Potentialul Turistic al Romaniei si RegionareaTuristicaAcest curs prezinta Potentialul Turistic al Romaniei si Regionarea Turistica.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine 2 fisiere, intr-un numar total de 53 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasPotentialul turistic al României

prof. Ioan Iosep

POTENTIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI

Definitie dupa Nicolae Ceanga: Potentialul turistic ar putea fi definit astfel: totalitatea factorilor de atractieapartinând cadrului natural sau antropic. La care adauga, valorificat prin intermediul amenajarilor turisticesi care genereaza fluxuri turistice cu arii de provenienta interne si internationale ce se deplaseaza catrearii de destinatie unde consuma într-o maniera turistica produsele turistice, rezultate dintr-un potential siamenajarea acestuia.

Potentialul turistic are doua componente:

1. componenta naturala

2. componenta antropica (social-culturala)

POTENTIALUL NATURAL AL TURISMULUI

Componentele cadrului natural sunt:

- substratul geologic

- relieful

- hidrografia

- vegetatia

- fauna

- clima (într-un fel)

- vremea (fenomenul turistic concret depinde de vreme)

- solul

ELEMENTELE GEOLOGICE SI IMPORTANTA LOR TURISTICA

Este greu sa separam importanta turistica a substratului geologic de componenta geomorfologica areliefului. Ca urmare, cele doua elemente ar pute fi tratate împreuna.

Exemple în turism:

- depozitele de la Pojorâta (strate cu Aptychus)

- punctele fosilifere în general (cele cu statutul de arii protejate): Dealul cu Melci (M. Apuseni), loculfosilifer Malusteni (Vaslui – mamifere mari de clima calda)

- 12 Apostoli (mai degraba o forma de relief)

- în Hateg – dinozauri (Sanpetru)

- Vulcanii Noroiosi (Pâclele Mari si Pâclele Mici) – în Subcarpati, relief selenar, conuri cu înaltimi de câtivametri, bolborosesc, aduc si apa sarata, lipseste vegetatia, apare doar o planta numita Soberia, sunt formatidin argila ce devine vâscoasa ce curge pe laturile conurilor

- vulcani noroiosi mai exista si în alta parte: Hasag (lânga Sibiu), cu elementul comun sarea

- Masivul de Sare de la Slanic sau Muntele de Sare (discutabil daca este sau nu forma de relief)

- focuri nestinse – puncte în care gazele naturale au iesire libera din pamânt si din apa (Lopatari,Andreeanu de Foc din Vrancea)

Sunt mai mult obiective turistice pentru turismul profesional si scolar.

RELIEFUL – COMPONENTA DE BAZA

În regasim împreuna cu substratul geologic, apele, vegetatia, fauna, clima. Este componenta de baza apeisajului de interes turistic.

CATEGORII DE RELIEF

I. PUNCTELE DOMINANTE ALE RELIEFULUI

Sunt vârfurile cele mai înalte, culmile, pasurile de culme.

Trebuie sa facem o distinctie clara între pas si trecatoare. Pasul este de origine franceza si înseamna „trecide mine”, adica este o trecere dintr-un loc în altul. Acesta este de doua feluri: Pasul de vale (trecatoarea)apar într-un anumit punct de-a lungul unei vai si leaga doua zone joase (depresiuni) situate în acelasi bazinhidrografic cu altitudini mai mici. De exemplu, pe Olt, Turnu Rosu (400 m.) si Cozia (301 m.). Pasurile deculme apar pe interfluvii, pe cumpene de apa, legând doua zone joase situate pe de o parte si alta, înbazine hidrografice diferite, la altitudini mari: Mestecanis între Dorna si Moldova (1.096 m.), PoartaOrientala între Timis si Cerna (540 m.). Aceasta a doua categorie este mai importanta din punct de vedereturistic, sunt puncte de belvedere, de vedere, puncte de popas, cu amenajari turistice, încrucisari detrasee turistice.

II. TIPURI GENERITE DE RELIEF

1. relief carstic (cel mai spectaculos) + relief calcaros + relief conglomeratic (chiar si dolomitic)

2. relief glaciar + relief periglaciar, dar nu împreuna

3. relief vulcanic

4. relief fluvial

5. relief eolian

6. forme active (create de procese geomorfologice actuale)

7. relief litoral

8. platforme de eroziune

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 53 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro