanaciar contabil. Orice operaţie patrimonială se consemnează în

momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind

astfel calitatea de document justificativ.

Conţinutul documentelor justificative este următorul: denumirea documentului; denumirea

şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul; numărul şi data întocmirii documentului;

mentionarea părţilor care participă la efectuarea operatiilor patrimoniale; temeiul legal al efectuării

acesteia; datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate; numele şi prenumele, precum

şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat.

Dobândesc calitatea de document justificativ înscrisurile in care se consemnează, în

momentul efectuării, o operaţie patrimonială şi stă la baza înregistrării în contabilitate, angajand

răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat sau le-au înregistrat în contabilitate,

care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale în vigoare.

Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pastă de pix, cu maşina de scris sau

cu ajutorul tehnicii de calcul. Nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee, nici lăsarea de

spaţii libere între operaţiile înscrise în acestea. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului

sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra

corectă. Corectarea se face în toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin

semnătura persoanei care a întocmit documentul respectiv, menţionându-se şi data efectuării

operaţiei.

5

Condiţiile ce trebuiesc îndeplinite de documentele justificative sunt condiţii de formă şi de

conţinut.

Condiţiile de formă sunt:

-autenticitatea documentelor, respectiv, întocmirea cu respectarea condiţiilor legale, şi

anume: folosirea formularelor tipizate, întocmirea justă şi completarea cu toate elementele

necesare, completarea corectă a datelor, corectarea eventualelor falsificări şi ştersături, existenţa

semnăturilor originale ale persoanelor în drept să dispună, să execute sau să controleze operaţiile

respective, precum şi ale persoanelor care au eliberat sau primit valori.

-exactitatea întocmirii şi valabilităţii documentelor. Documentele care reflectă operaţii

patrimoniale, generatoare de drepturi şi obligaţii se întocmesc în termenele stabilite şi cu

respectarea condiţiilor legale, a căror nesocotire lezează autenticitatea şi pune sub semnul îndoielii

exactitatea şi valabilitatea lor.

-efectuarea corectă a calculelor, cu scopul de a obţine siguranţa aplicării juste a preţurilor şi

tarifelor, stabilirii totalului în documente, de a se înlătura erorile de calcul care pot denatura

conţinutul operaţiilor economice şi financiare.

Condiţiile de conţinut sunt:

-legalitatea operaţiilor economice şi financiare, respectându-se astfel prevederile tuturor

actelor normative privind disciplina financiară şi gestionară

-realitatea, ceea ce înseamnă că faptele oglindite în documente trebuie să se producă în

limitele, condiţiile şi la locul ce se indică în acestea

-oportunitatea, operaţiile trebuind să fie produse în momentul ales şi locul stabilit pentru

executarea acestora

-economicitatea, operaţiile trebuie astfel efectuate, încât să asigure minimizarea costului

resurselor alocate unei activităţi, fără a compromite realizarea în bune condiţii a obiectivelor

declarate ale acesteia

-eficienţa, respectiv raportul dintre rezultatele obţinute şi costul resurselor utilizate în

vederea obţinerii lor

-eficacitatea, respectiv gradul de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unei activităţi şi

relaţia dintre impactul dorit şi impactul efectiv al operaţiei

Documentele justificative servesc pentru informarea operativă în legătură cu administrarea

patrimoniului societatii, reflectă situaţia patrimonială şi angajează răspunderea materiala.

6

Nomenclatorul formularelor tipizate comune privind activitatea financiară şi contabilă pe

secţiuni cuprinde:

-mijloace fixe: registrul numerelor de inventar, registrul pentru evidenţa mijloacelor fixe,

proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale

-materiale: nota de recepţie şi constatare de diferenţe, bon de primire, bon de predare-

transfer, restituire, bon de consum, bon de consum colectiv, fişe de consum

-mijloace băneşti şi decontări: chitanţa, factura fiscală, proces verbal de plăţi, dispoziţie de

plată-încasare către casierie, împuternicire, borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare,

registrul de casă, dispoziţie bugetară

-salarii şi alte drepturi: stat de salarii, lista de avans chenzinal, lista de indemnizaţii pentru

concediu odihna, fişe de evidenţă a salariilor

-contabilitatea generală: note de debitare-creditare, note contabile, extras de cont, borderou

de primire a obiectelor în consignaţie, fişa de cont analitic pentru conturi efective, fişa de cont

analitic pentru cheltuieli indirecte, fişa de cont pentru operaţiuni diverse

-alte subactivităţi: declaraţia de inventar, decizie de imputare, angajament de plată, contract

de garanţie în numerar, contract de garanţie suplimentară

Păstrarea documentelor justificative, a registrelor contabile şi a situaţiilor financiare si

arhivarea acestora

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitatea financiară

precum şi registrele contabile se păstrează în arhiva unităţii patrimoniale timp de 10 ani, cu

începere de la data încheierii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de

salarii si a situatiilor financiare care se păstrează timp de 50 de ani.

Documentele justificative şi registrele contabile se păstrează în arhivă, de regulă în formă

originală, numerotate, şnuruite şi grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi de ordinea

cronologică în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. Arhivarea documentelor

contabile trebuie să asigure păstrarea şi consultarea acestora în termenele prevăzute de lege.

În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se iau măsuri de

reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare. Responsabilitatea de

reconstituire revine administratorilor societatilor sau altei persoane care are obligaţia să gestioneze

patrimoniul. Documentele contabile reconstituite poartă menţiunea “reconstituit”.

În cazul de încetare a activităţii societatii, documentele justificative, registrele contabile şi

situaţiile financiare se predau la arhivele statului, în conformitate cu prevederile legii fondului

arhivistic naţional al României.

7

Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare si

documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in

contabilitate a operatiunilor economico-financiare efectuate pe parcursul exercitiului financiar.

Principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul

unitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla sunt: maestru-sah (exemplu de formulare

folosite: Registrul jurnal; Registrul inventar; Cartea mare; Balanta de verificare) si pe jurnale

(exemplu de formulare folosite: Registrul jurnal; Registrul inventar; Cartea mare; Jurnale auxiliare;

Balanta de verificare) si forma combinata maestru-sah cu jurnale. Exemple de jurnale auxiliare:

Jurnal privind operatiunile de casa si de banca; Jurnal privind decontarile cu furnizorii; Situatia

incasarii-achitarii facturilor; Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri; Jurnal privind

salariile si contributia pentru asigurarile sociale, protectia sociala a somerilor si asigurarilor de

sanatate; Jurnal privind operatiuni diverse.

Metodele de conducere a contabilitatii analitice sunt:

-metoda operativ-contabila se aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,

produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambalajelor. Formularele folosite sunt: Fisa de

magazie; Fisa de cont pentru operatiuni diverse; Borderou de predare a documentelor; Registrul

stocurilor.

-metoda cantitativ-valorica se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime,

materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor,

produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, aniumalelor si ambalajelor. Formularele folosite

sunt: Fisa de magazie; Fisa de cont analitic pentru valori materiale; Fisa de cont pentru operatiuni

diverse; Borderou de predare a documentelor; Balanta analitica a valorilor materiale.

-metoda global-valorica se utilizeaza pentru contabilitatea analitica a marfurilor si

ambalajelor din unitatile de desfacere cu amanuntul, rechizitelor de birou, imprimantelor,

materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura obiectelor de inventar, echipamentelor de

protectie in folosinta. Formularele folosite sunt: Fisa de cont pentru operatiuni diverse ; Fisa de

magazie; Fisa de evidenta a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta.

Prezentarea registrelor de contabilitate

Registrele de contabilitate sunt documente contabile obligatorii, în care unităţile

patrimoniale înregistrează periodic, cronologic şi sistematic, operaţiile economico-financiare

consemnate în documentele justificative, care produc modificări în patrimoniul acestora.

8

Principalele registre care se folosesc în contabilitate sunt REGISTRUL JURNAL,

REGISTRUL INVENTAR, REGISTRUL CARTEA MARE, REGISTRUL GENERAL DE

EVIDENŢĂ A SALARIAŢILOR, REGISTRUL UNIC DE CONTROL. Primele 3 registre de

contabilitate se numerotează, se şnuruiesc înainte de depunerea la organul fiscal teritorial, unde

sunt înregistrate şi parafate.

Registrele contabile împreună cu documentele justificative constituie documente contabile

oficiale pentru executarea controlului asupra operaţiilor patrimoniale efectuate şi pot fi admise ca

probă în justiţie, în cazul litigiilor unităţilor patrimoniale, de faliment, etc. Registrele de

contabilitate se pot prezenta sub formă de registru foi volante sau listări informative, dup caz.

- REGISTRUL JURNAL este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează

zilnic, prin articole contabile, în mod cronologic, operaţiile patrimoniale, prin respectarea

succesiunii documentelor, după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate. Operaţiile de

aceeaşi natură, privind acelaşi loc de activitate pot fi recapitulate într-un document centralizator,

care stă la baza înregistrării în registrul jurnal. Registrul-jurnal are următoarea structură: felul,

numărul şi data documentului justificativ; explicatii privind operatiunile respective si conturile

sintetice debitoare si creditoare in care s-au inregistrat sumele corespunzatoare operatiunilor

efectuate. În registrul jurnal se trec toate operaţiile economice privind mişcarea patrimoniului

unităţii indiferent dacă acestea au loc în numerar sau prin contul de decontare de la bancă,

neţinându-se cont dacă a avut loc plata sau încasarea efectiva. Registrul jurnal general se

numerotează, şnuruieşte şi se parafează de către organele în drept, la începerea activităţii unităţii,

precum şi ori de câte ori este cazul. Acest registru nu circulă, fiind document de înregistrare

contabilă. El se arhivează de unitate, care are obligaţia să-l păstreze împreună cu documentele

justificative care au stat la baza întocmirii lui.

- REGISTRUL INVENTAR este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează

toate elementele patrimoniale de activ şi pasiv, grupate în funcţie de natura lor conform posturilor

din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Serveşte ca document obligatoriu de

înregistrare cronologică şi sistematică a mişcării patrimoniului unităţii, precum şi ca probă în litigii.

Acest registru se întocmeşte într-un singur exemplar, la sfârşitul anului, fără ştersături şi fără spaţii

libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi a procesului verbal de inventariere a

elementelor patrimoniale prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Registrul inventar

se întocmeşte la înfiinţarea unităţii patrimoniale, anual la închiderea exerciţiului financiar, precum

şi cu ocazia fuziunii, lichidării, precum şi în alte situaţii. Dacă inventarierea are loc pe parcursul

anului în registrul inventar se trec soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă intrările

şi se scad ieşirile de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului. Registrul inventar se

9

numerotează, şnuruieşte şi se vizează de către organul fiscal teritorial la începerea activităţii, la

încetarea activităţii unităţii, precum şi în cazul epuizării filelor din acesta şi deschiderii unui

registru nou.

- REGISTRUL CARTEA MARE este un document contabil obligatoriu, în care se

înregistrează lunar şi sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor

elementelor patrimoniale, la un moment dat. Este un document contabil de sinteză şi sistematizare

şi conţine: simbolul conturilor creditoare şi debitoare precum şi soldul contului pentru fiecare lună

a anului curent. Registrul Cartea Mare conţine o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de unitate şi

poate fi inlocuit cu Fişa de cont pentru operaţii diverse. Sta la baza intocmirii balantei de verificare.

Registrul cartea mare se intocmeste la sfarsitul lunii si nu circulă, fiind un document de înregistrare

contabilă, arhivandu-se la compartimentul finanaciar contabil.

- REGISTRUL GENERAL DE EVIDENTA A SALARIATILOR Încadrarea în muncă a unei

persoane se face potrivit Codului Muncii prin încheierea unui contract individual de muncă, în

temeiul căruia salariatul se obligă să presteze munca în schimbul unei remuneraţii (salariu). În

termen de 10 zile de la înfiinţarea unei societăţi, angajatorul are obligaţia achiziţionării acestui

registru şi înregistrării la Inspectoratul teritorial de muncă. Registrul trebuie numerotat şi va purta

obligatoriu pe fiecare pagină, ştampila Inspectoratului de muncă. Angajatorul are obligaţia

completării registrului în ordinea înregistrării contractelor de muncă. Registrul cuprinde informaţii

referitoare la: datele de identificare ale salariaţilor; data încheierii contractului; data începerii

activităţii; modificarea contractului; durata contractului; durata muncii; ocupaţia; salariul de bază;

data şi temeiul legal în baza căruia poate înceta contractul.

- REGISTRUL UNIC DE CONTROL are ca scop evidenţierea tuturor controalelor

desfăşurate la contribuabil de către organul de control specializat în domeniile: financiar-fiscal;

sanitar; urbanism; protecţia consumatorului; inspecţia muncii; precum şi altor domenii prevăzute de

lege. Evidenţierea controalelor se face cu semnăturile reprezentanţilor legali ai contribuabilului şi

organului de control. Înaintea începerii controlului, organul de control are obligaţia consemnării

următoarelor elemente: numele şi prenumeme persoanelor împunternicite de a efectua controlul,

unitatea de care aparţin; numărul legitimaţiei; nr şi data ordinului de deplasare; obiectivele

controlului; perioada desfăşurării controlului şi perioada ce urmează a fi controlată, precum şi

temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul. După finalizarea controlului în registru se

înscriu obligatoriu numarul şi data actului de control întocmit. Registrul unic de control se

numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezentantul legal al unităţii.

10

Caracterizarea generala a imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale sunt numite si fizice sau tangibile, includ terenurile si mijloacele

fixe.

Terenurile se refera atat la terenurile propriu-zise, cat si la amenajarile de terenuri si

racordarea lor la sisteme de alimentare cu energie, imprejmuirile, lucrarile de acces, etc.

Terenurile propriu-zise nu se amortizeaza, deoarece ele nu se pot deprecia ireversibil. In

schimb, investitiile legate de amenajarea terenurilor sunt supuse amortizarii. Sunt supuse

amortizarii si terenurile de natura zacamintelor.

Se considera mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si

indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

- are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin Hotararea Guvernului, care

este actualizata in functie de indicele de inflatie comunicat de Comisia Nationala pentru

Statistica ( incepand cu 01.01.2007 valoarea de intrare a mijloacelor fixe este de

1.800,00 lei );

- are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Mijloacele fixe fac parte din activele corporale, aferente capitalului imobilizat si se

inregistreaza in contabilitatea analitica pe contul 21 “Imobilizari corporale”.

Agentii economici, persoanele juridice fara scop lucrativ, precum si persoanele fizice si

asociatiile fara personalitate juridica, care desfasoara activitati in scopul realizarii de venituri, care

imobilizeaza capital in activele corporale, supuse deprecierii prin utilizare sau in timp, vor calcula,

vor inregistra in contabilitate si vor recupera uzura fizica si morala a acestora, care reprezinta

amortizare pentru refacerea capitalului angajat in activitatea productiva a unitatii.

Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta, pe fise

special prevazute pentru mijloacele fixe, deschise pentru fiecare obiect de evidenta, grupate pe

categorii si locuri de folosinta dupa caz.

“Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe”

cuprinde clasificarea mijloacelor fixe si duratele normale de functionare ale acestora in ani, aferente

regimului de amortizare liniar.

Durata normala de functionare reprezinta durata de utilizare in care se recupereaza valoarea

de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizarii. In consecinta, durata normala de functionare este

mai redusa decat durata de viata fizica a mijlocului fix respectiv. Durata normala de amortizare

incepe sa se scurga din luna urmatoare lunii in care mijlocul fix a fost pus in functiune.

11

Mijloacele fixe cuprinse in catalog sunt clasificate in grupe, subgrupe, clase si subclase, iar

pentru unele si in familii. Astfel, mijloacele fixe amortizabile au fost clasificate in urmatoarele

grupe, si anume:

- grupa Constructii

- grupa Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii:

- echipamente tehnologice: masini, utilaje si instalatii de lucru

- aparate si instalatii de masurare, control si reglare

- mijloace de transport

- animale si plantatii

- grupa Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si

materiale si alte active corporale

In catalog, pentru fiecare mijloc fix nou achizitionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani

cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand posibilitatea alegerii duratei normale de

functionare cuprinse in aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de functionare a mijlocului fix

ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia; a scoaterii din

functiune sau pana la o reexaminare periodica cu ocazia inventarierii sau a reevaluarii.

Catalogul cuprinde urmatoarele informatii necesare identificarii mijlocului fix si stabilirii

duratei normale de functionare:

- codul de clasificare

- denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei si a familiei, dupa caz, mijloacelor fixe

amortizabile

- limita minima si limita maxima a duratei normale de functionare, in ani.

Pentru mijloacele fixe achizitionate cu durata normala de utilizare neconsumata si datele de

identificare cunoscute (data punerii in functiune, durata normala de utilizare ramasa), recuperarea

valorii de intrare se face pe durata normala de functionare ramasa.

In cazul mijloacelor fixe achizitionate cu durata normala de functionare expirata sau pentru

care nu se cunosc datele de identificare, durata normala de functionare se stabileste de catre o

comisie tehnica sau expert tehnic independent.

Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata si in functie de numarul de

kilometri sau numarul de ore de functionare prevazute in cartile tehnice, prin raportarea valorii de

intrare a mijlocului fix la numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare, obtinandu-se

astfel amortizarea/km sau pe ora de functionare. Amortizarea lunara se determina prin inmultirea

numarului de kilometri parcursi sau a numarului de ore de functionare efectuate in fiecare luna cu

amortizarea/km sau pe ora de functionare.

12

Conform Standardelor Internationale de Contabilitate, activele fixe sunt acele active

detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri, servicii pentru inchiriere

catre terti sau pentru scopuri administrative. Se aplica IAS 16 “Terenuri si mijloace fixe”.

Criteriile de recunoastere a activelor fixe difera de la abordarea conform standardelor locale

de contabilitate (conform cadrului legislativ) la abordarea conform Standardelor Internationale de

Contabilitate:

- conform cadrului legislativ:

- criteriul valoric (valoare de intrare peste un anumit prag)

- criteriul duratei normale de utilizare (durata mai lunga de un an)

- conform Standardelor Internationale de Contabilitate:

- criteriul beneficiilor viitoare (recunoastere ca activ cand exista

probabilitatea ca acel activ sa genereze beneficii economice viitoare

intreprinderii)

- criteriul valorii credibile (este recunoscut in contabilitate atunci cand costul

sau poate fi determinat in mod credibil)

Conform Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active fixe corporale

si necorporale, republicata, nu sunt considerate active fixe:

- motoare, aparate, subansambluri procurate pentru repararea mijloacelor fixe care nu

modifica parametrii tehnici initiali ai acestora

- constructii, instalatii provizorii

- investitii pentru lucrari miniere in afara perimetrelor deja date in exploatare:

prospectiuni geologice si geofizice, sondari, cercetari geologice

- echipamente de protectie si de lucru, imbracaminte speciala si accesorii de pat

- scule, dispozitive speciale si instrumente care servesc la executarea numai a unei

anumite comenzi sau serii de fabricatie

- padurile

- animale care nu indeplinesc conditiile pentru a fi trecute la animale adulte

- prototipuri de produs ce servesc ca modele pentru executia modelelor de serie sau

omologare

Categoriile de active fixe includ:

- dupa clasificatia bilantiera: active imobilizate corporale, necorporale, financiare

- dupa stadiul de finalizare: investitii in curs, active imobilizate finalizate

- dupa natura participarii lor la activitatea intreprinderii: destinate realizarii obiectului

principal de activitate al intreprinderii, auxiliare, sociale

13

- dupa natura lor: terenuri, constructii, instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si

plantatii, mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si

materiale si alte active corporale

- dupa regimul de amortizare: neamortizabile (terenuri, lacuri, balti, iazuri neobtinute ca

urmare a unei investitii, mijloace fixe in proprietate publica), amortizabile (toate

celelalte categorii de active fixe)

Evidenta activelor fixe urmareste mai multe obiective:

- cunoasterea detaliilor tehnice despre activele fixe detinute in patrimoniu, a situarii

acestora in perimetrul intreprinderii si a miscarii activelor dintr-o locatie in alta

- cunoasterea valorii de evidenta a activelor (valoare de intrare, reevaluari) si a

programului de amortizare

- cunoasterea repartizarii mijloacelor fixe pe centre de cost

- inregistrarea corecta pe cheltuieli a amortizarii lunare a activelor fixe

- asigurarea posibilitatii inventarierii mijloacelor fixe

Evidenta trebuie condusa astfel incat sa nu existe active fixe neluate in considerare, duble

inregistrari sau imobilizari corporale figurand in evidente, dar inexistente pe teren. Pentru

satisfacerea tuturor acestor cerinte concura atat evidenta primara, cat si evidenta contabila. In cadrul

evidentei primare trebuie descris fluxul de intrare / functionare si iesire a activelor fixe din

patrimoniu si documentele care insotesc aceste operatiuni.

Intrarea unui mijloc fix se face pe baza:

- facturii de aprovizionare a furnizorului si / sau a avizului de expediere al furnizorului

- in cazul celor importate, se adauga si declaratia vamala de import

- in cazul anumitor mijloace fixe se adauga documente specifice ( exemplu: la

autovehicule, cartea de identitate)

- in cazul constructiilor, documentul de intrare va fi constituit de procesul-verbal de

receptie finala.

Aceste documente se pastreaza, in original, in dosarele contabile aferente notelor contabile

ale lunii. Pe baza documentelor de intrare a mijloacelor fixe se intocmeste procesul - verbal de

receptie a activului fix. Pe baza acestuia, contabilitatea va da activului un numar din registrul

numerelor de inventar. Acesta este un document de identificare prin alocarea unui cod mijloacelor

fixe, in ordinea cronologica a intrarii lor in intreprindere. Odata cu darea unui numar din registrul

numerelor de inventar se procedeaza la deschiderea in contabilitate a fisei mijlocului fix, document

de evidenta analitica a mijloacelor fixe, intocmit in unic exemplar si pastrat la contabilitate.

14

Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se intelege:

- costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlul oneros

- costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil

- valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit

Operatiuni cu mijloace fixe

Pentru consemnarea operatiunilor cu active fixe se foloseste bonul de miscare a mijloacelor

fixe. Acesta serveste la schimbarea amplasamentului, a custodelui sau a centrului de cost al unui

mijloc fix.

Iesirea unui mijloc fix din patrimoniu se consemneaza fie printr-o factura si un aviz de

expeditie, in cazul vanzarii, fie printr-un proces-verbal de scoatere din functiune a mijlocului fix.

Procesul – verbal de scoatere din functiune reprezinta documentul primar care atesta ca

activul fix respectiv a indeplinit conditiile necesare pentru a fi casat, operatiunea a fost aprobata de

cei in drept si activul fix a fost scos din uz. In cazul in care a avut loc si dezmembrarea activului

fix, documentul mai are rolul de a consemna materialele recuperate si de a servi la inregistrarea

acestora in stocurile de materiale.

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe poate avea loc in urmatoarele situatii:

-durata normala de functionare a expirat si valoarea de intrare a fost recuperata integral pe

calea amortizarii

-durata normala de functionare este neconsumata, iar valoarea de intrare nu a fost integral

recuperata.

Competenta de aprobare a scoaterii din functiune a mijloacelor fixe in aceste doua situatii

revine consiliului de administratie sau persoanei care indeplineste atributiile prevazute de lege

pentru administrator.

In luna urmatoare aprobarii scoaterii din functiune, pentru mijloacele fixe a caror valoare de

intrare nu a fost integral recuperata, se va sista calculul amortizarii.

Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe, se va proceda la valorificarea

acestora, stabilindu-se si procedura de valorificare. Aceasta se aproba de catre organul care a

aprobat si scoaterea din functiune. Mijlocul fix se va inregistra la cost diminuat cu amortizarea

acumulata si orice pierderi cumulate rezultate din depreciere. Aceasta este tratamentul contabil

impus de IAS 16.

Evidenta contabila a mijloacelor fix presupune utilizarea fiselor de cont pentru mijloace fixe

si amortizarea aferenta, precum si folosirea balantelor analitice. Pentru a verifica concordanta

necesara intre sintetic si analitic, la fiecare perioada contabila trebuie sa se realizeze o balanta

15

analitica pentru fiecare categorie de mijloace fixe. Rulajele totale consemnate pe fiecare coloana a

balantei vor fi concordante cu rulajele inregistrate in conturi sintetice corespunzatoare.

Evaluarea mijloacelor fixe la intrarea in patrimoniul intreprinderii

Initial, la intrarea in patrimoniul intreprinderii, mijloacele fixe se evalueaza la valoarea de

intrare, determinandu-se astfel:

- pentru imobilizari corporale procurate prin aport la capitalul social – valoarea de intrare

este valoarea de piata a bunului sau valoarea determinata prin expertizare de catre un

expert evaluator. Se accepta si valoarea de aport ca fiind valoarea agreata de catre toti

asociatii (actionarii) prin actul de constituire al societatii comerciale respective

- pentru imobilizarile corporale procurate cu titlu oneros – valoarea de intrare este

determinata de suma cheltuielilor efectuate pentru a aduce bunul respectiv in stare de

functionare. Aceasta valoare include: pretul achitat furnizorului pentru bunul respectiv,

costul pregatirii conditiilor necesare instalarii, taxe si comisioane vamale achitate la

import, cheltuieli de transport, de asigurare pe timpul transportului, de manipulare,

onerarii achitate expertilor tehnici cu ocazia determinarii fezabilitatii proiectului.

Evaluarea mijloacelor fixe cu ocazia inventarierii

Conform Ordinului ministrului finantelor nr. 94 / 2001 privind reglementarile contabile cu

Standardele Internationale de Contabilitate, cu ocazia inventarierii, imobilizarile corporale se

evalueaza la valoarea justa, valoare data de valoarea de utilitate, starea bunului si pretul pietei

pentru bunul respectiv.

Pentru reflectarea corecta a activelor fixe in bilant, valoarea contabila (valoarea de intrare)

trebuie pusa de acord cu rezultatele inventarierii:

- cand valoarea la inventariere este superioara valorii de intrare (valorii contabile),

diferentele constatate in plus nu se inregistreaza (conform principiului prudentei).

Aceasta nu se refera la o operatiune de reevaluare pentru punerea de acord cu efectele

inflatiei, ci numai la eventuale plusuri de valoare in termeni reali.

- diferentele constatate in minus intre valoarea de intrare si cea de inventar se trateaza

astfel:

- provizion – se creeaza un provizion pentru deprecierea activelor fixe,

pentru diferentele in minus considerate reversibile. In momentul in care

factorii care au determinat minusul de valoare reversibil dispar, provizionul

se stinge, valoarea activului revenind la nivelul existent initial.

- amortizare – diferentele in minus considerate ireversibile se vor inregistra

in contabilitate pe seama amortizarii

16

Evaluarea mijloacelor fixe la iesirea din patrimoniul intreprinderii

Iesirea din patrimoniu a activelor fixe se face la valoarea de intrare (costul istoric) sau, dupa

caz, la valoarea justa constatata cu ocazia inventarierii.

Reevaluarea mijloacelor fixe

Standardul prevede si un tratament contabil alternativ, respectiv inregistrarea la o valoare

reevaluata, reprezentata de valoarea justa din momentul reevaluarii. Valoarea justa se determina pe

baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui

organism profesional in domeniu, recunoscut national si international. Reevaluarile se fac regulat

pentru a se asigura ca valoarea contabila nu difera prea mult de ceea ce s-ar fi determinat prin

utilizarea valorii juste la data bilantului. IAS 16 prevede obligativitatea ca atunci cand se recurge la

o reevaluare a unui activ, sa se reevalueze intreaga clasa din care acesta face parte. Aceasta elimina

subiectivitatea intreprinderii care ar tinde sa reevalueze numai acele active pentru care reevaluarea

ar genera rezultate pozitive.

Daca valoarea contabila a unui mijloc fix este majorata ca urmare a unei reevaluari, aceasta

majorare va fi inregistrata direct in creditul conturilor de capitaluri proprii sub titlul de “diferente

din reevaluare”.

Daca valoarea contabila a unui mijloc fix este diminuata ca rezultat a unei reevaluari,

aceasta diminuare va fi recunoscuta in profit sau pierdere si va fi scazuta direct din proprietatea

imobiliara la capitolul din reevaluare corespunzator aceluiasi activ, in masura in care exista sold

creditor in surplusul din reevaluare pentru acel activ.

Amortizarea mijloacelor fixe reprezinta operatiunea prin care se asigura recuperarea uzurii

fizice sau morale a capitalului imobilizat, care se depreciaza ca urmare a utilizarii sau ca urmare a

trecerii timpului.

Valoarea amortizabila a mijloacelor fixe trebuie alocata in mod sistematic pe parcursul

duratei de viata utila a activului. Valoarea amortizarii corespunzatoare fiecarei perioade trebuie

recunoscuta ca o cheltuiala, cu exceptia cazului in care ea este inclusa in valoarea contabila a unui

activ. Metoda de amortizare folosita trebuie sa reflecte modul in care beneficiile economice aduse

de aceste active sunt consumate de catre intreprindere.

Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a

imobilizarilor corporale.

Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la

data punerii in functiune a acestora si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform

duratelor de utilizare economica si conditiilor de utilizare a acestora. Durata normala de amortizare

incepe sa se scurga din luna urmatoare lunii in care mijlocul fix a fost pus in functiune

17

Regimul de amortizare este formula matematica prin care valoarea mijlocului fix se

distribuie asupra perioadei de amortizare – durata normala de functionare. Regimurile de

amortizare prevazute de legislatia romana sunt:

- amortizarea liniara: cota de amortizare se determina prin impartirea valorii mijlocului

fix la numarul de perioade ( luni sau ani) ale duratei normale de functionare

- amortizarea accelerata: este acel regim de amortizare in cadrul careia se amortizeaza, in

primul an de functionare, pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix; in

continuare, pentru valoarea ramasa, se aplica amortizarea liniara

- amortizarea degresiva: este un regim de amortizare obtinut prin multiplicarea cotei de

amortizare procentuale liniare cu unul dintre urmatorii coeficienti:

-1,5 – daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 2-5 ani

-2,0 – daca durata normala de utilizare este intre 5-10 ani

-2,5 – daca durata normala de utilizare este mai mare de 10 ani

Organizarea inventarierii imobilizarilor corporale

Inventarierea reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor

elementelor respective, cantitativ - valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se

efectueaza. Are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de activ si de pasiv

ale fiecarei unitati, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor

persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o

imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei unitatii pentru respectivul exercitiu financiar.

Organizarea si efectuarea inventarierii se efectueaza potrivit prevederilor Legii contabilitatii

nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale reglementarilor contabile

aplicabile, precum si ale prezentelor norme, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii lor, in

cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si in urmatoarele situatii:

- la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe

prevazute de lege;

   - ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi stabilite

cert decat prin inventariere;

  - ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;

  - cu prilejul reorganizarii gestiunilor;

- ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;

   -in alte cazuri prevazute de lege.

18

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului,

ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii elementelor de activ si de

pasiv si care elaboreaza si transmite comisiilor de inventariere proceduri scrise adaptate la

specificul unitatii.

Inventarierea se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin doua

persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. In decizia de numire se

mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de

efectuare a inventarierii, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a

operatiunilor. Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere,

potrivit prevederilor legale. Inventarierea se pot efectua atat cu salariatii proprii, cat si pe baza de

contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire

corespunzatoare.

Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si

nici contabilii care tin evidenta gestiunii respective. Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi

inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au

numit.

Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii inventariate, in

locuri special amenajate, incuiate si sigilate. Sigiliul se pastreaza, pe durata inventarierii, de catre

responsabilul comisiei de inventariere.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare, dupa caz.

Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere

si de catre gestionar.

Inventarierea se materializeaza prin inscrierea acestora, fara spatii libere si fara stersaturi, in

formularul "Lista de inventariere”. Acest formular serveste ca document pentru stabilirea lipsurilor

si a plusurilor de bunuri si valori, constatate cu ocazia inventarierii, precum si pentru constatarea

deprecierilor.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in

listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de magazie) si din contabilitate.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inscriu rezultatele

inventarierii elementelor de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilant.

Elementele de activ si de pasiv inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere,

procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care justifica continutul fiecarui

19

post din bilant. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din

operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile sau iesirile din perioada cuprinsa intre data

inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse in

registrul-inventar.

Inventarierea imobilizarilor corporale se efectueaza prin constatarea existentei si

apartenentei acestora la unitatile detinatoare.

Cladirile se inventariaza prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate si a dosarului

tehnic al acestora.

Constructiile si echipamentele speciale cum sunt: retelele de energie electrica, termica,

gaze, apa, canal, telecomunicatii, caile ferate si altele similare se inventariaza potrivit regulilor

stabilite de detinatorii acestora.

Imobilizarile corporale care in perioada inventarierii se afla in afara unitatii (vapoare,

locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate in cursa de lunga durata, masinile de

forta si utilajele energetice, masinile, utilajele si instalatiile de lucru, aparatele si instalatiile de

masurare, control si reglare si mijloacele de transport date pentru reparatii in afara unitatii se

inventariaza inaintea iesirii lor temporare din unitate sau prin confirmare scrisa primita de la

unitatea unde acestea se gasesc.

In listele de inventariere a imobilizarilor corporale aflate in curs de executie se mentioneaza

pentru fiecare obiect in parte, pe baza constatarii la fata locului: denumirea obiectului, descrierea

amanuntita a stadiului in care se afla acesta, pe baza valorii din documentatia existenta (devize),

precum si in functie de volumul lucrarilor realizate la data inventarierii. Materialele si utilajele

primite de la beneficiari pentru montaj si neincorporate in lucrari se inventariaza separat.

Investitiile puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de

inregistrare ca imobilizari corporale, se inscriu in liste de inventariere separate. De asemenea,

lucrarile de investitii care nu se mai executa, fiind sistate sau abandonate, se inscriu in liste de

inventariere separate, aratandu-se cauzele sistarii sau abandonarii, aprobarea de sistare sau

abandonare si masurile ce se propun in legatura cu aceste lucrari.

Inventarierea lucrarilor de modernizare nefinalizate sau de reparatii ale cladirilor,

instalatiilor, masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si ale altor bunuri se face prin verificarea

la fata locului a stadiului fizic al lucrarilor. Astfel de lucrari se consemneaza intr-o lista de

inventariere separata, in care se indica denumirea obiectului supus modernizarii sau reparatiei,

gradul de executare a lucrarii, costul de deviz si cel efectiv al lucrarilor executate.

20

Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in termen de cel

mult 3 zile de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere de catre administrator sau

ordonatorul de credite.

    Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82 /

1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu reglementarile

contabile aplicabile.

Cadrul legislativ referitor la imobilizarile corporale

Standardele sau normele contabile reprezinta o regula sau un ansamblu de reguli ce stau la

baza inregistrarii si evaluarii contabile, elaborarii si prezentarii situatiilor financiare. Standardele

contabile utilizeaza o varietate de forme legale prin definirea retelei de standarde, si anume:

directivele contabile europene, tratatele internationale, legile, ordonantele si hotararile de guvern,

ordinele ministeriale, norme metodologice, instructiuni si ale surse de drept contabil.

Cadrul legislativ referitor la imobilizarile corporale cuprinde:

- Legea Contabilitatii nr. 82 / 1991, republicata

- Reglementarile contabile armonizate cu prevederile Directiei a IV-a a Comunitatilor

Economice Europene si Standardele Internationale de Contabilitate aprobate prin

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94 / 2001

- Legea nr.571 / 2003 si Normele metodologice de aplicare a acesteia privind Codul fiscal

- Legea 15 / 1994, republicata, privind amortizarea capitalului imobilizat

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1850 / 2004 privind registrele si formularele

financiar-contabile

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1753 / 2004 privind organizarea si efectuarea

inventarierii elementelor de activ si de pasiv

- Hotararea Guvernului nr. 2139 / 2004 privind noua clasificare si duratele normale de

functionare a mijloacelor fixe

21

II. Capitole privind studiul de caz

Prezentarea entitatii economice

Compania Nationala "Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti" - S.A. cu sigla CN

"AIHCB" SA, s-a infiintat conform Hotararii nr. 522 / 24 August 1998.

Este persoana juridica romana, cu sediul in orasul Otopeni, Calea Bucurestilor nr. 224 E,

jud. Ilfov.

CN "AIHCB" SA are ca obiect principal de activitate efectuarea de prestari servicii, lucrari

de exploatare, intretinere, reparare, dezvoltare a bunurilor in vederea asigurarii conditiilor pentru

sosirea, plecarea si manevrarea la subsol a aeronavelor in trafic national si / sau international,

asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, marfuri, posta si servicii de interes

public national.

Este societate comerciala pe actiuni, cu capital integral de stat, care se organizeaza si

functioneaza pe baza de gestiune economica. Compania detine un numar de 14.321.245 actiuni

nominative cu o valoare nominala de 100.000 lei/actiune. Sursele de finantare se asigura din

venituri proprii si prin transferuri de la bugetul de stat.

Capitalul social al CN "AIHCB" SA este de 1.432.124.500 mii lei, fiind in intregime

subscris de statul roman, in calitate de actionar unic. Capitalul social poate fi majorat sau redus pe

baza hotararii adunarii generale a actionarilor, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Cheltuielile de capital ale Aeroportul Henri Coanda sunt aferente patrimoniului propriu, se

asigura din surse proprii, credite interne, externe si din alte surse potrivit legii.

CN “AIHCB” SA se constituie pentru o durata nelimitata, cu incepere de la data

inmatricularii la registrul comertului.

CN “AIHCB” SA realizeaza programarea si executarea activitatii economico-financiare,

intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli la nivel centralizat si bilantul contabil; urmareste

executarea acestora conform legislatiei in vigoare. Compania elaboreaza programul sau de

dezvoltare si modernizare; solicita acordarea de alocatii bugetare si de alte surse prevazute de lege

pentru finantare; urmareste elaborarea si avizarea legala a documentatiei tehnice de executie si

realizarea obiectivelor programate. Pregateste documentele necesare si fundamenteaza cheltuielile

de administrare si exploatare pentru stabilirea, conform legii, a tarifelor in lei si valuta pentru toate

prestatiile efectuate conform obiectivului sau de activitate. CN “AIHCB” SA incheie contracte de

prestari de servicii, inchiriere, antrepriza, asistenta tehnica, consultanta, asigurari, asocieri, etc.

pentru realizarea obiectului sau de activitate, cu parteneri din tara si strainatate; contracte de

22

inchiriere concesiune si subconcesiune pentru utilizarea infrastructurii, instalatiilor si

echipamentelor aeroportuare, in scopul realizarii obiectului sau de activitate.

CN “AIHCB” SA isi acopera cheltuielile de exploatare din veniturile proprii. Cheltuielile de

capital aferente patrimoniului propriu se asigura din surse proprii, credite bancare si surse atrase.

Crearea de noi bunuri proprietate publica, dezvoltarea si modernizarea celor existente in scopul

extinderii si modernizarii activitatii aeroportului se asigura integral de la bugetul de stat prin

bugetul Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Obiectivele de investitii respective

se aproba prin hotarare a Guvernului, potrivit legislatiei in vigoare.

CN "AIHCB" SA este condus de adunarea generala a actionarilor, constituita din

imputernicitii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat. Adunarea generala a actionarilor

are atributii si competente stabilite prin statut. Se intruneste in sedinte ordinare si extraordinare.

CN "AIHCB" SA este administrat de consiliul de administratie compus din 7

administratori, fiind ales de adunarea generala a actionarilor. Acesta se intruneste la sediul unitatii

lunar si ori de cate ori este necesar la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul

administratorilor. Presedintele consiliului de administratie este si directorul general al CN

"AIHCB" SA. Atributiile consiliului de administratie si ale presedintelui acestuia sunt stabilite prin

statut. Membrii consiliului de administratie sunt numiti pe o perioada de 4 ani , putand fi realesi.

Gestionarea CN "AIHCB" SA este controlata de actionari prin 3 cenzori alesi de adunarea

generala a actionarilor. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie expert contabil sau contabil

autorizat. Cenzorii sunt obligati sa depuna inainte de intrare in functie o garantie egala cu o treime

din garantia prevazuta pentru membrii consiliului de administratie. Adunarea generala alege, de

asemenea 3 cenzori supleanti care-i vor inlocui in conditiile legii, in caz de nevoie pe cenzorii

titulari.

La CN “AIHCB” SA contabilitatea este organizata si condusa în compartimente distincte,

conduse de catre Directorul economic si Contabilul sef. Inregistrarile in evidenta contabila se fac

in baza documentelor justificative pentru toate operatiunile care afecteaza situatia patrimoniului

companiei. Raspunderea revine persoanelor care le-au intocmit, vizat, aprobat sau inregistrat in

contabilitate. Evidenta contabila se efectueaza cronologic avand ca scop reflectarea imaginii fidele

asupra patrimoniului, respectand principiile contabile acceptate. Tinerea evidentei contabile se

efectueaza prin prelucrarea automata a datelor si poate asigura informatii necesare unui eventual

control. Balanta de verificare se intocmeste lunar, cand se stabileste si profitul companiei.

Compania elaboreaza anual Bugetul de venituri si cheltuieli, la nivel centralizat.

Contabilitatea la CN “AIHCB” SA este organizata si condusa la zi in conformitate cu

Ordinul Ministerului Finantelor Publuice nr. 94 / 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile

23

armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele

Internationale de Contabilitate.

Traficul aerian la nivel mondial are o continua tendinta de crestere, prognozandu-se o

dublare a acestuia la fiecare 10 ani. Chiar in conditiile in care pana acum Romania a fost in general

ocolita de programele importante de dezvoltare regionala, traficul aerian pe Aeroportul Henri

Coanda a inregistrat o continua crestere, in general peste media mondiala.

Odata cu apropierea tot mai pregnanta de structurile europene si includerea tarii noastre in

programe regionale, simultan cu cresterea economica, se vor resimti influentele pozitive si asupra

ratei de crestere a traficului aerian, aceasta continuand sa ramana superioara mediei mondiale.

Includerea CN “AIHCB” SA in reteaua Trans-Europeana de Transport este un obiectiv fezabil, dar

impune realizarea unor cerinte precise pentru atingerea nivelului de dezvoltare a aeroporturilor

moderne din Europa.

In aceste conditii este de asteptat o dublare a traficului pe Otopeni in 6 - 8 ani, respectiv de

la 1.900.000 pasageri in anul 2000 la 4.000.000 pasageri in 2006 – 2008 si de peste 7.500.000

pasageri in 2015, asa cum se poate vedea din graficul anexat:

01000000

20000003000000

4000000

5000000

60000007000000

80000009000000

10000000

2000 2006-2008 2015 2017

Evolutia traficului de pasageri

aniipasageri

In conformitate cu studiile efectuate asupra situatiei concrete a Aeroportul Henri Coanda

Bucuresti, ca amplasare, posibilitati de extindere, conditii de operare simultana cu ambele piste de

decolare – aterizare (pana la 120 de miscari / ora), precum si studiile comparative cu alte

aeroporturi internationale, capacitatea maxima de prelucrare se poate dezvolta pana la 20.000.000

pasageri / an.

24

Cercetarea temei

Organizarea contabilitatii sintetice a imobilizarilor corporale

Mijloacele fixe sunt conturi de activ. Acestea evidentiaza existenta si miscarea mijloacelor

fixe. Se tin cu ajutorul urmatoarelor conturi:

- 212 “Constructii”

- 213 “Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”

- 214 “Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale

si alte active corporale”

In debitul conturilor de mijloace fixe: 212; 213; 214 se inregistreaza:

-valoarea mijloacelor fixe achizitionate (contul 404); realizate din productie proprie (contul

231); primite cu titlu gratuit (contul 131); aport la capitalul social (contul 456); primite in regim de

leasing financiar (contul 167);

-valoarea cresterii rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe (contul 105);

-valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu

chirie si restituite proprietarului (contul 281).

In creditul conturilor de mijloace fixe: 212; 213; 214 se inregistreaza:

-valoarea imobilizarilor corporale cedate sau scoase din evidenta (conturile 281; 658);

-valoarea mijloacelor fixe distruse de calamitati (contul 671);

-valoarea imobilizarilor corporale aportate si retrase (contul 456);

-valoarea mijloacelor fixe cedate in regim de leasing financiar (contul 267);

-valoarea descresterii rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe (contul 105);

Soldul conturilor de mijloace fixe: 212; 213; 214 reprezinta valoarea mijloacelor fixe

existente.

Organizarea contabilitatii analitice a imobilizarilor corporale

Documentele care stau la baza inregistrarii in contabilitate a conturilor de mijloace fixe 212;

213; 214 sunt:

- factura fiscala este tiparita in blocuri cu cate 150 de file din 50 de seturi a cate trei file, in

culori diferite: albastru – exemplarul 1; rosu – exemplarul 2; verde – exemplarul 3. Serveste ca

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a marfurilor livrate, a lucrarilor

executate sau a serviciilor prestate; ca document justificativ de inregistrare in contabilitate. Primul

exemplar – albastru, circula la cumparator; al doilea exemplar – rosu, la compartimentul financiar-

contabil; al treilea exemplar- verde sta in carnet.

25

- procesul verbal de receptie serveste ca document de inregistrare in evidenta operativa si

in contabilitate si ca document de aprobare a receptiei. Se intocmeste in trei exemplare, la data

punerii in functiune a mijlocului fix, de catre secretarul comisiei numite in prezenta membrilor

comisiei formata din presedinte, specialisti-consultanti, asistenti la receptie. Procesul verbal de

receptie trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: denumirea intreprinderii, data si numarul

documentului; denumirea si descrierea obiectivului supus receptiei, numarul facturii de intrare si

codul fiscal al furnizorului; numele persoanelor care au format comisia de receptie, semnaturi ale

acestora; valoarea obiectivului supus receptiei; concluzia receptiei: acceptat, respins, incomplet;

locatia: pozitia in teren, persoana responsabila. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.- fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe. Se

intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil pentru fiecare mijloc fix sau

pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si cu aceeasi valoare. Fisa mijloacelor fixe scoase din

functiune sau transferate se pastreaza separat. Se completeaza pe baza documentelor justificative

privind miscarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora. Fisa mijlocului fix

contine: numarul de inventar; numarul documentului de provenienta, furnizorul; denumirea

mijlocului fix, descriere, accesorii; grupa, codul de clasificare; data darii in folosinta, data

amortizarii complete si data scoaterii din functiune; valoarea de inventar, durata normala de

functionare, amortizarea lunara, cota procentuala de amortizare; locatia; randuri libere pentru

consemnarea miscarilor activului respectiv – pe baza documentului primar privind miscarea si

soldul fiecarei operatiune. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

- registrul numerelor de inventar serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar

mijloacelor fixe existemte in unitate. Se intocmeste de compartimentul financiar-contabil pe grupe

de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate. Se poate folosi,

fie cate un registru pentru fiecare grupa de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe grupe, in

functie de numarul mijloacelor fixe existente si al celor care urmeaza a intra in unitate. Numarul de

inventar atribuit unui mijloc fix urmeaza sa fie trecut in toate documentele care privesc mijlocul

respectiv. Registrul numerelor de inventar trebuie sa cuprinda: numarul de inventar; codul de

clasificare; locul de folosinta; denumirea mijlocului fix si caracteristicile acestuia conform

denumirii si descrierii stabilite de comisia de receptie si consemnate in procesul – verbal respectiv;

valoarea; persoana responsabila; numarul si data procesului – verbal de receptie si ale facturii de

intrare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

- bonul de miscare al mijloacelor fixe serveste ca document justificativ de predare-primire a

mijloacelor fixe intre doua locuri de folosinta ale unitatii; ca document de inregistrare in evidenta

26

contabila. Se intocmeste in trei exemplare. Bonul de miscare al mijloacelor fixe cuprinde: numarul

curent si data intocmirii documentului; numarul de inventar, denumirea si descrierea mijlocului fix

la care se refera; valoarea de inventar; codul si denumirea sectiei predatoare si primitoare, numele

custodelui predator si primitor, semnatura acestora; numele si semnatura persoanei care aproba

miscarea. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil; la sectia predatoare si la sectia

primitoare.

- procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri

materiale serveste ca document de constatare a indeplinirii conditiilor si scoaterii din functiune a

mijloacelor fixe; ca document de consemnare a scoaterii efective din functiune a mijloacelor fixe si

ca document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente si

materialelor rezultate din scoaterea efectiva din functiune a mijloacelor fixe. Se intocmeste in trei

exemplare: exemplarul 1 ramane la ultimul custode al activului pentru descarcarea acestuia din

gestiune; exemplarul 2 se trimite contabilitatii pentru a inregistra operatiunea; al treilea exemplar

va insoti materialele recuperate servind ca document de inregistrare a intrarii acestora. Se arhiveaza

la compartimentul financiar-contabil.

- nota de contabilitate serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea

sintetica si analitica. Se intocmeste in doua exemplare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-

contabil.

- documentul cumulativ serveste ca document de centralizare a datelor din mai multe

documente justificative care reflecta operatiuni economice si financiare de acelasi fel dintr-o

anumita perioada; ca document justificativ centralizator de inregistrare in contabilitatea sintetica si

analitica. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

- fisa de cont pentru operatii diverse serveste la tinerea contabilitatii analitice a conturilor;

la tinerea contabilitatii sintetice a operatiunilor economice si financiare. Se intocmeste intr-un

singur exemplar pentru fiecare cont in parte. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

- balanta de verificare serveste la verificarea exactitatii inregistrarilor; la controlul

concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica; la intocmirea situatiilor financiare. In

structura balantei intra: numarul de inventar, denumirea mijloacelor fixe, codul de clasificare,

durata normala de functionare, data punerii in functiune, valoarea de inventar, amortizarea lunara,

amortizarea cumulata, valoarea ramasa la finele perioadei. Se intocmeste intr-un singur exemplar.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Studiu de caz

27

EXEMPLUL 1: se receptioneaza o cladire; i se calculeaza amortizarea lunara; se

reevalueaza si se caseaza in urma demolarii.

-Se receptioneaza cladirea “Aerogara pasageri sosiri”, in luna ianuarie 2007. Toate

cheltuielile aferente construirii acestei cladiri, inclusiv cheltuielile de proiectare au fost

contabilizate in contul 231 “Imobilizari corporale in curs de executie”. Durata normala de viata

stabilita de comisia de receptie este de 40 ani.

212 = 231 98.585.721,40

“Constructii” “Imobilizari corporale

in curs de executie”

Se completeaza “Procesul verbal de receptie” (ANEXA 1) (in doua exemplare: unul se anexeaza la

actele specifice contului 231 “Imobilizari in curs”; iar cel de-al doilea la actele de inregistrare a

mijlocului fix) si se semneaza de comisia de receptie; se intocmeste “Nota contabila” (ANEXA 2)

(in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al doilea exemplar la actele de

inregistrare a mijlocului fix); se completeaza “Registrul numerelor de inventar” (ANEXA 3) (intr-

un singur exemplar care ramane la carnet); “Fisa mijlocului fix” (ANEXA 4) (intr-un singur

exemplar) si “Fisa de cont pentru operatii diverse” (intr-un singur exemplar); Balanta mijloacelor

fixe pe luna ianuarie 2007.

-Se inregistreaza amortizarea aferenta mijlocului fix “Aerogara pasageri sosiri” pe luna

februarie 2007 [ se foloseste metoda amortizarii liniare, adica valoarea de inventar / durata normala

de viata: (98.585.721,40 / 40 * 12 = 98.585.721,40 / 480 luni = 205.386,92 ].

6811 = 2812 205.386,92

“Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea

amortizarea imobilizarilor” constructiilor”

Se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al

doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); Balanta mijloacelor fixe pe luna februarie

2007.

-In urma aprobarii Consiliului de Administratie si a Adunarii Generale a Asociatilor pe baza

raportului intocmit de firma Conti, se inregistreaza reevaluarea mijlocului fix, in luna martie 2007.

212 = 105 1.785.400,24

“Constructii” “Rezerve din reevaluare”

Se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al

doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); se completeaza “Fisa mijlocului fix”

28

(ANEXA 4) (intr-un singur exemplar) si “Fisa de cont pentru operatii diverse” (intr-un singur

exemplar).

-Se inregistreaza amortizarea aferenta mijlocului fix Aerogara pasageri sosiri pe luna martie

2007 [valoarea+reevaluare–amortizarea cumulata=valoarea ramasa / durata ramasa (98.585.721,40

+ 1.785.400,24) – 205.386,92 / 40 * 12 - 1 = 100.165.734,72 / 479 luni = 209.114,27 ].

6811 = 2812 209.114,27

“Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea

amortizarea imobilizarilor” constructiilor”

Se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al

doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); Balanta mijloacelor fixe pe luna martie

2007.

-Pe baza hotararii Consiliului de Administratie si a Adunarii Generale a Asociatilor se

inregistreaza casarea mijlocului fix Aerogara pasageri sosiri in urma demolarii, in luna aprilie 2007.

% = 212 100.371.121,64

2812 414.501,19

“Amortizarea constructiilor” “Constructii”

6583 99.956.620,45

“Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital”

105 = 1065 1.785.400,24

“Rezerve din reevaluare” “Rezerve reprezentand surplusul

realizat din rezerve din reevaluare”

Se intocmeste “Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe de declasare a unor

bunuri materiale” (in doua exemplare: unul la gestionar si cel de-al doilea la actele de inregistrare a

mijlocului fix); “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al

doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); se completeaza “Fisa mijlocului fix”

(ANEXA 4) (intr-un singur exemplar) si “Fisa de cont pentru operatii diverse” (intr-un singur

exemplar); Balanta mijloacelor fixe pe luna aprilie 2007.

EXEMPLUL 2: se achizitioneaza un autoturism; i se monteaza alarma si girofar; i se

calculeaza amortizarea lunara; i se schimba locul de gestiune; si se vinde.

29

-Se achizitioneaza un autoturism Renault Clio pentru circulatia pe platforma aeroportuara si

se achita, in luna ianuarie 2007, pe baza facturii fiscale. Durata normala de viata stabilita de

comisia de receptie este de 5 ani.

% = 404 53.371,50

2133 “Furnizori de imobilizari” 44.850,00

“Mijloace de transport”

4426 8.521.50

“TVA deductibila”

404 = 5121 53.371,50

“Furnizori de imobilizari” “Conturi la banci in lei”

Pe baza facturii fiscale se completeaza “Procesul verbal de receptie” (in doua exemplare: unul se

anexeaza la factura originala iar cel de-al doilea la actele de inregistrare a mijlocului fix) si se

semneaza de comisia de receptie; se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la

dosarul de note contabile si cel de-al doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); se

completeaza “Registrul numerelor de inventar” (intr-un singur exemplar care ramane la carnet); se

completeaza “Fisa mijlocului fix” (intr-un singur exemplar); ordinul de plata cu care se achita

factura (in trei exemplare: exemplarul portocaliu ramane la banca, cel rosu la furnizor si cel verde

se anexeaza la extrasul de cont) si “Fisa de cont pentru operatii diverse” (intr-un singur exemplar);

Balanta mijloacelor fixe pe luna ianuarie 2007.

-Se inregistreaza amortizarea aferenta mijlocului fix Autoturism Renault Clio pe luna

februarie 2007 [ se foloseste metoda amortizarii liniare, adica valoarea de inventar / durata normata

de viata: (44.850,00 / 5 * 12 = 747.50 ].

6811 = 2813 747,50

“Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea

amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport”

Se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al

doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); ); Balanta mijloacelor fixe pe luna

februarie 2007.

-Se inregistreaza achizitionarea unei alarme si a unui girofar, si se achita, in luna martie

2007. Valoarea acestora se contabilizeaza ca o modernizare la mijlocul fix Autoturism Renault

Clio.

30

% = 404 773.86

2133 “Furnizori de imobilizari” 650,30

“Mijloace de transport”

4426 123,56

“TVA deductibila”

404 = 5121 773.86

“Furnizori de imobilizari” “Conturi la banci in lei”

Se completeaza “Procesul verbal de modernizare” (in doua exemplare: unul se anexeaza la factura

originala iar cel de-al doilea la actele de inregistrare a mijlocului fix) si se semneaza de comisia de

receptie; se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel

de-al doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); se completeaza “Fisa mijlocului

fix” (intr-un singur exemplar); ordinul de plata cu care se achita factura (in trei exemplare:

exemplarul portocaliu ramane la banca, cel rosu la furnizor si cel verde se anexeaza la extrasul de

cont) si “Fisa de cont pentru operatii diverse” (intr-un singur exemplar).

-Se inregistreaza miscarea mijlocului fix de la gestiunea Auto la gestiunea Serviciul

Operational, in luna martie 2007.

Se intocmeste “Bonul de miscare a mijloacelor fixe” (in trei exemplare: unul la contabilitate; unul

la predator si unul la primitor).

-Se inregistreaza amortizarea aferenta mijlocului fix Autoturism Renault Clio pe luna

martie 2007 [ valoarea + modernizarea – amortizarea cumulata = valoarea ramasa / durata ramasa

(44.850,00 + 650,30) – 747,50 / 5 * 12 - 1 = 44.752.80 / 59 luni = 758,53 ].

6811 = 2813 758.53

“Cheltuieli de exploatare privind “Amortizarea

amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport”

Se intocmeste “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la dosarul de note contabile si cel de-al

doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); Balanta mijloacelor fixe pe luna martie

2007.

-Pe baza hotararii Consiliului de Administratie si a Adunarii Generale a Asociatilor se

inregistreaza vanzarea mijlocului fix Autoturism Renault Clio si scoaterea lui din evidenta, in luna

aprilie 2007.

31

-pentru vanzarea mijlocului fix s-a constituit o comisie pentru a evalua milocul fix propus spre

vanzare. Pretul stabilit este de 43.000,00 lei, exclusiv TVA. Se achita prin banca.

411 = % 51.170,00

“Clienti” 707 43.000,00

“Venituri din vanzari”

4427 8.170,00

“TVA colectata”

5121 = 411 51.170,00

“Conturi la banci in lei” “Clienti”

-scoaterea din evidenta a mijlocului fix

% = 2133 45.500.30

2813 “Mijloace de transport” 1.506,03

“Amortizarea

mijloacelor de transport”

6583 43.994,27

“Cheltuieli privind activele cedate

si alte operatii de capital”

Se intocmeste Factura Fiscala cu vanzarea mijlocului fix si Avizul de Expeditie in trei exemplare

(exemplarul negru la cumparator; exemplarul rosu-ca document justificativ la extrasul de la banca;

exemplarul verde ramane la carnet in contabilitate); Contractul de vanzare-cumparare in doua

exemplare (unul la cumparator; unul la vanzator); “Nota contabila” (in doua exemplare: unul la

dosarul de note contabile si cel de-al doilea exemplar la actele de inregistrare a mijlocului fix); se

completeaza “Fisa mijlocului fix” (intr-un singur exemplar) si “Fisa de cont pentru operatii

diverse” (intr-un singur exemplar); Balanta mijloacelor fixe pe luna aprilie 2007.

EXEMPLUL 3: achizitie de active prin schimbul de imobilizari corporale

O imobilizare corporala poate fi achizitionata pe calea unui schimb total sau partial cu o alta

imobilizare corporala cu care se aseamana sau cu un alt activ. Costul unui astfel de activ este

evaluat la valoarea justa a activului primit, care este echivalent cu valoarea justa a activului

schimbat, ajustata cu valoarea lichiditatilor si echivalentelor de lichiditati transferate.

CN AIHCB SA are un mijloc fix “Autospeciala deszapezire” cu valoarea de achizitie de

90.000,00 lei, a carei amortizare cumulata este de 50.000,00 lei. Valoarea estimata este de

60.000,00 lei.

32

a) in cazul in care mijlocul fix este schimbat cu altul, a carui valoare justa este

identica, nu vom avea inregistrari, deoarece este vorba de active de aceeasi natura

si aceeasi valoare

b) in cazul in care mijlocul fix a fost schimbat cu altul a carui valoare justa este de

64.000,00 lei, CN AIHCB SA a trebuit sa plateasca 4.000,00 lei

2813 = % 50.000,00

“Amortizarea 2133 26.000,00

mijloacelor de transport” “Mijloace de transport”

(90.000,00-64.000,00)

5121 4.000,00

“Conturi la banci in lei”

758 20.000,00

“Venituri din cedarea activelor”

c) in cazul in care mijlocul fix (autospeciala deszapezire) a fost schimbata cu un

utilaj special, estimat tot la valoarea de 60.000,00 lei, a trebuit sa fie recunoscut

un venit deoarece erau active de natura diferita

% = % 110.000,00

2131 60.000,00

“Echipamente tehnologice”

(utilaj special)

2813 50.000,00

“Amortizarea

instalatiilor”

2133 90.000,00

“Mijloace de transport”

(autospeciala deszapezire)

758 20.000,00

“Venituri din cedarea activelor”

EXEMPLUL 4: reexaminarea duratei de utilizare

Aceasta trebuie sa fie reexaminata periodic si daca previziunile sunt sensibil diferite fata de

estimarile anterioare, cheltuielile cu amortizarile exercitiului in curs si ale exercitiilor viitoare

trebuiesc ajustate.

33

Tinand cont de politica de reparatii si intretinere a CN AIHCB SA, s-a constatat pentru o

parte din activele fixe o extindere a duratei de utilizare a acestora, iar datorita uzurii tehnice si

morale o micsorare a duratei de utilitate a acestora.

a) Astfel, pentru instalatia “Sistem electro - mecanic”, achizitionata la 16 decembrie

2003 cu un cost de achizitie de 36.000,00 lei si o durata de viata stabilita initial de

6 ani, s-a constatat la 31.12.2006 o crestere a duratei de viata cu 2 ani.

- amortizarea anuala calculata:

36.000,00 / 6 ani = 6.000,00 lei pentru anii 2004, 2005, 2006

- valoarea ramasa la 31.12.2006:

36.000,00 – 18.000,00 (6.000,00 x 3ani) = 18.000,00 lei

Cheltuiala cu amortizarera in anii anteriori nu este revizuita; in schimb pentru anul

2007 si in anii urmatori se vor revizui astfel:

18.000,00 (valoare ramasa 31.12.2006) / 5 ani (3 ramasi + 2 extindere) = 3.600,00

astfel cheltuielile cu amortizarea vor fi in fiecare an de 3.600,00 lei.

b) Pentru “Autoturismul ARO”, achizitionat la 27 decembrie 2003, cu un cost de

achizitie de 19.800,00 lei si o durata de viata de 5 ani, s-a constatat la 31.12.2006

o apreciere a duratei de utilizare de un an, datorita uzurii tehnice avansate.

- amortizarea anuala calculata:

19.800,00 / 5 ani = 3.960,00 lei pentru anii 2004, 2005, 2006

- valoarea ramasa la 31.12.2006:

19.800,00 – 11.880,00 (3.960,00 x 3ani) = 7.920,00 lei

Pentru anul 2007 cheltuiala cu amortizarea se va revizui si va fi de 7.920,00 lei

7.920,00 (valoare ramasa 31.12.2006) / 1 an (1 estimare) = 7.920,00

EXEMPLUL 5: reevaluarea mijloacelor fixe

Valoarea justa a activelor trebuie determinata de experti calificati. Aceasta este in general,

valoarea de piata. Pentru activele care nu fac obiectul unor tranzactii regulate, valoarea justa se

identifica cu costul de inlocuire diminuat cu amortizarile.

Frecventa reevaluarilor depinde de fluctuatiile valorii juste a imobilizarilor corporale care

au fost reevaluate. Atunci cand valoarea justa a unui activ reevaluat difera semnificativ de valoarea

sa contabila, este necesar o noua reevaluare.

Un activ nu poate sa fie reevaluat in mod izolat. Reevaluarea trebuie sa se aplice la

ansamblul bunurilor din aceasi categorie, adica la toate activele de natura si utilizare identice.

34

Astfel, putem avea doua cazuri:

- cand valoarea contabila a unui activ creste ca urmare a unei reevaluari, cresterea are ca

efect majorarea capitalurilor proprii, a rezervelor din reevaluare. In masura in care o

reevaluare pozitiva compenseaza o reevaluare negativa a aceluiasi activ, anterior

contabilizata la cheltuieli, reevaluarea pozitiva trebuie sa fie contabilizata la venituri.

- cand valoarea contabila a unui activ se diminueaza ca urmare a unei reevaluari, aceasta

reevaluare trebuie contabilizata pe cheltuieli. Ea trebuie direct imputata asupra

rezervelor din reevaluare corespondente, in masura in care o astfel de diminuare nu

depaseste marimea rezervelor din reevaluare referitoare la acest activ.

Rezerva din reevaluare poate fi transferata in mod direct la rezerve in cazul in care este

realizata. Transferul rezervelor din reevaluare la rezerve nu trece prin contul de profit si pierdere.

Totalitatea rezervelor din reevaluare poate sa fie realizata cu ocazia scoaterii din functiune sau

iesirii activului.

Pentru contabilizarea reevaluarilor imobilizarilor corporale se foloseste unul din cele doua

procedee:

- reevaluarea simultana a valorii brute si a amortizarilor cumulate pe baza de indici.

Metoda presupune recalcularea amortizarii proportional cu schimbarea inregistrata in

valoarea contabila bruta a activului, astfel incat valoarea contabila a activului dupa

reevaluare sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.

- reevaluarea numai a valorii nete contabile, stabilita prin deducerea amortizarilor din

costul imobilizarilor.

CN AIHCB SA detine mijlocul fix “ Sistem supraveghere TVCI ”cu urmatoarele caracteristici:

Costul initial este de 6.000,00 lei;

Durata de viata utila este de 10 ani;

Amortizarea cumulata pe 2 ani este de 1.200,00 lei;

Metoda de amortizare folosita este metoda liniara.

Metodologia de reevaluare adoptata este cea bazata pe valori nete, respectiv la fiecare

reevaluare amortizarea cumulata este eliminata din valoarea bruta a activului.

1) Prima reevaluare a activului (dupa 2 ani de folosire)

- valoarea justa determinata de un evaluator independent este de 6.800,00 lei;

- valoarea contabila neta este de 4.800,00 lei (6.000,00 – 1.200,00);

35

- valoarea justa este mai mare decat valoarea neta contabila, deci rezulta o crestere a

valorii activului care trebuie evidentiata;

- cresterea de activ este de 2.000,00 lei (6.800,00 – 4.800,00).

Majorarea valorii mijlocului fix ca rezultat al reevaluarii se inregistreaza astfel:

% = 105 2.000,00

2131 “Rezerve din reevaluare” 800,00

“Echipamente tehnologice

(masini, utilaje si instalatii

de lucru)”

2813 1.200,00

“Amortizarea instalatiilor

mijloacelor de transport,

animalelor si plantatiilor”

Prezentarea simplificata in bilant:

Explicatii Situatia inainte de reevaluare Situatia dupa reevaluare

Imobilizari corporale 6.000 6.800

Amortizarea cumulata (1.200) -

Valoarea neta (in bilant) 4.800 6.800

Capital propriu 4.800 4.800

Rezerva din reevaluare - 2.000

TOTAL 4.800 6.800

Recalcularea amortizarii:

- valoarea reevaluata (justa) este de 6.800,00 lei;

- durata de utilizare ramasa este de 8 ani;

- amortizarea anuala este de 850,00 lei (6.800,00 / 8ani).

2) A doua reevaluare a activului se efectueaza dupa 3 ani de la ultima reevaluare:

- valoarea justa determinata de un evaluator independent este de 3.750,00 lei;

- amortizarea cumulata pe ultimii 3 ani este de 2.550,00 lei (850 x 3 ani);

- valoarea contabila neta este de 4.250,00 lei (6.800,00 – 2.550,00);

- valoarea justa este mai mica decat valoarea neta contabila, rezulta o depreciere a

activului;

36

- descresterea activului este de 500,00 lei (4.250,00 – 3.750,00).

Descresterea se inregistreaza astfel:

% = 2131 3.050,00

2813 “Echipamente tehnologice 2.550,00

“Amortizarea instalatiilor (masini, utilaje si instalatii

mijloacelor de transport, de lucru)”

animalelor si plantatiilor”

105 500,00

“Rezerve din reevaluare”

Prezentarea simplificata in bilant:

Explicatii Situatia inainte de a doua

reevaluare

Situatia dupa a doua

reevaluare

Imobilizari corporale 6.800 3.750

Amortizarea cumulata (2.550) -

Valoarea neta (in bilant) 4.250 3.750

Capital propriu 2.250*) 2.250

Rezerva din reevaluare 2.000 1.500

TOTAL 4.250 3.750

*) Capitalul propriu de 2.250,00 lei reprezinta 4.800,00 lei capital propriu (dupa prima

reevaluare) din care se scad 2.550,00 lei cheltuieli cumulate cu amortizarea intre prima si a doua

reevaluare, cheltuieli care au fost evidentiate in contul de profit si pierdere.

Recalcularea amortizarii:

- valoarea reevaluata (justa) este de 3.750,00 lei;

- durata de utilizare ramasa este de 5 ani;

- amortizarea anuala este de 750,00 lei (3.750,00 / 5ani).

3) A treia reevaluare a activului se efectueaza dupa 1 an de la ultima reevaluare:

- valoarea justa determinata de un evaluator independent este de 1.200,00 lei;

- valoarea contabila neta este de 3.000,00 lei (3.750,00 – 750,00);

- valoarea justa este mai mica decat valoarea neta contabila, deci rezulta o depreciere;

- descresterea activului este de 1.800,00 lei (3.000,00 – 1.200,00).

Reflectarea in contabilitate a rezultatului reevaluarii:

% = 2131 2.550,00

37

2813 “Echipamente tehnologice 750,00

“Amortizarea instalatiilor (masini, utilaje si instalatii

mijloacelor de transport, de lucru)”

animalelor si plantatiilor”

105 1.500,00

“Rezerve din reevaluare”

6813 300,00

“Cheltuieli de exploatare

privind provizioanele pentru

deprecierea imobilizarilor”

Prezentarea simplificata in bilant:

Explicatii Situatia inainte de a treia

reevaluare

Situatia dupa a treia

reevaluare

Imobilizari corporale 3.750 1.200

Amortizarea cumulata (750) -

Valoarea neta (in bilant) 3.000 1.200

Capital propriu 1.500*) 1.200

Rezerva din reevaluare 1.500 -

TOTAL 3.000 1.200

*) Capitalul propriu de 1.500,00 lei reprezinta 2.250,00 lei capital propriu dupa a doua

reevaluare din care se scad 750,00 lei cheltuieli cumulate cu amortizarea intre a doua si a treia

reevaluare.

Recalcularea amortizarii:

- valoarea reevaluata (justa) este de 1.200,00 lei;

- durata de utilizare ramasa este de 4 ani;

- amortizarea anuala este de 300,00 lei (1.200,00 / 4 ani).

4) A patra reevaluare a activului se efectueaza dupa 1 an de la ultima reevaluare:

- valoarea justa determinata de un evaluator independent este de 1.800,00 lei;

- valoarea contabila neta este de 900,00 lei (1.200,00 – 300,00);

- valoarea justa este mai mare decat valoarea neta contabila, deci rezulta o crestere a

valorii activului;

- cresterea valorii activului este de 900,00 lei (1.800,00 – 900,00).

Cresterea valorii activului se inregistreaza astfel:

38

a) anularea amortizarii, in suma de 300,00 lei

% = 2131 300,00

2813 “Echipamente tehnologice

“Amortizarea instalatiilor (masini, utilaje si instalatii

mijloacelor de transport, de lucru)”

animalelor si plantatiilor”

b) inregistrarea cresterii valorii juste a activului

2131 = % 900,00

“Echipamente tehnologice 7813 300,00

(masini, utilaje si instalatii “Venituri din provizioane

de lucru)” pentru deprecierea imobilizarilor”

105 600,00

“Rezerve din reevaluare”Prezentarea simplificata in bilant:

Explicatii Situatia inainte de a patra

reevaluare

Situatia dupa a patra

reevaluare

Imobilizari corporale 1.200 1.800

Amortizarea cumulata (300) -

Valoarea neta (in bilant) 900 1.800

Capital propriu 900 1.200*)

Rezerva din reevaluare - 600

TOTAL 900 1.800

*) Capitalul propriu de 1.200,00 lei reprezinta 900,00 lei capital propriu inainte de a patra

reevaluare la care se adauga 300,00 lei provizioane pentru deprecieri reluate la venituri.

Recalcularea amortizarii:

- valoarea reevaluata (justa) este de 1.800,00 lei;

- durata de utilizare ramasa este de 3 ani;

- amortizarea anuala este de 600,00 lei (1.800,00 / 3 ani).

Aplicatie informatica cu date contabile din studiul de caz – realizata in SGBD

Microsoft Access

Produsul – program Microsoft Access reprezinta un sistem de gestiune a bazelor de date

relationale (SGBDR) care este inclus in compunerea pachetului de birotica Microsoft Office si care

lucreaza sub sistemul de operare Microsost Windows, folosind toate facilitatile oferite de acesta.

39

Produsul Microsoft Access dispune de toate componentele unei baze de date stocate intr-un

fisier cu extensia MDB. La baza Microsoft Access se afla modelul orientat pe obiecte si modelul

relational al datelor.

Sistemul de gestiune a bazelor de date relationale Microsoft Access conserva avantajele

sistemelor de gestiune, asigurand interfata intre baza de date si utilizator, permitand definirea,

consultarea, actualizarea si partajarea datelor intre mai multi utilizatori. Pentru executia comenzilor

prin intermediul interfetei grafice a SGBDR Microsoft Access se asigura urmatoarele posibilitati:

meniuri, instrumente specifice, casete de dialog, combinatii de taste.

Microsoft Access este unul dintre sistemele de gestiune a bazelor de date cu o larga

raspandire in tara noastra. Acest lucru este o consecinta atat a utilizarii pe scara larga a suitei Office

din care face parte, cat si a facilitatilor deosebite pe care le ofera acest mediu.

Utilizatorii au posibilitatea de a crea aplicatii care sa exploateze bazele de date client / server,

beneficiind si de facilitatea de a dezvolta programe pentru mediul Web.

Microsoft Access permite accesarea datelor dintr-o paleta extrem de variata de surse de

informatii: XML, OLE, Open DataBase Connectivity (ODBC) sau SharePoint. De asemenea, este

posibila accesarea surselor de date MS SQL-Server, precum si alte baze de date avand o arhitectura

client / server. Pentru gestionarea bazelor de date MS SQL-Server, Microsoft Access a inclus o

serie de instrumente care simplifica acest proces. In acest sens, a fost integrat un nou instrument

(Stored Procedures Designer) care permite crearea vizuala a procedurilor stocate rulabile prin

intermediul serverului SQL. Microsoft Access face posibila crearea de forme si rapoarte care sa

utilizeze surse eterogene de date, iar pentru analiza informatiilor din bazele de date au fost aduse

imbunatatiri instrumentelor Microsoft Pivot Table si Microsoft Pivot Chart.

Access permite salvarea datelor, fiind posibila realizarea back-up-ului bazei de date si atunci cand

ea este deschisa si sunt operate modificari. De asemenea, sunt incluse functii pentru eliminarea

automata a erorilor intervenite in rapoartele si formele aplicatiilor.

Produsul Microsoft Access constituie o solutie de prima marime pentru dezvoltarea

aplicatiilor de baze de date. Este compatibil cu tehnologia ActiveX, care este specifica aplicatiilor

de tipul client / server.

Pentru a gestiona mijloacele fixe prezentate in exemplele de mai sus s-a creat o baza de date

in Microsoft Access. Numele bazei de date este intitulat sugestiv “Mijloace_fixe.mdb” .

Structura bazei de date este formata din tabele , interogari, forme , subforme si rapoarte. Prezentare tabele :

40

AmortizareID Amortizare ID Mijloac Fix Data Amortizare Valoare Amortizare

1 2 28.02.2007 205,386.92 lei2 2 31.03.2007 205,386.92 lei3 3 28.02.2007 747.50 lei4 3 31.03.2007 758.53 lei

Aceasta tabela se populeaza cu inregistrarile introduse in fereastra Detalii amortizare.

ModernizareID

ModernizareID Mijloc

FixData

Modernizare Descriere modernizare Furnizor modernizare

Cost Modernizare

1 3 01.03.2007 achizitionarea unei alarme si a unui girofar

Renault 650.30 lei

Aceasta tabela se populeaza cu inregistrarile introduse in fereastra Detalii Modernizare

Angajati

ID Angajat Nume Prenume Functia Cautare prescurtata Telefon Locatie birou

1 Camelia Pastiu Contabil CP 526632 Aeroport Otopeni

Aceasta tabela se populeaza cu inregistrarile introduse in fereastra Angajati.

Categorii mijloace fixe

ID Categorie Categorie Mijloc fix1 Cladiri2 Automobile

Aceasta tabela se populeaza cu inregistrarile introduse in fereastra Categorie Mijloace Fixe

si prezinta denumirea categoriei folosita pentru clasificarea Mijloacelor fixe .

Stare

Status ID Status1 Normal2 Casat

Aceasta tabela se populeaza cu inregistrarile introduse in fereastra Stare si prezinta starea

mijlocului fix (1- Normala,2-Casat)

41

Aceasta tabela se populeaza cu inregistrarile introduse in fereastra Mijloace Fixe si prezinta

toate mijloace fixe introduse in baza de date.Contine informatii din toate celelalte tabele .

Baza de date se deschide cu Microsoft Access astfel :

- se deschide Microsoft Access

- se apasa butonul File din meniu –OPEN

- se selecteaza fisierul mijloace_fixe.MDB

- se apasa butonul Open

Se va deschide structura bazei de date si utilizatorul va vizualiza interfata bazei de date , cu

care urmeaza de altfel sa lucreze .

Interfata se prezinta ca in imaginea de mai jos:

:

42

Meniul este structurat astfel :

“Introducere /Vizualizare MF”

Prin actionarea acestui buton se deschide fereastra de introducere sau de vizualizare a

Mijloacelor Fixe deja introduse in baza de date

Fişa mijlocului fix se utilizează pentru a introduce informaţii de bază despre un mijloc fix,

cum ar fi: număr, descriere, clasa din care face parte mijlocul fix, metoda de amortizare, etc.

Fişa mijlocului fix este formată din:

ID Mijloc Fix se completează numărul mijlocului fix. Acest număr poate fi definit

automat de sistem sau manual de utilizator.

Descriere se completează descrierea mijlocului fix.

Angajat se completează codul angajatului în responsabilitatea căruia este acest mijloc

fix. Clic pe săgeata din dreapta câmpului pentru a alege unul din codurile definite în fereastra Listă

angajaţi.

Stare se completează codul angajatului în responsabilitatea căruia este acest mijloc fix.

Clic pe săgeata din dreapta câmpului pentru a alege unul din codurile definite în fereastra Stare.

Categorie MF se completează codul clasei din care face parte mijlocul fix. Clic pe

săgeata din dreapta câmpului pentru a alege unul din codurile definite în fereastra Categorie MF.

Data modernizare se completează data de începere a modernizare mijlocului fix.

Data achizitie se completează data la care a fost achizitionat mijlocului fix.

Data sold se completează data de încheiere a calculului amortizării mijlocului fix.

Numar model se completează numărul modelului mijlocului fix.

Nr. serial se completează numărul serial specific mijlocului fix.

Cod de bare se completează codul de bare specific mijlocului fix.

43

Pret de achizitie se introduce de catre utilizator pretul de achizitie al mijlocului fix.

Prin actionarea butonului se va deschide raportul “Mijloace fixe” care prezinta o lista

a mijloacelor fixe definite in baza de date . Raportul contine urmatoarele informatii: ID Mijloc Fix,

Descriere, Data achizitie , Pret achizitie, Durata de amortizare.

Din fereastra “Mijloace fixe” se actioneaza butonul “Amortizare”. Se deschide fereastra

“Amortizare” in care se vor introduce de catre utilizator informatii privind amortizarea mijlocului

fix.

Fişa Amortizare se utilizează pentru a introduce informaţii de bază despre amortizarea unui

mijloc fix, cum ar fi: ID Mijloc Fix, amortizare, durata de amortizare, pret achizitie, total

amortizare, amortizare lunara , data amortizare , valoare amortizare lunara etc.

44

Fişa amortizare este formată din:

Antet

ID Mijloc Fix se preia numărul mijlocului fix pentru care se doreste introducerea de

informatii legate de amortizare.

Metoda de amortizare se completează metoda de amortizare specifică acestui mijloc

fix(Lineară, Degresivă, Accelerata)

Durata de amortizare se completează numarul de luni de amortizare ale mijlocului fix.

Valoarea asigurata se preia valoarea asigurari introdusa in fereastra “Mijloace fixe”.

Pret de achizitie se preia pretul de achizitie al mijlocului fix introdus prin fereastra

“Mijloace fixe”

Total amortizarevaloarea se calculeaza prin insumarea valorilor introduse in campul

“Valoare amortizare lunara” din subforma “Detalii amortizare”.

Amortizare lunara se calculeaza astfel ex: amortizarea aferenta mijlocului fix

Aerogara pasageri sosiri pe luna februarie 2007 [ se foloseste metoda amortizarii liniare, adica

valoarea de inventar / durata normata de viata: (98.585.721,40 / 40*12 = 98.585.721,40 / 480 luni =

205.386,92 ].

Detalii amortizare

Data amortizare se completeaza data ( sfarsitul lunii) pentru calcului amortizarii lunare

Valoare amortizare lunara se completează valoarea amortizării lunare a mijlocului fix.

Din fereastra “Mijloace fixe” se mai poate actiona butonul “Modernizare”. Se deschide

fereastra”Modernizare” in care se vor introduce de catre utilizator informatii privind modernizarea

unui mijloc fix.

45

Fişa Modernizare se utilizează pentru a introduce informaţii de bază despre modernizare

unui mijloc fix, cum ar fi: ID Mijloc Fix, total amortizare, data modernizare, valoare modernizare,

etc.

Fişa modernizare este formată din:

Antet

ID Mijloc Fix se preia numărul mijlocului fix pentru care se doreste introducerea de

informatii legate de amortizare.

Total modernizare valoarea se calculeaza prin insumarea valorilor introduse in campul

“Cost modernizare” din subforma “Detalii modernizare”.

Data modernizare se preia data de modernizare introdusa de utilizator in fisa mijlocului

fix.

Detalii modernizare

Data modernizare se completeaza cu data la care este inregistrat costul de modernizare

a mijlocului fix.

Valoare amortizare lunara se completeaza informatii legate de modernizare ( se poate

detalia in ce consta modernizarea mijlocului fix).

Realizata de se completează numele celui care executa modernizarea ( ex.: furnizorul).

Cost modernizare se introduce de catre utilizator costul modernizarii mijlocului fix

Se revine la meniul principal pentru introducerea sau vizualizarea altor informatii necesare

pentru buna gestionare a mijloacelor fixe .

46

Introducere/Vizualizare Angajati

Prin actionarea acestui buton se deschide fereastra de introducere sau de vizualizare a

Angajatilor care au fost deja introdusi in baza de date.

Fişa Angajat se utilizează pentru a introduce informaţii de bază despre angajatii care

gestioneaza mijloacele fixe, cum ar fi: ID Angajat, nume, prenume, functia, locatie birou, telefon

etc.

Fişa angajat este formată din:

Antet

ID Angajat se completează numărul de identificare in baza de date a angajatului în

responsabilitatea căruia este un mijloc fix. Acest număr poate fi definit automat de sistem sau

manual de utilizator.

Nume se completează numele angajatului.

Prenume se completează prenumele angajatului

Functia se completează functia pe care o ocupa in cadrul companiei angajatul respectiv.

Locatie Birou se completează locatia unde angajatul isi desfasoara activitatea.

Telefon se completează numarul de telefon al angajatului

Extind se completează cu initialele angajatului

Mijloace fixe pe angajat

Se preiau automat mijloacele fixe aflate in responsabilitatea angajatului (daca in fisa

mijlocului fix a fost introdus un cod de angajat).

In aceasta fereastra vor fi preluate cateva informatii ( descriere mijloc fix, cod de bare ,

numar serial) pentru mijloacele fixe de care raspunde angajatul.

47

Introducere/Vizualizare Categorii Mijloace fixe

Prin actionarea acestui buton se deschide fereastra de introducere sau de vizualizare a

claselor de mijloace fixe.

Acesta tabela se poate popula prin introducerea codurilor de clasificarea a mijloacelor fixe

ID Categorie se completează cu codul de clasificare a mijlocului fix sau poate fi definit

automat de sistem sau manual de utilizator.

Categorie MF se completează de catre utilizator cu descrierea codului de clasificare a

mijloacelor fixe.

Introducere/Vizualizare Stare

Prin actionarea acestui buton se deschide fereastra de introducere sau de vizualizare a

starilor prin care poate trece un mijloc fix.

Aceste stari se introduc pentru gestionarea mijloacelor fixe .Un mijloc fix poate fi in stare

de functionare : Normal, Casat,Vandut etc

ID Stare se completează cu codul de stare mijlocului fix sau poate fi definit automat de

sistem sau manual de utilizator.

Stare se completează de catre utilizator cu descrierea starii mijlocului fix ( normal , casat

etc)

Revenire la meniul anterior

Se foloseste pentru a reveni la meniul initial .

Pentru a vizualiza rapoartele definite pentru vizualizarea informatiilor din baza de date se va

actiona butonul : “Vizualizare Rapoarte”

Se deschide meniul de raporte :

48

Raport-Mijloace fixe dupa categorie

-afişează mijloacele fixe din baza de date grupate pe categorie .Raportul prezinta pentru fiecare mijloc fix descrierea , numarul serial , data de achizitie si costul de achizitie.

Raport-Mijloace fixe dupa data de achizitie

-afişează mijloacele fixe din baza de date ordonate in functie de data achizitie .Raportul prezinta pentru fiecare mijloc fix descrierea , numarul serial , starea si costul de achizitie.

49

Raport-Mijloace fixe dupa angajat

-afişează mijloacele fixe din baza de date grupate pe angajat.Raportul prezinta pentru fiecare mijloc fix descrierea , numarul serial , data de achizitie si costul de achizitie.

Raport-Mijloace fixe istoric amortizare

-afişează pe catogorii de mijloace fixe descrierea mijlocului fix, data achizitiei , data finalizarii amortizarii, durata de amortizare, metoda de amortizare ,costul de achizitie , valoare asifurare, amortizarea cumulata. Filtre:

Se actioneaza butonul „Preview” pentru vizualizarea raportului.

Raport-Mijloace fixe istoric modernizare

-afişează pentru fiecare mijloc fix descrierea mijlocului fix ,data achizitiei , data modernizare, furnizor modernizare, descriere modernizare ,cost modernizare.Filtre:

50

Se actioneaza butonul „Preview” pentru vizualizarea raportului.

Revenire la meniul anterior-se foloseste pentru a reveni la meniul initial .

Pentru a inchide baza de date se foloseste butonul “Inchide baza de date“ din meniul

principal.

51

III. Concluzii, opinii, propuneri concrete, nota:

In legatura cu imobilizarile corporale, in cazul societatii Compania Nationala "Aeroportul

International Henri Coanda Bucuresti" -S.A. trebuiesc stabilite urmatoarele:

- nivelul minim sub care un element un trebuie sa fie capitalizat: la limita legala in

Romania de 18 milioane lei sau la alte limite;

- in ceea ce priveste imobilizarile in curs aferente viitoarelor mijloace fixe, cu ocazia

inventarierii trebuie efectuata o regrupare a elementelor componente pe obiective, si nu

pe furnizorii de echipamente;

- in ceea ce priveste mijloacele fixe, cu ocazia efectuarii operatiilor de inventariere sau

reevaluare, trebuie ca regruparea sa se efectueze in functie de criteriile tehnice;

- tratamentul aplicabil in cazul evaluarii ulterioare recunoasterii initiale a mijlocului fix:

la cost sau la valoarea reevaluata; in cazul in care se opteaza pentru valoarea reevaluata,

trebuie sa se decida metodologia de reevaluare – fie pornind de la valoarea contabila

bruta, fie pornind de la valoarea neta. S-a optat pentru tratamentul alternativ permis,

varianta valorii contabile brute reevaluate, intrucat se aplica prevederile HG 403 / 2000,

privind reevaluarea imobilizarilor corporale, ceea ce permite recunoasterea fiscala a

diferentei de amortizare rezultata din reevaluare;

- valoarea reziduala a mijloacelor fixe. Intrucat Compania Nationala "Aeroportul

International Henri Coanda Bucuresti" -S.A. nu prevede nici un tratament de

determinare sau prezentare a valorii reziduale, s-a optat pentru atribuirea valorii nule

pentru valoarea reziduala luata in calcul la determinarea amortizarii;

- durata normala de functionare IAS este estimata in raport cu duratele utilizate de CN

AIHCB SA pentru imobilizarile similare sau duratele fiscale prevazute de legea romana;

- metoda de amortizare IAS: in raport cu metodele utilizate de CN AIHCB SA pentru

imobilizarile similare. Din studiul politicilor contabile ale CN AIHCB SA referitoare la

metoda de amortizare, a rezultat ca metoda de amortizare general agreata este metoda

lineara. In prezent CN AIHCB SA utilizeaza metoda lineara pentru toate imobilizarile

corporale;

- tratamentul aplicabil in legatura cu inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente

imobilizarilor: OMF 94 / 2001 interzice aplicarea tratamentului alternativ deoarece

conditiile enumerate de SIC – 11 nu sunt indeplinite. De asemenea, daca se opteaza

pentru aplicarea IAS 29, tratamentul alternativ IAS 21 nu poate fi aplicat. Ca urmare, se

52

va aplica tratamentul de baza prevazut de IAS 21, respectiv diferentele de curs valutar

aferente imobilizarilor corporale nu vor fi capitalizate;

- ca si in cazul imobilizarilor necorporale in curs, regulile de prezentare impun si pentru

imobilizarile corporale in curs separarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari

in curs efective.

Nota:Valoarea justa in evaluarea activelor reprezinta un element esential. Modul de determinare a

acestuia poate fi considerat atat obiectiv cat si subiectiv.

Astfel, valoarea unui activ este cat a costat la intrare, cat costa astazi inlocuirea lui, cu cat

poate fi vandut astazi sau cat de mare este suma fluxurilor de trezorerie viitoare pe care acestea le

genereaza, fluxuri actualizate la momentul actual.

In functie de aceasta valoare justa managementul poate sa “jongleze” cu rezultatele

intreprinderii deformand “imaginea fidela” si influentand rezultatele intreprinderii.

Decizia de reevaluare a imobilizarilor corporale poate prezenta o incercare a unei

intreprinderi aflate in dificultate de a-si majora capitalurile proprii.

In cadrul acestei reevaluari se poate “alege” doar anumite categorii de mijloace fixe care sa

fie reevaluate tinand cont de valoarea acestora in momentul achizitiei, cat si de scopul reevaluarii.

Aceasta reevaluare si modul de contabilizare a acesteia contribuie in final la determinarea

unui alt rezultat pe actiune.

Reevaluarea poate avea efect pe termen mediu si lung asupra rezultatului contabil prin

cresterea amortizarilor.

Politica de amortizare retinuta de catre o intreprindere, influenteaza evolutia rezultatului

prin: durata de amortizare, metoda de amortizare si valoarea reziduala.

Deprecierea activelor imobilizate este calculata in functie de o serie de factori care sunt sau

nu obiectivi.

In principiu valoarea contabila este obiectiva deoarece la data intrarii imobilizarilor ea a fost

validata de piata. Insa aceasta trebuie corectata cu amortizarile inregistrate pentru compararea cu

valoarea recuperabila.

Amortizarea, in schimb depinde de mai multi factori.

Valoarea recuperabila este departe de a fi o valoare obiectiva. Valoarea recuperabila este

valoarea cea mai mare intre pretul net de vanzare si valoarea de utilitate.

53

Pretul net de vanzare necesita si el estimari in ceea ce priveste valoarea de piata si costurile

marginale de iesire. Caracterul optimist sau pesimist isi va pune amprenta asupra marimii pretului

net de vanzare si implicit asupra valorii recuperabile.

Capitalizarea cheltuielilor cu dobanzile

Intreprinderile pot sa capitalizeze cheltuielile cu dobanzile, astfel incat sa evita constatarea

unei cheltuieli si sa majoreze rezultatul contabil. In cazul in care o societate a procedat la investitii

masive in cursul exercitiului, impactul asupra contului de profit si pierdere este foarte mare.

Capitalizarea cheltuielilor ulterioare punerii in functiune

In practica, distinctia dintre cheltuielile capitalizabile si cele necapitalizabile este o operatie

dificila, avand influente considerabile asupra contului de profit si pierdere.

Toate cele prezentate mai sus au efect asupra rezultatului cat si asupra unor rate calculate pe

baza bilantului. De asemenea toate aceste practici au influenta asupra valorii nete a activelor

imobilizate.

54

IV. Bibliografie:

1. Boulescu M., Popeanga P., Organizarea si conducerea activitatii finanaciar-contabile a intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005

2. Boulescu M., Popeanga P., Registre si formulare privind activitatea financiara si contabila, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005

3. Catalogul formularelor cu regim special privind activitatea financiara si contabila, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 2004

4. Catalogul formularelor privind activitatea financiara si contabila, Editura Economica, Bucuresti, 2004

5. Cecilia I., Bazele contabilitatii, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2005

6. Fusaru D., Gherasim Z., Andronie M., Bara A., Stroe M., Apicatii economice in Visual Basic si Access, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2006

7. Gherasim Z.,Programare si baze de date, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007

8. Hotararea nr. 522 din 24 august 1998, privind infiintarea “Aeroportului International Bucuresti Otopeni”

9. Legea Contabilitatii nr. 82 / 1991 republicata in Monitorul Oficial nr. 48 / 14 ianuarie 2005

10. Legea nr. 163 / 2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 138 / 2004, pentru modificarea si completarea legii nr. 571 / 2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei nr. 466 / 01.01.2005

11. OMF nr. 94 / 2001, Reglementari contabile armonizate cu prevederile Directiei a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

12. Ordinul 1850 / 2004 privind registrele si formularele financiar – contabile, aparuta in Monitorul Oficial nr. 23 / 07 ianuarie 2005

13. Ristea M., Contabilitatea intreprinderii, Editura Margaritar, Bucuresti, 200214. Standardele Internationale de Contabilitate 200115. *** “Economistul”16. *** Monitorul Oficial al Romaniei17. *** Revista “Finante, Credit, Contabilitate”; 2002 - 200618. *** Revista “Tribuna economica”; 2002 – 200619. *** Revista “Contabilitatea si expertiza contabila”; 2002 - 2006

55

ANEXA 1

UNITATEA: C.N. A.I.H.C.B. S.A. Obiectivul de investitii Sectia: Infrastructura .....Modernizare AIHCB.....................

Obiectivul supus receptiei Aerogara pasageri sosiri

Conf. Factura Fiscala seria ..........nr. ............./.....ct. 231.....................Concluzia ...................................

PROCES – VERBAL DE RECEPTIE

I. DATE GENERALEComisia de receptie convocata la data de ... ………..12 Ianuarie 2007 ........................... si-a desfasurat activitatea in intervalul: .......05 – 12 Ianuarie 2007.................................................

II. CONSTATARIIn urma examinarii documentatiei prezentate si a cercetarii pe teren a lucrarilor executate s-au constatat:Documentatia tehnico-economica a fost prezentata comisiei de receptie cu urmatoarele exceptii:Comisia constata ca lista documentatiei prevazute mai sus nu impedica/impiedica efectuarea receptiei.

III. Receptia punerii in functiune a fost efectuata la data de ..........12 Ianuarie 2007................, iar pâna la receptia obiectivului de la data punerii in functiune au trecut ..........-........ luni.

VI. Valoarea lucrarilor supuse receptiei conform documentelor de decontare este de …...98.585.721,40................... lei

V. La data receptiei, nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobati se prezinta astfel: ..............................................................F.B.......................................................

VI. Urmatorii factori au influentat nefavorabile realizarea indicatorilor care n-au atins nivelul aprobat: ....................................................-..........................................................

VII. La data receptiei se constata urmatoarele disponibilitati de capacitati ale utilajelor tehnologice si de spatii construite care pot conduce la imbunatatirea indicatorilor tehnico economici: ........................................................................................................

VIII. S-a constatat ca sunt/nu sunt luate masurile pentru mentinere nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici in ceea ce priveste:

1. asigurarea cu materii prime, materiale, combustibil, energie, apa etc. (se vor arata cele ce nu sunt asigurate);

2. lucrari conexe, utilitati, deserviri etc.;

56

3. forta de munca;4. ...........................................................................................................................

IX. CONCLUZII1. Pe baza constatarilor si concluziilor consemnate mai sus, comisia de receptie hotaraste

urmatoarele/ cu majoritatea de pareri:

SE ADMITE RECEPTIA OBIECTIVULUI DE INVESTITII SI SE ACORDA CALIFICATIVUL .................Foarte bine..............................................................................

2. Comisia de receptie stabileste ca, pentru mentinerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-economici aprobati si pentru cât mai buna exploatare a capacitatilor ce se receptioneaza, mai sunt necesare urmatoarele masuri: .....................-.........................

......................................................................................................................................

3. Prezentul proces – verbal, care contine .....-............. file si ...............-............. anexe numerotate cu un total de ......-....... file, care face parte integranta din cuprinsul acestuia, a fost incheiat azi ...12 Ianuarie 2007........................ in trei exemplare originale.

Comisia de receptie:

Numele si Prenumele Functia Locul de munca Semnatura

Presedinte: Ionescu Emilia inginer Tehnic

Membrii: Popa Florin inginer Infrastructura

Niculescu Gabriel jurist Juridic

Secretar: Balan Valentina economist Tehnic

Cod Clasificare Mijloc Fix: ....1.3.1...........

Durata normata (ani) ..........40............

Numele si Prenumele .....Pascu Ion.......................

Semnatura ............................

57

ANEXA 2

UNITATEA: C.N. A.I.H.C.B. S.A. DATA OPERATIUNII

ZIUA 31 LUNA Ianuarie 2007

NOTA DE CONTABILITATE nr. 1

Nr.crt. Explicatii Simbol cont debitor

Simbol cont creditor

Suma

1. Se inregistreaza cladire “Aerogara pasageri sosiri”

212 231 98.585.721,40

TOTAL 98.585.721,40

EMITENT VERIFICAT

Ion Florina Radu Vasile

ANEXA 3

UNITATEA: C.N. A.I.H.C.B. S.A. Numar pagina 1

REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

Numar de inventar

Codul de clasificare

Denumire mijloc fix si caracteristici tehnice

Locul unde se afla

Alte mentiuni

10012 1.3.1 Cladire “Aerogara pasageri sosiri” Infrastructura DN = 40 aniPIF = 12.01.2007

58

DN = durata normalaPIF = data punerii in folosinta ANEXA 4

FISA MIJLOCULUI FIX

Numar inventar: 10012 Grupa: 1 (“Constructii”)Fel, serie, nr.data document provenienta: Nota contabila nr. 1 / 31.01.2007 (cont 231)

Codul de clasificare: 1.3.1

Valoarea de inventar: 98.585.721,40 Data darii in folosinta: 12 Ianuarie 2007Denumirea mijlocului fix: Cladire Aerogara pasageri sosiri

Data amortizarii complete: 12 Februarie 2047

Caracteristici tehnice: - Durata normala de functionare: 40 aniAccesorii: - Cota de amortizare: valoarea de inventar / durata

normala; metoda lineara

Numar inventar

(de la numar la numar)

Documentul (data, felul, numarul)

Operatiunile care privesc miscarea,

cresterea sau diminuarea valorii

mijlocului fix

Buc. Debit Credit Sold

10012 NC 1/31.01.2007

Receptie cladire 1 98585721,40 - 98585721,40

10012 NC martie 2007

Reevaluare 1785400,24 - 100371121,64

10012 NC aprilie 2007

Scoatere din folosinta in urma demolarii

100371121,64 0

59

60