Grigore Ureche

POVESTEA $I TOCMALA

AITORTARI,

CE SUNT PRIMPREJURcum nu se cade si nu pomenim

fiindu-ne vecini de iproape

inlesniti pentru a se putea ceti in vacul XXI& fi'umos impodobiti cu gase hlrgi gi alte zugriveli

de citre

Lic[ Sainciuc

CARTIER todolrl,

0 carauandt/.e negwyitoripe Drwwul A{,Lriisii

Intii cumu-i

Tara Lcsascl

aRe Lurses(ti, suu ctntrrr-i zic prc linrba lor Polsca

Zemlca,, rclcc;i gunt clttrptrlui ii zic, pcntrtt loc tins

i-au pus nunlcf ltgrt, ci Ilu pcntnr cli tlo:trit cstc cltnpic

multl (cir, in lfitrit dc ctrrrpil l)l;ovtrltti, clltnp slolrod

si pustiu in 'larl l,cE;irscit trtr sc irllri), l)cllrru tttulqitnct

de oameni, ce sunt satc prctutintlcrilcir i;i tilr'1irrri, ci tttututi pclrrru ci-i

loc tins.

Pentru aceea ii zic frra Lcq;uscrl, [)cntru cii rrrli rlc' rlcrttulr o utt first

chemind-o a;adeprc nurnclc lui l,ch, (irrltri ltri l'llisci, rtcpotttl lui lrtvan,

carele intii acela au llcuir prc: x('('lc'1 krctt ri.

fara Legasci estc qrrri nrlu'c ,linsprc trrilrz:-tnolrptc, tlc sc chclttttir

Borusia gi Pomeria, iari clirrsllrc riislrit l,itvu i;i 'l:rra Mrtzovici, rlitrsprc

amiazdzi Rusia, ce se hotirt'iqtc tlinsprc ttltgttri ctr Mtrrrqii Ungtrrc;ti,

iari dinspre apus Lusati:r gi Slijil pi Morrrvia, toatc ilccstcit cltczii,

daca le-au supus craii lesc;ti su1:t ltscultill'cil srt, irrlccii Mrrzovirr, Itusia,

Prusia, Litva, au ficut tot un trup,.litt rrriitlulirrr: tttttltc, toc o q:rr:i;i o

judecatl au.

$i nemegii carei le zic gleahtir, llu :Igu tlc crti ascttltir, cutn de lege,

carele le-au fbcut ei, de se judeci la scrunclc cctirqilor - cinc;i la ginutul

siu. De acolo, cine nu va si-;i gie de lege, volnicu-i fiegtecine si-gi

indelunge legea la alt scaun mai mare, alese in doui locuri, la Liublinvara si la Petricov iarna, unde zic acelor legi tribunal. Acolo, de va avea

gi de crai ceva asupreali.,farl.nici o frica are voie sll tragala judecatl,

unde procuratorii vor rispunde pentru crai gi de va avea strAmbitate,

afla-va judeg ;i dreptate. Nici pre un ;leahtici nu-l va putea lega cineva,

nici craiul singur, pini nuJ va birui cu legea. Aceia nu dau bir nimirui,nu asculti de altul, nici in oaste este dator si meargi, firi numai de

bunivoie, cAnd va incileca craiul si cu voia tuturora;i cu plati.

$i cind le va veni vreo nevoie de undeva, aceea este datoria lui crai,

ca si dea;tire la ginuturi, sl se strAngl,lazi, care le vaardta. Si daci se

vor stringe gi vor sfitui de lucrul ce le vor da;tire, ei vor alege soli si vor

trimite la seim, unde se vor impreuna cu to{i solii ginuturilor, de vor

sfbtui de toate nevoile - ei deosebi ;i craiul cu sfatul siu deosebi. Ce

vor isprivi peste zi, seara se vor impreuna cu sfetnicii ce le zic senatori

gi ce vor aqeza plnd. a se sivArgi seimul, ci sti seimul ;ase siptimAni, de

alta nu vor sfitui, numai de ce va fi pricea intru dAnsii, pini la sivArsit.

Iari in zita. cea de apoi, de multe ori se tAmpli de nu vor putea lesne sitocmeasci ziua., toatd. ziua, uneori adaogi gi noaptea, mai apoi pun gi

aleg dintre dAn;ii carii vor fi cu sfat mai mare gi ce le va pirea lor, pre

aceea sti..

La oaste nu merg ei singuri, ci, cind trebuiegte oaste, ei slobod la

seim bir, de iau de pre vecinii lor, cu cit pot si-;i ridice treaba mare ca

aceea. Numai atuncea cAnd vor vedea ci trebuie;te, gi insugi craiul va

merge, insi numai pinl la margini, si-gi apere gara, iari din afari nu

sunt datori.

Legii sunt oameni rizboinici, oameni inviEaEi de carte, ci pentru

invigitura ;i a cirgii, gi a vitejiei nu li-i preget, nici de trudi, nici de

cheltuiali, ci inconjuri girile de lnvaEi, ca si deprinzi tineregile truda gi

la bitrAnege ingelepciunea, de care au nevoingi mai mare.

Legii n-au nevoingl si strAngl avugie, ci avugia ;i strAnsura o dau

9i o risipesc, lefecii mulgi gin, dupl cAt le este puterea ;i mai mulgi. Nu

este la diryii rugine a fi dator, ci niciunul, nici cei de frunte, nu este

si nu fie dator ;i la jidovi ocinele le zllogesc, si odoarele lor zilogesc

la negugitori, gi le orAnduiesc altora;i mulgi gi de tot le pierd, hrinindtt

gloate dupi sine, ci pre cel ce strAnge il numesc jidov. Stlpinilor cui

Neguydtor

( )rlsnt,iripi

slujesc, sunt cu credingi si, pentru numele lui ;i pentru cinsrea, capul i;ipune. Pentru ruda sa si pentru seminria, cat de departe, stau cu dansulpinl la moarre.

Au obicei lesii, nu ca grecii, dupi sfadi gi dupi price, daca-i vorimprca, nu va ginea pizmi, ci la nevoia lui ca drept un frate se va pune.

craii nu ceia ce-s mosneni criiesc, ci pre carile il aleg ei. Nici altivoie mai mare are, fi.ri numai ce sunr boieriile pre mana lui, cui va vreasr le dea, le va da. Nici acele date nu poare si le ia, flri numai de vicleniespre tari, de-i va lua intii capul cu judeg, pini nu va muri. pentru aceeapogorand purerea si luand din mana crailor, n-au voie si faci cui va vreainaljosull gi si poatr agiga dupi pofta sa riutiti girii, ci penrru frau se

gin filcile lor, .i ar face multe riutigi. Si pentru aceea ridicand ei intresine riutitile sale, din pugin au crescur rara mare si se pot apira detogi vrijmagii sii. $i de la algii ce au luar, n-au dar, de la nemti prusia,

de la Mosc nu putini rari. au dobandit: Severia si cernihovul si altetinuturi.

Turcii, carii pre la alte tiri au izbandit si au luat cetiti, iard.lalesi, decate ori s-au ispitit, cu rusine s-au intors. si la toate lucrurile sunr gata,si cu puterea, si cu gura gata sunt si se apere si Dumnezeu ii apiri paniacum, de poate zice fiestecine ci. sunr ca o fecioari neatinsi qi nesiliti.Numai ritarii li cari. in toare zilele de grumazi, ci. umbli la dangii cala siti.

I inaljr:sul -** umilire, pagr.rbi

Au legii 2 arhiepiscopi ;i 1l episcopi ;i 3 episcopila, cnemia Litvei,

4 la livoni, firi mitropolitul de Chiu gi algi episcopi ce-s pfe rugi, de

legea greceasci, 16 voievozii de scaune in fara Leqascl, 5 la Litva, 3 la

prusi gi algii cinegi pre la scaunele sale gi 6l de cagtaleani, iarigi boierii de

scaun, iari starostii sunt mai multc.

lara Legasci are ape rnari: visla care rrccc pc la craciu rli se pogoarl

pre la Vargav gi la Torune a gi la (ldanscir di in Marca Albl qi giici umbll

multe pre dansa. Este gi san lpi nrArc, carc dI in visla, iarl dinspre Mosc

- Niprul, iari api marc.

$leahtic