Potenialul turistic al judeului Cluj

~ Harta judeului Cluj ~

CuprinsCapitolul 11.1 1.2

Prezentare general

Prezentare geografic Prezentare istoric

Capitolul 22.1

Potenialul natural al judeului ClujRelief Clima

2.2 2.3 2.4 2.5 2.6

Hidrografie Flora si vegetaia Fauna Obiective turistice 2.7 Rezervatii naturale

Capitolul 33.1 3.2 3.3

Potenialul antropic al judeului ClujElemente cultural-istorice si religioase Orae i sate Structuri de primire

Capitolul 44.1 4.2

Turul judetului Cluj

Planul excursiei Documente

Concluzii2

Bibliografie Capitolul 1 Prezentare general

1.1 Prezentare geograficn judeul Cluj , unde trecutul se mbin n mod armonios cu prezentul, se conserv un variat i bogat potenial turistic, n componena creia intr si cteva dintre cele mai valoroase monumente istorice si arheologice , dar i un variat potenial natural , un exemplu reprezentativ sunt Cheile Turzii. Pentru Cluj se potrivesc foarte bine cele spuse de Nicolae Iorga,el insusi un pasionat al cunoaterii prin intermediul drumetiei:,,Fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui,dar trebui sa tragi bine cu urechea s-o auzi si trebuie si un gram de iubire ca s-o intelegi. Resedinta judetului Cluj ,este strajuita de dealuri ale caror inaltimi nu depasesc 700 m , cum sunt dealurile Popesti , Ripos , Fanetele Satului si Pipa,care alcatuiesc latura sudica a Podisului Somesan si Dealul Feleacului, cu inaltimea de759m,care este o importanta zona de agrment a clujenilor.In vest, municipiul este donimat de dealul Hoia, ce constituie cea de-a 2 a zona de agrement a orasului,unde se desfasoara cu ocazia unor sarbatori, serbari in aer liber si intreceri intre formatii culturale .Asezat in acest pitoresc cadru,Clujul se bucura de un avantaj cu care putine orase din tara noastra se pot lauda si anume pozitionarea sa intru-un amfiteatru natural.Prin asezarea sa ,acesta se inscrie in ,,braul de centre urbanecare ,,incinge Muntii Apuseni,alaturi de Turda, Aiud, Alba-Iulia, Deva ,Lipova, Arad si Huedin. Numeroase monumente si obiective turistice fac din urbea de pe Somes una dintre cele mai viztate asezari din Romania.Amintim cateva dintre ele : Bastionul Croitorilor, Catedrala, Ctitoria din deal , Fortificatia Cetatuia ,Fortificatia Manastur ,Fortificatia Medievala a Clujului , Muzeul de Arta , Teatru National, statuile ecvestre ale lui Mihai Viteazu si Matei Corvin, muzeul Etnografic, Muzeul de Istorie, Gradina Botanica si multe altele.

3

1.2 Prezentare istoricaFind unul din cele mai mari orase ale Romaniei,el are o istorie indelungata, bogata in fapte si evenimente. Asezarea umana de aici a cunoscut de-a lungul veacurilor o evulutie presarata cu momente si fapte care i-au dat stralucire.Locuitorii de azi ai judetului continua in noile date istorice traditii indelungate de munca , de creatie materiala si spirituala. Arheologi au identificat aici prezenta umana inca din paleolitic,evolutia asezarilor omenesti din zona in neolitic si in epoca metalelor ducand la aparitia dacicei Napoca.Continuitatea de locuire neitrerupta pe aceste meleaguri , demonstrata de cercetarile arheologice si de numeroase alte izvoare istorice , a determinat ca in anul 1361, asezarea sa capete statutul de oras,cu importante rosturi in aceasta parte a tarii. Cluj-Napoca este una dintre cele mai vechi asezari urbane din spatiul romanesc.Nascuta si dezvoltata in punctul unde apele Somesului Mic ies din munti,in zona de contact a 3 mari unitati naturale:Campia Transilvaniei,podisul Somesan si Muntii Apuseni, asezarea are un trecut milenar, care se pierde in istorie. Vechi punct de exploatare a sarii ,cunoscut de pe vremea dacilor si apoi a romanilor, sub denumirea de Potaisa ,Turda s-a dezvoltat ca centru economic si militar inca de la inceputul erei noastre. Turda a cunoscut marile framantari istorice incepand cu rascoala de la Bobalna si este astazi unul dintre cele mai importante centre de productie a materialeleor de constructie din tara. Centrul vechi al orasului inchide intr-un spatiu elipsoidal monumente si cladiri cu arhitectura variata,datand din diferite epoci. Alaturi de Teatrul de Stat in acest perimetru se gasesc edificiile bisericilor reformata,catolica si ortodoxa. Municipiul Cluj Napoca se numeste astfel din 16 octombrie 1974, cand s-au aniversat 1850 de ani de atestare documentara ca municipiu. Numele este rezultatul alaturarii cuvantului latin Cluj (clusa loc inchis) si Napuca, numele dac al orasului. Prima atestare documentara dateaza din 1275, cu denumirea villa Kluswar.

4

1475 - A fost construit Bastionul Croitorilor, ca parte a unui sistem mai

amplu de fortificatii.

Prosperitatea economica si inflorirea breslelor, consecinte ale privilegiilor economice acordate de Iancu de Hunedoara si fiul sau, Matei Corvin, le-au permis acestora sa se implice in construirea unui sistemede fortificatii mai extins si mai puternic, care se intindea pe o suprafata de 45 hectare. 1600 - Mihai Viteazul, realizatorul primei uniri a celor trei pincipate , este infrant in lupta de la Miraslau.Capitanul marelui voievod roman,Baba Novac, a fost ars pe rug in anul 1601,iar ramasitele lui expuse la intrare in oras dinspre Turda,in fata Bastionului Croitorilor ,unde a fost ridicata in 1976 o statuie pentru a-i comemora martirul. 1968-Cluj-Napoca devine resedinta judetului Cluj. In anii urmatori, conform unui program industrial si urbanistic centralizat, s-au construit drumuri, fabrici, scoli si cartiere rezidentiale dominate de blocuri cu apartamente din placi prefabricate. Orasul devine al doilea centru cultural si stiintific al tarii. Anii care au urmat au insemnat reinstaurarea democratiei, au adus schimbari substantiale de ordin economic, politic, social si cultural, transformand semnificativ viata orasului Cluj si a locuitorilor acestuia.

5

Capitolul 2

Potentialul natural al judetului Cluj

2.1 ReliefTrasatura caracteristica a cadrului natural o constituie predominanta reliefului deluros, pe aproape 2/3 din suprafata totala; restul de 1/3 este relief muntos. Campiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensatie sunt prezente vaile lung terasate si luncile raurilor Somes si Aries. Inaltimile cele mai reprezentative sunt masivul Vladeasa - 1.842 m si Muntele Mare - 1.826 m. Altitudinea minima (227 m) se inregisreaz la iesirea Somesului din judet. Muntii situati in partea de sud-vest fac parte din grupa Muntilor Apuseni, care, din punct de vedere petrografic, prezinta o mare complexitate, fiind considerati ca o adevarata sinteza a arcului Carpatic ce strabate tara. Zona deluroasa este reprezentata, la est de Raul Somesul Mic, de coline joase facand parte din unitatea geografica Campia Transilvaniei iar la vest de raul Somesul Mic, de dealuri cu inaltime medie apartinand Podisului Somesan. Vaile Somesului si Ariesului au aspectul unor adevarate culoare, cu lunci largi, deosebit de prielnice culturilor intensive. Lor li se alatura terasele, bine evidentiate la Jucu, Gherla, Dej, Campia Turzii si Luna.

2.2 HidrografieaReteaua hidrografica este reprezentata de rauri, lacuri si ape subterane. Raurile principale sunt: Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara ca utilitate economica, dar interesante ca geneza si valoare stiintifica, doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale: Lacul Stiucii si Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (nascute prin inundarea cu apa a unor vechi ocne parasite) se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitati terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicat. Printre cele mai importante se numara complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic si Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativa ca dimensiune si importanta o constituie lacurile de acumulare ale amenajarilor hidroenergetice in spatiul montan: Gilau, Somesul Cald, Tarnita, Fantanele si Dragan.

6

2.3 ClimaDatorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Ca urmare, in timpul iernii predomina patrunderile de natura maritim-polara sau maritim carpatica din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest.Relieful creeaza diferentieri climatice intre regiunea muntoasa si deluroasa a judetului si o zonare pe verticala a principalelor elemente climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1,5 C si 2,5 C in masivul Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 C la periferia zonei inalte, 7-9 C in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan. In ceea ce priveste temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie, iar luna cea mai calda este in zona montana, august si in zona deluroasa, iulie Mediile anuale ale umezelii relative a aerului difera in cele doua zone caracteristice ale judetului, ca urmare a deosebirilor de ordin tehnic. Comparativ cu alte regiuni ale tarii, aceste valori sunt destul de ridicate, datorita maselor de aer cald din vest. Nebulozitatea prezinta deosebiri intre zona deluroasa si cea montana, in functie de relief si circulatia atmosferica.Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest.Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea TurdaCampia Turzii.Luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii este februarie (18-35 mm) , iar in luna iunie se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii.Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand cu luna octombrie in zona montana, in decada a-II- a lunii noiembrie in zona deluroasa si in prima decada a lunii decembrie in Campia Turzii.

2.4 Flora si vegetatiaDatorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de pduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier,

7

ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

2.5

Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul , capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.

2.6 Obiective turisticeTeritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.

8

GradinicaBotanicaCluj-NapocaEste una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei.Gradina Botanica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca a fost infiintata in anul 1920 de catre prof. Alexandru Boza. In organizarea ei primeaza conceptia stiintifica in materie de clasificare a plantelor si de fitogeografie, armonios imbinata cu rafinamentul artistic carei imprima o nota de farmec si pitoresc cu totul aparte. Gradina ocupa o suprafata de 14 ha de un teren accidentat si variat, care se preteaza cu succes la cultivarea unor colectii de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei, colectii care insumeaza aproximativ 10.000 de taxoni. Spatiul este impartit in mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal, fiecare cu specificul sau. Flora si vegetatia tarii noastre este bine reprezentata prin vegetatia Campiei Transilvaniei, a Muntilor Carpati, a Banatului si a Olteniei, a dunelor maritime, etc. Cateva dintre punctele de atractie: Sectorul ornamental-aici sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase si ierboase care incanta ochiul vizitatorilor de la topirea zapezii pana la primele ingheturi ale toamnei. Gradina Japoneza-flora asiatica se intinde in jurul minunatei Gradini japoneze, amenajate in stilul traditional intermediar gyo-no-niwa, cu numeroase elemente de arhitectura peisajera specifice. Complexul de sere este alcatuit din sase sere in care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale si subtropicale, cum sunt: celebrul nufar de pe Amazoane, impozantii palmieri, plante australiene si mediteraneene, plante suculente, orhidee si ferigi tropicale. Sectorul sistematic- unul dintre cele mai importante sectoare ale Gradinii botanice, constituie o carte vie de botanica, in care speciile sunt grupate pe familii, iar acestea in ordine si clase, dispuse in ordine filogenetica. In incinta Gradinii botanice este situat Institutul botanic reprezentat de colectivul de botanica al facultatii de Biologie si Geologie. Tot aici se afla Muzeul botanic cu 6.900 de piese divers colorate si Herbarul Universitatii ca re adaposteste 635.000 coli de herbar cu plante provenite din toate provenite din toate regiunile globului. Gradina botanica editeaza urmatoarele publicatii: "Contributii botanice", revista care cuprinde lucrarile stiintifice ale specialistilor clujeni in domeniu, "Catalogul cu seminte", pe baza caruia se realizeaza schimbul

9

de seminte cu aproape 500 de institutii similare din 82 tari si "Flora Romaniae Exsicca", care permite schimbul de herbare cu institutiile botanice din lume. Gradina botanica clujeana sprijina invatamantul botanic superior de specialitate, este un laborator de cercetare a vietii plantelor, de ocrotire a plantelor rare si a ecosistemelor naturale, de conservare de germoplasma vegetala, dar in acelasi timp are nobila misiune de educare si sensibilizare a populatiei in spiritul respectului si atasamentului fata de natura. Formele de turism practicate sunt : turism de vizitare si turism cognitiv.

Cheile TurziiCheile Turzii au aparut prin secarea raului Hasdate si au inaltimea de 350m. Stramtoarea este interesanta si datorita diversitatii ei morfologice : pesteri,turnuri si arcade formate de incercarile repetate ale raului de a penetra peretele de calcar.Peisajul unic si plantele rare gasite aici de botanisti au dus la declararea Cheilor Turzii monument al naturii. Alpinistii au inceput catararile in aceasta zona la sfarsitul anilor `40. In anul 1985 peretii erau brazdati de peste 50 de trasee. Pentru privelistile incantatoare pe care la ofera vizitatorilor , Cheile Turzii reprezinta un obiectiv turistic de mare valoare. In ierarhia obiectivelor turistice din tara noastra , ele ocupa o pozitie de frunte , datorita caracterului de unicitate pe care il au printre alte numeroase si spectaculoase chei. Astfel, in timp ce Cheile Nerei , Bicazului sau Dambovicioarei nu pot fi strabatute decat pe firul apei, Cheile Turzii pot fi parcurse sip e deasupra versantilor vaii, care se ridica cu 300-350m fata de firul acesteia. Atractiilor turistice ale Cheilor Turzii li se adaoga interesul stiintific deosebit pe care-l prezinta formatiunile geologice,fauna si flora lor, interes care a determinat ca o suprafata de 175 ha ce cuprinde Cheile Turzii si zona inconjuratoare sa fie decretata monument al naturii. Cheile Turzii sunt nascute din infruntarea milenara a apelor raurilor Hasdate cu calcarul Muntilor Trascau. Muntii Tracau care cuprinde acest fenomen natural numit Cheile Turzii , participa la alcatuirea Muntilor Apuseni, iar acestia intregesc la randul lor Carpatii Romanesti.

10

Ca localizare strict geogafica , Muntii Trascaului alcatuiesc extremitatea estica a Apusenilor. Alaturi de Cheile Turzii ,mai intalnim si Cheile Turenilor,Cheile Borzestiului si Cheile Aiudului. Un loc aparte in peisajul Chelor Turzii il ocupa pesterile existente, in numar mare, dar de dimensiuni modeste , nedepasind adancimea maxima de 75m. le amintim pe cele mai importante: pesterile Anton,Calastur,Morarilor,Sura Balica, Cetatuia Mica, Cetatuia Mare, Modoloia, La Cuptor, Liliecilor ,Ascunsa,Feciorilor,Hornarilor, BinderUnguresti etc. Punctele de pornire spre traseele de turism si de alpinism din Cheile Turzii este Cabana Cheile Turzii situata la 450m altitudine cu o capacitate de 26 de locuri in camere de 2-5 locuri I inca 20 de locuri in casute.In apropierea cabanei este amenajat un teren inchis pentru corturi, care dispune si de grup sanitar. Iarna, pe pantele Dealului Alb si ale Dealului Lupului se poate schia.Partia de pe Dealul Alb este servita de o instalatie de bebischi. Pentru practicantii alpinismului , Cheile Turzii reprezinta un adevarat poligon, aici fiind omologate peste 40 de trasee de catarare, cu diferite grade de dificultate. Formele de turism practicate sunt:turism de agrement si turism de vizitare.

Baile CojocnaSunt situate in partea estica a comunei Cojocna, pe versantul stang al paraului Valea Sarata, la o altitudine de 340 m. Climatul bland al statiunii si cadrul pitoresc imbogatit de doua lacuri de acumulare (Lacul Toroc si Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor afectiuni. Statiunea pune la dispozitia oaspetilor sai bai reci si bai calde. Pentru baile calde exista bazine amenajate pe locul vechilor exploatari de sare care au fost active din timpul romanilor pana in Evul Mediu. Formele de turism practicate sunt:turism de odihna si recreere,balnear,iar grupurile tinta sunt batranii.

Statiunea Turda BaiSe afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de "Ocnele de sare de la Turda". Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea etc. Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului locomotor. Formele de turism practicate sunt:turismul de recreere si refacere,agreement si tratament.

11

BaileOcnaDejuluiSituata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestuia are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice. Formele de turism practicate sunt:turism de odihna si tratament,grupurile tinta fiind batranii.

Masivul VladeasaEste un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de riul Dragan. Mai importanta din punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de Crisul repede la nord, raul Dragan la vest, Raul Hent la est si de cumpana Cris-Somes. Aspectul general este acela al unui podis vulcanic. Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti datorita numeroaselor sale trasee accesibile. Formele de turism practicate sunt:turism de vizitare,sportiv , de pescuit,de recreere ,iar grupurile tinta sunt:tinerii si populatia activa,mai putin batranii.

Muntii TrascauMunti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. Dintre obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam Cheile Turzii si Cheile Turenilor, sapate de cursurile riurilor Hasdate si Racilor. Formele de turism practicate sunt:de vizitare si grupul tinta este tineretul.

2.7 Rezervatii naturaleRezervatia naturala Cheile TurziiCreata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.

RezervatiabotanicadelaSuatuSituata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, cadrul ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de inca din anul 1911. in stiinta

Rezervatia Lacul StiuciiEste un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta. 12

Rezervatia ornitologica "Lacul si Valea Legii"Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Padurea HoiaHoia a nceput n sec. XX s prezinte interes turistic. n Cheile Baciului se afl o caban cu bar i restaurant, la care se ajunge pe un drum caree se desprinde din DN1F dup ieirea din Cluj-Napoca spre comuna Baciu. Accesul mai poate fi fcut i dinspre Tietura Turcului, pe un drum de creast. Muzeul Etnografic n Aer Liber al Transivaniei, cu diverse gospodrii i biserici de lemn specifice tradiionale, se ntinde la vest de Tietura Turcului, chiar la marginea de nord-est a pdurii. La pdure se poate ajunge i pe strzi abrupte care urc spre pdure din Cartierul Grigorescu, aflat la sud de aceasta. n week-enduri partea de est a pdurii este frecventat de turiti ieii s se relaxeze. Din pcate, cteva fii din pdure au fost tiate n ultimii ani. Unele persoane consider c apariiile luminoase de aici au legtur cu copacii.

Capitolul 3 Potentialul antropic al judetului ClujJudetul Cluj dispune de un variat si bogat potential antropic, alcatuit din elemente cultural-istorice si religioase, orase si sate si structuri de primire.

3.1

Elemente cultural-istorice si religioaseBiserica i Mnstirea Franciscan din Cluj-Napoca se afl nactuala Piaa Muzeului (fosta Piaa Mic) la nr. 2, fiind unul din edificiile cele mai vechi i semnificative clujene. Deasupra intrrii n lca se afl statuia Sfintei Fecioare Maria (vezifoto), protectoare a bisericii. Pe frontispiciul lcaului sunt amplasate 2 opere ale sculptorului Johannes Nachtigall: statuia Sntului Francisc i cea a Sfntului Anton. n interior se poate admira amvonul, o alt lucrare a lui Johannes Nachtigall. Acesta a fost decorat cu o reprezentare a lui Isus nconjurat de cei patru evangheliti. Pe coroana amvonului este nfiat urcarea la cer a

13

lui Isus, iar pe altarul principal este o reproducere fcut n 1730 dup un tablou din biserica Santa Maria Maggiore, din Roma, care o reprezint pe Sf. Maria. Pe partea din sud a bisericii sunt trei capele, fiecare dintre ele avnd dedesubt nmormntai diferite personaliti. Cea estic a fost destinat familiei guvernatorului Zsigmond Kornis, care a donat bisericii o reprezentare a Mntuitorului rstignit pe cruce, al crei autor nu este cunoscut. Celelalte dou capele au fost denumite Sf. tefan, respectiv Sf. Iosif.

Biserica Reformat de pe strada Koglniceanu dinCluj-Napoca , din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat ntre 1486-1516. Biserica mai este cunoscut i sub numele de Biserica Reformat Central sau Biserica Reformat de pe Ulia Lupilor. Numele Uliei Lupilor, una din cele mai vechi strzi ale Clujului, este menionat n documentele medievale ca Platea Luporum. Dup unirea Transilvaniei cu Romnia numele Uliei Lupilor a fost schimbat n "strada Mihail Koglniceanu", care a rmas pn n prezent denumirea oficial a strzii. Biserica a rmas un monument unic datorit vechimii i dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari construcii gotice din Transilvania i din sud-estul Europei. n 1603 cltorul Giovanni Argenti o descria drept cea mai frumoas din toat Transilvania. Are 34 m lungime i 15 lime. nlimea pereilor atinge19m. Biserica a fost cldit dintr-o singur nav, n spiritul franciscanilor, care nu doreau stlpi de susine re sau prea multe ornamente, astfel nct credincioilor s nu le fie perturbat atenia de nimic. Mobilierul aparine secolului XV, fiind realizat de mai muli meteri bistrieni. Orga n stil rococco este din 1766 i este a doua org ca mrime dup cea a Bisericii Negre din Braov. n faa edificiului a fost dispus o copie de bronz a statuii ecvestre a Sf. Gheorghe ucignd balaurul. Originalul realizat n 1373, de sculptorii clujeni Gheorghe i Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se afl n palatul regal Hradciani din Praga. Din anul 1960 n biseric sunt programate cu regularitate concerte de org,celebre pentru frumusetea lor.

14

Biserica Reformat din Oraul de Jos, denumit i Biserica Reformat cu 2 turnuri, situat pe Bd.21 de Decembrie, este unul din edificiile simbolice ale Cluj-Napoca. Biserica a fost construit ntre anii 18291879. nainte exitase deja a biseric lemn pe malul Canalului Morii, care a fost inaugurat la 26 iulie 1705. Mai trziu aceasta a fost mrit, dar odat cu creterea numrului de credincioi, conducerea bisericii a hotrt nlocuirea ei cu o biseric mai mare, de piatr. n anul 1828 au nceput colectarea fondurilor necesare, i au acceptat planul arhitectului Winkler Gyrgy, inspirat de biserica mare din Debrein. n aceelai an au nceput sparea fundamentului, iar la 3 octombrie 1829. a avut loc ceremonia de aezare a pietrei de baz. Construcia a durat mai multe decenii din cauza lipseri de fonduri. Dup moartea lui Winkler Gyrgy, n jurul anului 1839 Anton Kagerbauer a fost nsrcinat cu continuarea construciilor. El a modificat planul faadei i a turnurilor. Sfinirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851, ns galeriile de la cele dou laturi ale navei au fost finalizate abia n 1879. Dimensiunile bisericii sunt impozante: lungimea celor dou nave este n jur de 50 metri, iar cupola central cu un diametru de 12,60 metri are o nlime de 19,50 m. nlimea turnurilor este de 40 de metri. Mrimea total a bisericii este de 1750 m. n zona Mntur, din apropierea Clujului, pe actuala Strada Mareal Ion Antonescu a fost ridicat ncepnd cu secolul IX-XI, o abaie benedictin "Monasterium Beatae Mariae de Clus" nconjurat cu un zid de aprare. Aceasta a fost fundaia pe care a fost contruit ceea ce astzi s-a pstrat i este cunoscut drept Biserica Romano-Catolic Calvaria. Dei complet nconjurat de blocuri din beton ale cartierului Mntur ridicate n anii 80, biserica nu i-a pierdut identitatea, spaiul ei i din jurul ei pstrnd linitea secolelor care au trecut peste ea. A rmas un spaiu de tcere, n care odat intrat gseti o linite ce te surprinde n mijlocul acelor blocuri. Accesul se face prin colul sud-estic al dealului Calvaria printre cele dou valuri de pmnt ridicate pentru aprare. La intrare pe cele dou valuri se afl Capela Calvaria ridicat n 1831, respectiv clopotnia propiectatdeKarolyKosn1922.

15

Catedrala Ortodox din Cluj a fost ridicat n perioada anilor 1920-1930, imediat dup unireaTransilvaniei cu Romnia. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj. Poart hramul "Adormirea Maicii Domnului". n anul 1973, odat cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lcaul de cult a devenit catedral arhiepiscopal. Din anul 2006 edificiul servete drept catedral a arhiepiscopului Vadului, Feleacului i Clujului, care este totodat i mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului. Lucrrile de construcie au fost iniiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pus piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prinul motenitor Carol al Romniei i primul ministru Ion I. C. Brtianu. Construcia a durat zece ani, n prima faz, ntre 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat n care s-a zidit crmid, n exterior montndu-se piatr de Baciu i Bompotoc. La subsol a fost construit la final o cript, n care au fost nmormntai ulterior episcopul Nicolae Ivan, respectiv arhiepiscopul Teofil Herineanu. Au fost efectuate lucrri de o specialitate ridicat pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care nconjoar turla central, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate n piatr, arce de piatr pe faadele laterale. Cupola a fost conceput dup modelul catedralei Sfnta Sofia. Catedrala a fost nzestrat cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cntrind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizat de profesorii Anastasie Demian i Catul Bogdan, de la Academia de Art, n perioada 1928-1933.

Sinagoga Neolog , situat pe Str. Horea nr. 21, este unul din edificiilesimbolice ale Cluj-Napoca, n prezent singura sinagog n funcie din ora. Cldirea poart i numele de Templul Memorial al Deportailor.

16

Conductorul ei a fost rabinul Mtys Eisler, profesor al limbilor semite la Universitatea din Cluj. Sinagoga a fost construit dup proiectele inginerului feroviar Izidor Hegner ntre 1886-1887, fiind inaugurat la 4 septembrie 1887. A fost grav deteriorat de ctre legionari pe data de 13 septembrie 1927, fiind ulterior restaurat cu sprijinul statului romn. n perioada horthyst, dup deportarea evreilor n lagrele naziste, sinagoga a fost din nou grav deteriorat la 2 iunie 1944 din cauza unor bombardamente n zonele vecine. Sinagoga a suferit noi restaurri n perioada anilor 1951.

Bastionul Croitorilor este unul din puinele monumente care au fcut partedin Vechea Cetate a Clujului i care s-a pstrat intact pn n zilele nostre. Bastionul reprezint colul de Sud-Est al cetii medievale ridicate ncepnd cu secolul XV. ntre anii 1627-1629, n perioada principelui Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, ajungnd la forma actual. Este construit din piatr fluit zidurile masive pstrnd nc lcaurile de tragere. Spre nord, lipit de el, se mai pstreaz nc o bucat din zidul de piatr cu creneluri i drumul de straj pe zid. A fost denumit dupa breasla croitorilor din Cluj care l-a ntreinut i a avut obligaia pazei oraului n acel punct, fiind singurul bastion al cetii vechi care s-a pstrat integral. Bastionul a fost restaurat n anul 1924 i transformat n muzeu de ctre Comisiunea Monumentelor Istorice, o alt restaurare avnd loc n 1959. n ultimele decenii bastionul a fost lsat n paragin dei au existat intenii declarate din partea reprezentanilor municipalitii de a folosi potenialul turistic al acestuia.

Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii i unicul palat renascentist din ClujNapoca. Cldit n stil gotic, Casa Matei Corvin a suferit de-a lungul timpului modificri diverse i adaptri la stilurile noi. Astfel, n prima jumtate a secolului al XVI-lea au fost introduse o serie de elemente arhitecturale renascentiste. La sfritul secolului al XIX-lea, aflndu-se ntr-o stare avansat de degradare, a fost restaurat introducndu-se o serie de elemente specifice stilului anilor 1900. A fost restaurat din nou nou n 1940 de ctre arhitectul Kos Karoly, iar apoi n perioada comunist, eliminndu-se multe din modificrile anilor 1900. n aceast cas s-a nscut, la 23 februarie 1440, Matei Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior Matei Corvin a devenit rege al Ungariei n perioada

17

1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari domnitori maghiari. Regele a decis scutirea cldirii de taxe i impozite, scutire pe care au respectat-o i domnitorii ce i-au urmat. Dup cel de-al doilea rzboi mondial cldirea a adpostit o perioad un colegiu, iar apoi Universitatea de Art i Design, care a rmas i n clipa de fa.

Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului i Clujuluieste situat n Piaa Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca. Cldirea a fost ridicat n 1887 drept sediu al Administraiei Domeniilor Forestiere. Dup finalizarea lucrrilor de construcie ale catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca, edificiul a fost donat de statul romn bisericii ortodoxe romne. Cldirea adpostete, de asemenea, Seminarul Teologic Ortodox i o mic biseric.

Palatul Bnffy este un important edificiu baroc din Clujul secolului XVIII, oper a arhitectuluigerman Johann Eberhard Blaumann. Construit ntre 1774 i 1785 pe laturile unei curi rectangulare de ctre contele Gheorghe Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativ cldire n stilul baroc din Transilvania. ncepnd cu 1951, palatul adpostete Muzeul Naional de Art Cluj-Napoca cu al su valoros patrimoniu de pictur, grafic i art decorativ. Nucleul acestui patrimoniu este Colecia Virgil Cioflec, ce reunete opere ale artitilor consacrai (Nicolae Grigorescu, tefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu .a.) dispuse n peste 20 de ncperi. Pe lng acestea mai exist lucrri ale unor artiti mai p uin cunoscui din Transilvania secolelor XVIII-XIX. Etajul cldirii, ce adpostete Galeria de Art, a fost nchis n 1990 din cauza strii avansate de degradare a edificiului, urmnd s fie redeschis n ianuarie 1996. Muzeul Naional de Art Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

Monumentul Memoranditilor din Cluj-Napoca a fost ridicat n cinsteamemoranditilor, care au avut puterea de a se ridica contra msurilor de deznaionalizare a romnilor luate de guvernul austro-ungar.

18

Obeliscul Carolina din Cluj, cunoscut i ca Stlpul Carolina sau tatua Carolina, a fost ridicat n 1831sub forma unei coloane monumentale n amintirea vizitei efectuate de mprteasa Carolina mpreun cu mpratul Francisc I n Clujul anului 1817. Obeliscul are o nlime de 10 m, iar pe cele 4 fee ale sale sunt basoreliefuri, realizate de sculptorul vienez Joseph Klieber. Basoleriefurile descriu emblema Clujului, o inscripie latin care pomenete aceast vizit, intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetii i unele vizite ale lor la div erse instituii. Este ornamentat cu 4 vulturi de piatr, opera sculptorului Csuros Antal, care in n plisc lauri. Iniial obeliscul a fost amplasat n actuala Piaa Unirii (fosta Piaa Mare), n 1898 ns ea a fost mutat n actuala Piaa Muzeului (fosta Piaa Mic sau Piaa Carolina Augusta) cu ocazia reamenajrii centrului, pentru a face loc statuii lui Matei Corvin.

Statuia Lupoaicei din Cluj-Napoca se afl pe Bd. Eroilor, n centrul municipiului de pe malurileSomeului. Dup Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 la Cluj-Napoca este organizat Universitatea Daciei Superioare, redenumit n final Universitatea Regele Ferdinand I, a crei deschidere oficial a fost inaugurat 1 februarie 1920, n prezena regelui Ferdinand i a familiei regale. La eveniment au fost prezeni reprezentani ai rilor aliate i neutre din timpul primului rzboi mondial. Statul italian a fcut cadou Romniei, n urmtorul an, trei copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu. O copie a fost trimis la Bucureti, n piaa Roma, o a doua la Cluj i cea de-a treia la Chiinu, drept simboluri ale unitii romnilor din toate zonele rii i a latinitii acestora. Monumentul este o copie fidel a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus si Remus, la care s-a adugat un basorelief al mpratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930) i inscripia Alla citta di Cluj, Roma Madre, MCMXXI. S-a hotrt amplasarea monumentului n Piaa Unirii, n faa statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc la 28 septembrie 1921 de ctre primul primar romn din Cluj-Napoca, Iulian Pop, n prezena a peste 25.000 de locuitori. Odat cu Dictatul de la Viena, din 1940, n timpul exodului forat al unei pri importante a populaiei romneti, statuia a luat ea calea refugiului pentru a fi pus la adpost. Dup cel de al doilea rzboi mondial, statuia revine la Cluj, dar climatul politic existent nu a permis reinstalarea statuii pe locul original, de aceea ea

19

a fost montat n faa Universitii, unde a rmas pn n 1973, cnd statuia a revenit n Piaa Unirii, pe locul ei din faa universitii fiind amplasat Grupul Statuar coala Ardelean. n 1994 statuia a fost luat de pe amplasamentul su de la intersecia Bd. Eroilor cu Piaa Unirii i a fost nlocuit cu Monumentul Memoranditilor, ridicat n cinstea memoranditilor care au avut puterea de a se ridica contra msurilor de deznaionalizare a romnilor luate de guvernul austro-ungar. Evenimentul a avut loc la exact 100 de ani de la osndirea la temni a memoranditilor. Statuia Lupoaicei a fost mutat la Muzeului de Istorie a Transilvaniei, unde a fost restaurat de sculptorul Liviu Mocan, ulterior ea fiind amplasat la jumtatea Bulevardului Eroilor.

Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj, oper a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasat n mijloculpieei care i poart numele,fiind nconjurat de un mic parc. Sub spaiul statuii i al parcului se preconizeaz construirea unei parcri subterane cu mai multe nivele, ncepnd cu 2007.

Biblioteca Central Universitar din Cluj este una din cele mai vechii mai importante biblioteci universitare din Romnia, cu colecii valoroase, cuprinznd incunabule medievale i numeroase rariti. Biblioteca dispune de 55 de sli de lectur i o capacitate de 2.100 locuri pentru cititori n sediul central i n filiale. Biblioteca a luat fiin n anul 1872, odat cu Universitatea Francisc Iosif din Cluj, prin nglobarea bibliotecii Muzeului Ardelean, bibliotec nfiinat n anul 1859. Iniial a funcionat n cldirea central a Universitii din Cluj, iar n anul 1906 a fost nceput construcia actualului palat al bibliotecii. Coleciile au fost mutate aici ntre anii 1908-1909, iar extinderea noului sediu a continuat pn n anul 1934. O nou inaugurare oficial, sub autoritile romne, a avut loc n 1920, n prezena autoritilor i a familiei regale, fiindu-i atribuit numele "Biblioteca Universitii Regele Ferdinand I". n anul 1961 s-a construit un nou depozit cu o capacitate de peste 2 milioane de volume. In timp fondurile bibliotecii s-au mbogit cu donaii primite de la diverse organizaii i personaliti (Academia Romn, Arhivele Statului, Casa coalelor, Muzeul Limbii Romne, crturarul Gheorghe Sion, .a.), ajungnd n anul 2000 la peste 3 milioane de volume, dintre care 500.000 de periodice.

Opera Romn din Cluj-Napoca, numele complet oficial, Opera Naional Romn din Cluj-Napoca,este o companie naional de oper i balet, instituie public cu personalitate juridic aflat n subordinea Ministerului Culturii i Cultelor din Romnia.

20

Dup Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul i Opera se mut la Timioara, revenind la Cluj n 1945. n existena sa, Opera Romn din Cluj-Napoca a prezentat peste 200 reprezentaii de oper, operete i balete. Dintre marile personaliti care i-au druit aproape ntreaga activitate acestui lca de cultur a fost i Lya Hubic. n anii '70, perioad n care director a fost reputata sopran Lucia Stnescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovad turneele europene din acea epoc. Dintre artitii cu distincii i recunoatere european i mondial s-au numrat: Emil Gherman (tenor), Constantin Zaharia (tenor), Ioachim Pura (primbalerin, fost director la teatre de oper i balet din Republica Federal German), Niculina Mirea (sopran, actualmente Prof.univ. la Conservatorul "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca), Larisa orban (prim-balerin i soia reputatului istoric Raoul orban). Cldirea Operei este un monument istoric, aflat n atenia UNESCO. A fost construit la nceputul secolului al XX-lea de ctre compania vienez Fellner & Helmer, specializat n realizarea de cldiri de oper. Sala de reprezentaii a cldirii are o capacitate de pn la 900 de locuri.

Teatrul Naional i Opera Romn i-au deschis porile odat cuprima reprezentaie n limba romn, la 14 mai 1919, ca expresie a renaterii spirituale urmnd Marea Unire. A fost pus n scen "Poemul Unirii" de Zaharia Brsan i "Razvan i Vidra" de B.B. Hadeu. Oficial stagiunea Teatrului Naional a fost inaugurat la 1 Decembrie 1919, marcnd 1 an de la Marea Unire. Primul su director a fost binecunoscutul om de teatru Zaharia Stan. Edificiul a fost construit pentru Teatrul Naional Maghiar. Lucrrile au nceput n 1904 i au fost finalizate n 1906. A fost inaugurat la 8 Septembrie 1906. Primul su director a fost dr. Janovics Jen. ncepnd cu 1919, cldirea a adpostit Teatrul Romn, iar Teatrul Maghiar s-a mutat n cldirea de pe Emil Isac, aproape de Parcul Central i rul Some, n care exist i acum. Cldirea adpostete att Teatrul ct i Opera Romn, fiind ridicat n stil baroc-rococo, cu o capacitate de 1000 de locuri i trei rnduri logie. Sarcina realizrii edificiului a fost dus la capt de celebra firm constructoare de teatre Helmer i Fellner. Dup Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul i Opera se mut la Timioara, revenind la Cluj din 1945. De-a lungul timpului Teatrul Naional din Cluj s-a pstrat ca unul din principalii promovatori ai culturii n Transilvania. ntreaga oper dramatic a lui Lucian Blaga a fost jucat aici n premier absolut.

21

Universitatea Babe-Bolyai (UBB) este o instituie de invmnt superior de stat din Cluj-Napoca,Romnia. Din punctul de vedere al numrului de studeni (peste 45.500), precum i al diversitii specialitilor oferite (105), UBB este cea mai mare i complex universitate din ar. Universitatea Babe-Bolyai se remarc de asemenea prin caracterul su multicultural. Astfel, dintre cele 21 de faculti ale universitii, 19 ofer programe de studii n limba romn, 17 n limba maghiar, 10 n limba german i 2 n limba englez. n dou dintre faculti (Teologie Reformat si Teologie RomanoCatolic) programele de studii se desfoar exclusiv n limba maghiar. Dintre specializrile oferite, 98 sunt n limba romn, 52 n limba maghiar, 14 n limba german i 4 n limba englez. Aceeai structur multicultural se regsete i n cadrul programelor postuniversitare sau n cadrul studiilor de scurt durat realizate n cele 18 colegii universitare din Transilvania ce aparin de UBB. Numele universitii provine de la doi renumii oameni de tiin transilvneni: omul de tiin romn Victor Babe i matematicianul maghiar Jnos Bolyai. n anul 1959 cele dou universiti din Cluj (cea romneasc, Babe, i cea maghiar, Bolyai) au fost unite sub numele de Universitatea Babe-Bolyai, cu predare n limbile romn i maghiar. Ulterior, sub regimul comunist al lui Nicolae Ceauescu, dei au fost reduse treptat, studiile n limba maghiar au continuat s existe. Dup caderea regimului comunist, Universitatea Babe-Bolyai a nceput s-i consolideze caracterul su multicultural prin dezvoltarea puternic a linilor de studiu n limbile maghiar i german. Structura multicultural a UBB, este reprezentat acum n toate posturile din cadrul universittii (inclusiv cele de conducere), care sunt organizate n funcie de cele trei componente etno-lingvistice, romn, maghiar i german. Astfel, n conducerea executiv a universitii se regsesc 20 de reprezentani ai acestor etnii la nivel de prorectori, decani, prodecani, secretari tiinifici i efi de departamente.

Piaa Mihai Viteazul este una dintreprincipalele piee al oraului Cluj-Napoca. Iniial piaa se numea Szechenyi Istvan, din 1919 numele i-a fost schimbat n Mihai Viteazu, n amintirea domnitorului care a nfptuit prima unire a principatelor romneti.

22

n ultima parte a secolului XIX, aici a fost mutat piaa de mrfuri a oraului i s-a construit o cale ferat destinat transportului de oameni i marf care mergea pn n aceast pia. Dup o serie de accidente calea ferat a fost desfiinat n 1902. n perioada anilor 50, s-au construit o serie de blocuri aici, inclusiv cel cu Cinematograful Republica i Hala Agroalimentar, iar o serie de case au fost drmate. n centru se afl Statuia lui Mihai Viteazu, nconjurat de un mic prcule, sub care se intenioneaz construirea unei parcri subterane multietajate. n partea vestic, n zona interseciei cu strada George Bariiu, Regele Ferdinand i podul peste Some spre strada Horea se afl dispuse Palatul Szeky i Palatul Berde.

Piaa Unirii este piaa punctul zero al oraului Cluj-Napoca, n jurul eiconstituindu-se n trecut cetatea medieval i centrul Cujului. Piaa este cea mai mare ca dimensiune (cca. 200m pe 180m) din vechile piee aflate n centrul i sud-estul Europei. Exist piee de dimensiuni mai mari, dar acestea s-au format mult mai trziu. Istoric, este cea de-a doua pia a Clujului, dup Piaa Mic (actuala Piaa Muzeului). Iniial, n Evul Mediu, era denumit Piaa Mare, spre a fi deosebit de cealalt pia, Piaa Mic. n ultima parte a secolului XIX numele i-a fost schimbat n Piaa Principal, denumire care nu a rmas pentru mult timp. n prima parte a secolului XX piaa a fost denumit Piaa Regele Matei, dup numele lui Matei Corvin. Dup Marea Unire piaa a fost numit Piaa Unirii, nume care l poart i acum. n perioada guvernrii comuniste denumirea i-a fost schimbat n Piaa Libertii. Colocvial este denumit i Piaa Mare sau simplu Centru.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este un muzeu n municipiul Cluj-Napoca. Muzeul a fostnfiinat la 16 iunie 1922, fiind una dintre realizrile culturale ale perioadei urmtoare marii uniri de la 1 Decembrie 1918. Cu peste 80 de ani vechime nentrerupt, muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din Romnia i unul dintre cele mai prestigioase din Europa. Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 50.000 de piese de port popular i mrturii ale diferitelor obiceiuri strvechi, reflectnd ocupaiile populaiei transilvnene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine complet a obiceiurilor din Transilvania. Sunt expuse peste 43.000 de obiecte etnografice, organizate n 8 sectii: Ceramic, Textile, Ocupaii, Port, Locuin-alimentaie, Obiceiuri, Secia n aer liber i Secia internaional. Exist 50.000 de fotografii; 5.000 de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate.

23

Biserica Reformat din Dej este un monument de arhitectur gotic, situat n piaacentral a municipiului Dej. Edificiul a fost construit n stil gotic trziu ntre anii 1456-1526. n anul 1643 a fost ridicat turnul zvelt, nalt de 71 m. Lcaul a servit drept model pentru bisericile romneti maramureene din lemn.

Biserica Protopopial Greco-Catolic din Dej a fost consacrat n anul 1895 cu hramulAdormirea Preacuratei.

3.2

Orase si sate cu functii turistice din Cluj

Orasele din judetul Cluj sunt : Cluj-Napoca,Turda,Dej, Campia Turzii,Gherla si Huedin. Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru ntia oar n secolul XII pentru a numi cetatea oraului medieval din acest loc. Cuvntul Clus nseamn "nchis" n latin i se refer la dealurile care nconjoar oraul. O alt teorie acceptat este cea a provenienei numelui din germanul Klaus sau din cuvntul Klause (nsemnnd trectoare ntre muni sau din clusa stvilar, baraj). Alte denumiri frecvente ale oraului sunt cea maghiar i cea german, Kolozsvr, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost unul dintre cele apte ceti medievale sseti ale Transilvaniei (n german Siebenbrgen, cu sensul de apte Ceti). Primul nume romnesc al oraului a fost Clu, scris uneori i Klus. Denumirea de Cluj s-a ncetenit mai ales dup ce oraul a devenit parte a Regatului Romniei n 1918. n 1974 numele a fost schimbat n Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localitii, folosit n epoca ocupaiei romane. Cateva dintre cele mai reprezentative comune din judetul Cluj vor fi prezentate mai pe larg in continuare.

Apahida (magh. Apahida, lat. Pons Abbatis, n trad. "Podul Abatelui") este o comun dinjudeul Cluj, situat la o distan de 13 km de municipiul Cluj. n evul mediu aici era situat un

24

pod peste Some, pod ce se afla n proprietatea mnstirii benedictine de la Cluj-Mntur. Taxele ncasate pentru trecerea podului constituiau principala surs de venit a abaiei. Denumirea latin i maghiar a localitii amintete i astzi de acest fapt. Pe teritoriul comunei Apahida s-au fcut importante descoperiri arheologice, ntre care cimitirul celtic din sec. III - II. a. Chr. i mormintele goilor din sec. al V-lea p. Chr.

Bioara este cea mai importanta staiune din nord-estul Munilor Apuseni.Staiunea este situat n judeul Cluj, la o distan de aprox. 50 km de Cluj-Napoca, la o altitudine cuprins ntre 1200 - 1500 metri. Staiunea Muntele Biorii deine i o prtie de schi. Aceasta este dotat cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul dureaz aproximativ 5 luni pe an din decembrie pn n martie. Vara exist condiii prielnice pentru vnat i pescuit. Complexul turistic Bioara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare i spre Cheile Runcului.

Beli este o comun din judeul Cluj, situat la aproximativ 80 de kmvest de Cluj-Napoca. Are o populaie de 1.397 locuitori. Principala atracie este lacul cu acelai nume, un lac de acumulare care reprezint o oportunitate pentru turitii i locuitorii oraului. Comuna este aezat ntre Munii Gilului i Munii Bihor-Vldeasa, n plin inut al moilor, la o altitudine de 1.050 m. Beli se mparte n ase sate, i anume Blceti, Beli, Dealu Boii, Giurcua de Sus, Smida i Poiana Horii. Principalele ocupaii ale locuitorilor comunei sunt creterea animalelor i prelucrarea lemnului.

Clrai (mai demult Hrsta, magh. Harasztos) este o comun din judeul Cluj. nanul 2002 numra 2.587 de locuitori. La recensmntul din anul 1930 au fost nregistrai 1.874 de locuitori, dintre care 586 romni, 1.204 maghiari, 76 romi . a. Structura confesional era urmtoarea: 381 ortodoci, 183 greco-catolici, 277 romano-catolici, 997 reformai, 15 baptiti, 13 unitarieni, 8 mozaici . a. Datele recensmntului din 2002 au evideniat urmtoarea structur etnic: 1.758 romni, 825 maghiari, 3 romi i 1 german. Din punct de vedere confesional, au fost nregistrai: 1.662 ortodoci, 7 greco-catolici, 100 romano-catolici, 639 reformai, 19 baptiti, 71 penticostali . a.

Comuna Ctina din judeul Cluj, se afl n Transilvania, mai precis n partea de nord a PodiuluiTransilvaniei i n mijlocul Cmpiei Transilvaniei - regiunea deluroas cuprins ntre Mure i Some.

25

n cadrul judeului Cluj, Ctina se afl n partea de est, este o comun de margine, hotarele ei nvecinndu-se cu judeul Bistria-Nsud la est i sud-est. Comuna Ctina se nvecineaz la nord cu comuna Buza, la vest cu comuna Geaca, iar n partea de sud-vest cu comuna Cmrau, toate cele trei comune fiind situate n judeul Cluj. Comuna se afla la o distan de 65 km faa de reedina de jude (Cluj-Napoca) i la 31 km sud-est faa de oraul Gherla, legtura cu cele dou orae realizndu-se pe direcia nord-vest-sud-est de drumul judeean 109C Gherla-Cmrau-Mociu-Cluj. Drumul comunal DC 18 face legtura ntre comuna Ctina i comuna Buza din judeul Cluj. Comuna Ctina cuprinde ae localiti i anume: reedina de comun, Ctina i localitile componente Copru, Feldioara, Hagu, Hodaie i Valea Cald. Relieful comunei este tipic Cmpiei Transilvaniei, fiind o mbinare ondulatorie de dealuri i depresiuni largi, uor nclinate dinspre hotarele de margine ale comunei spre Lacul Ctina. O caracteristic a reliefului local este forma de amfiteatru natural ale crui margini sunt o cunun de dealuri mai nalte, care nconjoar spaiul geografic comunal i separ prin culmile lor hotarele Ctinei de celelalte comune nvecinate Buza i Cmrau. Dealurile - cu altitudine cuprins ntre 300 i 550 m - i depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitaiilor i a apelor curgtoare, n erele geologice n roci moi, argile, marne i nisipuri. Spaiul geografic al comunei Ctina este strbtut de o modest reea hidrografic format din praie, vi i Lacul Ctina. Valorile climatice n zon, sunt specifice Podiului Transilvaniei i respectiv Cmpiei Transilvaniei, temperatura medie anual fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vnturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pdure i solurile brune de fnae. Condiiile de relief, sol i clim au determinat o vegetaie specific de silvostep reprezentat de vegetaie de lac i teren mltinos (papur, stuf, pipirig, stnjeni de balt), vegetaie de pune i fneat pe dealuri i vegetaie de pdure (stejar, gorun, salcm, arbuti, etc.). Pdurile ocup 346 ha, iar fondul cinegetic este bogat (cprioare, mistre, vulpi, iepuri, etc).

Ciucea este o comun n vestul judeului Cluj. Aici se afl Casa Memorial Octavian Goga. Senvecineaz cu comuna Negreni la vest, cu comuna Poieni la sud i cu judeul Slaj la nord i est.

26

Cojocna (n maghiar Kolozs, alternativ Kolozsakna, n trad. "Ocna Clujului")este o comun n judeul Cluj. n localitate se afl lacurile salile formate deasupra ocnelor prsite ale unor mine de sare atestate documentar din secolul al XII-lea i folosite din perioada roman pn n Evul Mediu. Minele s-au transformat n lacuri saline, iar apa acestora a dobndit proprieti terapeutice. Dou dintre lacuri, Lacul Trk i Lacul Mare, au fost transformate n bi, frecventate n timpul verii de clujeni. n afar de agrement, bile mai sunt folosite pentru tratarea afeciunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine i ginecologice (cervicite cronice).

Feleacu (n maghiar Erdfelek, colocvial Felek), mai demult Feleac, este o localitate n judeul Cluj,Transilvania, Romnia. De pe dealul pe care se afl satul se poate vedea o panoram frumoas a Clujului.

Floreti, pn n 1924 Feneu Ssesc, colocvial Fene, (n maghiar Szszfenes, n german Fenesch)este o comun n judeul Cluj, Transilvania, Romnia. Alte denumiri folosite sunt cele de Zaz-Fenes i Fenes Saxonica. Conform recensmntului din 2002 comuna avea 7.470 de locuitori, dintre care 4.516 romni (60,4%), 2.057 maghiari (27,5%), 888 romi (11,8%) i 9 ceteni de alte etnii.

Gilu (n maghiar Gyalu, n german Julmarkt) este o localitate n judeul Cluj,Transilvania, Romnia. n perioada interbelic a fost reedina plasei Gilu din judeul Cluj (interbelic). n prezent este reedina comunei Gilu care cuprinde i localitile nvecinate. n Gilu se gsete castelul voievodului Gelu, i se presupune c numele Gilu deriv tocmai de la numele lui Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea voievodul Gelu a murit la confluiena prului Cpu cu Someul Mic, aflat pe teriotriul Gilului, n timp ce se retrgea din faa hoardelor maghiare spre castelul su de la Dbca (ad castrum suum). n 1660 aici a avut loc o btlie ntre Gheorghe Rkczi al II-lea i turci, n urma creia principele Transilvaniei a fost nvins, murind la scurt timp din cauza rnilor suferite. Gilul este aezat la poalele nord-estice ale Munilor Apuseni, la aproximativ 20 de kilometrii vest de Cluj-Napoca. Comuna Gilu se invecineaz cu comunele Baciu i Grbu la nord, Floreti la est, Svdisla la sud-est, Mguri-Rctu i Mriel la sud i sud-vest, Cpuu Mare la vest.

Mriel este o comun n judeul Cluj, situat in Munii Gilu, componeni ai Munilor Apuseni, lacirca 50 km de municipiul Cluj-Napoca. Este aezat pe un platou nalt la o altitudine de 1150-1250 m. Vzut de pe Dealul Fntnele relieful are suprafee uor ondulate i culmi

27

rotunjite, dar mai ales n partea de nord i de sud sunt i vi adnci, cu versani abrupi, cu ape repezi i baraje n miniatur. Mrielul se nvecineaz la sud cu comuna Mguri-Rctu (grania fiind Defileul Rctului cunoscut i sub numele de mpria lui Zamolxe), la nord cu comuna Rca, la est cu comuna Gilu, iar la vest cu comuna Beli. Este o aezare rural unde gospodriile sunt rsfirate n lungul vilor i drumurilor i pe culmile domoale, ca n zonele de deal. Formele cele mai nalte de relief sunt Dealul Fntnele (1.341 m), Dealul Copcei (1.289 m) i Dealul Arsuri (1.238 m). Lng Grinduri, locul n care apele Someului Cald au sculptat n trupul muntos o albie plin de ocoliuri i cascade, a fost construit Barajul Fntnele, la grania dintre Mriel, Rca i Beli, n faa cruia s-a format Lacul Fntnele. Apa acumulat aici este dirijat spre Centrala Hidroelectric Mriel, iar de aici revine la suprafa n apropiere de vrsarea Vii Leului. n aval, pe o distan de 8 km se acumuleaz ntr-un nou lac - Lacul Tarnia, jumtate din acesta aflndu-se de asemenea pe teritoriul comunei Mriel. La sud, pe Valea Rctului, la grania cu comuna Mguri-Rctu, s-a amenajat lacul de acumulare Rctu de unde apa este dirijat n lacul de la Fntnele. Astfel, aezarea montan Mriel are pri de sat sub trei lacuri de acumulare, fapt care i-a schimbat geografia i clima, ocupaiile unor localnici, dar a aprut i interesul pentru turism al multora din afar.

Comuna Mociu ocup o poziie central n Cmpia Transilvaniei, situndu-se n SudEstul Judeului Cluj, la o distan de 40km de Municipiul Cluj-Napoca. n raport cu cile rutiere majore, teritoriul comunei este axat pe DN 16 (Apahida-Mociu-Reghin) care traverseaz Cmpia Transilvaniei legnd judeul Cluj de judeul Mure. Situat ntr-o zon depresionar, aezarea este nconjurat de coline domoale i ramificate, favorabile cultivrii cerealelor. Fertilitatea solurilor brune de pdure predominante i climatul temperat continental ferit n general de vnturi, au conferit zonei denumirea de "Cmpie", denumire ce nu are legtur cu formele de relief existente, ci mai degrab cu faptul c multe veacuri zona a fost considerat "Grnarul Transilvaniei". Potenialul agricol ridicat, resursele naturale (n special gazul metan), reeaua de drumuri ce strbate teritoriul comunei, trgurile de ar ce se organizeaz periodic, nc din cele mai vechi timpuri, i confer localitii o poziie cheie n Cmpia Transilvaniei, fapt ce a determinat dezvoltarea aezrii. Existena de aezri umane n aceast zon este atestat arheologic nc din neolitic

28

Scuieu (n maghiar Szkelyj, n german Zekeldorf) este o comun n judeul Cluj, Transilvania, Romnia, alctuit din satele Scuieu, (care este reedina de comun) Rogojel i Viagu.

Comuna Scuieu este situat n partea de vest a judeului Cluj, n masivul Vldeasa care face partedin teritoriul Parcului Natural Munii Apuseni. Zona agromontan Scuieu-Vldeasa se afl la 76 km vest de Cluj-Napoca, 22 km fa de Huedin, cel mai apropiat ora, i la 10 km de calea ferat respectiv oseaua internaional E60. Comuna Scuieu ca parte integrant a Munilor Apuseni este situat la o altitudine medie de 700 m. Cea mai ridicat temperatur a fost de 32,4 C, iar cea mai sczut de 22,9C. Aceste date au fost nregistrate la punctul de 1838 m altitudine unde este instalat staia meteorologic, construit n 1962. Sncraiu (n maghiar Kalotaszentkirly) este o comun n judeul Cluj, Transilvania, Romnia. Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru proiecte de salubrizare, tradiii i infrastructur. Alte motive au fost instalarea unei centrale telefonice digitale de reea international, realizarea unui laborator de informatic cu acces la internet i a unui centru de informare comunitar, realizarea unui program de colectare i de transport al deeurilor menajere i organizarea unei tabere de creaie. Toate localitile din comuna au acces la ap curent. Viioara este o comuna n sud-estul judeului Cluj, n preajma oraului Cmpia Turzii, i are o populaie de aproximativ 6100 locuitori (dintre care 4050 romni, 1450 maghiari i 600 rromi). Suprafaa total este de 64 km2, n care se afl un numr de 1900 de gospodrii. Terenul agricol totalizeaz 5600 ha, iar cel arabil 3600 ha. Economia este preponderent agrar (legumicultur i zootehnie). Lng comuna Viioara se afl i ruinele unui castru roman.

Vultureni este o comun din judeul Cluj. Este aezat n Podiul Somean, n regiuneadealurilor Clujului i Borei. Comuna Vultureni se nvecineaz cu comuna Panticeu la nord, comuna Achileu la nord-est, comuna Snpaul la nord-vest, comunele Chinteni i Bora la sud, i comuna Dbca la est.

3.3 Structuri de primire representative pentru ClujCele mai reprezentative structuri de primire din judetul Cluj-Napoca sunt : 29

Hotel Onix Cu o arhitectura moderna si o ambianta eleganta, avand toate utilitatilepentru a satisface cele mai exigente gusturi, Hotelul Onix din Cluj Napoca este gazda ideala in orice anotimp si cu orice ocazie pentru turism cat si pentru afaceri. Hotelul dispune de:parcare cu 75 de locuri, inchisa cu supraveghere video 24h; doua sali de conferinta de pana la 150 de locuri, ideale pentru organizarea unor intalniri de afaceri, conferinte sau simpozioane; lift panoramic; room service ireprosabil; rent-a-car: masini fabricate in 2005; limuzina de 9 locuri la dispozitia clientilor la orice ora a zilei. Complexul hotelier Onix este format din doua hoteluri: Hotel Onix - de patru stele: 30 de camere si un apartament prezidential, toate dotate cu jacuzzi; Hotel Onix - de trei stele, dotat cu 46 camere. Pentru siguranta si confortul dumneavoastra, toate camerele sunt dotate cu sistem de intrare cu cartela magnetica, aer conditionat, TV color cablu/satelit, telefon international direct, minibar, data port de mare viteza, calculator in fiecare camera, conectivitate wireless internet.

Hotelul "Victoria" este situat in centrul istoric al Clujului. Orasul nostru este un important centrueconomic de afaceri. Hotelul "Victoria" intruneste conditiile de care au nevoie organizatorii de conferinte sau intalniri de afaceri. Cele doua sali mari ale hotelului sunt perfecte pentru organizarea conferintelor sau festivitatilor. Hotelul nostru, va ofera deasemenea spatii mai mici pentru conferinte de presa sau intalniri de afaceri, intr-o ambianta discreta si confortabila. Savurati cafeaua pe terasa hotelului, o oaza verde de liniste in mijlocul aglomeratiei unui oras mare. Camerele noastre cu unul sau doua paturi sunt dotate cu baie, program de televiziune prin cablu si telefon. Dimineata, incercati cateva din specialitatile oferite de bufetul organizat pentru micul dejun. Restaurantul hotelului va indeplineste toate dorintele legate de meniu. Va oferim specialitati din bucataria internationala, vegetariana si mancare traditionala romaneasca.

Pensiunea Dj vu, este situata intr-una din zonele rezidentiale ale orasuluiCluj-Napoca, in cartierul Grigorescu, la 5 minute de centrul istoric. Design-ul si decoratiunile interioare prezinta elemente de inspirtatie stil Artnouveau si piese de mobilier antic datand din sec. al XIX-lea. Unitatea pune la dispozitie: - 2 camere tip Deluxe cu pat matrimonial;

30

- 8 camere tip Classic cu pat dublu sau matrimonial; - 3 suite cu terasa proprie (disponibile si pentru 3 persoane); - 1 apartament VIP. Toate spatiile de cazare sunt dotate cu aer conditionat, minibar/frigider, tv color, cablu tv si decoder suplimentar de programe, acces internet, telefon, uscator de par, cabina dus sau cada, neutralizator de mirosuri si odorizant . Restaurant: capacitate 40 de locuri; Cafenea: capacitate de 16 locuri; Crama: - Sala multifunctionala disponibila pentru intalniri de afaceri, sedinte reuniuni - capacitate de 20 locuri; Parcare:6 locuri - gratuita

Satul de vacanta Ic Ponor-Padis este tot ce va trebuie pentru unweek-end sau o vacanta de vis. Amplasat intr-o zona carstica renumita (Padis- Cetatile Ponorului), la Ic Ponor va veti bucura de aer curat, de liniste, de intimitate, dar si de bucatele traditionale romanesti, suta la suta naturale. In timpul iernii se poate schia, avand la indemana partia de schi pentru incepatori, fara teleferic, la 100 m distanta. Ajunsi aici veti putea opta pentru cazarea in motel, vila sau casute camping. Motelul Cristian are camere cu baie proprie si balcon. Vila Ioana are camere cu baie comuna, bucatarie, living iar casutele sunt mansardate cu 3-6 paturi fiecare camera (parter sau etaj), chiuveta si eventual teracota. Pentru casute exista baie comuna cu dusuri in exterior, in imediata apropiere. De asemenea exista posibilitatea instalarii corturilor proprii. Satul de vacanta dispune de o capacitate de cazare de 100 locuri, incalzire centrala, bai, grup sanitar cu dusuri, bucatarie proprie, sala de mese pentru 100 persoane, etc. Hotel modern de 3 stele, afiliat la unul dintre cele mai mari lanturi hoteliere din lume, Best Western

Topaz va sta la dispozitie cu servicii la cele mai inalte standarde internationale de calitate.Atmosfera distincta si flexibilitatea spatiilor confera un plus de vitalitate oricarui eveniment, incepand cu seminarii si conferinte, pana la distinse intruniri mondene. 31

Cu o vasta experienta de peste 12 ani n organizarea de conferinte si banchete, hotelul va sprijina n sustinerea cu succes a evenimentelor pe care le doriti. Camere: 6apartamente 37 de camere moderne si elegante, dotate cu aer conditionat reglabil, TV cablu, telefon international, data port pentru internet de mare viteza, minibar, curent de 220 volti, uscator de par, mic-dejun inclus, ziare si reviste locale gratuite; copiii sub 12 ani insotiti de parinti au cazare gratuita; Camere nonsmoking. Restaurante & Bar: Restaurant Topaz - specific international Restaurant Ciuleandra - traditional romanesc Bar&Caf Legends 5 sali pentru intalniri si conferinte, cu o capacitate de pana la 120 de locuri. BusinessCenter cu servicii de secretariat, la cerere. Facilitati si servicii oferite: acces internet de mare viteza, servicii de spalatorie, room-service, concierge, seif; lift, parcare privata gratuita, rent--car, doctor la cerere, ziare si reviste locale gratuite, rezervari bilete de avion sau spectacole, muzica traditionala live in Restaurantul Ciuleandra; organizari de evenimente (conferinte, seminarii, receptii, cocktail-uri, nunti, etc.); sunt acceptate majoritatea cartilor de credit. Situat in centrul istoric al Municipiului Cluj-Napoca, Hotelul Meteor este dat in folosinta in luna ianuarie 2001. Unitatea hoteliera este cotata la 3 stele si este dotata cu: centrala termica proprie, incaperi izolate termic, camere dotate cu TV conectat la satelit, telefon international, frigider cu minibar, aer conditionat. Hotelul are un restaurant cu 120 locuri, 2 separeuri de 30 si respectiv 40 de locuri, sala de conferinta de 40 de locuri si terasa de 60 de locuri. Micul dejun se serveste in sistem 'bufet suedez' si este inclus in pretul camerei. Hotelul este situat in Cluj-Napoca, oras cu vechi trecut istoric, capitala regiunii Transilvania, centru de afaceri si oras universitar cu traditii indelungate, nu departe de centrul orasului, unde se poate ajunge intr-o plimbare de 15 minute, in 10 minute cu transportul local sau 5 minute cu autoturismul.

32

Capitolul 44.1

Turul judetului Cluj

Planul excursiei

Denumire: ,,Turul judetului Cluj Numar personae : 18+2 (sofer si ghid turistic) Mijloc de transport : microbuz , marca Mercedes .din 2001 Kilometrii parcursi: 600 Durata : 3 zile

Itinerar : Huedin Beli Mriel Cluj-Napoca Feleacu Cojocna Sutu Turda Cmpia Turzii Huedin Pima zi : : Huedin Beli Mriel Cluj-Napoca Preluare turisti din fata Bisericii Reformate din Huedin la ora 8 am . Vizitarea Muzeului de Etnografie din Huedin.Plecare spre Beli.Vizitarea Lacului Beli.Plecare mai departe spre Mriel.Vizitarea Barajului si Lacului Fntnele. Plecare spre Cluj.Cazare la hotel Onix.Cina la restaurantul hotelului. A II-a zi : Cluj-Napoca Feleacu Cojocna Trezirea turistilor la ora 8 am. Mic dejun la restaurantul hotelului Onix.Vizitare:Gradina Botanica, Muzeul Apei ( singurul din Romania si printre putinele din Europa) ,Bastionul Croitorilor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei.Plecare spre Feleac; admirarea panoramei orasului Cluj-Napoca.Plecare spre Cojocna.Vizitare Lacul Trk i Lacul Mare.Cazare si cina la pensiunea Bassen.

33

A III-a zi : Cojocna Sutu Turda Cmpia Turzii Huedin Trezirea turistilor la ora 8 am.Mic dejun la pensiunea Bassen.Plecare spre Sutu.Vizitare Rezervatia Botanica.Plecare spre Turda.Vizitare Castru Roman,Salina Turda,iar in vecinatatea Turzii,rezervatia naturala complexa Cheile Turzii,pestera Casa Zmeului, Cheile Vlioarei.Plecare spre Cmpia Turzii.Vizitare Biserica Romano-Catolica si Biserica Greco-Catolica.Plecare spre Huedin.

34

AGENIA DE TURISM Mosaic travel

Simbol 2356____________ Nr. turiti __18__________ Excursia Turul judeului Cluj PROGRAMUL EXCURSIEI

Perioada 16-18.03.2007__ durata __3 __ zile nr turiti ____16+1+1___ Itinerar ____Huedin Beli Mriel Cluj-Napoca Feleacu Cojocna Sutu Turda Cmpia Turzii Huedin ___ ____________________________________________________ Plecare(localitate,data,ora) Huedin , 16.03.2007,ora 8 am_______________ Sosire (localitate,data,ora) Huedin , 18.03.2007,ora 23pm______________ Lungimea traseului_600_km.Preul excursiei __268.46__ lei/pers.

Ziua I __16.03.2007_ etapa _Huedin Beli Mriel Cluj-Napoca______ Obiective de vizitat: Muzeul de Etnografie, Lacul Beli,barajul si lacul Fntnele. __ _________________________________ _________________________________ Servicii asigurate :transport,cazare,alimentaie Mic dejun -__________________________ Cina :Hotel restaurant Onix_______________ Cazare : Hotel Onix_____________________

Ziua a II-a 17.03.2007 etapa Cluj-Napoca Feleacu Cojocna___________ Obiective de vizitat:Gradina Botanic. Muzeul Apei,Bastionul Croitorilor,__ Muzeul Etnografic,lacul Torok,lacul Mare Servicii asigurate:transport,cazare,alimentaie Mic dejun:Hotel restaurant Onix___________ Cina :Pensiunea Bassen__________________ Cazare :Pensinea Bassen_________________

35

Ziua a III-a 18.03.2007 etapa Cojocna Sutu Turda Cmpia Turzii Huedin Obiective de vizitat:Rezervatia Botanic , Castrul Roman,Salina Turda,rezervatia__ Cheile Turzii,petera Casa Zmeului Cheile Valioarei,Biserica RomanoCatolic,Biserica Greco-Catolic______ _ Servicii asigurate: transport,cazare,alimentatie Mic dejun : Pensinea Bassen______________ Cina : __________-_____________________ Cazare __________-____________________

CONDUCATOR EXCURSIE (luat la cunostinta programul) ORGANIZATOR GRUP Sfrlea Ioana GHID AGENIE Costin Alexandra CONDUCTOR AUTO Monu Adelin Intocmit,Costin Raluca_____________ Organizator turism Data 15.03.2007___ SEMNATURA Sfarlea SEMNATURA Costin SEMNATURA Adi Aprobat_CR______

36

ANALIZA DE PRE persoane.

NR. 658346___

I. Denumirea excursiei __Turul judetului Cluj__ perioada __16-18.03.2007_ grup minim __16+1+1___ II. Extras din program __Huedin Beli Mriel Cluj-Napoca Feleacu Cojocna Sutu Turda Cmpia Turzii Huedin ___ _______________________________________________ III. Beneficiar __Mosaic Travel__ organizator grup __Ioana Sfrlea___ tel.: __0724765075___ IV. CALCULAIA PREULUI DE VNZARE Nr. Crt. 1 2 3 CHELTUIELI 4 5 6 7 8 DIRECTE Cheltuieli culturale Cheltuieli organizator Cheltuieli ghid Cheltuieli ofer Alte cheltuieli 21 16.39 11.56 336 262,25 185 Articole de calculaie Elemente de calculaie Mas Cazare Transport Elemente de calcul VALOAREA Per turist 100 85 56.25 Total 1600 1360 900

37

9 10 11 12 13 14

Total cheltuieli directe Comision TVA Cota de promovare Total costuri Total pre de vnzare 10 % 19 % 3%

290.20 29.02 60.65 0.87 90.54 380.74

4643.25 464.32 970.43 13.92 1448.67 6091.92

Data 18. 03.2007 Intocmit Costin Raluca (organizator turism) Verificat Medves Adrian (contabil ef) Luat la cunotina Sfrlea Ioana (organizator grup)

ncasri(felul si nr. documentului) 1. Decontarea excursiei interne lei 2._________________________lei 3. ________________________ lei 4._________________________lei 5._________________________lei Total: _____________________lei

38

MINISTERUL TURISMULUI Unitatea __Mosaic Travel____

Cod de aciune 34567______

COMANDA Nr. __0042 _ din _16.03.2007 Ctre__Hotel Restaurant Onix Cluj-Napoca V rugm s asigurai pentru grupul/ turistul ____de 16+1+1 persoane_______________ urmtoarele:

Nr Crt. 1 2 Specificarea servicilor Masa(pensiune complet) Cazare Nr. persoane 16+1+1 16+1+1 Valoare unitar 30 40 Valoare total 480 640

39

NOT: n valoarea mesei se cuprinde si remiza Plata se face din contul ageniei/ filialei __Mosaic Travel_____ numarul__739850772______ la Banca _______Comercial Romn____________________ prin ___CEC____________

SEF COMPARTIMENT Cristea Andreea

AGENT DE TURISM Glan Emilia

Bibliografie

1.

Manual ,,Tehnologia Turismului pentru clasele a XI-a si a XII-a , de la editura ,,Niculescu

2. Bodea Gheorghe - ,,Clujul vechi i nou Cluj-Napoca, 2002 3.Alicu Dorin - ,,Cluj-Napoca, de la nceputuri pn azi Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995 4.Lukacs Jozsef - ,,Povestea Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005 5.Cluj-Napoca-,,Claudiopolis, Noi Media Print, Bucureti, 2004 6.Cluj-Napoca - ,,Inima Transilvaniei (album), Editura Studio, Cluj-Napoca, 1997 7.Cluj-Napoca - ,,Ghid, Editura Sedona, 2002 8.tefan Pascu, Viorica Marica - ,,Clujul medieval, Editura Meridiane, Bucureti, 1969 40

9. www.totalturism.ro

41