POWERPOINT-Studiu de Caz 4

5/13/2018 POWERPOINT-Studiu de Caz 4 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/powerpoint-studiu-de-caz-4 1/14

LimbaLimba sisi LiteraturaLiteratura RomanaRomana

clscls a XIa XI--aa

Rolul Literaturii in Perioda PasoptistaRolul Literaturii in Perioda Pasoptista



PasoptismulPasoptismul

Pasoptismul cuprinde perioada literara dintre 1840si 1860, perioada care pentru literatura romanainseamna epoca de modernizare, de afirmare aromantismului si de fundamentare a majoritatiispeciilor.

ReprezentantiVasile Alecsandrii, Grigore Alexandrescu,Alecu Russo, Costache Negruzzi, Ion HeliadeRadulescu, V. Carlova, D. Bolintineanu,Nicolae Balcescu.

Termenul pasoptism care desemneaza o perioada importanta din

istoria literaturii romane provine de la denumirea haplologica a

anului revolutionar 1848.In literatura romana ´Momentul 1848µ reprezinta momentul

fundamentarii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista

´Dacia literaraµ care a lansat un curent si a format generatia

cunoscuta sub numele: ´generatia scriitorilor pasoptistiµ

Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul

poeziei noastre romantice.



InIn perioadaperioada pasoptistapasoptista sese afirmaafirma primiiprimii nostrinostri scriitoriscriitori modernimoderni inincadrulcadrul curentuluicurentului national popular de la "Dacianational popular de la "Dacia LiteraraLiterara".".M.KogalniceanuM.Kogalniceanu, in, in articolularticolul program alprogram al acesteiacestei revistereviste,, subliniazasubliniazaclar clar ideileideile carecare vor vorstastalala bazabaza orientariiorientarii literaturiiliteraturii:: combatereacombatereaimitatieiimitatiei sisi aa traducerilor traducerilor mediocre,mediocre, necesitateanecesitatea creariicrearii uneiuneiliteraturiliteraturi nationalenationale prinprin stimulareastimularea scrierilor scrierilor originaleoriginale, aspirate din, aspirate dinistoriaistoria patrieipatriei, din, din frumusetilefrumusetile eiei, din, din pitoresculpitorescul obiceiurilor obiceiurilor popularepopulare;; realizarearealizarea uneiunei limbilimbi unitareunitare sisi aa uneiunei literaturiliteraturi specificspecific

nationalenationale..Aparand ideea de originalitate inliteratura, mentorul creatiei pasoptistedezvolta in acelasi timp si spiritulcritic, exercitand, in acest fel, o

influenta hotaratoare asuprafizionomiei culturii romanesti de lamijlocul sec trecut. ,,Critica noastra,spunea M.Kogalniceanu, va finepartinitoare; vom critica cartea, iarnu persoana"



Paoptismul corespunde unui moment de rspântie în evoluia istoric a rilor române: trecerea de la feudalism la capitalism, de la vasalitate la independen, de lafrâmiarea în provincii la un stat unitar naional.

Dar, privit într-un plan mai larg, epoca paoptist începe înaintea lui 1840,continuând i dup data indicat mai sus. Cu alte cuvinte, putem distinge trei etape aleliteraturii paoptiste: una, prepaoptist, anunat de debutul lui V.Cârlova i Al. Hrisoverghi, continuând pân la 1840, fiind dominat de figurile lui Gh. Asachi i I. Heliade-Rdulescu i deactivitatea primelor ziare naionale: Albina româneasc i Curierul românesc;

cea de a doua, cuprins aproximativ între anii 1840-1860, marcat de apariia Dacieiliterare, a Propirii i a României literare i de activitatea celora care au colaborat laaceste reviste; a treia, cea postpaoptist, ce va continua s evolueze pe linia ideologiei paoptiste,dominat de figurile lui B. P. Hasdeu, N. Filimon, A. Odobescu.

Aadar, între debutul lui V. Cârlova, în Curierul românesc, i debutul lui M.

Eminescu din 1866, în Familia lui Iosif Vulcan´ , când va începe o nou epoc literar ± cea a marilor clasici, se consuma pasoptismul. Abia odat cu apariia, în 1867, a revisteiConvorbiri literare i a constituirii societii Junimea, Äse afirm un nou mod de a gândiliteratura´ . În sânul acestei perioade, cuprins între anii 1830-1867, Dacia literar

constituie o piatr de hotar i inaugureaz etapa maturizrii artistice a literaturii.

Evolutia pasoptismuluiEvolutia pasoptismului



De aceea, referindu-ne, în prezenta lucrare, la noiunea de

Äepoc paoptist´, vom subînelege perioada cuprins aproximativîntre anii 30 i sfâritul anilor 60 ai secolului al XIX-lea.Literatura paoptist se dezvolt sub semnul romantismului

european i parcurge un drum sinuos. Dup literatura anilor 1825-1830,care abund în adaptri dup autorii strini, în special francezi, e deremarcat sincronismul dintre manifestul romantismului francez(Prefaa la drama Cromwell, de Victor Hugo, în 1827) i articolul- program I ntroducie, publicat de Koglniceanu în 1840. Scriitoriiromâni ai epocii asimileaz rapid manifestul romantismului francez iaplic principiile acestuia, cu particularitile curentului naional- popular de la revista Dacia literar.

Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motiveromantice, au ales istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura - coordonat a sufletului românesc, auvalorificat literatura popular i mitologiile orientale. Fanteziacreatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul rebel icontestatar sunt câteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.



Existenta unuiExistenta unui clasicism romanescclasicism romanesc a facut posibila simbiozaa facut posibila simbiozaintreintre iluminism si romantismiluminism si romantism,, clasicism si preromantismclasicism si preromantism, fapt, faptexplicabil prin presiunea modelelor de tot felul, dar, si prinexplicabil prin presiunea modelelor de tot felul, dar, si prin

situatia speciala in care se afla literatura noastra dornica desituatia speciala in care se afla literatura noastra dornica desincronizare cu ordinea rapida a unor etape, dar, in egala masura,sincronizare cu ordinea rapida a unor etape, dar, in egala masura,obligata saobligata sa--si afirme identitatea nationala.si afirme identitatea nationala.Aparut in conditii sociale si culturale foarte specifice,Aparut in conditii sociale si culturale foarte specifice,romantismul romanescromantismul romanesc va avea, natural, o fizionomie proprie.va avea, natural, o fizionomie proprie.

Preluand conceptele lui Fridrich Sengle si Virgil Nemoianu, distingem:Preluand conceptele lui Fridrich Sengle si Virgil Nemoianu, distingem:un romantism (high romantism)un romantism (high romantism) care avea ca trasaturi radicalism,care avea ca trasaturi radicalism,ideologie coerenta, vizionarism, simt cosmic, integrareaideologie coerenta, vizionarism, simt cosmic, integrareacontrariilor, misticism si intensitate pasionala si urmecontrariilor, misticism si intensitate pasionala si urmefoarte slabe in realitatea literala a acestei perioadefoarte slabe in realitatea literala a acestei perioade

un al doilea romantism (Beidermeier)un al doilea romantism (Beidermeier) care avea ca trasaturicare avea ca trasaturiinclinatia spre moralitate (de aici predilectia pt poezia didactica),inclinatia spre moralitate (de aici predilectia pt poezia didactica),valorile domestice, intimismul, idilismul, pasiunile temperate,valorile domestice, intimismul, idilismul, pasiunile temperate,confort spiritual, sociabilitatea, militantismul, conservatorismul,confort spiritual, sociabilitatea, militantismul, conservatorismul,ironia si resemnarea, fiind mult mai evoluat la scriitorii nostriironia si resemnarea, fiind mult mai evoluat la scriitorii nostri

reprezentativi din jurul anului 1840.reprezentativi din jurul anului 1840.



Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasopstisti Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasopstisti impletesc r impletesc r omantismul omantismul cu cu clasicismul,clasicismul, i i luminismul luminismul cu cu

preromantismul preromantismul , de unde a rezultat si o mare varietate de specii , de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare: ode, elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri,literare: ode, elegii,meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri,

idile,sonete, balade.idile,sonete, balade.Ideea nationala Ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poeziei pasoptiste, nuantata sub forma atasamentului la valorile poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti (Gh. Asachi poporului,ale pamantului si ale traditiilor romanesti (Gh. Asachi- - ,,La patrieµ, C.Bolliac ,,La patrieµ, C.Bolliac - - ,,O dimineata de Caraimanµ, I.Heliade ,,O dimineata de Caraimanµ, I.Heliade- - Radulescu, ,,Zburatorulµ), a elogiului realizarilor poporului (Gh.Radulescu, ,,Zburatorulµ), a elogiului realizarilor poporului (Gh.

Asachi ,,La introducerea limbii nationale in publica invataturaµ, Asachi ,,La introducerea limbii nationale in publica invataturaµ,C.Bolliac ,,La cea intai corabie romaneascaµ), a prezentarii C.Bolliac ,,La cea intai corabie romaneascaµ), a prezentarii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu ,,Umbra lui trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu ,,Umbra lui Mircea. La Coziaµ, I.Heliade Mircea. La Coziaµ, I.Heliade- -Radulescu ,,O noapte pe ruinele Radulescu ,,O noapte pe ruinele Targovisteiµ).Targovisteiµ).

Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada, o impletire de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea balada, o impletire de elemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai complexa specie a momentului, in care, sintetizand,mai complexa specie a momentului, in care, sintetizand,

patetismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devenind patetismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devenind cantareti ai trecutului glorios (D.Bolintineanu ,,Muma lui Stefan cantareti ai trecutului glorios (D.Bolintineanu ,,Muma lui Stefan cel Mareµ, Gh. Asachi ,,Dochia si Traianµ).cel Mareµ, Gh. Asachi ,,Dochia si Traianµ).



Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatiiUn alt pilon tematic il reprezinta critica societatiicontemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescucontemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu,,Satira.Duhului meuµ, Gh. Asachi ,,Sotie de modaµ) si a ,,Satira.Duhului meuµ, Gh. Asachi ,,Sotie de modaµ) si a fabulei (Gr. Alexandrescu, ,,Cainele si catelulµ, Gh.fabulei (Gr. Alexandrescu, ,,Cainele si catelulµ, Gh.

Asachi ,,Musca si carulµ, I.Heliade Asachi ,,Musca si carulµ, I.Heliade--Radulescu ,,Cumatria Radulescu ,,Cumatria

cioarei, cand scioarei, cand s--a numit privighetoareµ).a numit privighetoareµ).Iau avant Iau avant lirica filosofica lirica filosofica ( I.Heliade( I.Heliade--RadulescuRadulescu,,Visulµ, D.Bolintineanu ,,Scopul omuluiµ), cea ,,Visulµ, D.Bolintineanu ,,Scopul omuluiµ), cea religioasa religioasa ( I.Heliade Radulescu ,,Cantarea diminetiiµ, Gr.( I.Heliade Radulescu ,,Cantarea diminetiiµ, Gr.

Alexandrescu ,,Candelaµ) si cea Alexandrescu ,,Candelaµ) si cea erotica erotica ( Gh. Asachi( Gh. Asachi,,Dorulµ, Gr. Alexandrescu ,,Asteptareaµ,,,Dorulµ, Gr. Alexandrescu ,,Asteptareaµ,

D.Bolintineanu ,,O fata tanara pe patul mortiiµ).D.Bolintineanu ,,O fata tanara pe patul mortiiµ).Se afirma Se afirma artistulartistul--cetateancetatean, exponent al constiintei, exponent al constiinteicolective, asa cum se observa in poezia Ún rasunetµ a colective, asa cum se observa in poezia Ún rasunetµ a lui Andrei Muresanu sau Ánul 1840µ a lui Gr.lui Andrei Muresanu sau Ánul 1840µ a lui Gr.

Alexandrescu. Alexandrescu.



ProgramulProgramul DacieiDaciei literareliterare,, devenitdevenit programulprogramulromantismuluiromantismului romanescromanesc,, demonstreazademonstreaza cat secat se poatepoatedede clarclar spiritulspiritul creator alcreator al pasoptismului,carepasoptismului,care arearerevelatiarevelatia ´́duhuluiduhului nationalµ,anationalµ,a specificitatiispecificitatii,, ajungandajungandadicaadica-- prinprin filierafiliera romanticaromantica-- sasa redescopereredescopere

radacinileradacinile culturiiculturii noastrenoastre sisi sasa contribuiecontribuie in modin modesentialesential lala constituireaconstituirea literaturiiliteraturii romaneromane originale,aleoriginale,alecareicarei liniilinii dede fortaforta sese organizeazaorganizeaza polarizatpolarizat..



Articolul ,,Introductie´Constituirea deplina a romantismului pasoptist a fost marcata de programul

teoretic Introductie , redactat de Mihail Kogalniceanu. Publicat in primul

numar al revistei, articolul-program reprezinta manifestul literar al

romantismului romanesc.

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:

Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic: ,,Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana."

Af irmarea idealului de realizare a unitatii limbii si a literarurii romane:

,,talul nostru este realizarea dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literaturacomuna pentru toti".

Combaterea imitatiilor si a traducerilor mediocre: ,, Dorul imitatiei s-a

facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national.

Aceasta manie este mai ales covarsitoare in literatura. [...] Traductiile insa

nu fac o literatura."

Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse deinspiraf ie in conf ormitate cu specif icul national si cu estetica romantica: ,, I storia noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul

de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca sa

putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa

ne imprumutam de la alte natii."



MIHAIL KOGALNICEANU (n. 6 septembrie 1817, Iai; d. 20iunie 1891, Paris) a f ost un om politic de prim mrime dinRomânia.

Personalitate f ascinant a epocii moderne, spirit pasionat icomprehensiv, Mihail Koglniceanu se situeaz în f runteacelor mai talentai reprezentani ai generaiei paoptiste.

În mai 1840 a anunat apariia a 6 tomuri din LetopiseeleValahiei i Moldaviei i, în acelai an a pregtit apariia uneipublicaii de documentaie istoric, intitulat ÄArhiva

româneasc´. Publicaia a aprut în 1841.

Mihail Koglniceanu a avut o însemnat contribuie la orientarea vieii culturale itiinif ice româneti, în literatur a abordat diverse genuri: corespondena,

însemnrile de cltorie, schia de moravuri, nuvela, pamf letul, romanul(f ragmentar), teatrul.A tiprit operele a o serie întreag de scriitori ai epocii, între

care GrigoreAlexandrescu, Nicolae Blcescu,Alecu Donici, Constantin Stamati,VasileAlecsandri, Costache Caragiale .a., împreun cu VasileAlecsandri i CostacheNegruzzi, a f ost numit, în 1840, la conducerea Teatrului Naional din Iai, unde rolullui de organizator rmâne de prim ordin în ceea ce privete f ixarea repertoriului cetrebuia jucat în limba român, constituirea trupelor de actori, costumele, decorurileetc. Mihail Koglniceanu a acordat o deosebit importan învmântului.



Ion Heliade-Rdulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgovite - d.27 aprilie 1872, Bucureti) a fost un scriitor, filolog i om politic român, membru fondator al Academiei Române i primul su preedinte, considerat cel mai important ctitor dincultura român prepaoptist

I s-a zis printele literaturii române i i s-a ridicat o statuiela Bucureti. Este, a doua mare personalitate a literaturiiromâne dup D. Cantemir" (G. Clinescu).

Scriitor, f ilolog i îndrumtor cultural, Heliade domin o jumtate desecol de poezie româneasc. Îi f ace planuri mari, dar nu le duce la îndeplinire. Încearc toate speciile genului liric, îns produciile literaresunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit înzestrat pentru poezia satiric i f abul. i în proz, unde are talent, sedistinge spiritul su satiric. Cea mai important oper este E chilibru

între antiteze, prima schi româneasc a unui sistem f ilosof ic.Capodopera literar a lui Heliade Rdulescu rmâne Zburtorul .



Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu; d. 22august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost poet,dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat,

academician român, membru fondator la AcademieiRomâne, creator al teatrului românesc i a literaturiidramatice în România, personalitate marcant aMoldovei i apoi a României de-a lungul întreguluisecol al XIX-lea.A fost unul dintre fruntaii micrii revoluionare din

Moldova, redactând împreun cu Koglniceanu i C. Negri Dorinele partidei naionale din Moldova, principalul manifest al revoluionarilor moldoveni.

Personalitate marcant a epocii de la 1848, prin "totalitatea

aciunii sale literare"(Titu Maiorescu), Vasile Alecsandri acontribuit la f ondarea i dezvoltarea a numeroase specii literarei a publicat prima mare culegere de poezie popularromâneasc.



DRUTA ALEXANDRUDRUTA ALEXANDRU

DOROBANTU MIHAIDOROBANTU MIHAI

NAE MARINANAE MARINA

STANCU MARINASTANCU MARINA

Proiect realizat

de:

POWERPOINT-Studiu de Caz 4

Documents

Transcript of POWERPOINT-Studiu de Caz 4