Practica 2007

CUPRINS :

CAPITOLUL I.

CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII ŞI ORGANIZĂRII ACTIVITĂTII

ÎNTREPRINDERII ŞI CONTABILITĂŢII.

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A

ÎNTREPRINDERII.....................................................2

2. ORGANIZAREA EVIDENŢEI CONTABILE LA ÎNTREPRINDERE...............................4

3. AUTOMATIZAREA SISTEMULUI DE

INFORMAŢIE.......................................................5

CAPITOLUL II.

CONŢINUTUL TEMELOR LA CONTABILITATE.

2.1 CONTABILITATEA ACTIVELOR NEMATERIALE ŞI ACTIVELOR MATERIALE PE

TERMEN

LUNG................................................................................................................................7

2.2 CONTABILITATEA

MATERIALELOR...........................................................................10

2.3 DOCUMENTAREA, CALCULUL ŞI CONTABILITATEA SALARIULUI ŞI A REŢINILOR

DIN

SALARIU.......................................................................................................................

12

2.4 CONTABILITATEA PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

A PRODUSELOR FABRICATE ŞI A MĂRFURILOR…………………………………………16

2.5 CONTABILITATEA CREANŢELOR………………………………………………………23

2.6 CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI………………………………………….26

2.7 CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU…………………………………………..28

2.8CONTABILITATEA

DATORIILOR........................................................................................31

2.9CONTABILITATEA CONSUMURILOR

ŞI CALCULAŢIA COSTULUI DE

PRODUCŢIE ..................................................................33

2

2.10 CONTABILITATEA CONSUMURILOR, CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR.........36

2.11 STRUCTURA ŞI MODUL DE ÎNTOCMIRE A RAPOARTELOR FINANCIARE……..38

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A STRUCTURII

ŞI ORGANIZĂRII ACTIVITĂTII ÎNTREPRINDERII ŞI A

CONTABILITĂŢII.

1. CARACTERISTICA GENERALĂ A ÎNTREPRINDERII

S.R.L. „Balan-Plus” a fost înregistrat de Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova sub numărul de înregistrare 106016642 din

26 noiembrie 1993, în prezent IDNO şi cod fiscal 1006600035429

Statutul este aprobat prin hotărîrea Adunării Generale a companiei: proces verbal

nr.1, din 26 noiembrie 1993.

Denumirea completă a Întreprinderii - Societatea cu răspundere limitată „Capital

Interautotrans”.

Întreprinderea este o persoană juridică, are o bilanţă proprie, cont de decontare şi

alte conturi, poate încheia din numele său contracte, dobîndi drepturile personale

nepatrimoniale şi purta răspundere cu tot patrimoniul său.

Reşedinţa, sediul juridic şi poştal ale Întreprinderii: Republica Moldova,

or.Ialoveni, str.Alexandru cel Bun. Are deschis cont de decontare 225101031

la BCA “Eximbank” SA.

3

Întreprinderea dispune de ştampilă şi de celelalte rechizite necesare pentru

desfăşurarea activităţii sale. În activitatea sa întreprinderea se conduce de legislaţia

Republicii Moldova, de Statut şi de Contractul de constituire a Întreprinderii. Este în

drept de a-şi promova independent activitatea economică din numele său în limitele

stabilite de legislaţie.

În acest scop Întreprinderea are dreptul de a-şi desfăşura următoarele activităţi

economice.

Comercializarea cu amanuntul.

S.R.L. „Balan Plus” conform Contractului de Constituire şi Statutului Societăţii

are un Capital Statutar în mărime de 5400 lei divizat în 216 acţiuni ordinare

nominative, valoarea nominală a unei acţiuni fiind în mărime de 25 lei. În prezent

acţiunile Societăţii aparţin la 2 persoane fizice, statul nedeţinînd nici o acţiune, ca

rezultat întreprinderea este o societate cu capital privat.

Acţionarii Societăţii sînt:

Nr.

de

ord

Numele persoanei

înregistrate

Documentul de

identitate, adresa poştală

Numărul de

acţiuni

Procen-

tul

1

2

1 persoană fizică

2 persoană fizică

Xxxxxxxxxxxxx

Xxxxxxxxxxxxx

104

112

48,14

51,85

Total 216 100

Întreprinderea efectuează evidenţa rezultatelor activităţii sale, duce evidenţa

contabilă şi statistică în ordinea determinată de legislaţia Republicii Moldova.

Structura de conducere a S.R.L. „Balan Plus” este reprezentată prin organele de

conducere a întreprinderii şi anume:

Director

Conducatori-șefi

Contabilitate

În prezent S.R.L. „Balan Plus” cu componenţa de 10 persoane angajate.

Colectivul primeşte salariul lunar în dependenţă de volumul de muncă îndeplinit.

4

Pentru cointeresarea materială cît mai mare a lucrătorilor, la întreprindere acţionează

sistemul de plată a muncii „Положение об оплата труда работников”, care prevede

condiţiile de remunerare a muncii, referitor la protecţia muncii.

Cu fiecare lucrător este încheiat contract individual de muncă, unde, de asemenea

sunt stipulate condiţiile de muncă şi remunerarea ei.

În fiecare an se stabileşte planul de măsuri privind protecţia muncii.

Periodic, în cursul anului, se procură echipament de protecţie individuală a muncii

pentru toţi muncitorii. Bărbaţii, în timpul rece, primesc haine şi cizme, în timpul cald –

ghete.

La întreprindere sunt stabilite şi acţionează un şir de instrucţii pentru protecţia

muncii. Toate aceste instrucţii le putem vedea şi la locul de muncă. Periodic toţi

muncitorii trec instructajul pentru protecţia muncii. Întreprinderea are Autorizaţie de

funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii N 004201.

Salariul, la întreprindere, nu este unul din cele mai mari pe republică, dar, totuşi,

lucrătorii sunt mulţumiţi că este stabil, oficial, şi plătit la timp. Mărimea salariului

depinde de volumul de producţie şi calitatea ei. Muncitorii care lucrează la locuri de

muncă, primesc salariu în dependenţă de munca depusă. Fiecare operaţie de muncă are

preţul ei. Cei care organizează lucrul la locurile de muncă sunt remuneraţi în

dependenţă de calificarea lor şi timpul lucrat.

2. ORGANIZAREA EVIDENŢEI CONTABILE LA ÎNTREPRINDERE

Contabilitatea la S.R.L. „Balan Plus” se ţine conform:

Legii contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995;

Standartelor Naţionale de Contabilitate, aprobate prin ordinul Ministerului

Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997;

Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a

întreprinderilor, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al R.Moldova nr.174 din

25 decembrie 1997;

Altor acte legislative şi normative, ţinăndu-se cont de completările ulterioare.

Responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă directorul

5

Întreprinderii, care crează condiţiile necesare pentru organizarea corectă a contabilităţii,

întocmirea documentelor şi reflectarea informaţiei necesare pentru ţinerea evidenţei şi

completarea rapoartelor financiare. Contabilul-şef, poartă răspundere pentru reflectarea

în conturile contabile a tuturor operaţiilor economice efectuate, prezentarea informaţiei

operative şi întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite, poartă răspundere

pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii.

Contabilitatea patrimoniului, datoriilor şi operaţiunilor economice se ţin în baza

etaloanelor naturale şi în expresie bănească prin reflectarea completă, continuă,

documentară şi interdependentă a acestora.

Toată documentaţia pentru realizarea operaţiunilor economice se întocmeşte pe

formulare întărite tipografic, se semnează de contabilul şef. La Întreprindere toate

rapoartele financiare se întocmesc după metoda calculării, în acelaşi timp raportul

privind fluxul mijloacelor băneşti se calculează după metoda de casă.

Circulaţia documentelor, modul şi periodicitatea perfectării are loc lunar. Toate

documentele începînd de la cele primare şi terminînd cu cele centralizatoare se procură

de la Departamentul Statisticii.

Referitor la structura contabilităţii şi modul de organizare a evidenţei elementelor

patrimoniale de la S.R.L. „Balan Plus” putem menţiona că în cadrul contabilităţii sunt

doi contabili – contabilul-şef, contabilul-adjunct și contabilul. În competenţa

contabilului adjunct intră evidenţa salariului şi calculul recompensei datorate de clienţi

pentru serviciile acordate.

3. AUTOMATIZAREA SISTEMULUI DE INFORMAŢIE

Referitor la disponibilitatea S.R.L. „Balan Plus” cu mijloace tehnice pentru

prelucrarea informaţiei de evidenţă se pot atenţiona următoarele nuanţe: contabilitatea

are la dispoziţie 2 calculatoarele sunt marca Samtron 55b Pentium 4, capacitatea lor

este suficientă pentru utilizarea lor în contabilitate. În vederea gestionării informaţiei

economice şi prelucrării ei este utilizată programa “1C-contabilitate”, versiunea 7.7

(furnizor „Account-Ţîmbal”), ce permite computerizarea şi automatizarea aproape în

totalitate a contabilităţii, ce oferă posibilitatea efectuării lucrului contabil automatizat,

6

facilitînd şi mărind eficienţa prelucrării şi exactităţii datelor.

Lucrul contabil automatizat în baza programei “1C-contabilitate”, decurge în felul

următor: în contabilitate se primesc documentele primare, se verifică corectitudinea lor

şi în baza lor se înregistrează formulele contabile în calculator. Datele şi formulele

contabile întroduse în calculator în baza operaţiunilor economice, prezintă

maşinograme de evidenţă sintetică si analitică după Jurnal-order la diferite conturi.

În baza maşinogramei de forma bilanţei soldurilor de verificare se întocmeşte

bilanţul contabil şi celelalte forme ale rapoartelor financiare.

Operaţiile sunt grupate după tipul lor, de exemplu:

deconturi de avans;

operaţiuni de casă;

bancă;

mijloace fixe;

materiale ş.a.

şi se înregistrează automat la înregistrare. Informaţia din documentele primare,

fiind întrodusă în baza acestei programe poate fi sistematizată în diferite documente de

ieşire ca:

balanţa de verificare;

registrul soldului şi rotaţiei contului;

registrul formulelor contabile;

cartea contului – înregistrarea cronologică a operaţiunilor la debitul şi creditul

contului;

analiza contului;

înregistrarea generalizatoare a corespondenţei contului cu celelalte conturi într-o

perioadă de timp;

cartea subcontului – înregistrarea cronologică a operaţiunilor şi reflectarea

formulelor contabile privind existenţa şi micşorarea subconturilor ce caracterizează

evidenţa analiticăa societăţii date.

Pe lîngă aceste documente de ieşire programa “1C-contabilitate” oferă

posibilitatea creării automatizate a dărilor de seamă cum ar fi:

7

raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;

raportul privind rezultatele financiare,

raportul statistic 5C “consumurile şi cheltuelile întreprinderii” ş.a.

CAPITOLUL II. CONŢINUTUL TEMELOR LA CONTABILITATE.

2.1 CONTABILITATEA ACTIVELOR NEMATERIALE ŞI ACTIVELOR

MATERIALE PE TERMEN LUNG.

Conform Standartului Naţional de Contabilitate Nr. 13 “Contabilitatea activelor

nemateriale”, activele nemateriale reprezintă active nerecuperabile care nu îmbracă

formă materială, controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea

de producţie , comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative sau

destinate predării în folosinţă persoanelor juridice şi fizice.

Conform Regulamentului cu privire la politica de contabilitate a SRL ¨Capital

Interautotrans¨ pe anul 2006, activele nemateriale se reflectă în contabilitatea financiară

la valoarea de intrare, care cuprinde valoarea de procurare a activelor nemateriale.

Amortizarea activelor nemateriale se calculează prin metoda liniară în

conformitate cu durata de utilizare.

Evidenţa analitică a activelor nemateriale, în contabilitatea SRL ¨ Balan Plus ¨, se

ţine pe fiecare tip în parte de activ nematerial. Pentru avidenţa sintetică este destinet

contul 111 “ Active nemateriale ”. În debitul contului 111 se reflectă valoarea de intrare

a activelor nemateriale procurate de la terţi, în credit valoarea de bilanţ a activelor

nemateriale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul debitor

reprezintă valoarea activelor nemateriale la finele perioadei de gestiune.8

În grupa activelor nemateriale la SRL ¨Capital Interautotrans¨ intră doar licenta,

care la 1 ianuarie avea valoarea de intrare de 1800 lei si uzura acumulata pina in prezent

constituie 240 lei, uzura lunara fiind de 30 lei, valoarea de bilant constituie 1530 lei.

La casarea amortizării se întocmeşte formula Dt 713.2 Ct 113.5 30 lei (anexa 1).

Amortizarea activelor nemateriale calculată prin metoda liniară pe parcursul

perioadei de gestiune , prevede ca valoarea uzurabilă a obiectului să fie repartizată

uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. În contabilitatea SRL ¨Capital

Interautotrans¨ durata de funcţionarea a licenţei este 5 ani.

Pentru evidenţa sintetică a amortizării este folosit contul 113 “Amortizarea

activelor nemateriale”. În creditul acestui cont se reflectă calcularea amortizării

activelor nemateriale pe parcursul duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit-

casarea amortizării acumulate aferente activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont

este creditor şi reprezintă suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la

finele perioadei de gestiune.

La SRL ¨ Balan Plus ¨ suma amortizării acumulate pe 1 trimestru din 2007

constituie 90 lei (anexa 2).

Conform Standartului Naţional de Contabilitate N 16 “Contabilitatea activelor

materiale pe termen lung”, activele materiale pe termen lung sunt activele care îmbracă

formă fizică naturală, au o durată de funcţionare mai mare de un an, se utilizeaza în

activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării şi nu sunt destinate vînzării.

Mijoacele fixe aflate la balanţa companiei sunt active materiale, al căror preţ unitar

depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (3500 lei), planificate în utilizarea activităţii

societăţii mai mult de un an.

Mijloacele fixe utilizate de SRL ¨ Balan Plus ¨ includ aparat de casa,fax Panasonic,automobil Mercedes Benz,printer Canon,etc.

Conform Politicii de contabilitate, SRL ¨Capital Interautotrans¨, în cazul intrării,

mijloacele fixe sunt reflectate în contabilitate la valoarea de intrare, care este egală cu

valoarea de cumpărare şi cheltuielile privind procurarea acestora (cheltuieli de

transport, cheltuieli de montare, instalare etc.)

Evaluarea ulterioară a mijloacelor fixe, se efectuează după medota recomandată de

condiţiile standartului N 16, după constatarea iniţială, activul este contabilizat la

9

valoarea de intrare a acestuia, diminuată cu uzura acumulată.

Uzura mijloacelor fixe se calculează prin medota liniară, luînde-se ca bază durata

de funcţionare utilă a acestora.

Pentru evidenţa mijloacelor fixe la companie se foloseşte contul de activ 123

“Mijloace fixe”. În decursul anului de gestiune SRL ¨Capital Interautotrans¨ a

achiziţionat un mijloc fix (Tent 2) si s-a determinat durata de functioanare utila de 5

ani. Astfel la achizitionare s-au intocmit urmatoarele formule contabile:

1)procurarea mijlocului fix Dt 123.1 Ct 521 5145 lei.

2)reflectarea TVA aferenta procurarii Dt 534 Ct 521 108 lei. In aceasta perioada a

avut o ieşire (o sistemă de signalizare) pe dată de 10 ianuarie, în baza actului de

lichidare a mijloacelor fixe şi s-au intocmit formulele contabile:

1) casarea uzurii acumulate: Dt 124.3 Ct 123.7 3131,72 lei

2) considerarea sistemei de signalizare ca marfă Dt 217.1 Ct 123.7 165 lei.

Durata de funcţionare utilă este determinată în mod independent de către

întreprindere, la momentul punerii acestea în funcţiune. Spre exemplu pentru aparatul

de casa a fost stabilită durata de 10 ani. Uzura calculată a mijloacelor fixe aflate în

funcţiune se include în cheltuielile generale şi administrative.

Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect, iar pentru

evidenţa sintetică este destinat contul 124 “Uzura mijloacelor fixe”.

Calculul uzurii se efectuiază lunar, iar evidenţa calculului uzurii se ţine în cartela

contului 124 (anexa 3), astfel în ianuarie 2007 au avut loc următoarele formule

contabile:

Calculul uzurii la faxul Panasonic Dt 713.1 Ct 124.3 (1932.5/10 ani/12 luni=)

16.10 lei (anexa 3).

În scopuri fiscale uzura se calculează la finele anului de gestiune şi se reflectă în

“Declaraţia cu privire la impozitul pe venit”.

Insă SRL ¨ Balan Plus ¨ din insuficienţă de mijloace de transport apelează şi la

arenda camioanelor,microbuselor, remorcelor, semiremorcelor, care se înregistrează în

contul extrabilanţier 921. SRL¨Capital Interautotrans¨ arendează mijloace de transport

atît de la persoane fizice cît şi de la persoane juridice. Spre exemplu, pe 03 aprilie 2007

SRL¨Capital Interautotrans¨, numit locatar, a încheiat un contract de locaţiune cu 10

persoana fizica Dontu Oleg. Obiectul acestui contract fiind mijlocul de transport cu

marca RENAULT PREMIUM, anul fabricarii 2002, cu semiremorcă (anexa 4). Aceste

contracte se încheie pe o perioadă nelimitată, care poate dura pînă la momentul cînd se

încheie un contract de reziliere, în care se indică numărul contractului de locaţiune

încheiat anterior. De regulă, în acest contract se menţionează că ambele părţi n-au

pretenţii morale, materiale şi financiare reciproce (anexa 5).

2.2 CONTABILITATEA MATERIALELOR

Contabilitatea materialelor şi a obiectelor de mică valore şi scurtă durată

(OMVSD) este reglementată de Standartul Naţional de Contabilitate N 2 “Stocurile de

mărfuri şi materiale”. Potrivit acestui standart OMVSD sunt activele care:

au o valoare unitară nu mai mare decît limita stabilită de legislaţie (3500 lei),

indiferent de durata de exploatare;

au o durată de serviciu nu mai mare de un an, indiferent de valoarea unei

unităţi.

Iar materialele includ în sine:

- materii prime – bunurile care participă direct la fabricarea produselor şi se

regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor reală, fie transformată;

- materiale consumabile – acele categorii de bunuri de natura activelor curente

(materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, materiale de construcţii,

seminţe, furaje, alte materiale consumabile) care participă direct la procesul de

producţie, fără a se regăsi, de regulă, în conţinutul materialalproduselor fabricate.

De regulă, aprovizionarea se face direct de la vînzător sau în bază de contract. La

procurarea materialelor se mai eliberează delegaţia ce dă dreptul oricărui lucrător al

societăţii la procurarea bunurilor materiale. Delegaţiile se primesc de la Editura

Statistică (în baza documentelor: Certificatul de înregistrare, Codul Fiscal, scrisoare,

cerere), este un document de strictă evidenţă şi se înregistrează în registrul de evidenţă a

delegaţiilor. Registrul trebuie să fie sigilat, cu ştampilă şi iscălitura directorului şi a

contabilului – şef.

Delegaţiile sunt eliberate de către contabilul – şef cu permisiunea managerului, cu

11

semnăturile acestora şi ştampila. Dacă termenul de valabilitate a expirat, se întorc în

contabilitate pentru a fi anulate şi păstrate. Absolut toate procurarile de la intreprindere

se inregistreaza in Registrul procurarilor, care se intocmeste lunar si include data

facturii, numarul ei, data primirii facturii, denumirea furnizorului, descrierea succinta a

livrarii, suma totala, suma fara TVA, total TVA. Astfel in luna decembrie 2006 suma

totala a procurarilor constituia 1062927.34 lei, dar total TVA 144259.38 lei (anexa 33).

La SRL ¨ Balan Plus ¨ în componenţa materialelor se include benzina, motorina,

uleiul si o mare diversitate de piese de schimb, in total materilele la sfirsitul primului

semestru constituie 428160.59 lei (anexa 6).

Pentru evidenţa sintetică a materialelor este destinat contul de activ 211

“Materiale”. În debitul acestui cont este valoarea de intrare a materialelor procurate, în

credtit – valoarea materialelor ieşite din gestiune. Soldul debitor reprezintă valoarea

materialelor existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Intrările de materiale se înregistrează în baza facturilor de expediţie sau în baza

facturilor fiscale (exemplarul 2-3, iar exemplarul 1 rămîne la furnizor).

La achiziţia materialelor se înregistrează următoarele formule contabile:

1. în cazul achiziţiei de la furnizor Dt 221 Ct 521.1

2. în cazul în care achiziţionează un lucrător cu plata ulterioară Dt 221 Ct 532.1

3. în cazul în care se achiziţionează cu plata prealabil Dt 221 Ct 229.4

La ieşirea materialelor se înregistrează formula: Dt 713 Ct 221

În cazul în care la cheltuieli se trece combustibilul se întocmeşte “Foaie de

parcurs”, acesta este un document de strictă evidenţă, în el se indică: marca

autoturismului, numele şoferului, cantitate de combustibil predată, indicele

spidometrului la plecare şi la întoarcere, ruta, consumul normativ şi efectiv. (anexa 7).

2.3 DOCUMENTAREA, CALCULUL, ŞI CONTABILITATEA

SALARIULUI ŞI A REŢINILOR DIN SALARIU

Drepturile de personal, reprezintă drepturile băneşti şi-n natură cuvenite

salariaţilor pentru munca efectiv prestată.

Salariaţii reprezintă numărul de lucrători ai întreprinderii la o dată anumită.

Conform legislaţiei în vigoare, întreprinderea stabileşte de sinestătător statele(anexa 8) 12

şi numărul de lucrători. După domeniul de activitate salariaţii SRL ¨Capital

Interautotrans¨ poartă denumirea de personal neindustrial.

În dependenţă de funcţiile lucrătorilor avem: lucrători de conducere, specialişti şi

slujbaşi.

Evidenţa personalului se ţine în “fişa personală”(anexa 9), aici se păstrează

documentele de angajare şi concediere a lucrătorilor. La angajare lucrătorii depun

“cererea de angajare” în care se indică funcţia acestuia. În baza cererii, se întocmeşte de

către manager “Ordinul” de numire în funcţie şi de angajare în cîmpul muncii . La fel se

încheie contract de muncă între SRL ¨ Balan Plus ¨ şi lucrător angajat (anexa 10). În

cazul angajării persoanelor cu funcţie de răspundere se încheie şi contractul de

răspundere materială (anexa 11).. Odată cu depunerea cererii de muncă, angajatul mai

depune cererea cu privire la acordarea scutirilor pe venit reţinut din salariu, se păstrează

în fişa personală precum şi copia buletinului de identitate (anexa 12).

În afară de aceasta, în contabilitate fiecărui lucrător i se deschide “Fişa personală

de evidenţă a veniturilor şi impozitului pe venit reţinut din ele” (anexa 9).

Evidenţa timpului de muncă prestat se ţine prin intermediul “Tabelului de

pontaj” , în care se arată timpul de lucru prestat pentru fiecare lucrător în fiecare zi

(anexa 13). La sfîrşitul lunii în baza tabelului de pontaj şi a statelor angajaţilor, întocmit

de manager, se calculează salariul pentru fiecare lucrător, indemnizaţiile în timpul

concediului medical şi salariul pe timpul concediului. Aceste calcule se înscriu în

Borderoul de calcul. Spre exemplu, în contabilitate la SRL ¨Capital Interautotrans¨ acest

borderou se întocmeşte separat pentru lucrătorii neproductivi şi separat pentru şoferi

(anexa 14)

Pentru acordarea concediului, lucrătorul îndeplineşte o cerere, în baza căreia se

întocmeşte “permisul de acordare a concediului”.

SRL ¨ Balan Plus ¨ foloseşte forma de salarizare a muncii ce include calculul

salariului pe unitate de timp (în regie). Evidenţa analitică a retribuţiilor se ţine pe

fiecare lucrător în parte.

Salariu = tarif/oră *numărul de ore lucrate

În cazul plăţilor pentru foile de boală, se ia suma salariului pe ultimele două luni

pînă la îmbolnăvire şi se împarte la numărul de zile lucrătoare din aceste doua luni, 13

obţinînduse salariul mediu pe o zi. Apoi se calculează numărul de zile lucrătoare lipsite

de bolnav , excluzînd zilele de odihnă şi se înmulţeşte cu salariul mediu pe o zi.

Evidenţa sintetică a retribuţiilor se organizează în contul de pasiv 531 “Datorii faţă

de personal privind retribuire muncii” (anexa 15). În credit – remuneraţiile calculate, în

debit – sumele achitate şi reţinute. Soldul creditor reprezintă datoriile societăţii faţă de

personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune. La finele perioadei

de gestiune compania avea datorii faţă de personal privind retribuirea muncii în mărime

de 145312 lei.

La calcularea salariului SRL ¨ Balan Plus ¨ întocmeşte următoarele formule

contabile: (ca exemplu se ia salariul lui Brega Oleg)

1) Calculul salariului : Dt 713.3 Ct 531.1 2800 lei.

Conform legislaţiei în vigoare pe anul 2007 din salariu se efectuează următoarele

reţineri:

- Reţineri fiscale: impozitul pe venit,

- Reţineri sociale: 1% cotizaţii sindicale,

- Reţineri pentru asigurarea medicală 2,5%,

- Reţineri pentru fondul de pensii de 4 %.

Cotele la impozitul pe venit – cotele impozitului sunt stabilite de Codul Fiscal şi

depind de mărimea salariului impozabil:

7% - pînă la 1350lei; 10% - 1350 – 1750lei; 20%- mai mult de 1750 lei/lună;

fiecare lucrător are dreptul la scutire pe impozit în mărime de 5400 lei anual (450

lei lunar) şi 10000 anual pentru lucrătorii care:

- s-a îmbolnăvit şi a suferit de boala actinică ca urmare a accidentului de la

Cernobîl, sau este invalid în urma acestui accident;

- este părinte sau soţ (soţie) al participantului decedat sau dat dispărut în acţiunile

de luptă pentru apărarea RM sau este invalid de pe urma acestor evenimente ;

- este invalid de război, din copilărie, invalid de gradul I şi II sau victimă a

represiunilor politice.

Toate scutirile sunt indicate în cererea lucrătorului privind acordarea scutirilor la

impozitul pe venit reţinut din salariu.

14

Toate întreprinderele, precum şi toti salariaţii au obligaţiunea de a achita diferite

asigurări sociale. Evidenţa sintetică privind asigurările se ţine în contul de pasiv 533

“datorii privind asigurările”. În credit – datoriile calculate, în debit – sumele achitate şi

virate. Soldul creditor reprezintă datoriile societăţii privind primele de asigurare la

finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică privind asigurările se ţine pe tipuri de asigurări şi anume:

533.1 – “Datorii faţă de fondul social” – 25 %;

533.6 – “4% fondul de pensii”;

533.3 – “2,5% asigurarea medicală”.

2) calculul reţinerii fondului de pensii Dt 531.1 Ct 533.6 – 4% * total

calculat. In exemplul nostru 2800*4% =112 lei

3) calculul reţinerii 2,5% de asigurări medicale din contul salariatului

Dt 531.1 Ct 533.3 – 2,5% * total calculate. In exemplul nostru

2800*2,5%=70 lei (anexa 14).

4) calculul impozitului pe venit reţinut din salariu((salariu calculat – scutirea

– 2,5% asigurarea medicală - 4% fondul de pensii)* cotele impozitului)

Dt 531.1 Ct 534.7 218,1 lei

In exemplul nostru salariul impozabil este calculat în felul următor 2800 – 450 –

112 – 70=2168. După cum se vede acest salariu, deoarece este mai mare de 1750 lei, se

va impozita cu cele 3 cote. Si anume în felul următor 1350*7%=94,5 lei

(1750-1350)*10%=40 lei

(2168-1750)*20%=83,6 lei.

Deci impozitul pe venit reţinut din salariul lui Brega Oleg în luna ianuarie a anului

2007 este de 218,1 lei=94,5 + 40 + 83,6.

5) calculul contribuţiei de asigurări sociale (25 %)

Dt 713 Ct 533.1 – 25%* total calculat (2800*25%=700 lei)

6) calculul reţinerii 2,5% de asigurări medicale din contul întreprinderii

Dt 713 Ct 533.3 – 2,5% * total calculate. 2800*2,5%=70 lei (anexa 14).

7) achitarea datoriilor privind asigurările

Dt 533.1 Ct 242 700 lei

Dt 533.3 Ct 242 70 lei15

Dt 533.6 Ct 242 112 lei

8) plata salariului Dt 531.1 Ct 241. 2399,9 Această sumă se calculează ca

diferenţa dintre salariu tarifar şi reţinerile totale : 2800-112-70-218,1

Asigurarea medicală se achită la plată salariului, fondul de pensii şi contribuţii la

asigurării sociale – la calculul salariului. Ajutorul material nu se impozitează cu 25% şi

4%, premiile se impozitează. În declaraţia Ven 04 (roză) se restabilesc aceste sume şi se

impozitează (anexa 16).

Pînă la 30 a lunii următoare după achitarea salariului se întocmeşte şi se prezintă la

Inspectoratul Fiscal darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit

reţinut din acesta ,,IRV 06” (anexa 17).

În cadrul întreprinderii lucrătorii mai au dreptul la concediu , calculînd concediu în

baza ultimelor trei luni lucrate şi la concediu de boală.

În cazul acordării concediului suma îndemnizaţiei se va calcula în felul următor: se

află salariu mediu pentru o zi prin împarţirea sumei salariului pe perioada de decontare

(ultimele 3 luni lucrătoare) la numărul de zile calendaristice din această perioadă,

exceptînd zilele de sărbătoare nelucrătoare. La salariu mediu pentru o zi se mai adaugă -

1/3 din suma primelor calculate în aceaşi perioadă împărţită la 29,4 zile calendaristice.

Suma îndemnizaţiei va fi egală cu suma obţinută anterior înmulţită la numărul de zile a

concediului. Restul calculelor şi formulelor sunt indentice ca şi la plata salariului.

Concediile de boală sunt achitate din contul mijloacelor asigurărilor sociale, care

se formează la întreprindere şi se includ la cheltuieli generale şi administrative. La

calculul şi reflectare concediilor de boală mai este o nuanţă: la suma acestor plăţi nu se

calculează 4% - fondul de pensii şi nici 2,5% - asigurarea medicală. Formula contabilă

ce reflectă calculul concediilor de boală este Dt 533.1 Ct 531.1

2.4. CONTABILITATEA PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE, A

PRODUSELOR FABRICATE ŞI A MĂRFURILOR.

Deoarece SRL ¨ Balan Plus ¨ este o companie de transport international și nu

fabrica nimic, nu vom analiza practic acest compartiment, doar teoretic.16

1.Producţia în curs de execuţie

Producţie în curs de execuţie reprezintă produsele care se găsesc în faze

intermediare de prelucrare sau executare, nefiind încă niciproduse finite, nici

semifabricate, precum şi produse necompletate în intregime. Contabilitatea producţiei

în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului 215 ,,Producţia în curs de

execuţie“. Se debitează cu suma produselor şi serviciilor în curs de execuţie la finele

perioadei de gestiune şi se creditează cu decontarea valorii de bilanţ a producţiei în curs

de execuţie la începutul perioadei de gestiune. În cadrul contului 215 ,,Producţia în curs

de execuţie” pot fi deschise următoarele subconturi: 215,1 ,,Produse în curs de

execuţie” şii 215,2 ,,Servicii în curs de execuţie”.

Este menţionat că producţia în curs de execuţie nu trebuie şi nici nu poate să facă

obiectul înregistrării curente, permanente, pe parcursul perioadei în cadrul contabilităţii,

deoarece:

producţia (serviciile) în curs de execuţie se stabilileşte la sfîrşitul perioadei,

de regulă, prin inventariere;

costul efectiv al produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină

după încheierea perioadei de fabricaţie sau execuţie.

Aceste caracteristici de gestionare a produselor şi servicilor în curs de execuţie

organizează contabilitatea astfel:

1. La sfîrşitul perioadei de gestiune, în baza lucrătorilor de inventariere,

se stabileşte costul efectiv (valoare de bilanţ) al producţiei (serviciilor) în curs de

execuţie care se înregistrează în evidenţa financiară prin formula contabilă:

Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”

Ct 811 “Producţia de bază” sau

Ct 812 “Activităţi auxiliare”.

2. La începutul perioadei următoare se scoate din evidenţa financiară 215

“Producţia în curs de execuţie”producţia (serviciile) în curs de execuţie, înregistrată

la sfîrşitul perioadei, întrucît aceasta este în continuă mişcare, transformare şi finalizare,

iar informaţiile înregistrate la un moment dat de bază inventarierii nu mai sunt relevate 17

pentru intervalul imediat următor, creditînd contul 215 “Producţia în curs de

execuţie”, subconturile respective prin debitul contului 811 “Producţia de bază” sau

812 “Activităţi auxiliare”.

Conform Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile , contul

215 “Producţia în curs de execuţie”, se mai debitează sau se creditează în următoarele

cazuri:

1. Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia

inventarierii:

Dt 215 “Producţia în curs de execuţie”

Ct 612 “Alte venituri operaţionale”.

2. Pentru lipsuri de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia

inventariereii:

Dt 714 “ Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”

3. Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vîndute:



4. Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma evenimentelor

excepţionale:

Dt 723 “Pierderi excepţionale”


La sfîrşitul perioadei de gestiune după perfectarea Cărţii mari datele din registrele

folosite se trec în Bilanţul contabil pe rîndul 220 “Producţia în curs de execuţie”.

2.Produse fabricate

Produsele cuprind semifabricatele , produsele finite şi produsele reziduale .

operaţiunile economice specifice miţcării şi gestiunii produselor sunt:

18

Obţinera produselor şi semifabricatelor din secţiile de producţie şi predarea

lor la depozit;

Efectuarea controlului calităţii şi identificarea produselor rebutate sau

necorespunzătoare produselor sub aspect calitativ;

Prestrarea serviciilor şi executarea lucrărilor pentru alte întreprinderi;

Vînzarea produselor către clienţi;

Eliberarea produselor şi semifabricatelor pentru consum intern;

Verificarea integrităţii stocurilor de produse finite şi semifabricatelor.

Operaţiunile specificate se înregistrează în bonul de predare, bonul de consum,

bonul de transport sau în alte documente primare interne care justifică mişcarea

produselor între secţii, magazii şi depozite. În cazul constatării rebutului se întocmeşte

actul de rebut în care se cosemnează produsele sau semifabricatele rebutate definitiv

sau constatate ca produse reziduale.

Eliberarea produselor şi semifabricatelor din depozite pentru vînzare se

consemnează în factura fiscală sau factura de expediţie. La eliberarea produselor şi

semifabricatelor pentru uz intern sau prelucrarea ulterioară se întocmeşte bon de

consum.

Contabilitatea produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale destinate

vînzării se ţine cu ajutorul contului 216 “Produse”. În debit se înregistrează costul

efectiv al produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale intrate în gestiune,

obţinute din producţia proprie prin creditul conturilor Ct 811 “Producţia de bază” sau

812 “Activităţi auxiliare”.

Se creditează cu valoarea de bilanţ a produselor finite ieşite din gestiune prin

vînzare, în corespundere cu Dt 711 “Costul vînzării”, cu produsele returnate pentru

remedierea rebuturilor, în corespundere cu Dt 811 “Producţia de bază” şi Dt 812

“Activităţi auxiliare”, cu lipsurile la iventar, în corespundere cu Dt 714 “ Alte

cheltuieli operaţionale”; cu cele distruse în urma calamităţilor naturale prin Dt 723

“Pierderi excepţionale”.

Soldul debitor reprezintă valoarea de bilanţ a produselor finite, semifabricatelor,

19

produselor reziduale aflate în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune.

În practica contabilă pot fi întîlnite şi alte înregistrări contabile aferente existenţei

şi mişcării produselor. Potrivit S.N.C. “Stocurile de mărfuri şi materiale”, produsele

finite se evaluează în bilanţ la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă

netă(VRN). Folosirea V.R.N. face necesară reflectarea modificărilor modificîărilor în

contabilitate. Astfel, dacă costul efectiv este mai mare ca V.R.N., diferenţa se

înregistrează prin următoarea formulă:


Ct 216 “Produse”.

În cazul în care în urma evaluării ulterioare a produselor aflate în stoc are loc

depăşirea valorii reziduale nete stabilite în baza evaluării anterioare a produselor, pentru

suma ce depăşeşte această valoare, dar în limitele costului efectiv, se întocmeşte

formula:

Dt 216 “Produse”

Ct 612 “Alte venituri operaţionale”.

Este de menţionate că în practica contabilă se întîlnesc şi alte operaţiuni specifice

aferente existenţei şi mişcării produselor.

Astfel plusurile de produse constatate cu ocazia inventarierii se reflectă prin

înregistrarea următoare:

Dt 216 „Produse”

Ct 612 „Alte venituri operaţionale”.

Produsele returnate de către cumpărători şi clienţi se înregistrează la preţul de

valorificare posibilă:

Dt 216 „Produse”

Ct 822 „Returnarea şi reducera preţurilor la mărfurile vîndute”.

Produsele reziduale se valorifică în condiţiile acceptate de utilizatorii interesaţi, fie

interni sau externi.

20

Contabilitatea produselor reziduale se organizează cu ajutorul contului 216

„Produse”, subcontul 216,3 „Produse secundare” care se debitează cu valoarea

produselor reziduale depozitate în vederea valorificării şi se creditează cu produselor

reziduale ieşite din depozit spre a fi valorificate. Soldul este debitor şi reprezintă

valoarea stocurilor produselor reziduale la preţul de valorificare (efectiv).

Operaţiunile aferente mişcării şi existenţei produselor reziduale se reflectă în

contabilitate ca şi în cazul produselor finite. Evidenţa analitică a produselor finite,

semifabricatelor şi produselor reziduale se organizează cu ajutorul fişelor sau cartelelor

şi se poate dezvolta pe tipuri de produse, semifabricate şi produse reziduale.

La sfîrşitul perioadei de gestiune (lunii) informaţiile privind produsele se

generalizează în registrul pentru contul 216 „Produse”, iar după perfectarea Cărţii mari

informaţiile privind stocurile de produse se reflectă în Bilanţul contabil pe rîndul

230 ,,Produse”.

2. Contabilitatea mărfurilor

Mărfurile cuprind bunurile achiziţionate în vederea revînzării în aceeaşi stare.

Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mult factori. Un prim factor

îl reprezintă forma circulaţiei: cu ridicata sau cu amănuntul. În cazul circulaţiei

mărfurilor cu ridicata, vînzarea se efectuează în bază de documente, încasarea urmînd a

se realiza, de regulă, ulterior, prin virament. De aici rezultă necesitatea utilizării

conturilor de creanţe, din momentul livrării mărfurilor pînă la momentul achitării lor.

În cazul circulaţiei cu amănuntul, vînzarea se efectuează cu plată imediată, în numerar.

Contul 217 „Mărfuri” se utilizează pentru evidenţa existenţei şi mişcării

mărfurilor. Este un cont cu funcţie contabilă de activ şi se debitează cu valoarea de

intrare a mărfurilor:

Achiziţionate cu plată de la furnizori, în corespondenţă cu creditul

conturilor 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 „Datorii

pe termen scurt faţă de părţile legate”, la preţul de achiziţie fără TVA. Se întocmeşte

„Act de achiziţie”(Anexa nr. 15).

21

Cu cheltuielile aferente procurării materialelor prin creditul conturilor

521 „Datorii pe termen scurt privind facturi comerciale”, 522 „Datorii pe termen

scurt faţă de părţile legate”, 812 „Activităţi auxiliare”, 539 „Alte datorii pe termen

scurt”, 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 „Datorii

privind asigurările” etc;

Cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de

vînzare, dacă evidenţa mărfurilor intrate se ţine la preţul de vînzare prin creditul

contului 821 „Adaos comercial”

Cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă în

corespondenţă cu creditul contului 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la

mărfurile vîndute”.

Creditul acestui cont rerflectă valoarea de bilanţ a mărfurilor ieşite din gestiune

prin diverse căi:

Prin vînzare, în corespondenţă cu contul 711 „Costul vînzărilor”;

Ca lipsuri constatate cu ocazia inventarierii şi perisabilităţi, prin debitul

contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale”;

Suma adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute, în cazul cînd evidenţa se

ţine la preţul de vînzare cu amînuntul, prin debitul contului 821 „Adaos comercial”;

Pierderi din calamităţi, prin debitul contului 723 „Pierderi excepţionale”;

Diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă, în corespondenţă cu

debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale”.

2.5 CONTABILITATEA CREANŢELOR

Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către

alte persoane fizice şi juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile contractului sau altor

acte normative.

SRL ¨ Balan Plus ¨ deţine după conţinutul economic următoarele feluri de creanţe:

1. Creantele privind facturile comerciale – reprezinta datoria altor persoane fizice

sau juridice, carora SRL ¨Capital Interautotrans¨ le-a acordat servicii de transport si care

22

urmeaza de a fi achitate timp de o luna. Clientii, de obicei, indeplinesc o cerere-

comanda in baza careia se executa comanda de transportare a marfii. Ea cuprinde

informatii despre caraus, beneficiar, ruta, marca camionului, tipul incarcaturii, tonaj,

volum, locul, data si ora incarcarii, dastinatia, vama de trecere, data limita de

prezentare, conditiile speciale, datele despre automobil, numarul de inmatriculare,

numele soferului (anexa 17A). Toate livrarile de servicii de transport, deoarece SRL

¨Capital Interautotrans¨ este platitoare de TVA, se documenteaza in factura fiscala

(anexa 17A). In ea se indica datele despre furnizor si cumparator, marca camionului,

ruta, suma totala si, deoarece la serviciile de transport international nu se aplica TVA,

in rubrica cota TVA se va inscrie 0%, iar in rubrica suma totala TVA se va inscrie 0.00.

Se fac totalurile si jos in stinga se pune stampila furnizorului, iar in stinga a

cumparatorului. Data intocmirii facturii este data prestarii definitive a serviciului, in

cazul nostru peste 4 zile de la intocmirea cererii-comanda. Daca lucrarile efectuate si

primite corespund conditiilor contractuale si cumparatorul nu are reclamatii la calitatea

indeplinirii lucrarilor, acest fapt se documenteaza in Actul de transmitere-primire a

lucrarilor indeplinite (anexa 17A). Absolut toate vinzarile se inscriu in Registrul

vinzarilor, care se intocmeste lunar si include data facturii, numarul ei, data primirii

facturii, denumirea cumparatorului, descrierea succinta a livrarii, suma totala, suma fara

TVA, total TVA. Astfel in luna decembrie 2006 suma totala a livrarilor constituia

1924135.91 lei, dar total TVA 56666.66 lei (anexa 34). In baza Registrului vinzarilor si

Registrului cumpararilor lunar se intocmeste Declaratia privind TVA, in care se inscrie

valoarea totala a livrarilor cit si cumpararilor fara TVA si suma TVA. In anexa la

Declaratia cu privire laTVA se inscriu toate procurarile, codul fiscal al furnizorului,

data eliberarii si seria si numarul facturii, valoarea totala din factura a livrarii fara TVA

si suma totala a TVA aferenta livrarii (anexa 35).

2. Avansuri pe termen scurt acordat – apare la acordarea avansurilor pentru

procurarea activelor. La acordare avansurilor în contul livrării activelor (prestării

serviciilor).

Dt 224 ,,Avansuri pe termen scurt acordate”

Ct 241 ,,Casa”

Ct 242 ,,Cont de decontare”23

Ct 243 ,,Cont valutar”.

Soldul final al contului 224 la 31 decembrie 12246 lei (anexa 18).

3. Creanţe privind decontările cu bugetul – reprezintă creanţele bugetului faţă

de întreprindere, apar ca urmare a impozitelor stabilite vărsate la buget în avans, a

sumelor plătite în plus la buget.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea

creanţelor privind decontările cu bugetul , cuvenite întreprinderii din buget, conform

legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 “Creanţe pe termen scurt privind

decontările cu bugetul ” (anexa 18). În debit – avansurile vărsate la buget privind

impozitele stabilite de legislaţie precum şi sumele plătite în plus la buget, în credit –

sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu bugetul,

realizate în perioada de gestiune curentă sau ulterioară, precum şi plăţile în plus

recuperate din buget. Soldul debitor reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere

la finele anului de gestiune. Astfel în contabilitate la SRL ¨Capital Interautotrans¨ la 31

decembrie 2006 soldul contului 225 este de 89220 lei. Pentru evidenţa analitică sunt

destinate următoarele subconturi:

225.1 – creanţe pe termen scurt a impozitului pe venit;

225.2 – creanţe pe termen scurt a altor impozite şi taxe .

225.3 – creanţe pe termen scurt a taxei pe valoare adăugată.

În primul trimestru la SRL ¨Capital Interautotrans¨ au avut loc următoarele

operaţiuni economice pe acest cont (recompensarea avansurilor plătite la finele

perioadei de gestiune):

1. pentru fondul social Dt 533,1 Ct 225,2 – 452,98 lei.

2. pentru impozite şi taxe Dt 713,9 Ct 225,2- 30 lei.

4. Creante pe termen scurt fata de personal se acorda lucratorilor cu un

anumit scop: procurarea materialelor, pieselor de schimb, combustibilului, achitarea

taxelor de cazare, de deplasare, diurna, etc. La acordarea avansului se intocmeste

formula contabila Dt 227 Ct 241 la suma avansului acordat.

La utilizarea avansului Dt 211 pentru procurarea materialelor, combustibilului

Dt 713 pentru cheltuielile de cazare, deplasare, diurna.

Ct 227 la suma cheltuilelor efectuate.24

In cazul cind suma avansului depaseste suma cheltuilelor, acesta se restituie

nemijlocit. La restituirea avansului in casierie se intocmeste formula Dt 241 Ct 227. La

restituirea avansului din contul salariului se intocmeste formula Dt 531 Ct 227 la suma

depasita.

Titularul de avans este obligat ca in decurs de 5 zile de la acordarea avansului sau

de la sosirea din deplasare sa dea explicatie pentru ce a folosit avansul. Aceasta dare de

seama se inscrie intr-un document numit decont de avans, in care se indica numele,

prenumele titularului de avans, numarul decontului si data intocmirii, destinatia

avansului decontului de avans, suma primita, total cheltuit, anexa care reprezinta

totalitatea documentelor justificative, care confirma utilizarea avansului (anexa 18A). In

contabilitate la SRL ¨ Balan Plus ¨ se foloseste des Darea de seama privind cheltuielile

din deplasari (anexa 18B). In ea se indica data plecarii in deplasare, ruta, soferul,

autovehiculul, cine a comandat ruta, punctul de pornire si data, punctele de sosire si

data, tonajul incarcaturii, datele prezentate de spidometru, distanta parcursa, si pe verso

toate cheltuielile din deplasare.

2.6 CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI

Pentru păstrarea numerarului, precum şi efectuarea decontărilor în numerar la SRL

¨ Balan Plus ¨ este destinată casieria. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti din

casieria companiei este organizată în conformitate cu “Regulile privind ţinerea

operaţiunilor de casă în economia naţională a RM”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului

RM nr. 764 din 25 noimbrie 1992.

Operaţiunile de casă sunt ţinute de contabil – persoană cu răspundere materială

pentru păstrarea şi folosirea mijloacelor băneşti. Numerarul în casierie este primit din

contul de decontare de către contabil, în baza unui cec bănesc. La intrarea de numerar

se perfectează “Dispoziţia de încasare” cu chitanţă, îndeplinite identic. Ştampila se pune

în aşa mod ca ½ din ea să nimerească pe dispoziţia de încasare, care rămîne în

documentele de casă şi ½ pe chitanţă, care se anexează la extrasul bancar respectiv

(anexa 19).

Eliberarea numerarului din casă este legată de achitarea salariaţilor, în baza “Listei

de plată”, a ajutorului material şi altor plăţi salariaţilor, a avansurilor spre decontare 25

titularilor de avans, cît şi de efectuarea altor cheltuieli pentru necesităţilor generale ale

companiei. Documentul de bază care se întocmeşte la eliberarea banilor din casă este

“Dispoziţia de plată” (anexa 19).

La sfîrşitul zilei de muncă, de regulă, datele documentelor de încasare şi de plată

sunt înscrise de către contabil în “Registrul de casă”, care este perfectat manual. Acest

registru se completează în 2 exemplare prin foaie de indigo. Primul exemplar rămîne în

registru, iar la doilea (detaşat) serveşte ca raport în contabilitate.

Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din

casierie se ţine în contul de activ 241 “Casa” şi mişcarea lor se poate vedea în cartela

contului 241.

La SRL ¨ Balan Plus ¨ în luna martie au avut loc următoarele operaţiuni

economice:

1. plata salariului Dt 531.1 Ct 241.1 39877,57 lei

2. încasarea mijloacelor băneşti din contul de decontare Dt 241,1 Ct 242,1

40000 lei (anexa 19).

La 31 decembrie 2006 soldul final al contului era 0 lei.

Conform regulamentului în vigoare, se efectuează inopinant inventarierea casierie

de către o comisie specială, în a cărei componenţă intră, cel puţin, trei persoane,

inclusiv contabilul – şef. Rezultatele inventarierii se reflectă în “Proces verbal de

inventariere a mijloacelor băneşti”.

Pentru păstrarea mijloacelor băneşti liber, efectuarea plăţilor şi încasărilor,

întreprinderea dischide conturi de decontare la banci, prin care se efectuează

operaţiunile de decontare. Pentru a deschide un cont la bancă întreprinderea trebuie să

îndeplinească şi să prezinte:

Cerere de deschidere a contului;

Certificatul înregistrării de stat;

Actul de constituire a întreprinderii;

Certificat de atribuire a codului fiscal;

Extras din registrul de stat cu privire la manager;

Precesul verbal de la adunarea de constituire;

26

Decizia privind înregistrarea întreprinderii;

Ordin cu privire la angajarea contabilului – şef ;

Specimentele cu semnătuuri.

SRL ¨ Balan Plus ¨ deţine mijloace băneşti într-un cont de decontare 242.1 “Cont

de decontare la Mobiasbanca, fil. Nr.9 Chişinău” şi într-un cont curent în valută străină

la BCA Mobiasbanca sediu central. Atunci cînd banca eliberează bani în casierie se

perfectează un cec bancar, iar cînd banca operează cu decontările privind decontarea cu

diferiţi furnizori şi aprovizionări din numele SRL ¨Capital Interautotrans¨ se perfectează

“Dispoziţia de plată” (bancară). În ziua cînd a avut loc operaţiunea la bancă,

întreprinderea ia extrasul din cont pentru al anexa la documentele din contabilitatea

companiei. El trebuie să fie însoţit de documentele în baza cărora a fost întocmite

înregistrările. Soldul final din contul de decontare trebuie să fie egale cu soldul final din

ultimul extras din cont.

SRL ¨Zepelin¨ la 24 aprilie 2007 a emis un ordin de plată sub nr. 137 cu scopul de

a stinge datoria sa faţă de SRL ¨Capital Interautotrans¨. În ordinul de plată se înscriu

sub formă de compartimente: suma de bani, plătitorul cu cont bancar, fiscal şi

trezorărial, banca plătitoare, în cazul nostru este BC „Eximbank” SA, cu codul bancii

EXMMMD22422, apoi se înscrie beneficiarul, deasemenea cu codul bancar, fiscal,

trezorărial, apoi banca beneficiară cu codul său MOBBMD22749. În următorul

compartiment se indică destinaţia plăţii, în cazul nostru plata pentru serviciile de

transport, deasemenea se indică tipul transferului normal sau urgent, data primirii, data

executării, semnăturile emitentului, semnăturile bancii. La ordinul de plată se anexează

factura în care se descrie în formă detaliată serviciul prestat. În cazul nostru, în antet se

înscriu datele şi rechizitele bancare ale furnizorului, apoi se înscrie numărul

contractului- comandă, data expedierii, modul de expediere, date despre plătitor, ruta

Mercure Ciuc (RO) – Chişinău (MD) marca camionului este STAK 310/ILAB 286,

suma de 700 dolari SUA 00 cenţi la cursul BNM în ziua transferului (anexa 20).

Tot la aceaşi dată, SRL ¨Capital Interautotrans¨ a emis un ordin de plată nr. 703

pentru a stinge datoria în sumă de 1245,83 lei faţă de „Fortimex” SRL. Destinaţia plăţii

fiind arenda camionului CHD834, codul tranzacţiei 001, data primirii 24.04.2007 la ora

27

13:52:19 (anexa 20).

În baza anexei numărul 21, extrasul din 04.05.2007, putem urmări situaţia

conturilor curente în valută străină. Aici sus în partea dreaptă se înscrie data ultimei

tranzacţii, codul valutei, cursul, apoi mai jis sub formă de tabel se înscriu rulajele:

debitor/ creditor, totalul, soldul final, etc. La acest extras s-a anexat ordinul de eliberare

a numerarului nr.1. S-a eliberat numerar prin Brega Oleg în baza deplasării în Rusia. Se

înscrie obligatoriu numărul documentelor confirmative. Formula contabilă întocmită la

bancă DT 22248068401477 CT 10016008401 6000 $

2.7 CONTABILITATEA CAPITALULUI PROPRIU

Capitalul propriu – mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea

datoriilor.

La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scade: capitalul nevărsat,

capitalul retras, pierderea neacoperită, profitul utilizat al anului de gestiune.

Capitalul propriu la SRL ¨Capital Interautotrans¨ cuprinde:

1. Capitalul statutar – mărimea aporturilor fondatorilor întreprinderii la

înfiinţarea acesteia. Mărimea capitalului statutar la SRL ¨ Balan Plus ¨ este de 5400 lei.

Evidenţa sintetică se ţine în contul de pasiv 311 “Capital statutar”. În credit

– valoarea aporturilor depuse de către fondatori la înfiinţarea întreprinderii, majorările,

creşterile etc ; în debit – reducerea capitalului statutar. Evidenţa capitalului statutar

poate fi urmărită în cartela contului 311, dar în anul 2006 pe acest cont nu a fost

înregistrată nici o mişcare. La formarea capitalului statutar s-au înregistrat formulele:

Dt 242 Ct 311 şi Dt 123 Ct 242

2. Rezerve – o măsură de precauţie rezonabilă pentru înlăturarea dereglărilor

în desfăşurarea normală a activităţii financiare de producţie. În ansamblu, rezarvele

întreprindeii din componenţa capitalului propriu se divizează în:

a) Rezerve stabilite de legislaţie – mărimea acestei rezerve este stabilită de

legislaţia în vigoare şi diferenţiază în dependenţă de tipul întreprinderii. Pentru

societăţile cu răspundere limitată cuantumul minim este de 10% din capitalul social.

Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 321 “ Rezerve stabilite de

legislaţie ”28

b) Rezervele prevăzute de statut - mărimea acestei rezerve se stabileşte de

adunarea generală a asociaţilor la formarea întreprinderii şi menţionată în statutul

societăţii, mărimea ei poate fi modificată doar de adunarea generală a asociaţilor. La

moment mărimea acestei rezerve este de 30225 lei. Pentru evidenţa sintetică este

destinat contul de pasiv 322 “ Rezervele prevăzute de statut ”.

c) Alte rezerve – mărimea acestei rezerve poate fi stabilită de adunarea

generală a asociaţilor sau de consiliu director al companiei. Pentru evidenţa sintetică

este destinat contul de pasiv 323 “ Alte rezerve”.

Evidenţa acestor rezerve poate fi urmărită în cartela conturilor respective 321, 322

şi 323, dar în anul 2006 soldul acestor conturi este 0 lei.

3. Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) – conţine următoarele

componente:

a) Corectarea rezultatelor anulor precedenţi – reprezintă informaţia

generalizatoare privind rezultatele corectărilor efectuate în perioada de gestiune

curentă. Pentru evidenţa lui este destinat contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor

precedente”. Recalculării se fac de diferit procent prin formulă Dt 331 Ct 135.

b) Profit (pierderea) net – reprezintă rezultatul financiar al perioadei de

gestiune, după impozitare. Pentru evidenţă este destinat contul de pasiv 333 “ Profit net

(pierderea) a perioadei de gestiune “. În credit – creşterea profitului, în debit – creşterea

pierderilor. Soldul debitor reprezintă pierderi , iar cretitor – profit.

1. Suma profitului (pierderii) anului de gestiune pe fiecare trimestru se

calculează ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuieli diminuată cu cheltuielile privind

impozitul pe venit şi se înregistrează în rîndul 150 al formei 2 (anexa 18) fără

întocmirea formulelor contabile. La finele fiecărui trimestru suma dată se trece în

bilanţul contabil rîndul 590 cu aceaşi denumire.

2. La sfîrşitul anului profitul (pierderea) se determină ca diferenţa dintre

rulajul debitor şi creditor al contului 351 “Rezultatul financiar total”, cartele contului

351. La finele anului în acest cont se trec veniturile şi cheltuielile întreprinderii, calculte

în conturile clasei 7 şi 6. După înregistrarea acestor operaţii conturile de venituri şi

cheltuieli se închid.

Trecerea în cont a cheltuielilor acumulate în primul trimestru 2007 29

Dt 351 Ct 711 – 380013,43 lei

Dt 351 Ct 713 – 1111460,05 lei

Dt 351 Ct 714 – 235035,9 lei

Dt 351 Ct 722 – 13528,09 lei

Trecerea în cont a veniturilor acumulate în primul trimestru anul 2007

Dt 611 Ct 351 – 1764029,06 lei

Dt 612 Ct 351-19572,26 lei

Dt 621 Ct 351- 139950,0 lei

Dt 622 Ct 351 – 7842,1 lei.

Rd – Rc (351) =191355,95 lei

Deci în primul trimestru 2007 la SRL ¨ Balan Plus ¨ RcRd şi s-a înregistrat

formula contabilă: Dt 351 Ct 333 – 191355,95 lei.

Din profitul brut al perioadei se scad datoriile privind impozitul pe venit,astfel se

calculează profitul net 191355,95-(191355,95*15%)=162652,55 şi se întocmeşte

formula contabilă Dt 333 Ct 731 28703,39 lei.

Profitul net a perioadei de gestiune se trece la profitul nerepartizat al anilor

precedenţi prin formula Dt 333 Ct 332 162652,55 lei.

În felul acesta soldul rămîne zero şi este pregătit pentru o nouă perioadă, pentru

reflectarea rezultatelor.

2.8 CONTABILITATEA DATORIILOR

Datoriile reprezintă sumele străine de finanţare, puse la dispoziţia întreprinderii de

o instituţie financiară, de furnizori, de personal şi alţi creditori.

După conţinutul economic SRL ¨ Balan Plus ¨ deţine datorii financiare, comerciale

şi calculate; în funcţie determenul de achitare deţine datorii pe termen lung (cu termenul

de scadenţă mai mare de un an) şi datorii pe termen scurt (cu termenul de scadenţă mai

mic de un an).

Clasa a 4 a planului de conturi cuprinde datoriile pe termen lung, în acest

compartiment SRL ¨ Balan Plus ¨ a avut doar un singur tip de datorie în cursul anului de

gestiune 2005 şi anume credite bancare pe termen lung, pentru evidenţa căruia este

destinat contul de pasiv 411 cu aceeaşi denumire,dar acest credit a fost restituit, astfel 30

încît în 2006 la acest cont soldul a fost 0 lei. Evidenţa analitică se poate urmări în

cartela contului 411. În decursul primului trimestrului 2007 n-au fost operaţiuni care au

generat mişcări în acest cont.

Clasa a 5 a planului de conturi cuprinde datoriile pe termen scurt, în acest

compartiment SRL ¨Capital Interautotrans¨ are datorii comerciale şi datorii calculate.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea datoriilor cu

personalul este destinat contul de pasiv 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii” şi 533 “Datorii privind asigurările”, iar în cazul datoriilor faţă de personal

privind alte operaţiuni – contul 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţiuni ”.

La SRL ¨Capital Interautotrans¨ contul 531 la începutul primului semestru din

2007 avea soldul creditor de 145311,53 lei. Pe parcursul semestrului acest cont s-a

creditat la suma totală de 121280,00 lei şi s-a debitat la suma de121280, astfel la

sfîrşitul trimestrului acest cont are soldul creditor în sumă de 144042,41 lei. Evidenţa

acestor datorii se organizează în registrul soldului şi rotaţiei contului 531 şi în cartela

contului 531.

Contul 533, are deschis în contabilitate 2 subconturi: 533.1 “Datorii faţă de fondul

social” şi 533.3 “Asigurarea medicală”. Pe parcursul lunii martie avem următoarele

înregistrări contabile (anexa 22):

1. Calculul CAS la fondul de salariu Dt 713.9 Ct 533.3 – 45573 lei

2. Achitarea datorii privind CAS Dt 533.3 Ct 242.1 – 45573 lei

3. Reţinerea din salariu 2,5% -asigurarea medicală Dt 531 Ct 533.3 – 175282 lei

4. Achitarea datorii privind asigurarea medicală Dt 533.3 Ct 242 – 175282 lei.

Informaţia generalizatoare privind decontările cu bugetul se ţine pe contul de

pasiv 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. Contul 534, are deschis în

contabilitate următoarele subconturi: 534.1 “ Datorii privind impozitul pe venit al

persoanelor juridice”, 534.11 “ Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor

juridice”, 534.7 “ Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice”, 534.8

“Datorii privind alte impozite şi taxe”. Pe parcursul lunii decembrie avem următoarele

înregistrări contabile:

1. Reflectarea datoriei privind impozitul pe venit Dt 731 Ct 534.1 –

28703,39 lei lei31

2. Achitarea datoriei privind impozitul pe venit din contul creanţei cu aceeaşi

destinaţie Dt 534.1 Ct 225.1 – 28703,39 lei

3. Reflectarea impozitului de 5% pentru

- servicii care sunt achitate Dt 539.9 Ct 534.11

- mărfurile procurate de la persoane fizice Dt 521 Ct 534.11

- servicii de arendă prestate de lucrătorii Dt 532.2 Ct 534.11

- penalitate pentru neplată la timp Dt 714.3 Ct 534.11

4. Achitarea impozitului de 5% din contul creanţei Dt 534.11 Ct 225.2 –

721,36 lei

5. Reţinerea impozitului din salariu Dt 531.1 Ct 534.7 –218,1 lei lei

6. Achitarea impozitului din salariu din contul de decontare Dt 534.7 Ct 242

– 218,1 lei

7. Calculul impozitului pe apă Dt 713.9 Ct 534.8 – 100 lei=200m3*0,5lei

(anexa 23)

8. Calculul taxei pentru amenajarea teritoriului Dt 713.9 Ct 534.8 – 670 lei

=67 lucrători*10 lei (anexa 24)

9. Calculul sancţiunilor economice Dt 714.3 Ct 534

10. Calculul taxei pentru eliberarea autorizaţiilor pentru transporturi rutiere

internaţionale Dt 713.9 Ct 534.8 81799,93 lei (anexa 25).

Informaţia generalizatoare privind arenda, asigurări directe etc se ţine în contul

539 “Alte datorii pe termen scurt”. Pe parcursul lunii martie avem următoarele

înregistrări contabile:

1. Calcularea datoriei pentru arendă Dt 714,2 Ct 539,3 – 1703,56 lei

Achitarea datoriei Dt 539.3 Ct 242 – 138,39 lei

2.9. CONTABILITATEA CONSUMURILOR ŞI CALCULAŢIA

COSTULUI DE PRODUCŢIE

Deoarece SRL ¨ Balan Plus ¨ este o companie de transport international și nu

fabrica nimic, nu vom analiza practic acest compartiment, doar teoretic.

În conformitate cu SNC 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuilelor

întreprinderii” putem da definiţie clară privind:

32

Consumurile sunt resursele consumate pentru pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit.

Cheltuielile reprezintă toate cheltuielile şi pierderile perioadei care se scad din venit la calcularea profitului perioadei de gestiune.

Consumurile pot fi:

Consumuri directe – consumuri identificate pe unb anumit tip de produs sau alt

obiect de cheltuieli nermijlocit.

- consumuri directe de materiale (materie primă, articole accesorii, piese de completare pentru producţia fabricată, combustibil utilizat în scop tehnologic, etc.)

- consumuri directe privind retribuirea muncii (salariu, premii, concedii,

contribuţii la asigurări sociale pe munca efectiv prestată)

Consumuri indirecte de producţie(CIP) – consumuri care nu pot fi identificate

direct pe un produs sau obiect concret de cheltuieli.

La sfîrşitul perioadei de gestiune CIP colectat se repartizează în costul de

producţie(Anexa nr.16). Pentru repartizare este necesar de a alege o bază de

repartizare(salariu de bază,capacitatea de producţie, valoarea materiilor prime, nr. de

ore/om prestate, total consumuri directe). Apoi se calculează coeficientul de repartizare

după formula: k = total CIP / total baza de repartizare. SNC prevede divizarea CIP în

variabile şi constante. Valoarea CIPV se include integral în costul de producţie

indiferent de nivelul utilizării de producţie. CIPC se include în cost în dependenţă de

capacitatea normativă. Dacă capacitate efectivă este mai mare sau egală cu cea

normativă atunci CIPC se include integral în costul de producţie, dar dacă este mai mică

ca capacitatea normativă atunci se include parţial în costul de producţie în baza gradului

de utilizare(GU), care se determină în felul următor: GU =(СP.EF/CP. N.) * 100%.

Conform SNC 3 costul de producţie se formează din trei grupe de consum: -

consumuri directe de materiale (materie primă, articole accesorii, piese de completare

pentru producţia fabricată, combustibil utilizat în scop tehnologic, etc.)

- consumuri directe privind retribuirea muncii (salariu, premii, concedii,

contribuţii la asigurări sociale pe munca efectiv prestată).

- consumuri indirecte de producţie (consumul pentru întreţinerea şi reparaţia

mijloacelor fixe, precum şi uzura lor, salariul muncitorilor auxiliari din cadrul

33

subdiviziunii de producţie, consumul de obiecte de inventar pentru necesităţi generale

ale secţiei producătoare, plata pentru mijloacele fixe închiriate)

Conform prevederilor metodologice pentru determinarea costului există 2 acte

normative pentru determinarea costului de producţie: SNC 2 şi SNC 3. Există

următoarele etape:

1. Documentarea şi înregistrarea consumurilor în conturile de consumri directe şi indirecte.

2. Repartizarea consumurilor activităţii auxiliare asupra activităţii de bază

3. Evaluarea deşeurilor şi scăderea lor din valoarea consumurilor de materiale.

4. Repartizarea consumului indirect de producţie pe obiecte de calculaţie.

5. Calculul costului rebutului şi scăderea lui din consumurile calculate.

6. Determinarea producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei de gestiune şi scăderea ei din totalul consumurilor.

7. Calculaţia costului efectiv pe obiecte de calculaţie şi unităţi de calculaţie. Compararea cu costul planificat şi stabilirea abaterilor.

Există mai multe metode de calculaţie a costului(Anexa nr.17):

Metoda pe comenzi se aplică la întreprinderea cu producţie individuală şi la cele

cu producţie în serie unică. Caracteristic pentru aceste întreprinderi este faptul că

produsele finite se obţin într-un singur exemplar sau număr mic de exemplare.

Comenzile clienţilor pe măsură ce sînt primite se înregistrează în registrul comenzilor.

Acestora li se atribuie un număr sau cod care se va înregistra ulterior pe toate

documentele primare de consumuri care se referă la comandă respectivă. Ulterior,

secţia planificare/ producţie întocmeşte un document special numit „comanda” care

poate fi deschis pentru o unitate produs sau mai multe. În el se înregistrează: data şi

numărul comenzii, executoare, termenul de executare a comenzii, etc. Concomitent cu

lansarea comenzii în contabilitatea se întocmeşte „fişa de evidenţă analitică a

consumurilor”.

Metoda pe faze se aplică la întreprinderile cu producţie în masă şi în serie mare,

caracterizate printr-un proces tehnologic simplu, desfăşurat în cîteva faze succesive de

prelucrare a materiilor prime şi materialelor în urma cărora rezulta produsul finit.

Varianta cu semifabricate se aplică la întreprinderile cu producţie în masă şi la

34

care după fiecare fază de fabricaţie – semifabricate care sînt depozitate.

Varianta fără semifabricate – conform acestei variante nu se calculează

costul după fiecare fază de fabricaţie, ci numai pentru produsul finit care urmează după

ultima fază. Această se bazează pe considerentul că din toate fazele anterioare pentru

ultima fază nu se obţin semifabricate, ci producţie în curs de execuţie care trece de la o

fază la alta fără a fi depozitate sau chiar dacă se depozitează, atunci pentru perioade

scute de timp , ceea ce nu cere calculul costului.

Costul unitar se calculează după ce am calculat costul total de producţie. Pentru

calcularea lui folosim următoarea formulă:

CU = CT / VPF, unde CU este costul unitar,

CT este costul total, VPF este valoarea producţiei fabricate

2.10 CONTABILITATEA CONSUMURILOR, CHELTUIELILOR ŞI

VENITURILOR

Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în rezultatul

desfăşurării activităţii economico – financiare a întreprinderii.

În funcţie de direcţiile efectuării SRL ¨Capital Interautotrans¨ are cheltuieli ale

activităţii operaţionale şi cheltuieli privind impozitul pe venit. Pentru contabilizarea lor

sunt destinate conturile 713, 714, 731. Conturile sunt de activ, în debit se reflectă

sumele cheltuite cu total cumulativ de la începutul anului, în credit – trecerea

cheltielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar.

Contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative” se utilizează pentru

contabilizarea cheltuielilor aferente deservirii societăţii şi gestiunii întreprinderii în

ansamblu. Contul 713, în cadrul acestei companii, are deschis în contabilitate

următoarele subconturi: 713,1 “Cheltuieli cu privire la uzura şi reparaţia mijloacelor

fixe”, 713,2“ Cheltuieli cu privire la amortizarea activelor nemateriale”,713,3

“Cheltuieli generale şi administrative ”, 713,4 “Impozite şi taxe cu excepţia cheltuieli

privind impozitul pe venit ”, 713,9 “Alte cheltuieli generale şi administrative ”.

Evidenţa analitică a acestor cheltuieli poate fi urmărită în cartelile conturilor respective.

Pe parcursul lunii decembrie au avut loc următoarele operaţiuni contabile:

35

1. Calcularea uzurii mijloacelor fixe Dt 713,1 Ct 124,3 – 60,91 lei

2. Servicii bancare Dt 713.9 Ct 242 – 750 lei

3. Servicii de audit Dt 713,9 Ct 539.3 – 28000

4. Calcularea fondului social Dt 713,3 Ct 533,1 – 728 lei.

Contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale” este destinat generalizării informaţiei

privind cheltuielile aferente amenzilor, penalităţilor, datoriilor dubioase ş.a. Evidenţa

lor poate fi urmărită în cartela contului 714.

Pe parcursul lunii martie au avut loc următoarele operaţiuni contabile:

1. Calculul arendei camionului Dt 714,2 Ct 539,3 – 1707,16 lei

2. Calculul arendei safeului Dt 714,2 Ct 539,3 – 620 lei.

Cheltuielile privind impozitul pe venit se calculează în Declaraţia cu privire la

impozitul pe venit (anexa 16). Pentru evidenţa acestor cheltuieli este destinat contul de

activ 731.

Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice obţinute în conturile ei,

rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii sub formă de majorare a activelor

care conduc la creşterea capitalului propriu cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor

proprietăţilor întreprinderii.

Veniturile se împart în venituri din activitatea operaţională şi neoperaţională.

Evidenţa lor se ţine în conturile clasei a 6 “Venituri”, fiind conturi de pasiv. În credit

sumele veniturilor constatate, în debit – raportarea veniturilor acumulate la contul 351.

La SRL ¨Capital Interautotrans¨ veniturile sunt reflectate în conturile 611,612, 621, 622.

Contul 611 “Venitul din activitatea de bază” este destinat generalizării informaţiei

privind totalitatea veniturilor de la prestarea serviciilor de transport ş.a. Evidenţa lor

poate fi urmărită în cartela contului 611.

Pe parcursul primului trimestru din 2007 au avut loc următoarele operaţiuni

contabile:

1. Calculul venitului de la prestarea serviciilor de transport Dt 221 Ct 611

– 1801218,92.

2. Stornarea acestei formule contabile în cazul acordării rabatului transport

Dt 221 Ct 611 37189,86

Contul 612 “Alte venituri operaţionale” este destinat generalizării informaţiei 36

privind veniturile obţinute din ieşirea activelor curente, arendei curente, precum şi sub

formă de amenzi, penalităţi etc. Pe parcursul primului trimestru au fost alte venituri

operaţionale în sumă de 19572,26 lei, astfel la sfîrşitul anului soldul creditor al acestui

cont a rămas de 19572,26 lei.

Contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” conţine informaţie privind

veniturile obţinute din ieşirea activelor pe termen lung, sub formă de dobînzi etc. Pe

parcursul perioadei de gestiune au fost venituri de 139950 lei.

Contul 622 „Venituri din activitatea financiară” conţine informaţii privind

veniturile acumulate pe parcursul perioadei rezultate din diferenţe pozitive de curs

valutar. Pe parcursul perioadei de gestiune au fost venituri de 7842,1 lei.

2.11 STRUCTURA ŞI MODUL DE ÎNTOCMIRE A RAPOARTELOR

FINANCIARE

Întocmirea rapoartelor financiare este etapa de finalizare a procesului contabil.

Rapoartele financiare reprezintă un sisitem de indicatori care caracterizează activitatea

economico – financiară a întreprinderilor desfăşurată în decursul perioadei.

Rapoartele financiare se întocmesc conform formularilor – tip aprobate de

Ministerul Finanţelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislaţia R.M. (trimestriale

– pînă la data de 20 lunii ce urmează după închiderea trimestrului; anuale – de la 25.01

pînă la 28.02 a aunlui următor) şi cuprinde:

- F1 „Bilanţul contabil”

- F2 „Raportul privind rezultatele financiare”

- F3 „Raportul privind fluxul capitalului propriu”

- F4 „Note explicative” şi anexele respective.

Rapoartele financiare se întocmesc şi se aprobă în modul stabilit de actele

legislative. Toate formularele se semnează de conducător şi contabilul – şef al

întreprinderii. Responsabilitatea pentru veridicitatea informaţiei o poartă gestionarul

întreprinderii.

Rapoartele financiare pot fi date publicităţii, pentru utilizatorii cointeresaţi (burse,

investitori, cumpărători, furnizori etc)

37

Anexe cuprind informaţie mai amplă dezvăluind diferite părţi din rapoarte. Pentru

întocmirea unor rapoarte veridice se îndeplinesc următoarele proceduri:

1. Analiza operaţiunilor economice şi reflectarea acestora în registrele

contabile. În acest scop se verifică corectitudinea reflectării în bilanţul contabil a tuturor

operaţiunilor economice şi corespondenţa conform datelor din documentele primare. În

continuare sumele din conturile corespondente se reflectă în registrele corespunzătoare

ale contabilităţii sintetice şi analitice.

2. Completarea cărţii mari (se efectuiază în modul analizat) şi întocmirea

balanţei de verificare. La această etapă datele registrelor contabile se trec în cartea

mare, în care se calculează rulajele şi soldul fiecărui cont. După termninarea soldurilor,

acestea se compară cu datele contabilităţii analitice şi se întocmeşte balanţa de

verificare.

3. Inventarierea totală a patrimoniului şi a datoriilor. În conformitate cu

prevederile Legii contabilităţii, inventarierea integrală se efectuiază o dată pe an în

scopul verificării şi confirmării datelor contabile cu existenţa efectivă a mijloacelor

întreprinderii.

4. Închiderea conturilor la finele perioadei de gestiune. Închiderea conturilor

este un proces ce se reflectă la întocmirea raporteler anuale şi care include pregătirea

conturilor pentru înregistrarea operaţiilor perioadei de gestiune următoare.

5. Întocmirea rapoartelor financiare.

Bilanţul contabil (anexa 18) este un raport financiar în care se reflectă patrimoniul

şi situaţia economico – financiară a întreprinderii la un moment dat. Bilanţul se

întocmeşte la anumite termene care coincid cu sfîrşitul perioadei de gestiune.

Elementele principale ale bilanţului sunt:

- Active pe termen lung şi scurt (capitolul I şi II)

- Capital propriu (capitolul III)

- Datorii pe termen lung şi scurt (capitolul IV şi V)

Raportul privind rezultatele financiare conform SNC 5 „Prezentarea rapoartelor

financiare” cuprinde 15 posturi ce reflectă veniturile, cheltuielile şi profiturile

(pierderile) realizate în cursul perioadei de gestiune. La SRL ¨Capital Interautotrans¨ în

38

2007 s-a obţinut profit net în sumă de 261197 lei.

Raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole care cuprind

datele modificărilor părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării

prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil. Raportul dat se întocmeşte în baza

rulajelor şi soldurilor din conturile clasei a 3-ia a planului de conturi. În acest raport se

înregistrează modificarea capitalului propriu faţă de începutul ei prin încasarea sau

consumarea lui. Acest raport se încheie cu „Total” care reflectă modificarea totală a

capitalului propriu.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti are 3 capitole principale

corespunzătoare fluxurilor de activitate a întreprinderii:

- operaţională, pentru care este creată întreprinderea şi care în majoritatea cazurilor

include venitul de bază şi constituie (197968) lei

- de investiţii, care cuprinde vînzarea de active pe termen lung şi dobînzile şi

constituie 358000 lei

- financiară, menită să asigure primele 2 feluri de activităţi cu mijloace necesare şi

care în cadrul SRL ¨ Balan Plus ¨ este (50085).

Fluxul net constituie 109947 lei, iar soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei

este de 490563 lei (anexa 18).

La acestă companie ca şi la restul întreprinderilor se întocmesc în afară de

rapoartele financiare şi rapoarte cu caracter statistic.

5–C „Cheltuieli şi consumuri” care detalizează consumurile şi clasifică

cheltuielile după structură (anexa 26). În acest raport statistic se înscrie uzura activelor

pe termen lung, consumuri şi cheltuieli privind retribuirea muncii, contribuţii la

asigurări medicale şi sociale, consumuri şi cheltuieli materiele, alte consumuri şi

cheltuieli operaţionale, volumul producţiei fabricate, venitul din vînzări, din care

export, costul vînzărilor, genuri secundare de activităţi etc.

1–M „Protecţia muncii” în el se indică numărul de lucrători şi cheltuielile pentru

protecţia muncii (anexa 27). Acest raport statistic se împarte în următoarele capitole:

CAP.1. Efectivul de salariaţi şi remunerarea muncii.

CAP.2. Cheltuieli pentru forţa de muncă.

39

CAP.3.-A. Efectivul salariaţilor la sfîrşitul anului

CAP.3.-B. Gestiunea tehnologiilor informaţionale.

CAP.3.-C. Alte de categorii de persoane ocupate.

CAP.4. Informaţii.

„Ancheta structurală anuală a întreprinderii” (anexa 28) în el se indică dacă în

anul respectiv firma a avut activitate, în care luni a activat, cînd a reluat activitatea, cînd

s-a modificat. Apoi sub formă de capitole se indică date generale:

1. Capitalul statutar.

2. Credite şi împrumuturi primite în cursul anului.

3. Efectivul de lucrători.

4. Activitatea operaţională.

5. Repartizarea venitului din vînzări pe tipuri de clienţi

6. Volumul producţiei fabricate, lucrărilor, serviciilor, consumuri şi cheltuieli

pe toate activităţile

7. Repartizarea venitului din vînzări pe numărul mediu de salariaţi

8. Investiţii în capital fix realizate în anul de gestiune

Anexa 26 şi 27 se prezintă la Departamentul de Statistică lunar pînă la data 25,

anual pînă la 31 martie. Pe lîngă toate aceste rapoarte SRL ¨ Balan Plus ¨ întocmeşte

următoarele rapoarte cu caracter statistic, care sunt specifice genului de activitate pe

care îl practică şi anume:

„Transportul auto şi lungimea drumurilor auto de exploatare administrativă” în el

se înscrie numărul total de autovehicole, dintre care proprii şi închiriate, acivitatea şi

utilizarea autovehicolelor de marfă sau destinaţie specială(anexa 29).

„Volumul de transport cu mijloace de transport auto”. Aici se indică venituri din

transportul marfurilor, dintre care international, interurban, suburban, parcursul

marfurilor, marfuri exportate, in tranzit, importate, transporturi pe grupe de marfuri,

cheltuieli pentru procurarea combustibilului si lubrifiantilor (anexa 30).

Ei-7 ,,Export de servicii”. In el se inscrie tipurile de servicii, codul serviciilor,

tara care beneficiaza de servicii, valoarea exportului (anexa 31).

Ei-8 „Import”. In el se indica tipul serviciilor, codul serviciilor, tara care

40

presteaza servicii, valoarea importului (anexa 32).

La Inspectoratul Fiscal SRL ¨Capital Interautotrans¨ prezintă următoarele dării de

seamă:

- taxa pentru amenajarea teritoriului (anexa 24).

-privind suma venitului achitat şi impozitului pe venit reţinut din acesta(anexa 17).

-privind calcularea primelor de asigurarea obligatorie (anexa 22). La Comisia

Naţională de Asigurări Sociale se prezintă pînă la data de 18 a lunii următoare după

trimestrul de gestiune Darea de seamă privind calcularea, utilizarea şi transferarea

contribuţiilor de asigurării sociale de stat.

A N A L I Z A A C T I V I T A T I I E C O N O M I C O -F I N A N C I A R E

1. ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE

1.1 Analiza structurii profitului perioadei de gestiune pina la impozitare

Rezultatul financiar al activitatii intreprinderii se caracterizeaza prin suma profitului

(pierderilor) si a nivelului rentabilitatii obtinute. Profitul reprezinta depasirea veniturilor

cistigate de intreprindere asupra consumurilor si cheltuielilor suportate de aceasta in

activitatea de intreprinzator. Cantitativ profitul se determina in felul urmator:

Profitul (pierderea) = Venituri – Consumuri si celtuieli

Cu cit este mai mare valoarea veniturilor cu atit va fi mai ridicata valoarea profitului, si

invers, cresterea valorii consumurilor si/sau a cheltuielilor duce la diminuarea marimii

profitului. Analiza incepe cu aprecierea in dinamica a structurii profitului (pierderii) pina

la impozitare, care poate fi exprimata prin relatia:

PPI= RAO +/- RAI +/- RAF +/- RE unde:

PPI – profitul (pierderea) pina la impozitare,

RAO – rezultatul din activitatea operationala,

RAI – rezultatul din activitatea de investitii,

41

RAF – rezultatul din activitatea financiara,

RE - rezultatul exceptional.

Aprecierea dinamicii si structurii profitului perioadei de gestiune pina la impozitare

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolutăSuma , lei Pondere,% Suma ,lei Pondere,% Suma ,lei Pondere,%

1. RAO 2037447 98.88 269248 87.62 -1768199 -11.262. RAI (23660) -1.2 22174 7.2 +45834 +8.43. RAF (9519) -0.46 (3007) -0.9 +6512 -0.444. RE 56124 2.7 18875 6.1 -37249 +3.45. PPI 2060392 100.00 307290 100.00 -1753102 x

Concluzie: Din datele prezentate in tabelul de mai sus rezulta ca SRL „Balan Plus” a obtinut un rezultat financiar pozitiv atit in anul de gestiune cit si in anul precedent. In anul de gestiune marimea profitului pina la impozitare a constituit 307290 lei, ceea ce prezinta o diminuare cu 1753102 lei fata de marimea perioadei precedente. Micsorarea profitului pina la impozitare a fost determinata de diminuarea marimii profitului obtinut din activitatea operationala si de diminuarea rezultatului exceptional, care au condus la reducerea marimii profitului contabil cu 1768199 lei si respectiv 37249 lei.

Asupra mrimii profitului pina la impozitare a influientat pozitiv reducerea pierderilor din activitatea investitionala si cea financiara, care au contribuit la majorarea profitului contabil cu 45834 lei si respectiv 6512 lei.

E de mentionat ca ponderea cea mai mare in profitul pina la impozitare o detine profitul din activitatea operationala, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflecta desfasuraea normala a activitatii intreprinderii.

1.2 Analiza factoriala a profitului din activitatea operatională

Analiza factoriala a profitului din activitatea operatională presupune stabilirea si calculul influientei factorilor, care au contribuit la modificarea in dinamica a partilor componente ale profitului din activitatea operatională.

Analiza factoriala a profitului din activitatea operatională.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune

Abaterea absolută

Rezultatul influenţei

1. Profitul brut 6518549 7719877 +1201328 +12013282. Alte venituri

operaţionale25000 26425 +1425 +1425

3. Cheltuielele comerciale

- - - -

4. Cheltuiele generale şi

2973361 5811707 +2838346 -2838346

42

administrative5. Alte cheltuieli

operationale1532741 166534 +132606 -132606

6. Profit (pierdere) din activitatea operationala(rd1+rd2-rd3-rd4-rd5)

2037447 269248 -1768199 X

Concluzie: În baza datelor din tabel putem afirma ca profitul din activitatea operaţională obţinut de SRL „Balan Plus” în anul de gestiune s-a redus faţă de precedent cu 1768199 lei. Aceasta diminuare a fost influenţată de creşterea cheltuielelor generale şi administrative şi creşterea altor cheltuieli operaţionale, care au dus la diminuarea indicatorului analizat cu 283846 lei şi respectiv cu 132606 lei.

Totodată, creşterea în dinamică a profitului brut cît şi a altor venituri operaţionale au condiţionat majorarea profitului din activiatea operaţională cu 1201328 şi respectiv 1425 lei. În cazul unei gestionari mai eficiente a cheltuielelor generale şi administrative şi a altor cheltuieli operaţionale întreprinderea va putea pe viitor să majoreze profitul din activitaea operaţională cu 2970952 (283846+132606).

1.3 Analiza factoriala a profitului brut

Componenta cea mai importanta a profitului din activitatea operationala reprezinta profitul brut, de aceea in analiza formarii profitului , studiului profitului brut i se acorda oatentie deosebita.

Date initiale pentru analiza factoriala a profitului brut

Indicatori Anul precedent Recalculat Anul de gestiune

1. Venituri din vinzari 21099147 18349724 17215467

2. Costul vinzarilor 14580598 10390561 9495590

3. Profitul brut (rd1 – rd2) 6518549 7959163 7719877

Calculul influientei factorilor asupra modificarii profitului brut in dinamica

Factori Metoda de calcul Calculul influientei factorilor

Rezultatul influientei

1. 𝚫VPF 𝚫%VVP*Pbbaza/100 -28.74*6518549/100 -1873430.982. 𝚫Str. si

sortim PVPbrec-Pbbaza-𝚫PBvv 7959163-6518549-(-187) +3314044.9

3. 𝚫Cost unitar - (CVPcur-CVPrec) -(9495590-10390561) +8949714. 𝚫Pret la PF VVPcur-VVPrec 17215467-18349724 -1134258

+1201328𝚫%VVP = CVrec/Cvbaza *100-100 = -28.74

43

Concluzie: In baza datelor din tabel putem deduce ca profitul brut a inregistrat o crestere fata de precedent cu 1201328 lei.

Aceasta modificarea fost influientata pozitiv de majorarea structurii si diversificarea serviciilor de transport prestate, carea dus la majorarae indicatorului rezultativ cu 3314044.9 lei. Diminuarea costului de productie a determinat cresterea profitului brut cu 894971 lei. Totodata aceasta modificare a fost influientata negativ de reducerea veniturilor din vinzari si reducerea pretului la serviciile prestate, care au dus la diminuarea profitului brut cu 1873430.98 lei si respectiv cu 1134257 lei. Rezerva de crestere pe viitor constituie 3007687.98 lei.

1.4 Analiza rezultatelor din activitatea de investitii si financiara Vom aprecia marimea şi structura profitului ( pierderilor ) din activitatea

neoperaţionala ale SRL „Balan Plus” în comparaţie cu realizarile anului precedent. În baza datelor din Raportul privind rezultatele financiare vom construi tabelul analitic.

Aprecierea in dinamica a marimii şi structurii profitului (pierderilor) din activitatea neoperaţională

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

Suma , lei

Pondere,%

Suma ,lei Pondere,%

Suma ,lei Pondere,%

1. Profit din activitatea de investiţii

(23660) -103,12 22174 58,28 +45834 +161,4

2. Profit din activiatea financiară

(9519) -41,48 (3007) -7,90 +6512 +33,58

3. Rezultatul excepţional

56124 244,6 18875 49,61 -37249 -194,99

4. Total profit (pierdere) din activitatea neoperaţională (rd1+/-rd2+/-rd3)

22945 100,00 38042 100,00 +15097 X

44

Concluzie. Din tabelul dat rezultă că SRL „Balan Plus” a obţinut un rezultat financiar pozitiv din activitatea neoperaţionala atît în anul de gestiune cît şi în anul precedent, în marime de 38042 şi respectiv 22945 lei.

În anul precedent profitul din activitatea neoperaţională a fost obţinut pe seama rezultatului excepţional, care a constituit 56124 lei, iar in anul de gestiune şi pe seama profitului în activitatea de investiţie.

De menţionat că ponderea cea mai mare în suma totală a rezultatului din activitatea neoperaţională, în anul de gestiune revine profitului din activitatea de investiţie,iar în anul precedent îi revine rezultatului excepţional.

Pentru a obţine o majorare a profitului din activitatea neoperaţională e necesar să se examineze din ce cauză s-a obţinut pierderea în activitatea financiară atît în anul curent cît şi în anul precedent.

2. ANALIZA RENTABILITATII

2.1 Analiza rentabilitatii din vinzari Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei,care exprimă capacitatea

întreprinderii de a cîştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raport din efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora. Formula de baza a calcului rentabilităţii este: RENTABILITATEA = Efect economic şi financiar/Efort * 100

În practica economică, rentabilitatea poate capăta diferite forme, după cum se schimbă părţile componenteale formulei de bază. În calitate de efect se utilizează profitul,dividentele etc,iar în calitate de efort – costul vînzărilor,activele totale,capitalul propriu,capitalul permanent,etc. Rvv = PN/VV * 100

Rentabilitatea veniturilor din vînzări, calculată în baza profitului net, reprezintă indicatorul final în sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vînzări şi arată cît profit net a generat întreprinderea la un leu venituri din vînzări.

În practica analitică, în cele mai dese cazuri, se analizează rentabilitatea veniturilor din vînzări calculată în baza profitului, deoarece nivelul acestui indicator reflectă cît de efectiv întreprinderea gestionează vînzările, costurile şi preţurile de vînzare a produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate, pentru că scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea volumului vînzărilor în vederea obţinerii unui profit cît mai mare. Analiza începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilităţii venitului din vînzări. În calitate de surse de informaţii se utilizează:

Raportul privind rezultatele financiare; Planul de afaceri al întreprinderii.

45

Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din vînzări

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută1. Venitul din vînzări 21099147 17215467 -38836802. Profitul brut 6518549 7719877 +12013283. Profit(pierdere) din

activitatea operationala203744 269248 -1768199

4. Profitul pînă la impozitare 2060392 307290 -17531025. Profit net 1689522 261197 -1428325

Rentabilitatea veniturilor din vînzări,calculată în baza Profitul brut 30,89 44,84 +13,95 Profit(pierdere) din

activitatea operationala9,65 1,56 -8,09

Profitul pînă la impozitare 9,76 1,78 -7,98 Profit net 8,01 1,51 -6,49

Concluzie. Din calculele efectuate în tabel putem constata că la SRL „Balan Plus” rentabilitatea veniturilor din vînzări,calculată în baza profitului brut, s-a majorat cu 13,95% în anul curent. Acestă modificare a fost influienţată pozitiv de creşterea profitului brut, care în anul de gestiune este de 7719877 lei, adică cu 1201328 lei mai mult decît în anul precedent.

Astfel, nivelul rentabilităţii veniturilor din vînzări,calculată în baza profitului brut, în anul precedent a constituit 30,89%, adică la fiecare leu venituri din vînzări s-a obţinut 30,89 bani profit brut, dar în anul de gestiune 44,84%. Rentabilitatea veniturilor din vînzări,calculată atît în baza profitului din activitatea operaţională cît şi din profitul pînă la impozitare, cît şi din profitul net în perioada dată cunosc o diminuare cu 8,09 puncte procentuale,şi respectiv 7,98%; 6,49%.

2.2 Analiza rentabilitatii activelor

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare,întreprinderea utilizează şi consumă resurse ecomice, numite active. De eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea întreprinderii de a supraveţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de la cumpărători şi a achita,în termenele stabilite,datoriile acesteia. Rentabilitatea activelor (rentabilitatea economică) reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii,indiferent de sursa de finanţare a acestora.

Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelorIndicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea

1. Venitul din vînzări 21099147 17215467 -38836802. Profitul pînă la

impozitare2060392 307290 -1753102

3. Valoarea medie a activelor

6835371 8030401 +1195030

4. Rentabilitatea veniturilor din vînzări(rd2/rd1*100)

9,76 1,78 -7,98

46

5. Numărul de rotaţii a activelor(rd1/rd3)

3,08 2,14 -0,94

6. Rentabilitatea activelor (rd2/rd3*100)

30,14 3,82 26,32

Calculul influienţei factorilor la devierea nivelului rentabilităţii activelor

Nr. calc

Nr.Subs.

Indicatori Rentabilitatea activelor

Calculul influienţei factorilor

Rezultatul (+/-)

Denumirea factoruluiRent.v.v. Nr. de

rotaţiii1. 0 9,76 3,08 30,06 - - -2. 1 1,78 3,08 5,48 5,48-30,06 -,24,58 mod Rv.v.3. 2 1,78 2,14 3,82 3,82-5,48 -1,66 mod nr.rot

Concluzie. Din calculele efectuate mai sus se observă o diminuare a nivelului activelor în anul de gestiune faţă de anul precedent cu 26,24 puncte procentuale. Această reducere a fost influienţată de ambii factori. Diminuarea rentabilităţii din vînzări cu 7,98% a dus la diminuarea rentabilităţii activelor cu 24,58 puncte procentuale. În anul de gestiune se observă o încetinire a rotaţiilor activelor cu 0,94 ori, ceea ce a condiţionat reducerea rentabilităţii activelor cu 1,66%. Cauzele care au dus la diminuarea rentabilităţii activelor sunt:creşterea duratei de prestare a serviciilor şi creşterea duratei de încasare a creanţei pe termen scurt.

E de menţionat faptul că nivelul rentabilităţii activelor este foarte redus în ambele perioade, ceea ce nu va permite SRL „Balan Plus” să-şi crească activele sale într-o perioadă de timp cît mai scurtă.

2.3 Analiza rentabilitatii capitalului permanent

Rentabilitatea capitalului permanent reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu şi sursele atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului brut , adică caracterizează mărimea profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent.

Analiza rentabilităţii capitalului permanent este importantă pentru dimensionarea eforturilor pentru obţinerea unui profit net, în raport cu rezultatele concurenţei specifice domeniului unde activează firma. Rentabilitatea capitalului permanent exprimă legatura care există între rezultatul financiar net şi capitalul permanent, adică se determină în baza raportului: Rcper = PN / CPCapitalul permanent reprezintă suma capitalului propriu şi a datoriilor pe termen lung.

Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului permanentIndicatori Simbol Anul

precedentAnul de gestiune

Abaterea absolută

4. Profitul pînă la impozitare PPI 2060392 307290 -17531025. Profit net PN 1689522 261197 -14283256. Valoarea medie a

capitalului permanentC PER 3110404 2934832 -175572

7. Valoarea medie a activelor A 6835371 8030401 +119503047

8. Rentabilitatea activelor(rd1/rd5*100)

Ra 30,14 3,82 -26,32

9. Coraportul dintre valoarea activelor şi capitalul permanent(rd5/rd4)

PF 2,19 2,73 +0,54

10. Rata corelaţiei dintre PN şi PPI(rd2/rd1)

Rc 0,82 0,85 +0,03

11. Rentabilitatea capitalului permanent(rd2/rd4*100)

Rc per 54,31 8,89 -45,41

Calculul influienţei factoriale asupra Rc per prin metoda substituţiei în lanţ

Nr.calc

Nr.Subs

Factori interdependenţi Indicatorul analizat


Rezultatul(+/-)

Denumirea factorului

Ra PF Rc

1. 0. 30,14 2,19 0,82 54,12 - - -2. 1. 3,82 2,19 0,82 6,85 6085-54,12 -47,27 mod

Ra

3. 2. 3,82 2,73 0,82 8,55 8,55-6,85 +1,7 mod PF

4. 3. 3,82 2,73 0,85 8,86 8,86-8,55 +0,31 mod Rc

-45,41

Concluzie. Din calculele efectuate mai sus se observă că la SRL „Balan Plus” rentabilitatea capitalului permanent în anul precedent constituie 54,31% , adică la un leu mijloace permanente de finanţare s-a cîştigat 54,32 lei profit net,dar în anul de gestiune s-a obţinut doar 8,89 lei, astfel înregistrînd o reducere faţă de precedent cu 45,41 puncte procentuale.

Micşorarea rentabilităţii capitalului permanent a fost influienţată de scăderea rentabilităţii activelor, care a dus la diminuarea indicatorului analizat cu 47,27 %. Asupra indicatorului analizat au influienţat pozitiv pîrghia financiară şi diminuarea presiunii fiscale, care au dus la majorarea rentabilităţii capitalului permanent cu 1,7 şi respectiv cu 0,31 %.

2.4 Analiza rentabilitatii capitalului propriu În procesul desfăşurării activităţii economice, întreprinderea consumă

resurse financiare şi e necesar de a verifica dacă aceste resurse sînt utilizate într-un mod suficient de eficient pentru a obţine rezultat financiar, care va asigura finanţarea investiţiilor necesare şi rambursarea datoriilor întreprinderii. În acest scop, e necesar de a efectua analiza capitalului propriu.

Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu pentru obţinere profitului, prin ea înşelegem „capacitatea întreprinderii de a-şi îmbogăţi proprietarii”. Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, adică apreciează mărimea profitului obţinut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu.

48

Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legatura care există între rezultatul financiar şi capitalul propriu:

RCpr = PPI / CP * 100

Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu

Indicatori Simbol Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea absolută

1. Profitul pînă la impozitare PPI 2060392 307290 -17531022. Profit net PN 1689522 261197 -14283253. Valoarea medie a capitalului

propriuC PR 2673635 2934832 +261197

4. Valoarea medie a activelor A 6835371 8030401 +11950305. Rentabilitatea

activelor(rd1/rd5*100)Ra 30,14 3,82 -26,32

6. Coraportul dintre valoarea activelor şi capitalul propriu(rd5/rd4)

PF 2,56 2,74 +0,19

7. Rata corelaţiei dintre PN şi PPI(rd2/rd1)

Rc 0,82 0,85 +0,03

8. Rentabilitatea capitalului permanent(rd2/rd4*100)

Rc per 63,19 8,89 -54,29

Calculul influienţei factoriale asupra R c per prin metoda substituţiei în lanţ

Nr.calc

Nr.Subs

Factori interdependenţi Indicatorul analizat


Rezultatul(+/-)

Denumirea factorului

Ra PF Rc

1. 0. 30,14 2,56 0,82 63,26 - - -2. 1. 3,82 2,74 0,82 7,98 7,98-63,26 -55,28 mod

Ra3. 2. 3,82 2,74 0,82 8,58 8,58-7,98 +0,6 mod

PF4. 3. 3,82 2,74 0,85 8,89 8,89-8,58 +0,32 mod

Rc-54,36

Concluzie. Din calculele efectuate rezultă că la SRL „Balan Plus” rentabilitatea capitalului propriu s-a redus cu 54,36 puncte procentuale faţă de precedent. Această diminuare s-a produs din cauza micşorării rentabilităţii activelor cu 26,32 %, care au dus la diminuarea indicatorului analizat cu 55,28%.

E de menţionat că pozitiv au influienţat pîrghia financiară şi diminuarea presiunii fiscale, care au dus la majorarea rentabilităţii capitalului propriu cu 0,6 şi respectiv 0,32 puncte procentuale.

3. ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE3.1 Analiza structurii activelor intreprinderii (sau patrimoniul intreprinderii la

valoarea reala si neta)

49

Pentru desfasurarea activitatii economico-financiare, intreprinderea isi formeaza patrimoniul, care reprezinta totalitatea resurselor economice controlate de intreprindere. In vederea aprecierii situatiei patrimoniale se studiaza marimea si evolutia resurselor economice, reflectate in activul Bilantului contabil. In cadrul analizei structurale a patrimoniului se examineaza corelatiile existente intre intre diferite elemente petrimoniale reflectate in activul bilantului.

Analiza structurii patrimoniului întreprinderii

Grupa activelor La începutul anului La sfîrşitul anului Devierea cotei +/-Suma,lei Ponderea Suma,lei Ponderea

1. Active nemateriale 1680 0,025 1560 0,019 -0,0062. Mijloace fixe 965265 14,12 282199 3,52 -10,63. Creanţe pe termen

lung77227 1,13 77227 0,96 -0,17

4. Alte active pe termen lung

- - 106333 1,32 -

5. Materiale 315660 4,6 572304 7,13 +2,536. Creanţe aferente

facturilor4687121 68,57 6075476 75,65 +7,08

7. Mijloace băneşti 383623 5,61 490563 6,1 +0,498. Alte active curente 404795 5,92 424739 5,29 -0,63

Total active 6835371 100,00 8030401 100,00 X

Concluzie. Informaţia din tabel atestă faptul că în structura patrimoniului SRL „Capital Interautotrans” preavalează creanţele pe termen scurt. Totodată, se observă majorarea acestei grupe de activ. Dacă la începutul anului creanţele pe termen scurt au constituit 68,357 puncte procentuale, atunci la sfîrşitul anului 75,65%, adică cu 7,08% mai mult.

Totodată, se observă diminuarea absolută a mijloacelor fixe, care în anul precedent au constituit 14,12%, dar în anul curent 3,52, adică cu 10,6 puncte procentuale mai puţin.

Considerabil a crescut cota materialelor, care în anul curent constituie 7,13%, ceea ce este cu 2,53 puncte procentuale mai puţin decît în precedent. Restul modificărilor survenite în structura patrimoniului SRL „Balan Plus” n-au fost atît de însemnate.

3.2 Analiza structurii surselor de constituire a activelor sau patrimoniul intreprinderii

Formarea patrimoniului necesar pentru desfasurarea activitatii economico-finaciare a intreprinderii se face pa seama diferitelor surse de finantare. Analiza surselor de finantare a activelor intreprinderii porneste de la aprecierea generala a structurii pasivelor. In acest scop se calculeaza si se interpreteaza un sir de indicatori, care in literatura de specialitate se numesc coeficienti ai structurii capitalului, independentei financiare, de acoperire, de solvabilitate, de indatorare sau coieficienti ai capacitatii de plata.

50

Analiza coeficienţilor structurii surselor de finanţare a activelor

Denumirea coeficienţilor

La începutul anului La sfîrşitul anului

1. Coeficientul de autonomie

2673635/6835371=0,39 2934832/8030401=0,36

2. Coef. de atragere a surselor de finanţare

1-,39=0,61 1-0,36=0,64

3. Coef. corelaţiei dintre sursele atrase şi proprii

(3724967+436769)/2673635=1,55

(5095569+0)/2934832=1,73

4. Rata solvabilităţii generale

6835371/(3724967+436769)=1,64

8030401/5095569=1,57

5. Rata solvabilităţii de acoperirea capitalului propriu

6835371/2673635=2,55 8030401/2934832=2,73

Concluzie. Datele din tabelul de mai sus atestă nivelul destul de înalt al dependenţei financiare a SRL „Balan Plus” de sursele împrumutate. Această concluzie rezultă din faptul că în structura pasivelor prevalează sursele atrase de finanţare. Astfel la începutul anului de gestiune sursele atrase au constituit 61% din sursele de formare a patrimoniului.

Deoarece coeficientul de autonomie al întreprinderii nu atinge nivelul de siguranţă, conducerii îi va fi greu să obţină creditele necesare sau creditorii vor acorda credite cu condiţii mult mai dure(gaj,garanţia terţilor). Aceeaşi concluzie se desprinde şi din analiza restul indicatorilor prezentaţi în tabelul de mai sus.

3.3 Analiza fondului de rulment (calcularea surselor disponibile ale mijloacelor circulante proprii si analiza lor)

Una din conditiile fundamentale ale activitatii reusite ale intreprinderii o constituie atingerea si mentinerea echilibrului financiar dintre patrimoniu si surse de finantare a activelor. Asigurarea echilibrului financiar are o multime de aspecte, dintre care cel mai important presupune concordanta dintre activele curente si sursele de acoperire a lor. Pot fi formulate 2 variante de determinare a fondului de rulment net:

Fondul de rulment net=Active curente-Datorii pe termen scurt sau Fondul de rulment net=Capital permanent-Active pe termen lung

Calculul fondului de rulment

Nr. Indicatori La începutul anului de gestiune

La sfîrşitul anului de gestiune1. Prima variantă de calcul

1.1 Active curente 579119 756308251

1.2 Datorii pe termen scurt 3724967 50955691.3 Fondului de rulment net(rd1.1-

rd1.2)2066232 2467513

2. A doua variantă de calcul2.1 Capitalul propriu 2673635 29348322.2 Datorii pe termen lung 436769 -2.3 Capital permanent(rd2.1+rd2.2) 3110404 29348322.4 Active pe termen lung 1044172 4673192.5 Fondului de rulment net(rd2.3-

rd2.4)2066232 2467513

Concluzie. Din calculele efectuate în tabelul de mai sus putem concluziona că la sfîrşitul anului de gestiune, cît şi la început SRL „Balan Plus” dispune de un fond de rulment net pozitiv. Totodată se constată tendinţa de majorare a indicatorului analizat - în decursul anului de gestiune mărimea fondului de rulment s-a majorat cu 40128lei(2467513-2066232).

Deoarece întreprinderea reuşeşte să majoreze mărimea reală a fondului de rulment net, acest fapt ne demonstrează că întreprinderea desfăşoară activitatea economică eficient.

3.3 Analiza creantelor si datoriilor pe termen scurt

In procesul activitatii economico-financiare a oricarei intreprinderi apare necesitatea efectuarii decontarilor cu cumparatorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul achitarii nu coincide cu momentul aparitiei acestora intreprinderea genereaza atit creante, care reprezinta mijloace extrase, cit si datorii, care reprezinta mijloace atrase.

Evaluarea generală a dinamicii creanţelor

Indicatori La inceputul anului

La sfîrşitul anului

Abaterea Ritmul de creştere,%

1. Creanţe pe termen lung

77227 77227 - -

2. Creanţe pe termen scurt

4687121 6075476 +1388355 129,62

3. Total creanţe

4764348 6152703 +1388355 129,14

Concluzie. Potrivit informaţiilor din Bilanţul contabil şi calculelor prezentate mai sus în perioada analizată creanţele întreprinderii SRL „Balan Plus” erau constituite atît cît din creanţe pe termen scurt cît şi din creanţe pe termen lung. Valoarea absolută a creanţelor pe termen scurt în perioada de gestiune s-au majorat cu 1388355 lei sau cu 29,62%(129,62-100,00). Totodată creanţele n-au suferit schimbări, au rămas la aceeaşi valoare.

52

În acelaşi timp venitul din vînzări în anul de gestiune s-a redus cu 18,4% comparativ cu anul precedent (17215467/21099147*100-100). Prin urmare ritmul creşterii creanţelor este cu mult mai înalt decît ritmul reducerii venitului din vînzări, ceea ce nu corespunde logicii ecomice.

Analiza ponderii creanţelor în activele întreprinderii

Indicatori La începutul anului

La sfîrşitul anului

Abaterea ,+/-

1. Creanţe pe termen scurt

4687121 6075476 +138855

2. Active totale 6835371 8030401 +11950303. Ponderea creanţelor în

active(rd1/rd2*100)68,57 75,65 +7,08

4. Active curente 5791199 7563082 +17718835. Ponderea creanţelor în

active curente(rd1/rd4*100)

80,93 80,33 -0,6

Concluzie. După cum rezultă din calculele efectuate mai sus, în cursul anului de gestiune ponderea creanţelor în active s-a majorat considerabil, şi anume cu 7,08, însă ponderea creanţelor în active curente s-a micşorat neînsemnat, deoarece activele curente au crescut într-o măsură mai mare decît creanţele.

Structura creanţelor pe tipuri

Tipul creanţei La începutul anului La sfîrşitul anului Abaterea +/-Suma,lei Ponderea Suma,lei Ponderea Suma,lei Ponderea

1. Creanţe comerciale

1553528 33,14 2976806 48,99 +1423278 +15,85

2. Avansuri acordate

24261 0,52 12246 0,2 -12015 -0,32

3. Creanţe privind dec. Cu bugetul

- - 89220 1,46 +89220 +1,46

4. Creanţe preliminate

1923967 41,05 2959754 48,72 +1035787 +7,67

5. Creanţe cu personalul

1185365 25,29 7450 0,12 -1177915 -25,16

6. Creanţe privind veniturile calculate

- - 30000 0,49 +30000 +0,49

Total creanţe 4687121 100,00 6075476 100,00 1388355 X

Concluzie. În structura creanţelor pe tipurile acestora au intervenit anumite schimbări: au crescut esenţial creanţele comerciale – cu 14253278 lei sau 15,85% şi ponderea lor dela 33,14% la 48,99%; creanţele preliminate – cu 1035787 lei sau cu

53

7,67%. Au apărut noi tipuri de creanţe: creanţele privind decontările cu bugetul – în valoare de 89220 lei şi alcătuiesc 1,46% din total creanţe; creanţele privind veniturile calculate – în valoare de 30000 lei şi ponderea 0,49 % din total creanţe.

În acelaş timp s-au diminuat: creanţele cu personalul cu 1177915 lei sau 25,16%; avansurile acordate – cu 12015 lei sau 0,32%.

Evaluarea generală a datoriillor

Tipuri de datorii La începutul anului

La sfîrşitul anului Abaterea (+/-) Ritmicitatea

1. Datorii pe termen lung

436769 - -436769 -

2. Datorii pe termen scurt

3724967 5095569 +1370602 136,79

3. inclusiv comerciale 732211 1069291 +337080 146,044. Total datorii 414161736 5095569 +933833 122,44

Concluzie. În perioada de gestiune la întreprinderea dată s-a înregistrat o majorare considerală a datoriilor pe termen scurt cu 36,79%, dintre care cele comerciale, care s-au majorat cu 46,04%. Pe de o parte datoriile pe termen lung s-au redus la zero. În general, total datorii au cunoscut o majorare de 22,44 puncte procentuale.

În vederea unei evaluări obiective a acestei dinamici , vom analiza ponderea datoriilor în sursele de finanţare.

Analiza ponderii datoriilor pe termen scurt în pasivele întreprinderii Indicatori La începutul

anuluiLa sfîrşitul anului

Abaterea +/-

1. Datorii pe termen scurt 436769 - -4367692. Datorii pe termen lung 3724967 5095569 +13706023. Total mijloace atrase

(rd1+rd2)4161736 509569 +933833

4. Total pasive 6835371 8030401 +11950305. Ponderea datoriilor pe

termen scurt în pasive(rd2/rd4*100)

54,49 63,45 +8,96

6. Ponderea datoriilor pe termen scurt în mijloace atrase (rd2/rd3*100)

89,5 100,00 10,5

Concluzie. După cum rezultă din calculele din tabelul de mai sus ponderea datoriilor pe termen scurt în suma totală a surselor de finanţare ale SRL „Balan Plus” s-a majorat de la 54,49 pînă la 63,45 puncte procentuale. Din punct de vedere a capacităţii de plată curente şi lichidităţii, această dinamică este nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece confirmă că ea n-a dispus de mijloace băneşti suficiente pentru

54

efectuarea plăţilor curente şi a apelat la bancă pentru obţinerea unui credit pe termen scurt. După cum se ştie creditele se acordă contra plată, folosirea lor duce la micşorarea profitului în mărimea dobînzii plătite, precum şi diminuează capacitatea de plată a întreprinderii.

Structura datoriilor pe termen scurt pe tipuri

Tipul datoriei La începutul anului La sfîrşitul anului Abaterea +/-Suma,lei Ponde-

reaSuma,lei Ponde

-reaSuma,lei Ponde-rea

1. Datorii comerciale pe termen scurt

735302 19,73 1069291 20,98 +333989 +1,25

1.1. Datorii pe termen s. Privind facturile comerciale

732211 19,66 1069291 20,98 +337080 +1,32

1.2. Avansuri pe termen s. primite

3091 0,082 - - -3091 -0,082

2. Datorii pe termen scurt calculate

2989665 80,26 4026278 79,02 +1036613

-1,24

2.1. Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii

85943 2,3 145312 2,85 +59369 +0,55

2.2. Datorii faţă de personal privind alte operaţii

952059 25,55 2379898 46,7 +1427839

+21,15

2.3. Datorii privind asigurările

173702 0,46 18905 0,37 +1535 -0,09

2.4. Datorii privind decontările cu bugetul

296875 7,96 36393 0,71 -260482 -7,25

2.5. Alte datorii pe termen scurt

1637418 43,95 1445770 28,34 -191648 -15,61

Total datorii pe termen scurt 3724967 100,00 5095569 100,00 2741204 x

Concluzie. Potrivit datelor din tabel structura datoriilor pe termen scurt la finele anului comparativ cu începutul perioadei a suferit unele schimbări. În primul rînd, ponderea datoriilor privind facturile comerciale s-a majorat cu 1,32 puncte procentuale, deoarece valoarea acestor datorii s-a majorat cu 337080 lei. Totodată au dispărut din Bilanţul contabil avansurile pe termen scurt primite în sumă de 3091 lei. Considerabil s-a redus ponderea altor datorii pe termen scurt şi a datoriilor privind decontările cu bugetul în totalul datoriilor pe termen scurt, şi anume cu 15,61% şi respectiv cu 7,25 %, deoarece însăşi valoarea acestor datorii s-a redus cu 191648 lei şi respectiv 260482 lei. Neînsemnat s-a redus ponderea datoriilor privind asigurările. În acelaşi timp s-a majorat

55

considerabil ponderea datoriilor faţă de personal privind alte operaţiuni cu 21,15 puncte procentuale, deoarece valoarea acestor datorii a crescut cu 1427839 lei.

În procesul analizei aprofundate trebuie de clarificat dacă întreprinderea într-adevăr a achitat o parte a datoriei faţă de buget pe seama mijloacelor încasate sau aceste datorii au fost casate ca datorii istorice.

3.6 Analiza capitalului intreprinderii

Dat fiind faptul ca sursa initiala de finantare a patrimoniului intreprinderii o constituie capitalul propriu, in continuarea vom efectua analiza acestuia. Capitalul propriu reprezinta marimea ramasa in activele intreprinderii dupa scaderea datoriilor. Ca obiect al analizei, capitalul propriu se studiaza din mai multe puncte da vedere prin efectuarea urmatoarelor etape.

Analiza mărimii şi evoluţiei capitalului propriu

Indicatori La finele anului, lei Ritmul creşterii,%precedent raportat

1. Capitalul propriu

2673635 2934832 109,77

2. Total datorii 4161736 5095569 122,443. Total pasiv 6835371 8030401 117,48

Concluzie. Informaţiile conţinute în tabel demonstrează că SRL „Balan Plus” dispune de o mărime pozitivă a capitalului propriu care la sfîrşitul anului constituie 2934832 lei. Totodată în dinamică se observă tendinţa pozitivă de majorare a surselor proprii de finanţare a patrimoniului: în cursul anului de gestiune acesta s-a majorat cu 9,77%. Însă ritmul creşterii total datorii (22,44%) depăşeşte ritmul creşterii capitalului propriu, ceea ce reprezintă un aspect negativ al întreprinderii.Analiza structurii capitalului propriu

Indicatori La începutul anului La sfîrşitul anuluiSuma,lei Ponderea Suma,lei Ponderea

1. Capital statutar 5400 0,2 5400 0,182. Profit nerepartizat

din anii precedenţi2668235 99,80 2929432 99,82

3. Total capital propriu 2673635 100,00 2934832 100,00

Concluzie. Datele tabelului de mai sus atestă atestă faptul că în componenţa capitalului propriu al SRL „Balan Plus” elementul cel mai valoros este profitul nerepartizat din anii precedenţi. Cota acestui component se află în creştere şi constituie 99,82 puncte procentuale din total surse proprii de finaţare la sfîrşitul anului de gestiune. Acest component deţine majoritatea în structura capitalului propriu, capitalului statutar revenindu-i o pondere neînsemnată şi se află în descreştere, constituind la sfîrşitul anului doar 0,18 %.

56

3.7 Analiza lichiditatii Bilantului contabil

Analiza lichiditatii Bilantului contabil ocupa un loc central in aprecierea situatiei financiare a firmei. Importanta deosebita a lichiditatii decurge din natura economica a acestui indice. In cadrul echilibrului financiar capacitatea de plata , lichiditatea, solvabilitatea caracterizeaza una din cele mai importante conditii de existenta a intreprinderii pe piata – posibilitatea de a-si onora obligatiile de plata la termenele scadente.

Date iniţiale pentru analiza lichidităţii Bilanţului contabil

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune1. Creanţe pe termen

scurt 4687121 6075476

2. Mijloace băneşti 383623 4905633. Alte active 404795 4247394. Datorii pe termen

scurt3724967 5095569

5. Active curente 5791199 7563082

Analiza lichidităţii Bilanţului contabil prin metoda expresăIndicatori La începutul

anuluiLa finele anului Abater

ea(+/-)Metoda de calcul

1. Rata lichidităţii absolute(capacitatea de plată)[0,2-0,25)

383623/3724967=0,1

490563/5095569=0,09

-0,01 Mijloace băneşti/Datorii pe termen scurt

2. Rata lichidităţii intermediare(solvabilităţii)[0,7-0,85)

(5791199-0)/3724967=1,55

(7563083-0)/5095569=1,48

-0,07 (Active –stocuri ) /Datorii pe termen scurt

3. Rata lichidităţii totale(de acoperire a Bilanţului contabil)[2,0-2,5)

5791199/3724967=1,55

7563082/5095569=1,48

-0,07 Active curente/ Datorii pe termen scurt

Concluzie. Din tabel rezultă ca la compania SRL „Balan Plus” toţi indicatorii ce reflectă gradul de lichiditate a Bilanţului contabil au tendinţa negativă de reducere. Astfel rata lichidităţii absolute s-a redus de la 0,1 la 0,09 puncte procentuale. Însăşi faptul că dimensiunea acestui indicator la finele anului de gestiune este cu mult mai mică decît graniţa teoretică, ceea ce ne demonstrează că compania nu dispune de mijloace băneşti pentru a achita la timp datoriile sale curente, care pot parveni în timpul cel mai apropiat (5-15-30 zile).

57

Dacă examinăm rata lichidităţii intermediare, apoi dimensiunea acestui indicator este de asemenea cu mult mai mică decît graniţa teoretică, ceea ce ne dovedşte că întreprinderea analizată poate întîlni dificultăţi la achitarea datoriilor exigibile. Cît priveşte rata lichidităţii totale, apoi şi aici pe parcursul anului se observă o tendinţă negativă de reducere de la 1,55 la 0,07 puncte procentuale. Reducerea acestui indicator ne demonstrează ca întreprinderea dată nu dispune de active curente în cantităţi necesare pentru a face faţă datoriilor pe pe termen scurt.

Luînd în consideraţie cele expuse mai sus putem concluziona că pentru a îmbunătăţi situaţia în domeniul lichidităţii Bilanţului contabil SRL „Balan Plus” trebuie să elaboreze un set de măsuri concrete privind sporirea rotaţiei activelor curente, perfecţionarea structurii acestora, cît şi accelerarea procesului de achitare a datoriilor pe termen scurt într-o perioadă rezonabilă(pînă la 3 luni).

3.8 Analiza fluxului mijloacelor banesti

Desfasurarea activitatii economice a intreprinderii genereaza permanent miscarea mijloacelor banesti. In Rapoartele financiare pentru reflectarea acestei miscari se aplica notiunea de „fluxul mijloacelor banesti”.

Aprecierea informatiilor obtinute se efectuiaza pornind de la urmatoarele considerente:

Desfasurarea reusita a activitatii operationale trebuie sa genereze fluxul net pozitiv.

Mentinerea si dezvoltarea potentialului economic al intreprinderii conditioneaza fluxul net negativ din activitatea de investitii.

Fluxurile pozitive din activitatea operationala si cea financiara trebuie sa compenseze fluxul negativ din activitatea de investitii.

Analiza structurala ofera utilizatorilor Rapoartelor financiare infomatii detaliate cu privire la provenienta incasarilor si utilizarea mijloacelor banesti incasate. Analiza structurala permite aprecierea contributiei fiecarei element component al platilor si incasarilor la formarea fluxului net al mijloacelor banesti.

Analiza îmbinată a structurii fluxului mijloacelor băneşti

Fluxul mijloacelor băneşti La începutul anului La sfîrşitul anuluiSuma,lei Ponderea Suma,lei Pondere

aÎncasări

1. Încasări din vînzări 10114658 62.14 14562632 96,782. Alte încasări ale mijloacelor

băneşti324790 1.99 114772 0,76

3. Încasări băneşti din ieşirea activelor pe termen lung

400524 2.46 358000 2,38

4. Alte încasări ale mijloacelor băneşti

5480 0.03 11833 0,07

Total încasări 10845452 66.63 15047237 100,00Flux net negativ 5430877 33.37Plaţi

1. Plăţi băneşti furnizorilor şi antreprenoril

10304789 63.3 9308893 61,86

58

2. Plăţi băneşti salariale,CAS 4555480 27.98 4766340 31,673. Plata dobînzilor 378940 2.33 33434 0,224. Plata impozitului pe venit 895720 5.5 689599 4,585. Alte plăţi ale mijloacelor băneşti 87913 0.54 77106 0,516. Plăţi băneşti pentru credite şi

împrumut53487 0.33 61918 0,41

Total plăţi 16276329 100.00 14937290 99,26Flux net pozitiv 109947 0,73

Concluzie. Din datele tabelului se observa ca compania SRL „Balan Plus” in cursul anului precedent a obtinut din vinzarea serviciilor mijloace banesti, care au alcatuit 62.14% din total incasari. Pe parcursul acestei perioade intreprinderea a incasat 66.63% din suma totala a platilor, de aceea la intreprindere s-a generat flux net negativ. Directiile generale de iesire a mijloacelor banesti le-a constituit platile furnizorilor (in acest scop firma a indreptat 63.3% din total plati), plati banesti salariale (27.98%), plata dobinzii (2.33), plata impozitului pe venit (5.5%), alte plati ale mijloacelor banesti (0.54), plati banesti pentru credite si imprumuturi (0.33%).

Daca in perioada precedenta SRL „Balan Plus” a generat flux net negativ, care a constituit 33.37% de la suma totala a platilor, atunci in anul de raportare situatia este inversa. Suma totala a incasarilor, care pe 96.78% e constituita din incasarile din vinzari, 0.76% - alte incasari de mijloace banesti, 2.38% - incasari banesti din iesirea activelor materiale pe termen lung, a acoperit pe deplin suma totala a platilor. In consecinta situatia fluxului net la intreprindere s-a ameliorat, ceea ce reprezinta o fapta imbucuratoare.

59

Practica 2007

Documents

Transcript of Practica 2007