FACLUTATEA DE AGRICULTURA SI HORTICULTURASPECIALIZAREA :M.A.C.P.A.ANUL:I

POTENTIALUL AGROTURISTIC AL JUDETULUI SIBIU

PROFESOR EXAMINATOR : CALINA JENICAMASTERANT: ILIESCU CATALINA-ANGELA

CUPRINS

1

Introducere………………………………………………………3Pozitia si accesibilitatea in judetul Sibiu…………………...........4 Asezare si cai de acces……………………………………....4Cadrul natural…………………………………………………....5 Relieful……………………………………………………....5 Clima………………………………………………………...6 Hidrologie……………………………………………………7 Fauna………………………………………………………...7 Flora………………………………………………………....7Cadrul social-economic…………………………………………10 Populatia si asezarile umane………………………………...11 Structura populatiei………………………………………….12 Agricultura si silvicultura……………………………………15Cadrul cultural-istoric……………………………………………20Servicii agroturistice din zona Sibiului…………………………..56Calitatea mediului………………………………………………..65Concluzii………………………………………………………....68Bibliografie………………………………………………………70

2

Judeţul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, la nord de Carpaţii Meridionali, între 45o28' şi 46o17' latitudine nordică şi între 23o35' şi 24o57' longitudine estică, în Podişul Transilvaniei.În cuprinsul acestui teritoriu, clar delimitat, urmele de locuire în colectivităţi organizate sunt numeroase şi semnificative, fiind rezultatele unor procese istorice îndelungate şi complexe.

După mai multe forme de organizare administrativă de-a lungul secolelor, în anul 1921 a fost înfiinţat judeţul Sibiu, cu o suprafaţă de 3619 km2. Sibiul,situat în partea de sud a Transilvaniei în depresiunea Cibinului, străbătută de râul cu acelaşi nume. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), al Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. În vremea romană zona Sibiului era cunoscută sub denumirea de Cibiniensis Cibinium, de aici derivând numele râului ce trece prin oraş (Cibin) şi denumirea românească a oraşului.A fost fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat dupa mijlocul secolului XII de coloniştii saşi din teritoriul Rin-Mosela. Prima menţiune a cetăţii este făcută în 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există şi menţiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit şi, în parte distrus de hoardele mongole.În secolul XIV, Sibiul a devenit un mare centru de comerţ şi timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Oraşul era organizat în bresle, fiind cunoscute un număr maxim de 19 bresle. La Sibiu a fost publicat în anul 1544 ’’Catehismul Lutheran’’ prima carte tipărită în limba română. În anul 1366 Sibiu a fost declarat pentru prima data "oraş".Din 1692, odată cu creşterea influenţei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a oraşului, cea mai importantă construcţie din această perioadă fiind Palatul Brukenthal. În secolul XIX se construieşte prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este primul oraş electrificat din România. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociaţiei ASTRA şi un oraş important al comunităţii româneşti.Ca urmare a celui de-al doilea război mondial şi a perioadei comuniste populaţia săsească s-a diminuat considerabil prin deportări in Siberia şi mai târziu prin emigrarea masivă în Germania. In secolul al XIV-lea, Sibiul era un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 mentioneaza 19 bresle ai caror membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romanesti de la est si sud de Carpati. Bazandu-se pe puterea economica a mestesugarilor sai, Sibiu s-a dezvoltat continuu, evolutia s-a urmand

3

dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Vechiul targ a facut loc modernului oras.

Evenimente semnificative -1192 - Sibiu (Cibinium) este pentru prima data mentionat intr-un document oficial; - 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; - 1300 - s-a deschis prima bilioteca; - 1367 - este metionata pentru prima data intr-un document prima breasla din Sibiu, cea a tabacarilor; - 1494 - prima farmacie din tara; - 1528 - prima tiparnita din Transilvania; - 1543 - prima moara de hartie din Principatele Romanesti; - 1788 -este inregistrata prima manufacura, cea de matasuri; - 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu din tara; -1841 - este deschisa prima banca germana din Sibiu; -1861 - este fondata ASTRA; -1868 - este infiintata pima casa de economii si credite din Transilvania; -1872 - este data in exploatare calea ferata Sibiu - Copsa Mica; -1875 - Andreas Rieger inaugureaza prima fabrica de constructii de masini din Transilvania; -1894 - este deschisa oficial prima statiune montana din tara, Paltinis; -1898 - are loc prima proiectie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondiala); -1904 - primul tramvai electric.

Pozitia si accesibilitatea Asezare si cai de acces

Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena) foarte aproape de centrul geografic al Romaniei. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415m in Orasul de Sus. In Sibiu se ajunge usor fie cu trenul, fie pe sosea sau cu avionul.

Cu autoturismulOrasul este conectat direct atat la reteaua europeana de cale ferata cat si

la reteaua de sosele internationale care leaga Europa de est cu cea de vest. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).In ultimii ani s-au facut progrese insemnate spre realizarea sau modernizarea unor sosele nationale care sa faca o mai buna legatura intre Sibiu si restul tarii.Toate drumurile sunt marcate in concordanta cu reglementarile internationale.

4

Sosele:- E60 - de la Oradea (zona turistica Banat - Somes) spre Bucuresti, prin Cluj Napoca - Tg. Mures - Sighisoara - Brasov.

-E81 - de la Satu Mare - prin Dej - Cluj Napoca - Turda - Alba Iulia - Sibiu.

-E64 - Brasov - Fagaras - Sibiu - Sebes - Orastie - Deva.

Cu trenulIn ciuda faptului ca Sibiul nu are acces la linia principala de cale ferata

care leaga Bucurestiul de Ungaria, trenul ramane totusi cea mai ieftina si confortabila alternativa de a ajunge aici chiar daca din Bucuresti sunt doar doua trenuri pe zi. Din Sibiu exista legaturi directe cu Budapesta - Viena si Bucuresti - Sofia.Chiar daca Sibiul nu este inclus in circuitul trenului de mare viteza InterCity care pleaca din Bucuresti, exista totusi aceasta linie care leaga Sibiul de Cluj. Trenurile Inter-City sunt foarte convenabile si ofera standardul de calatorie din tarile vestice. Magistralele feroviare pornind din Bucuresti traverseaza partea centrala a tarii spre Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare. 

Cu avionulAvionul este un mod convenabil de a ajunge la Sibiu daca veniti din

afara Romaniei datorita faptului ca Sibiul este conectat direct cu multe orase europene din Germania, Franta, Austria, Republica Moldova, Ucraina si Italia.

Carpatair, cea mai mare linie aeriana din Transilvania, ofera zboruri zilnice spre Munchen, Bergamo, Treviso, Chisinau si Ucraina si de trei ori pe saptamana spre Bologna, Verona, Roma, Paris si Stuttgart.

Tarom, linia aeriana nationala din Romania, ofera spre Munchen, Viena si Bucuresti.

In prezent exista planuri atat pentru extinderea zborurilor si spre alte destinatii din Europa cat si pentru modernizarea aeroportului din Sibiu.

Cadrul natural Caracteristici ale cadrului natural

Potentialul turistic natural cuprinde totalitatea posibilitatilor, capacitatilor, conditiilor si rezervelor materiale, oferite de cadrul natural pentru orice forma de activitate turistica. Potentialul turistic natural constituie o conditie permanenta a existentei activitatii turistice.

Relieful Muntii, care ocupa 30% din suprafata judetului, apartin Carpatilor Meridionali si sunt reprezentati prin masivele Fagaras, Cindrel si Lotru desi au o alcatuire geologica asemanatoare, acesti munti prezinta totusi deosebiri morfologice si peisagistice.Versantul nordic al Muntilor Fagaras, este situate in

5

sudul judetului Sibiu si reprezinta cea mai inalta treapta de relief. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din sisturi cristaline. Au altitudini mari care depasesc 2500m, cum sunt: Negoiu (2535m), si Vanatoarea lui Buteanu (2508m). Muntii Cindrel ocupa o suprafata de 900km2 , sunt delimitati de vaile Frumoasa, Sebes, Sadu, depresiunile Sibiu si Saliste si de Podisul Secasului. Sunt formati dintr-o culme principala in partea de sud-vest, unde se intalnesc varfuri inalte de peste 2000m - Cindrel (2244m), Serbota (2006m), Frumoasa (2160m) Muntii Lotrului apartin judetului Sibiu numai prin extremitatea lor nordica. Culmea Steflesti este in general joasa (1700-1800m), fiind dominata de cateva varfuri de peste 2000m: Serpu (2144m), Steflesti (2285m).

Depresiunile ocupa aproximativ 20% din suprafata judetului, unitate reprezentata prin depresiunile Fagarasului, Sibiului, Salistei si Apoldului Depresiunea Fagarasului este situata intre Muntii Fagaras si Podisul Hartibaciului; este strabatuta de raul Olt Depresiunea Sibiului , situata intre Muntii Cindrel si Podisul Hartibaciului este strabatuta de raul Cibin. Depresiunea Salistei este o unitate restransa ca spatiu, situata in continuarea Depresiunii Sibiului, in nord-vestul acesteia, de care se leaga prin Cheita Orlatului Depresiunea Salistei este cea mai mica dintre depresiunile de contact; este strabatuta de Paraul Negru. Depresiunea Apoldului (sau Secasului) este o depresiune intracolinara situata in continuarea Depresiunii Salistei si strabatuta de paraul Secas (afluent al Muresului).

Podisuri cu relief deluros reprezinta unitatea de relief cea mai intinsa din cadrul judetului, cuprinzand aproape 50% din suprafata acestuia.Podisul Hartibaciului ocupa partea centrala, nord-estica si estica a judetului, fiind strabatut de raul Hartibaciu. Se intinde intre Tarnava Mare(la nord), Visa(la vest si la sud) si Valea Oltului. Dealurile din cadrul acestei unitati au inaltimi cuprise intre 500-700m. Podisul Secaselor este situat in nord-vestul judetului, intre valea Visei si depresiunea Apoldului Dealurile ating aici 500 m inaltime, iar ca elemente caracteristice ale reliefului sunt crestele Podisul Tarnavelor (sau Dealurile Mediasului) ocupa extremitatea nordica si nord-estica a judetului intinzandu-se in bazinul Tarnavei Mari si Tarnavei Mici. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun.

ClimaEste continentala, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece,

cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale:brizele, vantul mare, vanturile de vest si sud-vest. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie.Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca 75% sectorului cu clima continental-moderata (tinutul cu clima de dealuri)

6

si in proportie de cca 25% sectorului cu clima de munte. Mediile anuale ale temperaturii aerului oscileaza in jurul valorii de 9,00 C, in partea joasa a judetului (9,40 C la Boita si 8,90 C la Sibiu), coboara sub 50 C, pe pantele muntilor mijlocii (4,30 C la Paltinis) si sub 00 C pe culmile muntilor inalti.

Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice totalizeaza 652,9 mm. Vanturile sunt predominante din NV si SE si au o viteza medie anuala care oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s la Sibiu si 1,5 si 6,5 m/s la Paltinis.

HidrologieEste formata in principal de raul Olt si afluentii sai. La aceasta se

adauga sectorul median al raului Tarnava Mare si o mica suprafata din bazinul hidrografic al Sebesului, prin izvoarele Raurilor Secas si Dobra. Densitatea retelei hidrografice variaza intre 1,4 km/km2 pe versantul nordic al M. Fagaras, pana la 0,4 km/km2 si chiar sub aceasta valoare in Depresiunea Sibiu. Raul Olt strabate teritoriul judetului pe o lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hartibaciu 88 km, Tarnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate in Muntii Fagaras (Podragul, Podragelul, Balea, Doamnei, Avrig) si Muntii Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se mentioneaza cele 15 lacuri instalate in vechile exploatari de sare din zona localitatii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adanc lac de ocna din tara - 126 m). De evidientat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Raului pe Cibin, Bradeni I si Bradeni II pe raul Hartibaciu si Ighis.

FloraCa urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa

34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.

FaunaClima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice

pentru o flora si o fauna bogata.Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. Padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeaza padurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita.Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.

7

Climatul balneo-climatericStatiunea balneo-climaterica Ocna Sibiului are ca factori principali de

atractie apele sarate ale lacurilor care s-au format prin prabusirea vechilor mine de sare. Lacul Avram Iancu, cu o adancime de 132,5m, este considerat cel mai adanc lac de ocna din tara.

Climatul temperat, aerul bogat in aerosoli, temperatura anuala mult peste media din aceasta parte a tarii recentele renovari ale strandului o recomanda ca o statiune de interes regional. La acestea se adauga apa minerala a izvorului Horea, cloruro-sodica si usor bicarbonata, namolul sapropelic format in lacuri, usor mineralizat. Statiunea balneo-climaterica Bazna (recomandata in afectiunile reumatismale) , care nu este inca omologata, este situata la 69 km de municipiul Sibiu si la 13 km de municipiul Medias.

Factorii naturali de cura sunt apele minerale sarate - iodurate, folosite sub forma de bai, cu efect complex datorita actiunii concomitente a celor trei factori: termic,mecanic si chimic. Namolul de Bazna si sarea de Bazna sunt alti doi factori importanti de cura. Statiunea Miercurea Bai, care in prezent nu este functionala si nici omologata dar cu perspective de dezvoltare, se afla la 34 km de Sibiu si la 21 km de Sebes, pe DN 1 Sibiu – Sebes – Alba Iulia, ramane un viitor potential de exploatat.

Ocrotirea naturii Prezenta unor plante si asociatii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea in cadrul judetului a unor rezervatii naturale, dintre care amintim complexe:Iezerele Cindrel,Gura Raului si lacul si golul alpin Balea, botanice - dealul Magura, calcarele fosilifere de la Cisnadioara si Turnu Rosu, vulcanii noroiosi de la Hasag si Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului.

Iezerele Cindrelului - este o rezervatie mixta, geomorfologica,hidrograficade flora si fauna. Arealul comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel (2244m). Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adancime). Reliefului alpin i se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prindarasul de munte, pasarea alpina.

8

Golul Alpin si lacul Balea – rezervatiecomplexa, geomorfologica, hidrologica, de flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de colt, smirdar, bujor de munte, afan.Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Balea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti, iar o serie de specii de animale s-au refugiat in vaile din imprejurimi. Se inregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului in lac. Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Balea, intre varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii , in aria comunei Cartisoara. Suprafata 180 ha.

Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti - este unmonumental naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode, echinoderme,numuluti,dinti de rechin.Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei,strabatuta de cursul Vaii Sadului. Suprafata:60ha.Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate

Dealul Zakel-Rezervatia de stepa din Valea

9

Sarba este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta vinata, sachiz, frasinel, colilie,negara.Suprafata:11 ha (din care 4,5ha afectate de alunecari de teren). In ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) d atorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5ha. Nu exista ridicari topografice pentru ariileprotejate.

Calcarele cretacice de la Cisnadioara.Monumental naturii cu valoare geologica. - de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza si este degradata prin practicarea unui turism neecologic) Extravilan:loc.Cisnadioara-0,9ha.Localizare:Pe Valea Argintului,la cca.800m S-Vde,satulCisnadioara.

Vulcanii noroiosi de la Hasag - monument al naturiicu valoare geologica(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata n vreun fel, iar in zona se practica agricultura).Localizare: intre Hasag si Mandra, pe raza comunei Loamnes.Suprafata:1,0 ha.

Cadrul social-economicOrganizarea administrativa a judetului cuprinde 2 municipii (Sibiu,

Medias), 9 orase (Agnita, Avrig, Cisnadie, Copsa Mica, Dumbraveni, Ocna Sibiului, Talmaciu, Miercurea Sibiului, Saliste), 53 de comune si 126 sate.Invatamantul se desfasoara in cele 230 de gradinite, 228 scoli generale, 38 de licee, 24 scoli profesionale, 3 institutii de invatamant superior cu 13 facultati. Din reteaua asezamintelor culturale amintim o filarmonica de stat, un teatru dramatic, un teatru de papusi, 17 muzee, 324 de biblioteci, 17 cinematografe, 14 case de cultura, 150 camine culturale, ansambluri folclorice.Sibiul prezinta si o componenta economica importanta, el redevenind in 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Aflat intr-o permanenta ascensiune din punct de vedere economic, Sibiul a reusit in ultimii ani sa concentreze in Zona Industriala Vest nume importante din industria europeana.

Dezvoltarea industriala, dar si milioanele de euro investite in Sibiu in ultimii ani, au adus cu sine multe locuri de munca, contribuind astfel la economia locala si nationala, dar si mentinand Sibiul intre orasele cu potential comercial ridicat si atractiv.

10

Deoarece terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu a luat in vedere posibilitatea crearii altor noi zone industriale in proximitatea Sibiului.

Sibiul are un avantaj logistic si din punct de vedere al locatiei (aproape de centrul Sibiului), prin el trecand drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti). Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulate spre Germania si Italia.

Din punct de vedere economic judetul Sibiu a cunoscut,dupa 1990, modificari structurale radicale( atat sub aspectul organizarii juridice, cat si al formelor de proprietate). Industrie, prima componenta a activitatii economice a judetului Sibiu, avem: extractiva - sare, calcar, nisip; energetica - hidrocentrala Sadu, Gura Raului iar pe Olt la Avrig si Carta; constructii de masini - industria de armament - Sadu; utilaje miniere Sibiu; chimica - sare, acid sulfuric, pigmenti - negru de fum - si metalurgie neferoasa la Copsa Mica; materiale de constructii- sticla si articole din sticlarie la Medias si Avrig, prefabricate, var;  prelucrarea lemnului si mobila;  industrie usoara - confectii, tricotaje, textile, incaltaminte; industrie alimentara - panificatie si paste fainoase, carne si mezeluri, branzeturi, semipreparate,  zahar, conserve legume fructe.

Populatia si asezarile umane Analiza datelor furnizate de recensăminte arată că populaţia Judeţului Sibiu a avut o evoluţie ascendentă în perioada 1930-1977, volumul acesteia sporind cu peste 170.000 de locuitori în intervalul celor 47 de ani. Cea mai importantă creştere de aproximativ 16% – s-a înregistrat în perioada 1966-1977. După 1977 dinamica populaţiei Judeţului Sibiu a avut un trend negativ constant. Astfel, dacă la recensământul din 1977 populaţia totală era de 481.645 de locuitori, aceasta a scăzut continuu ajungând în anul 2002 la cifra de 422.224, ceea ce procentual reprezintă, o descreştere cu 12%.Densitatea populaţiei Judeţului Sibiu înregistrată în anul 2001 a fost de 81.6 loc/km². Raportată la densitatea populaţiei României această valoare este mai mică. În comparaţie însă cu densitatea populaţiei la nivel de regiune, ea este mai ridicată. În mediul urban densitatea populaţiei din Judeţul Sibiu depăşeşte atât media pe ţară cât şi media pe regiune.

Densitatea populaţiei în 2002

  total urban rural

11

România 94.0 54.6 45.4

Centru 77.4 60.2 39.8

Sibiu 81.6 68.0 32.0

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2003

La nivel de unitate administrativ teritorială, valorile cele mai ridicate sunt regăsite, aşadar, în mediul urban şi în special la nivelul oraşelor municipiu, Sibiu având o densitate de 1355.5 loc/km² iar Mediaş de 992.0 loc/km². Există însă şi oraşe cu o densitate a populaţiei foarte scăzută, exemplu în acest sens fiind Ocna Sibiului cu 49.9 loc/km² şi Tălmaciu cu 30.9 loc/km². În ceea ce priveşte mediul rural, majoritatea comunelor au o densitate redusă doar două comune situându-se peste media pe judeţ: Poiana Sibiului cu 122 loc/km² şi Brăteiu cu 84.6 loc/km².Comunele în care densitatea populaţiei este extrem de scăzută (sub 25 loc/km²) acoperă în general centrul şi vestul judeţului (Bruiu: 7.8 loc/km²; Mihăileni: 13.8 loc/km²; Chirpăr: 14.6 loc/km²; Cârta: 15.6 loc/km²; Porumbacu de Jos: 16.2 loc/km²; Marpod: 17.0 loc/km²; Brădeni: 18.9 loc/km²; Alţina: 20.7 loc/km²; Merghindeal: 20.8 loc/km²; Bârghiş: 21.1 loc/km²; Nocrich: 21.7 loc/km²; Arpaşu de Jos: 22.7 loc/km².

Structura pe medii

Cea mai mare parte a populaţiei Judeţului Sibiu este concentrată în oraşe, din totalul celor 443.556 de locuitori înregistraţi în anul 2000, 303.265 (68.4%) trăind în mediul urban. 55.5% din populaţia urbană este concentrată în Municipiul Sibiu iar 20.5% în Municipiul Mediaş. Distribuţia locuitorilor în celelalte oraşe se prezintă astfel: Cisnădie – 5.7%, Avrig – 5,3%, Agnita – 4.1%, Dumbrăveni – 2.9%, Copşa Mică – 1.7%, Miercurea Sibiului – 1,4%, Ocna Sibiului – 1.4%, Sălişte – 1,5% Tălmaciu – 3.0%.

Structura pe sexe În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei Judeţului Sibiu pe sexe se obsevă că ponderea populaţiei masculine este relativ similară cu cea a populaţiei feminine. Acest echilibru între ponderea populaţiei de sex masculin şi cea de sex feminin se regăseşte în majoritatea oraşelor şi comunelor din Judeţul Sibiu. Există însă câteva localităţi în care ponderea populaţiei feminine depăşeşte ponderea medie: Brăteiu: 51.6%; Ocna Sibiului: 51.6%; Mediaş: 51.7%; Dumbrăveni: 51.7%; Poplaca: 51.7%; Arpaşu de Jos: 51.8%; Cisnădie: 51.9%; Turnu Roşu: 52.4%; Orlat: 52.5%; Sibiu: 52.9%; Mihăileni: 53.4%; Apolodu de Jos: 53.6%; Poiana Sibiului: 54.8%.

12

Analizând datele comparativ cu România se constată că structura pe sexe este aproape identică cu cea înregistrată la nivel naţional.

Structura pe vârste Structura pe vârste este o componentă majoră a populaţiei datorită consecinţelor sale sociale. Ea imprimă o serie de caracteristici stilului de viaţă începând cu patternurile de consum economic şi terminând cu comportamentele culturale. Structura pe vârste este rezultatul acţiunii evenimentelor de dinamică demografică precum creşterea/scăderea natalităţii sau creştere/scăderea migraţiei. În anul 2000 populaţia vârstnică avea o pondere ridicată (16.3%), ceea ce înseamnă că populaţia Judeţului Sibiu a fost afectată în mare măsură de procesul de îmbătrânire demografică.

Structura după etnii Din punct de vedere al etniei, la recensământul din 1992 majoritatea locuitorilor Judeţului Sibiu (87.7%) s-au declarat ca fiind români. Totuşi această pondere este mai scăzută decât media la nivel naţional, unde persoanele de naţionalitate română reprezintă 89.5%. Persoanele de altă naţionalitate însumează un procent de 12.3%, 4.3% dintre acestea fiind maghiari, 3.6% germani iar 4.1% rromi. Procentul rromilor şi cel al germanilor este mai mare decât cel înregistrat la nivel naţional.

Structura etnică a populaţiei la recensământul din anul 1992  România Sibiuromâni 89.5% 87.7%maghiari 7.1% 4.3%germani 0.7% 3.6%rromi 1.8% 4.1%alte naţionalităţi 1.0% 0.4%total 100.0% 100.0%

Sursa datelor: Monitorul Oficial al Judeţului Sibiu, 2000

Cu cei 155.000 de locuitori permanenţi şi 25000 de locuitori temporari, în special studenţi, Sibiul este cel mai mare oraş din judeţ. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populaţiei este reprezentată de romani (94%) care convieţuiesc impreună cu germanii, descendenţi ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatură unguri, rromi şi o foarte puţin numeroasă comunitate evreiască, cu toţii contribuind prin influenţe culturale

13

specifice la viaţa oraşului.Aceeasi diversitate caracterizează şi viaţa religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu işi practică liber credinţa reformaţi, romano catolici, greco catolici şi evanghelici-lutherani. Structura socială a oraşului este bazată pe o experienţa de viaţa istorică şi multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparţinand diferitelor grupuri etnice, generaţii şi stiluri de viaţă, dând oraşului o aură specială. Principalele domenii economice care au întâlnit un teren bun de

dezvoltare în Sibiu sunt producţia de componente pentru industria automo-bilelor, domeniul logisticii şi ambalajelor, industria alimentară, a confecţiilor textile, comerţul şi producţia meşteşugărească, iar în ultimii ani au început să se dezvolte industria electronică şi tehnologia informatică, relevă un raport al unei instituţii de analiză. Cel mai important impuls pentru dezvoltarea economică a Sibiului a fost crearea Zonei Industriale Vest, un teren în suprafaţă de 115 hectare situat în vestul oraşului, în apropierea Aeroportului Internaţional Sibiu, şi a drumului european care traversează Sibiul.

Componente pentru companii celebre de maşini 28 de agenţi economici şi-au deschis 34 de unităţi de producţie: SNR Roulments din Grupul Renault, cu producţie de subcomponente auto, Corporaţia Continental AG - producătoare de sisteme electronice pentru autoturisme, Takata din Japonia, care produce airbaguri, firma Phoenix Mecano din Elveţia, care produce piese din mase plastice rezultate prin reciclare, Bellarma originară din Italia, care lucrează în domeniul confecţiilor şi accesoriilor din piele pentru industria modei, Pepiniera Mauritz, care este un centru de producţie, prezentare şi vânzare a plantelor ornamentale, Polisano Pharmaceuticals - firmă româ-nească producătoare de medicamente, firmele Marquardt şi Harting, care produc componente electronice, firma Kuhn Technolgy producătoare de matriţe şi scule pentru industria de automobile. Crearea acestei zone a atras investiţii de peste 200 de milioane de euro în Sibiu şi a rezultat în peste 2.500 de noi locuri de muncă.

Pentru a atrage şi a sprijini potenţialii investitori, municipalitatea sibiană a realizat căile de acces şi a introdus reţelele de utilităţi în zonă, investiţii ce se ridică la peste 10 milioane de lei.

Pe lângă o dezvoltare în domeniul industrial, Sibiul a cunoscut un impuls important în privinţa sectorului de retail şi multe nume sonore din domeniu au deschis puncte de lucru la Sibiu. Doar interesele politicianiste şi ale unui italian aventurier au zădărnicit planul administraţiei Johannis de finalizare a centurii oraşului. Ponderea şomerilor în populaţia stabilă, cu vârste cuprinse între 18 şi 62 de ani, a fost în luna iunie 2008 de 0,6%, adică doar 700 de persoane. În ceea ce priveşte salarizarea, judeţul Sibiu a înregistrat un venit mediu net lunar peste media pe ţară. În luna februarie 2009, venitul mediu net la nivel de judeţ era de 1.370 de lei, în condiţiile în care venitul mediu net pe ţară era de 1.358 de lei. Nivelul salariului mediu net pe judeţ a înregistrat astfel o creştere faţă de anul 2008, când pentru Sibiu această valoare s-a situat la nivelul de 1.213 lei.

14

Agricultura, silvicultura şi dezvoltarea rurală Agricultura

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are ca obiectiv principal restructurarea, modernizarea şi dezvoltarea sectoarelor agricol, alimentar şi forestier în vederea creşterii competitivităţii lor, în noul mediu de schimb. În planurile strategice naţionale de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, agricultura are prioritate maximă.

În judeţul Sibiu creşterea productivităţii în sectorul agricol şi valorificarea produselor agricole pot avea consecinţe importante asupra mediului rural, ceea ce ar putea determina o revigorare a satului.

Rolul agriculturii în economia judeţului Din întreaga suprafaţă a judeţului Sibiu de 543.248 ha, aproximativ 30%

este ocupată de munţi, 50% dealuri şi podiş, restul reprezentând aria depresionară de contact desfăşurată între aceste forme de relief.

Structura agriculturii este adecvată specificului zonei astfel încât sectorul vegetal şi cel de creştere a animalelor sunt bine reprezentate. În zona montană şi sub-montană,agricultura judeţului este profilată pe creşterea animalelor, preponderent creşterea ovinelor, o activitate de tradiţie. În zona colinară şi de podiş se cultivă cereale, cartofi, legume, dar este dezvoltat şi sectorul de creştere a animalelor, iar în Podişul Tîrnavelor condiţiile sunt propice culturii viţei de vie.

Producţia agricolă vegetală Pe suprafeţele agricole ale judeţului Sibiu se practicată o agricultură mixtăcultura cerealelor, viticultura, pomicultura şi creşterea animalelor, activităţile având ponderi diferite în producţia agricolă determinate de relief şi baza pedologică. Zona de sud-est a judeţului este caracterizată prin creşterea animalelor bovine, ovine şi porcine, a culturilor cerealiere în principal a porumbului şi a pomiculturii. Partea central estică de pe valea Hîrtibaciului, este zonă de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor.Localităţile care se remarcă prin producţii mai importante la principalele culturi sunt: - porumb-Mediaş, Avrig, Aţel, Bazna, Hoghilag, Laslea, Loamneş, Păuca, Porumbacu de Jos, Şeica Mare, Slimnic, Şura Mare; - cartofi – Avrig, Arpaşu de Jos, Cîrţa, Cîrţişoara, Gura Rîului, Porumbacu de Jos, Roşia,Sadu, Sălişte, Şeica Mare, Şelimbăr, Slimnic; - grâu şi secară – Sibiu, Avrig, Ocna Sibiului, Loamneş, Păuca, Slimnic, Şura Mică, Miercurea Sibiului.Comparativ cu nivelul producţiilor vegetale obţinute în anii anteriori se constată că, în anul 2007 şi anul 2008, realizările la unele culturi de bază şi produse animaliere au fost sub realizările anului.

Structura terenurilor agricole

15

Suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu este de 543.248 ha, ponderea principală fiind reprezentată de terenuri agricole şi terenuri cu vegetaţie forestieră, restul terenurilor ocupând doar 7% din suprafaţa totală.

Suprafaţa agricolă a judeţului Sibiu reprezintă 16% din suprafaţa agricolă a Regiunii Centru situându-se pe locul 4 după judeţele: Mureş, Harghita şi Alba. Dinamica fondului funciar agricol prezintă repartiţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă. Din studiul comparativ se constată o scădere a producţiei principalelor culturi în anul 2008 faţă de anul 2006 cum ar fi cultura rădăcinoaselor pentru nutreţ, cultura de cartofi, cultura cerealelor pentru boabe şi se observă creşterea producţiei la legume, la grâu şi secară, la fructe.În ceea ce priveşte numărul de animale în anul 2008 se constată o scădere faţă de anul 2006 la bovine, porcine, păsări şi o creştere a numărului de cabaline şi oi. Din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu se constată o creştere a numărului de animale în anul 2009 faţă de anul 2008 la ovine şi porcine şi o scădere a numărului de cabaline, păsări, familii de albine, Judeţul Sibiu dispune de o diversitate a materiilor prime de origine vegetală şi animală ceea ce permite dezvoltarea producţiei de bunuri alimentare.Numărul de unităţi în funcţiune în anii 2006, 2007 şi 2008 precum şi capacităţile de producţie pe 11 domenii principale sunt prezentate în Situaţia unităţilor agro-alimentare în funcţiune şi capacităţile de producţie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sibiu,2009.Pentru a cunoaşte opinia cetăţenilor judeţului despre agricultura judeţului, Serviciul Strategii şi Programe a conceput un chestionar care a fost distribuit primăriilor din judeţ. De asemenea, acesta a fost postat şi pe site-ul Consiliului Judeţean Sibiu la secţiunea chestionare unde a putut fi completat de către cei interesaţi. În urma centralizării acestor chestionare,printre aspectele cele mai importante menţionăm că majoritatea respondenţilor au optat pentru practicarea unei agriculturi extensive iar pentru comercializarea produselor agricole şi a derivatelor cea mai mare parte consideră necesară asocierea producătorilor.

Silvicultura Fondul forestier

16

Fondul forestier al judeţului Sibiu este specific formelor variate de relief ce caracterizează centrul ţării respectiv partea de sud a Transilvaniei, de la zona de podiş cu o altitudine de aproximativ 250 m la zona alpină cu o altitudine de peste 2.500 m ce o reprezintă Munţii Făgăraş.Pădurile sunt administrate prin cele 8 ocoale silvice respectiv: Sibiu, Agnita, Arpaş, Avrig, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Valea Cibinului – Sălişte. Suprafaţa fondului forestier în judeţul Sibiu în anul 2008 reprezintă 190.037 ha. În compoziţia pădurilor predomină răşinoasele, cele mai răspândite specii fiind molidul şi bradul pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş şi pădurile de foioase în special de fag şi de stejar în zona de deal.  Structura fondului forestier în anul 2008, pe categorii de folosinţă este următoarea:

Conservarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere indiferent de regimul de proprietate s-a realizat prin: - împădurirea terenurilor degradate -au fost împădurite 31 ha din terenurile degradate în zona Copşa Mică, cu o valoare totală a lucrărilor de 411.627 lei; - creşterea ponderii regenerării naturale prin aplicarea tratamentelor intensive adecvate: a. regenerări naturale: 61 ha; b. împăduriri integrale: 215 ha. - extinderea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, diferenţiate regional, în vederea asigurării stabilităţii şi a creşterii producţiei de lemn.

Vânătoarea Fondurile de vânătoare administrate de Direcţia Silvică Sibiu au scopul de a conserva biodiversitatea faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi al satisfacerii altor cerinţe socio-economice.Direcţia Silvică gestionează un număr de 17 fonduri de vânătoare situate în zona de deal şi de munte, cu o suprafaţă totală de 211.476 ha din care pădure 96.968 ha.

Pescuitul În judeţul Sibiu există un număr de 37 fonduri de pescuit în apele de munte din care 25 sunt râuri ce însumează 806,5 km iar 12 sunt lacuri cu o

17

suprafaţă totală de 652,7 ha.Direcţia Silvică Sibiu gospodăreşte un număr de 15 fonduri de pescuit, râuri cu o lungime de 475,5 km şi un număr de 11 fonduri de pescuit, lacuri cu o suprafaţă de 592,7 ha.Celelalte fonduri de pescuit sunt închiriate spre exploatare Asociaţiei Judeţene de Vânătoare şi Pescuit Sibiu (A.J.V.P.S.) reprezentând 10 râuri şi un lac de acumulare (Direcţia Silvică Sibiu, 2009). În administrarea Agenţiei Domeniilor Statului Sibiu sunt inventariate 479,45 ha luciu de apă reprezentând amenajări piscicole aflate în perimetrul localităţilor Ocna Sibiului,Loamneş, Săcel şi Brădeni (ADS Sibiu, adresa nr. 954/2008).Gospodărirea fondurilor piscicole din apele de munte dau posibilitatea obţinerii unor venituri ce se cifrează la aproximativ 10.000 RON/an şi care provin 60% din amenzi şi 40% din eliberarea permiselor de pescuit.Pe lângă gospodărirea fondurilor piscicole din apele de munte, Direcţia Silvică Sibiu are în obiectul de activitate şi producerea şi comercializarea păstrăvului de consum în ferma piscicolă. Această activitate se realizează în 2 unităţi de producţie - păstrăvării: - păstrăvăria Laiţa situată la 3 km de comuna Cîrţişoara, cu o suprafaţă de 6.000 mp, cu o capacitate productivă de 50 t/an; - păstrăvăria Valea Pinului la ieşirea din comuna Rîu Sadului, cu o suprafaţă de 435 mp luciu de apă şi o capacitate productivă de 10 t/an. Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse. Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.

Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.In Sibiu exista in momentul de fata o puternica baza culturala formata

18

din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee.

La numai 10 km nord de Sibiu se afla statiunea Ocna Sibiului cunoscuta prin salba de lacuri sarate cu puternice efecte curative. Sibiul este inconjurat pe doua laturi de inaltimile Carpatilor, la sud Muntii Fagaras de la Transfagarasan la Defileul Oltului, iar pe latura vestica Muntii Lotrului si in continuare Muntii Cibinului. Statiunea Paltinis se afla aici la cea mai inalta altitudine din tara.Descoperiti prin intermediul acestei pagini o parte din acest patrimoniu national. Sibiul ofera o multitudine de posibilitati pentru petrecerea timpului liber. Numeroase spectacole si activitati cultural artistice si sportive se desfasoara saptamanal aici. Orasul medieval Sibiu are multe atractii turistice, monumente ale naturii, muzee si situri culturale ce pot fi explorate.

Dotari sanitare si sportive Sănătate

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, aici găsindu-se:

Spitalul Clinic Județean de Urgență; Spitalul Clinic de Pediatrie; Spitalul Militar de Urgență; Spitalul CFR; alte spitale și clinici importante de stat sau private.

Sport Sibiul s-a remarcat mai ales prin calitatea echipei de baschet municipale, CSU Atlassib Sibiu, una dintre echipele de top ale campionatului de baschet al României. Fotbalul a avut de suferit în ultimii ani din cauza lipsei fondurilor și a interesului.Echipele locale de fotbal sunt:

Atletic Sibiu (Divizia C) FC Sibiu Voința Sibiu (Liga I) Partidele de acasă se desfășoară din 21 august 2009 pe Stadionul

Municipal, unde juca pe vremuri (1986-1996) Inter Sibiu în divizia A.

19

Orientarea sportivă are vechi tradiții în Sibiu. Sibianul care a promovat în România acest sport, Heintz Dezideriu, a adus orașului faima de a deține, chiar și în prezent, recordul mondial de participare la un concurs de orientare: 38000 de participanți, in anul 1980.

Cadrul cultural-istoric Învăluit în istorie și tradiţie, Sibiu este unul dintre cele mai reprezentative oraşe ale culturii româneşti. Oraş cunoscut al lumii moderne, aşezare ce aduce din timpuri străvechi în lumea modernă frumuseţea şi farmecul vieţii de cetate, Sibiul este fondat pe locul unei mai vechi aşezări, probabil slave, imediat după mijlocul secolului al XII-lea, de către coloniştii saşi din teritoriul Rin-Mosela. Oraş mesager al culturii româneşti, Sibiul are în prezent o puternică bază culturală formată din 2 teatre, o filarmonică, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse, precum şi 10 muzee, găzduind de-a lungul timpului între „zidurile” sale nume mari de artişti. Sibiul este locul unde s-a deschis primul muzeu de pe actualul teritoriu al României, Muzeul Brukenthal, la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis în Europa şi poartă numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal, care şi-a donat vastele colecţii personale de artă şi o impresionantă bibliotecă pentru a se înfiinţa acest muzeu care este găzduit în fosta lui reşedinţă. Dintre operele care se găsesc în Galeria de Artă a muzeului, amintim lucrări semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Dürer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck şi Titian. Oraşul Sibiu este considerat pe bună dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase şi mai bine conservate oraşe istorice din România si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se întinde pe 80 de hectare. Cetatea medievală a Sibiului, rămasă intactă după doua războaie mondiale şi neatinsa de regimul comunist, păstrează încă spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse. Împrejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inestimabilă valoare culturală cunoscută sub numele de 'Mărginimea Sibiului', precum şi staţiunea Păltiniş, Munţii Făgăraş de la Transfăgărăşan până la Valea Oltului şi satele săseşti din jur, contribuie într-o şi mai mare măsură la reputaţia Sibiului de cea mai importantă destinaţie turistică din România. Sibiul este situat în partea sudică a Transilvaniei, pe râul Cibin, foarte aproape de centrul geografic al României, în depresiunea Cibinului şi în apropierea Munţilor Făgăraşului (circa 20 km), Cibinului (12 km) şi Lotrului (circa 15 km), care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord și est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Cele mai importante puncte turistice din judetul Sibiu

20

Turnul Sfatului, Piața Mică nr. 1.Este unul dintre cele mai cunoscute

monumente ale oraşului Sibiu. Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324 (Piaţa Mică Nr. 31, azi refăcută). În forma sa actuală, turnul Sfatului se ridică pe înălţimea a şapte etaje retrase succesiv, având faţadele marcate prin deschideri înguste de forma unor metereze. La parter are o amplă trecere boltită. Accesul în interior este posibil printr-o uşă de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scări spiralate, se ajunge la etajele superioare. Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii, fiind supraînălţaţ şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat, probabil, doar nucleul ridicat până la înălţimea primului etaj.

   Casa Artelor, Piața Mare nr. 21.Cu cele 8 arcade, este una dintre cele

mai frumoase clădiri din Sibiu. Clădirea a fost ridicată în sec. 15 şi a fost cunoscută sub denumirea de Casa Măcelarilor, după numeroasele magazine de la parter care existau aici.

21

  Turnul Scărilor, Piața Huet.Este singura poarta păstrată din prima

incintăde fortificaţii şi datează din sec. XIII. O inscripţie menţionează data de 1542, anul când a fost renovat. O boltă in arc permite accesul spre oraşul de jos prin scări în niveluri.

   Zidurile Cetății.A 3-a centura de fortificaţii a fost ridicată în sec. 14 şi

consolidată în sec. XVII. În prezent se păstrează porţiunea de zid de-a lungul întregului bulevard Coposu şi de-a lungul străzii Manejului, precum şi 3 turnuri de apărare: Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor.

   Turnul Gros, Bd. C. Coposu.A fost ridicat în sec. XVI. Primul teatru

Din Sibiu a funcţionat în acest turn din 1778. Recent a fost renovat complet şi integrat în Sala Thalia.

22

   Bastionul Haller.Se află situat la capătul Bd. Coposu şi a fost construit

în1552. De la bastionul Haller porneşte latura de nord a cetăţii, cu zidurile păstrate de-a lungul străzii Manejului pana la Biserica Ursuline.

   Primăria Veche.Construcţia a fost ridicata la sfârşitul sec. XV şi este cel

mai mare ansamblu gotic civil din Transilvania. Clădirea a fost transformată în primărie în anul 1549 şi a fost folosită ca atare până în 1948.

   Casa Haller, Piața Mare 10.Este construită în stil Renascentist, care

păstrează multe elemente din clădirea originală din sec. XV-XVI, cum ar fi portalul cu blazon, intrarea în arcade şi decoraţiunile. Casa a fost in proprietatea familiei Haller timp de 345 de ani.

23

  

Bobel House, Str. Avram Iancu nr. 16.Cea mai veche locuinta dinSibiu.

   Podul Minciunilor.Primul pod din fier forjat din România, construit in

1859 de Fredericus Hütte, face legătura între Piata Mica şi Piaţa Huet.

  Piața Mare.Piaţa Mare a fost prima dată menţionată în 1411 ca piaţă de

cereale. Începând din sec. XVI piaţa a devenit centrul vechii cetăţi. Execuţiile publice şi adunările publice aveau loc aici. Timp de sute de ani a fost denumită Grosser Ring sau Grosser Platz. Între războaie s-a numit Piaţa Regele Ferdinand, comuniştii au denumit-o Piaţa Republicii, iar din 1990 s-a revenit la denumirea originală. Piaţa are o lungime maximă de 142 m, iar în lăţime 93 m, fiind una dintre cele mai mari din Transilvania. Latura de sud a pieţii este declarată monument arhitectural.

24

  Piața Mică.Prin clădirile medievale păstrate în forma originală şi prin

numeroasele obiective de interes turistic care se găsesc aici, Piaţa Mică reprezintă un important punct turistic pentru orice vizitator. In evul mediu, în aceasta piaţă (cunoscută în documente şi sub numele de 'circulus parvus') existau casele de locuit şi atelierele meşteşugarilor sibieni. Aici se găsesc câteva din cele mai importante atracţii ale oraşului: poarta de urcare în Turnul Sfatului, Podul Minciunilor, Muzeul Franz Binder, Muzeul Emil Sigerus, Muzeul Farmaciei, Casa Luxemburg, numeroase terase si cafenele.

Piața Huet.Piaţa Huet se desfăşoară în jurul Catedralei Evanghelice caredomină locul. Pe acest loc a existat prima incinta de fortificaţii a orasului. Pe locul actualului Liceu Brukenthal exista o şcoală încă din sec. XIV. Actuala construcţie datează din 1786.

Orașul de Jos.Strada 9 Mai, cea mai veche strada a oraşului, a purtatmult timp denumirea de strada Elisabeta. Intersecţia străzii 9 Mai cu strada Ocnei este considerată centrul Oraşului de jos. Locul se numeşte Piata Dragoner. Până în 1976, în mijloc era amplasată, sub forma de insulă, clădirea care adăpostea sediul dragonilor austrieci. Pe strada Azilului se ajunge la Biserica Azilului şi la Azilul de bătrâni, menţionat prima dată documentar în anul 1292, când biserica ordinului cruciaţilor Sf. Spirit organiza aici pentru bolnavi şi săraci primul spital din Sibiu. Strada Turnului

25

a fost in Evul Mediu una dintre cele mai importante străzi ale oraşului. Intersecţia cu strada Faurului a fost odinioară cunoscută sub numele de Piaţa Coroana. Situat pe locul unor aşezări omeneşti din neolitic, păstrând sub vatra oraşului urmele vechii aşezări romane Caedonia, Sibiul este atestat într-un document databil în perioada 1192-1196 ca "Praepositus Cibiniensis".În evoluţia ţării, creaţia de valori spirituale a îndeplinit firesc,

un rol de liant şi de fundament al afirmării identităţii naţionale. Astfel spus, referindu-ne la Sibiu se poate spune că este judeţul cu 18 muzee şi case memoriale. Caracteristice Sibiului sunt Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale "Astra", Muzeul de Istorie şi Muzeul de Istorie Naturală. Încă din secolul al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei Samuel von Brukenthal începe să-şi adune colecţiile de tablouri, antichităţi

şi cărţi rare, pe care le va expune în muzeul ce îi poartă şi azi numele. Monument de arhitectură în stil baroc austriac, muzeul a fost deschis pentru public în anul 1817.

Alte monumente de arhitectură care-şi păstrează nealterat specificul medieval sunt: Turnul Sfatului (primul sediu al Sfatului Orăşenesc), Biserica Parohială Catolică, Scara Fingerling, Pasajul Scărilor, Podul Minciunilor, Biserica Parohială, Biserica Ursulinelor. De asemenea se mai pot enumera turnurile de apărare ale cetăţii Sibiului în Evul Mediu, construite de meşteşugarii breslaşi, care se mai păstrează pe strada Cetăţii şi Primăria veche, construită în stil gotic în sec. al XV-lea. Aici a funcţionat primăria oraşului între 1550-1948.

 

 

26

În ansamblul vieţii culturale sibiene, o vie activitate o desfăşoară Teatrul de stat "Radu Stanca", cu cele două secţii, română şi germană, Biblioteca "Astra" având sediul în Palatul Asociaţiei Transilvane pentru Literatură şi Cultura Poporului Român şi care prin mărimea şi valoarea fondului de carte impune cultul faţă de cuvântul tipărit, Filarmonica, Teatrul pentru copii şi tineret "Gong", Şcoala de arte, Centrul judeţean al creaţiei populare "Cindrelul - Junii Sibiului", cărora li se alătură cele 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53 cămine culturale, 5 cinematografe şi 291 biblioteci. Prin aceste instituţii de cultură se asigură revigorarea identităţii culturale şi naţionale, a sentimentului de apartenenţă la cultura şi civilizaţia latină, aportul culturii româneşti în conceptul culturii europene şi universale, precum şi vocaţia de originalitate şi deschidere a poporului român. Arhitectura populara romaneasca se caracterizeaza in primul rand prin ingeniozitate, prin diversitatea solutiilor gasite pentru diferite probleme, prin eleganta liniilor si echilibrul volumelor.Gospodariile sunt construite diferit, in functie de clima, de ocupatie, dar si de starea social-economica a celor care le locuiau. De exemplu, in regiunile pastoral-agricole, apar gospodariile cu curte dubla, iar in cele cu sate imprastiate, unde ocupatia predominanta este pastoritul si cresterea vitelor, casele au ocol intarit, asemanandu-se unor cetati in miniatura.Caracteristicile geografice se regasesc si in arhitectura caselor la munte casele au acoperisuri inalte, cu pante inclinate; la campie, in schimb,

27

acoperisul imita pantele domoale ale reliefului.Materialele de constructie difera de la o regiune la alta: se foloseste lemnul de brad, stejar, fag, (padurile imense care acopereau in trecut suprafata Romaniei constituind principala sursa de materie prima pentru arhitectura taraneasca), dar si piatra, pamantul batut sau amestecat cu paie si pleava si folosit sub forma de bulgari sau chirpici, caramizile.Arhitectura populara este in primul rand (mai ales in regiunile mai inalte) o arhitectura a lemnului. De aceea, din cauza perisabilitatii materiei prime, cele mai vechi monumente de lemn nu depasesc 400 de ani.

a).Tipuri de locuinta

Bordeiul este cea mai veche forma de locuinta, ramasa din vremuri preistorice si cunoscuta in majoritatea tarilor europene. In regiunea de campie bordeiul era o prezenta obisnuita, fiind intalnit atat la taranimea instarita, cat si la conacele boieresti sau chiar la biserici. In sudul

Olteniei, unde bordeiul se construia in intregime din lemn de stejar, pretul sau era mai mare decat al unei case aflate la suprafata solului.Bordeiele se intalneau in special in campia Dunarii. Cu timpul, ele au inceput sa fie folosite doar de oamenii saraci, care scobeau pamantul fara a mai aseza scheletul de lemn, care era inlocuit cu un perete de nuiele.

La intrare se afla o prima camera (garlici), in panta, care ducea pana la nivelul incaperilor. In camera imediat urmatoare se afla vatra. In loc de cuptor se folosea testul, un capac rotund si adancit din lut (rar din piatra sau tuci), fabricat de femei in timpul unei sarbatori speciale numita repotinul testelor. Sub acesta se facea focul. Dupa ce se incingea, testul era asezat peste alimentele ce urmau a fi gatite, punandu-se jar deasupra si imprejurul sau.Din camera principala se deschideau lateral incaperi folosite drept camara (sau chiar grajd) si odaie de locuit. Odaia de locuit era incalzita printr-o soba oarba, focul facandu-se intr-o gaura ce pornea din vatra camerei principale. Paturile erau asezate de-a lungul peretilor.Unele bordeie aveau chiar cinci camere, din cele doua laterale deschizandu-se alte doua.Acoperisul bordeiului era facut din paie si pamant. Casa, construita la suprafata solului, are particularitati diferite de la o zona la alta, amintind uneori de antichitate, alteori de popoarele cu care romanii au intrat in contact de-a lungul istoriei.Incaperile obisnuite ale casei taranesti erau tinda, camera de locuit, camara, camera curata, podul si pivnita. Fiecare incapere avea de obicei mai multe functii. Viata de familie se concentra de regula in jurul incaperii in care se afla focul, care dadea caldura, cu ajutorul caruia se preparau alimentele si care asigura lumina in timpul noptii. La casele vechi in incaperea cu vatra locuia intreaga familie.

28

Tind, constituia camera de trecere, adapostind in unele zone si cuptorul de paine sau vatra libera, caz in care era folosita ca bucatarie. In multe parti ale Romaniei, in tinda se depozitau obiectele de uz gospodaresc si unele provizii. Tinda e folosita uneori si pentru locuit, insa paturile apar aici destul de rar. In casele vechi, podeaua tindei era facuta din pamant batut si lipit, formand o pardoseala neteda ce se lipea in fiecare saptamana, pentru a se asigura intretinerea sa in bune conditii.In odaia de locuit se afla de obicei vatra, (atunci cand nu se afla in tinda) sau la casele cele mai vechi, cuptorul.In camara, numita si celar in Oltenia, Muntenia si Moldova, se depozitau uneltele de munca, alimentele si instrumentele folosite la industria casnica textila.Incepand cu secolul al XIX-lea in structura casei taranesti este inclusa si odaia curata (numita si odaie frumoasa, casa curata, casa mare, casa buna, odaia din sus), in care se pastrau cele mai frumoase mobile si tesaturi. Aceasta era folosita ocazional, de sarbatori, sau pentru oaspeti. Rolul sau sarbatoresc este aratat si de faptul ca de obicei nu are sistem de incalzire.In pod se pastrau in primul rand proviziile lazile mari pentru cereale, putinile cu branza si tot aici se agata carnea pentru a fi afumata.In pivnita se depozitau fructele, butoaiele cu tuica sau vin, vasele cu muraturi si zarzavaturile. Pivnita insa nu apare in componenta caselor de pe tot cuprinsul tarii.La inceputul secolulului al XIX-lea, cel mai intalnit tip de locuinta era casa cu o singura camera. Apare apoi casa cu camara, incaperea de locuit continuand sa se numeasca casa. Casa cu camara se mai intalneste si astazi in Muntii Apuseni.O noua etapa o reprezinta casa cu tinda, raspandita in special in nordul si centrul Transilvaniei, in Moldova, nordul Olteniei si Muntenia.Un alt tip de locuinta cuprinde camera de locuit, tinda si camara de alimente.Locuinta traditionala cu planul cel mai complex are doua camere despartite printr-o tinda, in fundul careia se afla camara. Camara se putea gasi si de-a lungul peretelui din spate al camerei de locuit. Una din incaperi (camera curata) se foloseste doar ocazional, in zilele de sarbatoare sau pentru oaspeti.Caracteristica pentru casa romaneasca traditionala, indiferent de tipul acesteia, este prispa, asezata in cele mai multe cazuri la fatada casei. Prispa constituie un spatiu de adapost, dar si de munca. Ea are un rol foarte important in estetica locuintei, fiind frumos impodobita.Casa taraneasca se dezvolta de obicei pe orizontala. De aceea, locuinta cu un singur nivel este intalnita fara exceptie in toate satele Romaniei, indiferent de vechime, plan sau arhitectura. Casa cu etaj se gaseste in proportie de 40%, aparand la sate incepand cu secolul al XVIII-lea. La parter erau situate pivnitele, camarile si mai tarziu bucatariile de vara si chiar odaile de locuit. La etaj se gaseau camerele de locuit si cele cu caracter sarbatoresc. In Muntenia, Oltenia, Moldova si Dobrogea, casele cu etaj amintesc de constructiile din Peninsula Balcanica. In aceste zone se diferentiaza doua tipuri de case: casa intarita, asemanatoare culelor (locuinte boieresti fortificate), la care scara de

29

acces era aparata de un zid si o usa puternica si casa cu foisor, la care in dreptul etajului se afla un spatiu larg cu functie practica, numit si cerdac. Casa cu foisor, intalnita la sud si est de Carpati, este unul din cele mai valoroase tipuri ale arhitecturii romanesti. Foisorul este de fapt o largire a prispei in dreptul intrarii in locuinta, casa fiind construita pe o temelie inalta de piatra, intrarea in pivnita fiind situata sub foisor.Si in Transilvania, in zona Hunedoarei, apar case cu etaj inrudite cu cele oltenesti, locuinte monumentale construite din piatra (de altfel, in zona Hateg isi inaltasera regii daci cetatile, deci arhitectura in piatra are aici o veche traditie).In jurul Sibiului se intalneste casa cu pridvor, o

constructie asemanatoare cu foisorul, insa si cu influente sasesti.Cele mai multe si mai interesante case cu etaj se intalnesc insa in sudul Carpatilor. Acestea au la parter o pivnita incapatoare, usor de supravegheat, adapost ideal pentru viticultorii si pomicultorii din zonele de deal si munte.Se intalnesc si locuinte de pamant sau chirpici, in campia Munteniei si a Olteniei.Acoperisul

caselor este de obicei in patru ape, exceptiile fiind datorate contactului cu populatiile straine. Pe coama acoperisului se asaza randuri de sindrile taiate in forme diferite, iar la capete pot sta bucati de lemn sculptat, numite tepi. Tepii pot fi si din ceramica smaltuita, viu colorata, reprezentand de obicei pasari.Camera de locuit si camera curata contin un mobilier adaptat functiei lor. Interiorul se caracterizeaza prin patru puncte de greutate, repartizate simetric unul fata de celalalt: coltul cu sistemul de incalzit sau preparat hrana; coltul cu patul; coltul cu lavitele (asezate in unghi) si fata de masa; coltul cu dulapul de vase. Centrul incaperii ramane liber. Tot acest aranjament este dovada unei atente economii de spatiu, piesele de mobilier fiind de multe ori incastrate in pereti sau fixate in pamant, formand un schelet fixat pe doua sau trei dintre laturile incaperii.b).Decoratii si motive decorative Locuinta era un adapost in fata intemperiilor, a strainilor, dar trebuia sa ofere protectie si fata de fiintele nevazute care populau credintele taranilor. De aceea, stresinile, ferestrele, usile, vatra si grinzile tavanului erau impodobite cu un decor cu caracter protector, superstitios.Decoratia cea mai bogata se intalneste la prispa si foisor, care erau ideale pentru sculptura. Motivele predominante sunt cele geometrice, insa apar si elemente florale, zoomorfe si chiar stilizari antropomorfe, numeroase simboluri legate de credintele trecutului.c).Porti si garduri Portile si gardul, care protejau taranii de duhurile malefice, purtau uneori diverse simboluri cu caracter protector. Uimesc prin frumusetea decoratiilor portile monumentale de lemn din

30

Maramures, Targu Jiu, Sibiu, Fagaras, Cluj, Valcea, Buzau, Ciuc si Odorhei, unde pe toata suprafata stalpilor apar ornamente geometrice si vegetale.Portile din piatra se intalnesc mai ales in Transilvania, unde e mai dezvoltata arhitectura din caramida.La constructia gardurilor se foloseau ca materiale de constructie nuielele, ulucii, trestia si mai putin caramida sau piatra.

Portul popular traditional si folclorul sibianPortul popular traditional si folclorul sibian Aşa cum a fost el întâlnit până la începutul secolului al XIX-lea, portul popular sibian s-a caracterizat prin simplitatea sa, majoritatea pieselor sale componente fiind produse ale gospodăriei propri.La costumul femeiesc, piesele "de rezistenţă" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, "şurţele"(şorţurile) negre sau "vinete", în două sau trei foi, catrinţele roşii, "româneşti" sau "oacheşe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roşii şi "ciucurei" în aceeaşi tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor.Ia este principala piesă de port femeiesc şi se întâlneşte în două variante: -dintr-o singură bucată numită ciupag -din ciupag şi poale, variantă folosită mai ales în zilele de lucru. Cu sau fără "beată", la fetiţe ia se încheie în faţă, iar la fete şi neveste, peste

umăr, în partea stângă. Mânecile iei se sfârşesc întotdeauna cu "fodori" încreţiţi, tiviţi cu "cheiţă", "cipcă" sau "colţişori negri". În afară de ia "de purtare" sau de cea "de duminica", se mai întâlneşte şi cea purtată doar în anumite momente importante

cum ar fi: ia de mireasă şi ia de înmormântare, la acestea diferind doar ornamentaţia.Ia "de purtarea" se confecţionează din pânză de cânepă sau de bumbac, iar cea "de duminica" din pânză de bumbac sau giolgiu. Ceea ce dă farmec iei tradiţionale este ornamentaţia sa bogată, realizată cu arnici negru cu care se coase pe lângă "frunzele" de pe piept, "şâruri"(şiruri), iar pe lângă cele de pe mânecă, "purecele" şi "crace". La ornarea "betei" se foloseşte şi arnici galben şi foarte rar "sârmă".Fustiţa, confecţionată din giolgiu, această piesă se purta pe sub poale, strânsă pe corp şi legată de mijloc cu băieri. În partea inferioară, fustiţa se orna cu dantele şi panglici de diferite culori.Cămeşoaia, piesă de port de uz casnic, era folosită cu precădere drept "cămaşă de noapte". De un croi simplu, din pânză de cânepă, bumbac sau mai nou din "finet", ea a fost folosită mai ales de către femeile în vârstă.

Şurţul(şorţ), era nelipsit din costumul tradiţional fiind purtat în faţă, fie direct peste "poale", fie peste rochie.

Cătrinţa. Spre deosebire de şurţ, cătrinţa nu era purtată decât de la o anumită vârstă, corespunzătoare cu majoratul de astăzi. Executată din ţesătură de lână, cu beteală din lânică, arnici, mătase sau "sârmă", cătrinţa tradiţională s-a întâlnit

31

în următoarele variante:cătrinţa oacheşă, care are fondul negru şi vărgi colorate pe întreg câmpul;cătrinţa neagră, care are fondul negru şi ornamentaţie sobră;cătrinţă săliştenească, confecţionată din postav negru cu ornamente "tipărite", este renumită prin frumuseţea şi eleganţa ei. La toate tipurile de cătrinţe sau şurţe, în partea inferioară se ataşează "colţi" sau ciucuri şi pe margini, "colţi" şi "rotiţe".

Pieptarul, este o piesă arhaică a portului tradiţional, purtată în anotimpul friguros în locul laibărului, dar şi vara de către miri, până în primele decenii ale secolului al XIX-lea. El era confecţionat din piele de ied sau miel, cu lâna înăuntru. În trecut s-au întâlnit două tipuri de pieptare:pieptarul "înfundat", de tip arhaic, încheiat la subsuoara stângă şi cu nasturi confecţionaţi din "pojiţă" sau chiar cu copcii;pieptarul "crăpat" sau "spintecat", deschis la faţă, specific Mărginimii Sibiului.

Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămaşa cu mânecă largă sau cu pumnaşi, cioarecii albi, strânşi pe picior, laibărul şi recălul din postav negru, la care iarna, se adauga buboul.Cămaşa, lungă până la genunchi în trecut şi mai scurtă în vremurile mai apropiate(secolul al XX-lea), cămaşa se purta peste cioareci, încinsă cu şerparul. La gât, aceasta se încheia cu copcii sau foarte rar, cu băieri prevăzute la capete cu ciucuraşi.Cămaşa "de zi de lucru" era confecţionată din pânză de cânepă sau bumbac, croită cu mâneca largă sau cu "pumnaşi". Ornamentaţia acestui tip de cămaşă se realiza cu "pui" cusuţi cu arnici negru, în motive simple, grupaţi la guler, la gât şi în partea de jos a mânecilor.Cămaşa "de duminica" se confecţiona din pânză de bumbac, având "fustă" încreţită la spate şi o ornamentaţie mai bogată decât surata ei cotidiană, realizată tot prin "pui", modelele mai cunoscute fiind: "brânelul", "chişatul boului", "feregile" etc. De o parte şi de alta a "gurii" cămaşii se broda într-o formă stilizată iniţialele numelui purtătorului, o formă mai aleasă a ornării mânecilor constituind-o aşa zisul "ajur".Din rândurile cămăşilor "de duminica", se evidenţiază "cămaşa de mire", piesă de rezistenţă a costumului bărbătesc, precum şi "cămaşa de înmormântare". Începând cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, feciorii au început să poarte pe sub cămaşa tradiţională, cămaşa "nemţească", "de cumpărat".

Cioarecii. Având ca părţi componente: cracii, turul, flinticul şi veaca, această piesă era nelipsită din costumul tradiţional. Cei purtaţi vara, se confecţionau din pânză de cânepă, cu urzeala din fuior sau bumbac şi băteala din "păcişe" sau câlţi, pentru zilele de lucru şi din pânză "bumbac în bumbac", ţesută în trei sau patru iţe, "în ochiuri", pentru zilele de sărbătoare.Pentru iarnă, cioarecii "de zi de lucru" se confecţionau din pănură albă, comună, iar cei "de sărbătoare", din pănură de lână ţigaie. Indiferent de materialul folosit, cioarecii se croiau şi se coseau în sat, chiar şi de către bărbaţi, cu buzunare false, ei fiind purtaţi peste

32

izmene, strânşi pe picior, cu sau fără manşetă, la cei "de sărbătoare" aceasta fiind tivită cu o bandă neagră. Pe corp, cioarecii erau strânşi cu ajutorul "brăcinarului"(curelei), confecţionat din cânepă la copii şi din piele la adulţi, introdus pe veacă.Între cele două razboaie mondiale, sub influenţă orăşenească, au apărut cioarecii largi, tip pantalon, confecţionaţi din acelaşi material ca şi cei "clasici".

Izmenele.În trecut, până la vârsta de zece ani, copii purtau izmene "fără tur", prinse de corp fie cu un brăcinar(curea) introdus pe veaca lor şi strâns mai apoi cu ajutorul unui "sclimpuş" din lemn, fie vârâte sub unul purtat direct pe piele, ani de zile la rând.Ca material, acestea se confecţionau din pânză de cânepă ţesută în două iţe, cu urzeala din fuior şi băteala din "păcişe", cu un croi simplu, nepretenţios. Este de menţionat faptul că, adesea, vara, nu numai copii dar chiar şi unii bătrâni, umblau numai în izmene.Pantalonii, au intrat în costumul bărbătesc după primul război mondial, aceştia fiind clasificaţi ca pantaloni "de zi de lucru" şi "de duminica". Ei au înlocuit cioarecii albi, greu de păstrat curaţi mai ales în timpul muncii, pentru confecţionarea lor folosindu-se pânza încernită sau pănura neagră sau săină. Pentru pantalonii de sărbătoare, s-au folosit ulterior ţesăturile industriale sau docul şi postavul.Spre deosebire de cioareci, pantalonii vârstnicilor nu sunt prevăzuţi cu veacă, ei fiind strânşi pe corp cu ajutorul brăcinarului din piele. Pantalonii copiilor erau prevăzuţi însă cu "hozăntragăne".Pieptarul, piesă de acelaşi croi şi aceleaşi ornamentaţii ca şi cel femeiesc. De menţionat este faptul că între cele două războaie mondiale, majoritatea pieptarelor folosite în sat au fost confecţionate de către cunoscutul creator popular din Sebeşu de Jos, Sibiu, Mochie Ritivoi. Alte piese de port popular folosite atât de femei cât şi de bărbaţi sunt: laibărul, recălul, cojocul(ciobănesc(păcurăresc cu lâna în afară) şi cel săliştenesc cu lâna înăuntru), cojocica şi bituşca provenite din mărginime, bluzul, şurţul(şorţul) şi nu ultimul din lista costumului bărbătesc fiind şerparul.Folclorul coregrafic românesc (identificat și ca dansul folcloric românesc sau, la plural, dansuri populare românești ori jocuri populare românești) adună toate manifestările privitoare la dans produse de cultura spirituală populară la români. Sincretismul foarte puternic al folclorului românesc în general determină o relație de interdependență între dansul popular și muzică (tot odată cu aceasta, și cu textul literar scandat sau cântat). Dansul folcloric nu poate fi conceput în lipsa cuplului muzică-text, cele două asigurându-i ritmul caracteristic și tematica, prin care cercetătorii deduc funcționalitatea unui dans (ritualul căruia îi este atașat și importanța în contextul respectiv).Caracterul sincretic al folclorului mai poate fi urmărit și la alte popoare (un studiu comparativ util ar presupune diferențierea contextelor de dans la români față de națiunile vecine); totuși, în multe cazuri, interrelaționarea celor trei tipuri de folclor este mai puțin fidelă sau simplificată. Vestul european atestă multe culturi unde dansului îi este suficientă muzica fără text (instrumentală), iar în lume există culturi unde dansul este acompaniat doar de scandări sau recitări rituale. Cu toate că

33

asemenea cazuri există și în folclorul românesc, generalitatea corespunde relației complete (text-muzică-dans).Școala românească de folcloristică a debutat în secolul XIX și a studiat mai întâi, înainte de impunerea unei metodologii științifice (începutul secolului XX), folclorul literar și muzical. Folclorul coregrafic a căpătat interesul cercetătorilor abia după formarea unei școli de dans românești și corelarea ei cu tradiția atestată prin folclor.

 

Muzica populara romaneasca si dansurile populare romanesti sunt pline de energie antren si pot fi savurate la nenumaratele festivale traditionale ce au loc in toata tara. Muzica intensa si ritmica este creata in principal din trei instrumente: cetera, care se aseamana cu o vioara care scoate sunete inalte; zongora, tot un instrument cu corzi mai mare, si doba, o toba din lemn si piele de capra.Dansatorii sunt imbracati in costume populare de sarbatoare si executa dansuri vioaie,energice si pline de viata, dansurile fiind in cerc sau cu parteneri. Cantatul si batutul din palme acompaniaza de regula muzica in timpul dansului.Muzica si dansul popular sunt traditii inca deosebit de importante in viata romanilor.

Festivalurile, sarbatori folcloriceFestivalurile, sarbatori folclorice

Sibiu Jazz Festival, ediţia a XL- a – Fundaţia Sibiu Jazz FestivalSibiu Jazz Festival este considerat unic în România, având în vedere

longevitatea, consecvenţa şi numărul impresionant de celebrităţi ale genului care l-au onorat cu prezenţa. Este cel mai important festival de acest gen din ţară şi unul dintre cele mai vechi festivaluri de jazz din lume. La cea de a XL-a ediţie, Festivalul oferă timp de 8 zile concerte şi spectacole în spaţii convenţionale şi neconvenţionale, prezentare de filme artistice cu coloana sonoră blues, negro spiritual şi jazz, întânirea şcolilor de jazz din România, concerte nocturne, spectacol de muzică şi dans cu ocazia zilei Europei, prezentare de modă/ design vestimentar pe muzică de jazz, parada jazzului, muzic market – unde muzicienii români vor avea posibilitatea să se întâlnească cu promotori din Europa, spectacole de dans pe muzică de jazz şi multe altele.

Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (28 mai-6 iunie)

34

Cel mai important festival al artelor spectacolului din România. Include peste 350 de evenimente prezentate de companii din peste 70 de ţări. Cea mai spectaculoasă secţiune este cea a spectacolelor de stradă şi a concertelor din Piaţa Mare.

Festivalul Internaţional de Film Transilvania – ediţia a IX-a, 9 iunie – 13 iunie

Acest festival este cel mai important din ţară în domeniu aflat în organizarea Asociaţiei pentru Promovarea Filmului Românesc. Prima ediţie a avut loc în anul 2002 în Cluj Napoca, iar din anul 2007 când Sibiul a deţinut statutul de Capitală Culturală Europeană evenimentul se organizează în ambele oraşe. Scopul acestei manifestări este de a promova arta cinematografică şi aduce în atenţie unele din cele mai importante filme ale momentului, după crtiterii ce ţin de originalitatea subiectelor şi forţa imaginilor.În cele patru zile de festival vor rula peste 30 de proiecţii, iar publicul cinefil va avea ocazia să întâlnească nume importante din industria de film din România. Proiecţiile vor avea loc la Sibiu în perioada 9 – 13 iunie.

Festivalul Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor”, ediţia a XXXV-a- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, august 2010Festivalul „Cântecele Munţilor” este unul dintre cele mai mari

evenimente culturale ale Sibiului care valorifică bogăţia şi diversitatea culturii tradiţionale, în plan internaţional. Timp de trei zile, Sibiu se transformă în citadela folclorului internaţional, prin intermediul spectacolelor în aer liber, al serilor tradiţionale, atelierelor de dans şi paradei portului popular. Manifestarea contribuie la valorificarea tradiţiilor unor comunităţi româneşti şi străine, abordând unitatea în spiritul diversităţii culturale. Activităţile festivalului includ parada portului popular, spectacolele în aer liber, serile cu specific tradiţional, workshop-urile cu specific coregrafic, dar şi lansări de carte care dau posibilitatea specialiştilor să cunoască ultimele cercetări ştiinţifice din domeniul muzicologiei şi coregrafiei tradiţionale.

ARTmania FESTIVAL, 20 – 22 august, Piaţa Mare şi Piaţa MicăFestivalul ARTmania, ajuns la cea de-a cincea ediţie, este cel mai

important festival anual de muzică contemporană din Transilvania, ce adună laolaltă unii dintre cei mai proeminenţi artişti internaţionali şi naţionali. Ediţia din 2010 va fi structurată asfel: Concerte internaţionale, Concerte ale unor trupe româneşti, Street Art, Expoziţii, Proiecţii de film, Work-shop-uri şi Conferinţe.

35

FESTIVALUL MEDIEVAL „CETĂŢI TRANSILVANE” SIBIU – Ediţia aniversară de 10 ani, 27 – 29 august, centrul istoric al Sibiului

Festivalul medieval „Cetăţi Transilvane” Sibiu se află la ediţia cu numărul 10, ediţie aniversară. Festivalul de anul acesta va oferi publicului noi şi originale decoruri care vor avea ca temă de inspiraţie conceptul de bresle, dar şi spectacole inedite de cultură medievală. Pe parcursul celor trei zile artiştii invitaţi vor prezenta spectacole de teatru, muzică, dans, animaţie stradală, lupte şi turniruri cavalereşti, concursuri tematice. Festivalul se va încheia cu un impresionant foc de artificii.

Târgul Olarilor, ediţia a XLIV-a – Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii”

Sibiu, septembrieTimp de două zile sibieni şi turişti de târguiesc în Piaţa Mare din Sibiu

pentru minunăţiile artei olăritului tradiţional. Târgul Olarilor este cel mai vechi eveniment cultural al Sibiului şi reuneşte anual peste 160 de meşteri din renumite centre de olărit din ţară. Pentru vizitatori, târgul reprezintă şi o oportunitate de a se familliariza cu olăritul tradiţional autentic, iar pentru olari, evenimentul este un prilej de a discuta problemele acestui meşteşug tradiţional împreună cu colegii de breaslă. Roata olarului nu va lipsi nici în acest an, astfel că publicul va avea prilejul de a urmări toate etapele prin care lutul se transformă în vas.

Festivalul Artei Lirice Sibiu, ediţia a IX-a – Filarmonica de Stat Sibiuperioada de desfăşurare: 28 septembrie – 8 octombrie

Festivalul Artei Lirice Sibiu îşi propune promovarea oraşului Sibiu ca centru muzical naţional şi internaţional de cultivare a artei lirice. Manifestările proiectului vor cuprinde şi anul acesta spectacole de operă, operetă şi balet, operă pentru copii, operă în concert, recitaluri de lieduri şi gale de operă.Evenimentul este organizat de Filarmonica de Stat Sibiu în parteneriat cu teatre şi companii de operă din ţară şi străinătate, academii de muzică şi alte instituţii de învăţământ şi va avea loc la Filarmonica de Stat Sibiu.

Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor – ediţia a IV-aCNM Astra Sibiu a iniţiat în anul 2007 Festivalul Naţional al Datinilor şi

Obiceiurilor, în cadrul Programului „Tezaure umane vii”, dezvăluind iubitorilor de tradiţii autentice latura mistică a lumii tradiţionale, prin reconstituirea unor practici sociale sau rituale pline de însemnătate, specifice animitor zile ale calendarului popular românesc. Începând cu luna mai până în decembrie se vor reconstitui datinile şi obiceiurile tradiţionale ce se mai păstrează în comunităţile tradiţionale: Târgul de Florii, Ispasul,Rusaliile/Căluşarii, Drăgaica, Sânzienele, Cununa Grâului, Nedeia în muzeu – Pogorârea Sfântului Duh şi Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, dar şi Datini şi obiceiuri de iarnă, Datini şi

36

obiceiuri ale minorităţilor şi Zilele Culturii Populare Vâlcene.Organizatorii îşi propun prin acest proiect să identifice purtătorii autentici ai tradiţiilor populare şi a fenomenelor de cultură populară pe cale de dispariţie, să conştientizeze comunităţile asupra valorilor perene ale civilizaţiei populare româneşti şi să dezvolte talentul şi aptitudinile tinerei generaţii, prin stimularea abilităţilor practice.Evenimentele se vor desfăşura în zona centrală şi Muzeul în aer liber.

Târguri Tematice în Sibiu – AU-RO. Fundaţia Austria pro România, 27 martie – 2 ianuarie

Fundaţia Austria pro România este cunoscută deja pentru organizarea Târgului de Crăciun de la Sibiu. Anul acesta, Asociaţia vine în completarea ofertei culturale cu încă un eveniment - Târgul de Paşte. Cele două târguri tematice, de Paşte şi de Crăciun, vor reuni comercianţi din ţară şi străinătate care vor pune la dispoziţia sibienilor produse specifice celor două sărbători.Târgul de Crăciun se va deschide în acest an în data de 27 decembrie şi va propune o serie vastă de evenimente constând în: concerte ale unor artişti de renume precum: Nicola, Paula Seling, Veta Biriş, Ioan Bocşa, Sofia Vicoveanca, Fuego, Andra, Nico, Adriana Rusu, Acapella, Florin Săsărman, Ducu Bertzi, Quintet Voices, Cristian Pomohaci, precum şi numeroase coruri naţionale şi internaţionale; animaţie şi spectacole pentru copii alături de binecunoscutul şi îndrăgitul Marian Râlea. La toate acestea se adaugă şi evenimente noi precum: demostraţii de sculptură în gheaţă şi căsuţa cu poveşti - un loc dedicat exclusiv copiilor unde aceştia vor putea desena, vor viziona filme de Crăciun, vor citi poveşti, vor fi pictaţi pe faţă, vor participa la teatru de păpuşi, şi multe alte surprize pregătite de organizatori.

CONCERTE DE FLORI, 28 martie 2010, Catedrala Mitropolitană din Sibiu şi Biserica Ursuline

„Concerte de flori” este un eveniment dedicat în special Sfintelor Sărbători Pascale. Repertoriul ales cuprinde partituri celebre atât din creaţiile muzicale universale cât şi din piesele creştin ortodoxe. Vor fi 2 concerte de excepţie, unul la Catedrala Metropolitană în data de 28 martie, ora 12.00 şi cel de-al doilea la Biserica Ursuline, tot în data de 28 martie, ora 18.00. Deoarece în 2010 toţi creştinii vor sărbători împreună Sfintele Sărbători Pascale, prin aceste concerte organizatorii doresc să reafirme ideea de unitate a tuturor credincioşilor prin muzică sacră.

37

Obiceiuri si traditii etnograficeObiceiuri si traditii etnografice1.COPILARIAModulul I include trei secvenţe tematice.

Relaţia mamă-copil în primele zile de viaţă ale acestuia este ilustrată printr-o reconstituire ce include un costum femeiesc din Banat, cu opreg (1), un leagăn cu tălpi (2) şi o icoană a Maicii Domnului (3), prezentă în fiecare casă ca protectoare a mamei şi copilului. Coşul cu mâncare pentru lehuză (4) se încadrează tematic în această secvenţă.Momentul deprinderii mersului de către copil constituie o a doua secvenţă tematică,ilustrată de un zvâldor interbelic (5), prins în grinda casei, în care copilul se rotea, deprinzând mersul, şi de un scaun special (6), cu aceeaşi vechime, cu o funcţie similară.

Jucăriile expuse - unele realizate de copii, altele confecţionate pentru ei de maturi - exemplifică faza activă a copilăriei, în care fetele şi băieţii confecţionează şi utilizează jucăriile potrivite viitoarei diviziuni a muncii pe sexe din gospodăria ţărănească tradiţională (7).

2.TINERETEAModulul I include obiecte databile în secolul al XIX-lea, legate de

activitatea cetelor de feciori din Transilvania. Buzduganele (8) constituiau semnele distinctive ale Junilor Braşovului, care executau, în săptămâna dinaintea Paştelui, în apropierea Braşovului, un ritual ce includea dansuri, cântece, întreceri de cai. Obiceiul avea elemente comune cu cel al craiului din alte ţinuturi transilvănene. şezând pe un jilţ (9), craiul pedepsea flăcăii care făcuseră fapte rele peste an, prin lovire cu un obiect numit de către români prişcală. Piesa maghiară expusă (10), cu o funcţie identică, este datată 1813. Tot din recuzita cetei de feciori făceau parte lumânarea decorată (11, Făgăraş), pintenii provenind din Secuime şi Huedin (12) şi bâtele de plăieş (13) din zona Hunedoarei şi Sibiului.

38

Modulul II prezintă daruri făcute de flăcăi fetelor pe care le curtau. Bogat ornamentate prin crestare, maiurile pentru spălat haine (14), călcătoarele de lemn pentru pânză (15), furcile de tors, cu talpă (16), şi scăunelele (17) erau cadourile tradiţionale în zona maghiară a Calatei. Flăcăii români dăruiau fetelor,

în general, furci de tors decorate prin crestare (18, Lupşa), dar şi maiuri (19, Maramureş) şi călcătoare pentru pânză (20). Aceeaşi funcţie de dar avea şi presa săsească pentru pânză, ornamentată prin crestare (21).Modulul III expune cârpe de obraz

(batiste) româneşti, din Hunedoara, dăruite de fete feciorilor aleşi (22) şi batiste maghiare din Deja, cu aceeaşi funcţie (23). Vitrina mai conţine un călcător de pânză din satul maghiar Deja (24), unul, tot maghiar, din Calata (25) şi scrisori de dragoste din satul românesc Săliştea de Sus (26-27).

3.OBICEIURILE DE NUNTAModulul IV conţine obiecte cu diferite funcţii în ritualul de nuntă

tradiţional: floare de mire (28) din satul săsesc Satu-Nou (Bistriţa), cravată de mire (29) din satul săsesc Cristian (Sibiu), ploscă cu ştergar (30), purtată de starostele ce precede, la români, alaiul de nuntă, steag de nuntă românesc, din Rodna (31), purtat de un prieten al mirelui în fruntea alaiului de nuntă. Conform obiceiului vechi, invitaţii aduceau într-un coş (32) - în unele zone româneşti- daruri pentru miri (carne, ouă, brânză), folosite de familia acestuia pentru pregătirea ospăţului de nuntă. în asemenea ocazii se foloseau pentru gătit oale de dimensiuni mari (33), confecţionate de olari tocmai pentru nunţi sau mese de pomană. Tot funcţie preponderent ceremonială aveau şi ploştile de dimensiuni mari (34), folosite de staroste.

39

Modulul V. Zestrea miresei, compusă dintr-o ladă ornamentată prin crestare (la români) sau pictare la saşi şi maghiari) şi o cantitate cât mai mare de ţesături şi piese de îmbrăcăminte, se expunea încă din timpul nunţii, la casa miresei şi pe carul sau căruţa care o transporta pe aceasta spre casa mirelui, punându-se în evidenţă, în acest mod, statusul social-economic al familiei din care provenea. Acest modul expune o ladă de zestre din zona maghiară a Calatei (35), pictată, şi ştergare din aceeaşi zonă, incluse în zestre (36), toate piesele datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Alături sunt expuse piese utilizate de către români în ritualul de fecunditate practicat în ziua nunţii (vasul cu grâu, 37) şi în ritualul de purificare din ziua ce urma nunţii: mirii se spălau pe mâini, împreună cu naşii, cu apă şi cenuşă, la un măr dulce, pe care îl înconjurau, ştergându-se cu acelaşi ştergar (38).

Modulul VI expune o cunună românească de mireasă din Oaş (39),o alta, tot românească, din Ocoliş, Apuseni (40), o cunună săsească de mireasă, din zona Bistriţei (41), o batistă săsească de mire, din aceeaşi zonă (42), o cunună maghiară de mireasă, din Sic (43) şi o floare pentru clopul de mire, din aceeaşi localitate (44).

Semnificative sunt lingurile duble (ponorici), legate, cu care mirii mâncau concomitent, făcându-şi astfel intrarea în căsnicie (45).

Modulul VII include două învelitori de nevastă rituale, montate, simbolic, a doua zi după nuntă. Prima (46) provine din mediul românesc al Mocănimii Arieşului (o combinaţie interesantă între năframa de origine citadină, central-

40

europeană, şi ştergarul de cap, tradiţional la românce, în perioada veche), a doua era caracteristică zonei maghiare a Calatei (47).

4.OBICEIURILE DE INMORMANTAREModulul VIII prezintă în fundal

secvenţe ale unui ritual de înmormântare cu brad, de valoare documentară deosebită, fiind fotografiat la începutul secolului al XX-lea. Ritualul era caracteristic la români şi se practica la moartea unui tânăr necăsătorit.

In cadrul modulului sunt expuse ţesături utilizate în cadrul ritualului funerar (48-ţesătură pentru sicriu, 49- ştergar pentru prapori), lumânarea mortului şi blidul cu grâu necesar purificării casei (50), colacul (51) şi vasul pentru pomană (52), un semn de mormânt maghiar, din Covasna (53), un stâlp de mormânt românesc, din Alba (54) şi un alt stâlp de mormânt, tot românesc, din Hunedoara (55).

5.OBICEIURILE DE CRACIUN Modulele IX-X. împletire de practici creştine şi precreştine, Crăciunul tradiţional marca, împreună cu cele 12 zile care îi urmau, trecerea într-un nou an.

Cetele de feciori, copiii şi mascaţii transmiteau întregii comunităţi tradiţionale urările de bine pentru anul care urma, fiecare grup având un rol distinct. Copiii (56) declanşau colindatul, în ajunul Crăciunului, primind în schimb colaci, nuci şi mere (57), fiind urmaţi de ceata de feciori, care cânta în fiecare casă din sat colinda cu tema potrivită (de gazdă, de fată, de fecior), dansa toate femeile din familie şi primea, în schimb, colaci special pregătiţi, purtaţi în desagi (58).

In satele maghiare catolice, din Secuime, ceata feciorilor trecea pe la casele cu fete în data de 28 decembrie,

41

purtând bice împletite din nuiele (lungi în Trei-Scaune, scurte în Gheorghieni), cu care erau atinse fetele şi femeile, pentru a aduce în case prosperitate şi sănătate (59). Jocul turcii (60, Mureş), caracteristic Transilvaniei, are vădite elemente vitaliste, precreştine, mânuitorului măştii fiindu-i interzisă, de altfel, frecventarea ulterioară a bisericii, timp de 6 săptămâni. Biserica a încercat să neutralizeze elementele precreştine care însoţeau ziua naşterii Domnului, introducând în repertoriul cetelor de colindători teme religioase, practica Viflaimului (61, Severin) şi a colinzilor de stea (62, Severin), cântate de copii. Icoana cu tema Naşterii (63, Vidra) a fost expusă în acest modul pentru a ilustra contextul creştin al Crăciunului.

6.OBICEIURILE DE ANUL NOUModulul XI include exponate ce ilustrează obiceiul colindatului cu

pluguşorul şi sorcova, practicat de către copii (64) pentru a ura sănătate şi belşug în noul an: fier de plug (65), bici (66, Rusul de Jos), clopote (67, Apahida), sorcovă (68, Braşov). Se colinda şi cu buhaiul (69, Reteag), iar în Maramureş erau practicate jocurile cu mascaţi (70, 71, 72, 73).

Modulul XII a fost rezervat ilustrării sărbătorii creştine a Bobotezei, prin expunerea unei icoane cu tema respectivă (74), a unei cruci (75, Nicula) şi a unei cofe cu busuioc (76), folosite de preot în această împrejurare.

7.OBICEIURILE DE PASTIModulul XIII prezintă sărbătoarea creştină a Paştilor, în cele două

ipostaze: cea instituţională, care ilustrează contactele comunităţii cu biserica, şi cea familială, consumată în spaţiul laic al casei. Prescurnicerele (77), prescurile (78), icoanele legate tematic de jertfă şi de înviere (79-80), coşul cu ouă şi bucate, sfinţit la biserică (81), ilustrează prima ipostază, pe când masa de Paşti (82), cu pască şi ouă încondeiate pe cea de a doua.

In contextul pascal se înscriu şi practicile de cinstire a strămoşilor, care au loc la Joia Mare, când familia face pom (83) şi pomelnice.

42

Modulul XIV marchează, prin cruci (85) şi o icoană cu temă (86), sărbătoarea înălţării Domnului.

Modulul XV expune ouă de Paşti încondeiate, româneşti (87), maghiare (88) şi săseşti (89).

Modulul XVI este dedicat evidenţierii obiceiului cununii de seceriş, rit agrar de vară, de veche tradiţie, prezent în întreaga Transilvanie. împletită de fete din ultimele spice secerate, în una dintre formele expuse, cununa era purtată de o fată pe cap, în fruntea alaiului de secerătoare, până în sat, unde era udată şi păstrată de proprietarul holdei până primăvara, când boabele din spice se amestecau cu cele ce urmau a fi însămânţate (90,91,92).

8.OBICEIURILE DE PRIMAVARA-VARA

Modulul XVII-XVIII. Obiceiurile de primăvară sunt strâns legate de sărbătoarea Sângeorzului, dată considerată a reprezenta debutul anului pastoral şi agricol. în acest moment se organizau turmele de oi comunitare şi se măsura laptele oilor fiecărei familii, în vederea unei repartiţiei echitabile a produselor lactate în cursul întregului sezon.Această practică, numită măsuriş, este ilustrată de o serie de piese cu funcţie practică şi magică, expuse în cadrul acestui modul: lanţul (93) peste care se scot oile din curtea gospodarului în ziua măsurişului, pentru a fi puternice ca fierul, găleata de muls (94) împodobită cu sasău, pentru a spori laptele oilor, cupele pentru măsurat laptele (95), carâmburile folosite în acelaşi scop (96), buciumul (97) folosit la măsuriş în mod ritual, lemnele uscate cu ajutorul cărora se obţinea, prin frecare, focul viu (98), care nu se mai stingea la stână până la reîntoarcerea oilor în gospodării. In sudul judeţului Sălaj, în fruntea turmei care se îndreaptă spre măsuriş păşeau flăcăi îmbrăcaţi în frunze, care erau udaţi cu apă de săteni, pentru ca oile să dea mult lapte.

43

Modulul XVIII expune un jug împodobit cu verdeaţă (99) şi un bici (100), piese legate de un rit agrar denumit plugarul, sau tânjeaua, obicei ce marca debutul anului agricol. De Sângeorz se lega şi folosirea pieptarului de scoarţă ( 101, Buru) şi obiceiul udatului reciproc, ilustrat de cofele expuse (102). Deoarece sfântul Gheorghe era considerat ocrotitor al animalelor, icoanele cu această temă erau întâlnite frecvent în interioarele ţărăneşti (103).

Modulul XIX expune piese evreieşti de cult:- sfeşnic (1) - sfeşnic ritualic pentru Hadlakat

Neirot.- mahzor (2) carte de rugăciune pentru sărbători,

care indică ordinea rugăciunilor. - menora (3) candelabru cu şapte braţe, simbol

al rătăcirii triburilor seminţiei lui Israel în pustiul Sinai după ieşirea din Egipt astăzi simbolul statului Israel.

- şofar (4) instrument tradiţional de suflat făcut din corn de berbec. în trecut a servit drept trompetă care chema la arme în caz de război.

- talit (5) veşmânt ritual cu care se înfăşurau bărbaţii (mai ales cei căsătoriţi) în timpul ugăciunii de dimineaţă.

- cupă pentru Kiduş (6) cupă folosită la binecuvântarea vinului în ajunul sărbătorilor.

- podoabe (7) pentru sulul de Tora.- kepah (8) acoperitoare de cap, purtată de bărbaţi.

Obiective religioase si cultural – istoriceObiective religioase si cultural – istoriceTuristii atrasi de lacasurile bisericesti si de vechile trasaturi arhitectonice

etalate de majoritatea edificiilor religioase, au la dispozitie un numar imens de edificii bisericesti : biserici fortificate, biserici si manastiri. Biserici fortificate ce  sunt adevarate cetati avem la:Merghindeal,Alma Vii,Copsa Mare si Valea Viilor. Fortificatii asemanatoare intalnim si la bisericile fortificate (fara a avea pretentia ca le-am enumerat pe toate) de pe teritoriul localitatilor Cisnadie,Axente Sever,Boian,Brateiu,Bradeni.

1. Biserica Evanghelică este una dintre cele mai impunătoare clădiri din centrul istoric al oraşului Sibiu, şi asta datorită înălţimii turnului acesteia ( cel mai înalt din Transilvania-peste 73 de metri ) vizibil din aproape oricare parte a oraşului. Imaginea bisericii evanghelice din Sibiu este cel mai des întâlnită pe cărţile poştale cu imagini din orşul Sibiu.Biserica este cunoscută mai ales pentru orga din interiorul impresionant, o orgă

44

în stil baroc realizată de un meşter slovac în anul 1671, orgă ce a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în anul 1585. Este cea mai mare orgă din S-E Europei.În timpul verii, pe perioada iunie-septembrie biserica evanghelică organizează concerte de orgă, care atrag numeroşi turişti în fiecare zi de miercuri când au loc aceste deosebite audiţii. Impresionanta clădire este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală şi cele două laterale, în vest a fiind construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex format, la rândul său, din trei nave.Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudică după 1474, când s-a hotărât transformarea bazilicii într-o biserică-hală. S-a supraînălţat astfel peretele exterior sudic, iar în interior, prin transformarea structurii zidului, s-a format o tribună laterală prevăzută cu boltă stelată. Biserica evanghelică din Sibiu, una dintre cele mai monumentale lăcaşuri de cult gotice din România, prezintă o importanţă deosebită deoarece, aşa cum arăta academicianul român Virgil Vătăşianu, realizează pentru întâia oară îmbinarea bazilicii arhaice cu o elevaţie gotică matură.

În interior, în colaterala nordică, ogivele se sprijină pe console cu motive vegetale, una dintre ele fiind decorată cu o mască umană. Pe cheile de boltă sunt reprezentaţi Maria şi Iisus, apoi simbolurile evangheliştilor Luca şi Marcu.În partea de nord-est a monumentului se află uşa de acces la sacristie, care are încastrat în zidărie un detaliu al unei uşi în stil renascentist , provenit foarte probabil din casa comitelui Albert Huet, blazonul său fiind datat în 1595. Deosebit de valoros şi bogat este inventarul mobil al bisericii evanghelice. Chiar dacă o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiţi meşteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate în biserică.In cor, în axul bisericii se află una din cele mai frumoase cristelniţe de bronz existente în ţara noastră. Are forma unui potir cu talpă, picior, nod şi bazin, fiind decorat cu o serie de inscripţii cu minuscule şi majuscule gotice. Este opera meşterului Leonhardus din anul 1438.

45

Biserica Evanghelică a servit şi ca loc de înmormântare pentru primarii, comiţii sau alte personalităţi sibiene. Pietrele funerare care acopereau mormintele acestora au fost demontate din nava bisericii în anul 1853 şi încastrate în zidurile ferulei, obtinându-se astfel un ansamblu unic ca valoare în România.

2. Biserica Ursulinelor, fosta biserica a Mănăstirii Dominicane a fost construită în anul 1474, când dominicanii s-au mutat în interiorul zidului de apărare. După plecarea dominicanilor, în anul 1543 biserica a intrat în posesia lutheranilor, in 1755 clădirile au fost cedate călugăriţelor ursuline. Cu ajutorul financiar al Împărăteasei Maria Teresia biserica gotică a fost transformată în barocă. Numai exteriorul bisericii, portalul şi o capelă laterală amintesc de stilul gotic de odinioară. Mănăstirea a adăpostit renumita şcoală de fete desfinţată în 1949. Întreaga avere a mănăstirii şi a Şcolii a fost confiscată şi naţionalizată. Nici până astăzi nu a fost retrocedată.

3. Biserica Franciscană de astăzi a fost, la începuturile sale, în Evul Mediu, Mănăstirea Clariselor, apartinând unui sever ordin de călugăriţe, fiind construită în mai multe etape, între anii 1425-1776. După reforma luterană, mănăstirea a fost desfiinţată, iar biserica a fost utilizată vreme îndelungată ca depozit de cereale, degradându-se treptat. De menţionat că, la puţin timp după izgonirea catolicilor în urma Reformei, la 1 aprilie 1556, un incendiu puternic care a distrus o bună parte din oraş a afectat şi biserica.În anul 1716, generalul comandant de

46

atunci, contele Stefan Steinville, a reuşit să obţină de la edilii oraşului, aprobarea de stabilire a Ordinului Franciscan pe respectivele meleaguri. Astfel, Biserica şi Mănăstirea Clariselor de odinioară au fost redate călugărilor franciscani. Pe data de 13 iunie 1716, la sărbătoarea Sfântului Anton de Padua, în biserica modest amenajată a putut fi celebrată, pentru prima dată după reformă, sfânta liturghie, de către Superiorul Mănăstirii, Anton P.Schirner.

Biserica a fost construită iniţial în stil gotic, marcată prin contraforturi în exterior şi cu un interior complet modificat de biserică-sală în stil baroc târziu. Din cauza prăbuşirii bolţilor, în 1776, ea a fost refăcută în mai multe rânduri de călugării franciscani, rezultând o biserică-sală cu cor poligonal al cărei interior este ritmat doar prin mijlocirea unor pilaştri încoronaţi de un antablament simplu. Reţine atenţia pe peretele de nord al corului monumentul funerar al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722) realizat în piatră. Partea centrală constă dintr-o inscripţie comemorativă, iar cea inferioară, sarcofagul propriu-zis, este decorată cu alegoria Victoriei.

În biserică se mai găseşte un cenotaf dedicat baronesei Arianna Andlern, născută Engelshoffer, iar în criptă se află mai multe pietre funerare, printre care a lui Johann Haller, guvernator al Transilvaniei, la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a soţiei sale Sophia Daniela de Vargyas, decorate cu blazoanele acolate ale defuncţilor. Din inventarul bisericii reţine atenţia sculptura gotică Madona cu pruncul, aşezată într-un altar lateral şi realizată din lemn policrom în secolul al XV-lea. Monumentul a fost restaurat în anul 1972, însă clădirea abuziv confiscată în 1949 de regimul comunist( care i-au deportat într-un lagăr pe călugării franciscani, de altfel foarte îndrăgiţi de credincioşi pentru că erau dedicaţi pastoraţiei) nu a fost retrocedată nici până în prezent.

4. Biserica Reformata a fost construita în perioada 1783-1786. Momentan este inchisa publicului , ea putand fi admirata doar din exterior. Fatada se remarca prin poarta de acces , din doua canaturi , executata din lemn masiv cu decoratiuni florale in relief. In interior atentia este atrasa de un amvon cu baldachin cu motive aurite ale unor draperii şi ghirlande de trandafiri.In imediata apropiere se afla tunelul care leaga strada Mitropoliei de centrul orasului precum si Casa cu Cariatide. Biserica se situeaza printre cele mai vechi edifici din Sibiu , fiind o atractie turistica pentru cei care viziteaza orasul.

5. Schitul de la Paltinis, cu biserica acestuia - Biserica Schimbarea la Fata – este unul dintre cele mai cautate locuri din judetul Sibiu. Situata la intrarea in statiunea Paltinis, Biserica Schitului este situata la o altitudine de 1.350 de metri

47

altitudine.Schitul Paltinis este situat la poalele Muntilor Cindrel (Cibinului?), la o distanta de 500 de metri distanta de soseaua Paltinis-Sibiu.

Din Sibiu se circula pe o sosea asfaltata care serpuieste printre dealuri si munti spre sud-vest 32 de kilometri pana in apropierea schitului.Schitul Paltinis este o mica bisericuta ctitorita de mitropolitul Nicolae Balan, in jurul anului 1930. Schitul este alcatuit dintr-o mica bisericuta din lemn, recent pictata, si o casa de odihna pentru salariatii Bisericii Ortodoxe. Bisericuta din Paltinis a fost ridicata de catre un grup de mesteri din Rasinari - localitate aflata in apropierea locului, nu departe de Sibiu. Executantul principal al acestei constructiei a fost mesterul Serban Cruciat din Rasinari, sub conducerea unui alt arhitect. Sfantul Altar si catapeteasma au fost executate de Societatea Autonoma Stil din Bucuresti.Fresca ce imbraca interiorul micut al bisericii este opera lui Ovidiu Preotescu. Pictura iconostasului a fost realizata de pictorul Vasilescu in anul 1944.

Dintre obiectele de valoare pastrate in Biserica schitului Paltinis se numara icoana Sfintei Cuvioase Paraschiva, zugravita in jurul anului 1904, si o Psaltire din aceeasi perioada de inceput a secolului al XX-lea.Clopotnita schitului este construita spre platoul mai ridicat din apropierea bisericii unde se inalta falnic si un grup de brazi. In turnul-clopotnita din brad sunt prezente doua clopote din bronz. Cele doua clopote de bronz aflate in clopotnita au fost turnate de fosta fabrica Schact-Kantz, in anul 1927.Schitul Paltinis - construit din lemn - imita stilul vechilor biserici transilvanene. Biserica este acoperita cu sindrila ca si cladirile anexe din jur.In luna august a anului 1975, in timpul Mitropolitului Nicolae Mladin, s-au inceput lucrarile de restaurare la biserica schitului, continuate, incepand cu anul 1982 sub indrumarea si supravegherea Mitropolitului Ardealului Doctor Antonie Plamadeala, din a carei incredintare au fost finantate lucrarile necesare.

6. Capela Sfintei Cruci. Pe locul actualei capele, situate în Piaţa 1 Decembrie nr.2, şi cunoscută sub numele de “Clopoţelul de Argint”, a fost descoperită o mănăstire dominicană, ridicată în prima jumătate a secolului al XIII-lea.În luna aprilie a anului 1241, hoardele mongole asediază Sibiul şi incendiază mănăstirea care, în scurt timp va fi însă reclădită. Edificiul nu prezintă interes arhitectonic, dar interiorul său adăposteşte un grup statuar de o deosebită importanţă pentru arta gotică din ţara noastră. Lucrarea, reprezentându-l pe Iisus răstignit încadrat de Maria şi Ioan, este semnată şi datată de meştesrul Petrus Lantregen din Austria(1417). Crucifixul respectiv, înalt de 7, 3 metri a fost sculptat dintr-un singur bloc de piatră şi aşezat deasupra altarului bisericii dominicane.În urma năvălirii turcilor din anul 1432, mănăstirea şi biserica dominicană au suferit mari stricăciuni, motiv pentru care, în 1474, ordinul se mută în interiorul zidurilor cetăţii.Fosta mănăstire dominicană a fost folosită drept adăpost pentru bolnavi şi săraci, din care cauză a mai fost cunoscută şi sub denumirea de “Biserica Suferinzilor”.Asediul

48

Sibiului de către trupele principelui Gheorghe Rakoczi II în 1659 au determinat autorităţile locale din acea vreme să demoleze biserica pentru a nu fi folosită ca punct de atac, crucea fiind îngropată în moloz şi noroi timp de 24 de ani. Începând cu anul 1683, când crucifixul a fost dezgropat şi expus în aer liber, iar prin lucrări succesive întinse pe parcursul a două secole, s-a născut capela în forma pe care o are şi astăzi. Ea a fost inaugurată ca biserică de cartier, în anul 1755, iar crucifixul acoperit, din păcate, într-o perioadă recentă, neprecizată, cu un strat de vopsea, a fost amplasat în interiorul capelei. Pe partea laterală dreaptă a crucii se poate citi inscripţia “Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich” (“Această lucrare a făcut-o Petrus Lantregen din Austria”). Pe partea stângă a crucii se găseşte inscripţia “Anno domini milesimo CCCCXVII”(Anul Domnului 1417).Din anul 1954 Capela Sf. Cruci este declarată monument istoric.

7. Catedrala Ortodoxa. Monumentală şi impunătoare, sobră şi majestuasă, Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Sibiu, domină de peste un secol întreg oraşul de pe malurile Cibinului. Idea construirii unei catedrale în Sibiu aparţine celui ce a fost în Ardeal „începător întru toate”, marele mitropolit Andrei Şaguna. El a fost cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de Împăratul Francisc Iosif I care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel primul ctitor. Mitropolia românilor ortodocşi din Transilvania şi Banat avea nevoie de o catedrală,fiindcă numai ea putea fi cu adevărat simbolul ortodoxiei româneşti. Până la ridicarea catedralei, în municipiul Sibiu existau doar 2 biserici ortodoxe! Din păcate, vremurile nu au fost prielnice şi mai ales posibilităţile financiare nu au fost îndestulătoare pentru ca Şaguna să poată vedea ridicată „maica tuturor bisericilor din Mitropolie”, aşa cum el caracteriza catedrala. A pus început colectei, care va continua şi sub urmaşii săi în scaunul mitropolitan de la Sibiu. Abia Ioan Meţianu (1899-1916), cel de-al treilea mitropolit, va avea nemărginita bucurie şi mângâiere de a vedea ridicată şi terminată biserica catedrală.

În cea ce priveşte pictura catedralei, aceasta a fost împodopită în decursul vremii de trei pictori. Primul, Octavian Smilgelschi a pictat cupola, adică Iisus Hristos inconjurat de îngeri şi cei patru Evanghelişti din pandantivi, precum şi icoanele de pe iconostas; din păcate nu a putut termina pictarea catedralei din cauza lipsei de fonduri. Octavian Smilgelschi este cel care a creat la Sibiu un stil propriu, pe care îl putem numi „neobizantin”, adică o sinteză strălucită de elemente din pictura bizantină, a Renaşterii şi din cea populară românească, fiind cel care inaugurează „arta bisericească modernă în Ardeal”.În anul 2007 s-a început spălarea şi refacerea picturii şi confecţionarea unui monumental vitraliu în arcada corului.Ca şi în cazul Sfintei Sofia , elementul central îl constituie cupola, înconjurată de patru turnuleţe mai mici. Totul în frumoasa catedrala din Sibiu se ordonează în jurul unei axe centrale, încoronată de

49

maiestatea cupolei, exprimând şi luminând interiorul locaşului şi a picturii, venind dintr-o adâncime tainică şi dintr-o înălţime nelimitată. Iar, icoana Pantocratorului, înconjurată de cetele îngereşti, şi luminată în mod unic de rândul cu cele 36 de ferestre, arată simbolic că tot spaţiul văzut al catedralei e „un cosmos dominat de cer” iar întreaga arhitectură arată că locaşul de cult este „cerul pe pământ”.

8. Biserica Evanghelica, de la Cisnadioara este situată în centrul satului, comunicând în sud cu strada principală. În partea de nord a curţii se află un monument închinat soldaţilor căzuţi în Primul război mondial şi o fântână. Monumentul a fost ridicat pe locul unei foste biserici în stil gotic, din vechea construcţie fiind păstrat turnul (latura din vest). Noua biserică evanghelică a fost finalizată în 1764, în stil baroc.Lăcaşul adăposteşte cea mai veche orgă cu tuburi funcţională din Transilvania (1723; cea mai veche orgă nefuncţională se află în Biserica Evanghelică din Sibiu). Instrumentul a fost restaurat şi modernizat, aprovizionarea cu aer făcându-se printr-un sistem electric de ventilaţie. Există un singur manual (claviatură pentru mână) şi un pedalier ce cuprinde două octave; registrele sunt în număr de douăsprezece: Principal Ma., Mixtur., Superoctav, Flöt Maior, Subbass, Pedalkoppel (ultimele două acţionează asupra pedalierului), Octav Principal, Sedecima, Quint, Flöt Minor, Viola, Tremulant. Din anul 1990, organistul bisericii este Remus Henning, responsabil şi pentru orga bisericii Cetate din Cisnădie.

9. Schitul Sibiel si Manastirea Sf. Treime,de la Sibiel a fost construită între anii 1765-1767. Are planul dreptunghiular, cu absidă şi turn decroşat în partea de vest. De-a lungul anilor a suportat unele modificări în elevaţie, mai ales în ceea ce priveşte ferestrele, care au fost mărite. Pictura murală a fost executată în frescă în anii 1774-1775 de Stan Zugravu. În sat se află şi trei troiţe ridicate la începutul secolului al XIX-lea, respectiv în anii 1803, 1817 şi 1819, pictate în frescă, precum si un schit. De menţionat că satul Sibiel reprezintă locul de naştere al cunoscutului istoric Andrei Oţetea (1894-1977). 

10. Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae,de la Orlat, cu hramul “Sf. Nicolae”, ridicată în 1794, edificiu de plan dreptunghiular, cu un turn în vest, cu navă, altar semicircular atât în interior cât şi în exterior. Pronaosul, naosul şi altarul sunt acoperite cu câte o calotă. Din pictura murală executată în anul 1800 de Simion Zugravu s-a păstrat doar cea din calota naosului.

11. Biserica Ortodoxa Cuvioasa Parascheva de la Rasinari a fost construită din piatră şi cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspiraţie

50

servind biserica iezuiţilor din centrul Sibiului, la rândul ei o copie a bisericii vieneze "Schottenstift". Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniţă pe vest şi prezintă în plastica monumentală forme baroce simplificate precum şi frumoase picturi murale la interior (1752) şi pe faţade (1785), acestea fiind semnate de Ion Grigorovici. Biserica se află în vechiul centru al comunei, pe locul numit "La Scaun", unde mai demult se afla locul de judecată şi cimitirul satului.Pe locul actualei biserici de piatră a existat o mai veche biserică din lemn, datată 1688, şi vândută în secolul al XVIII-lea parohiei din Satu Nou, Braşov.Odată cu tulburările confesionale iscate de intervenţia mitropoliţilor sârbi de la Carloviţ, în deceniul al şaselea al secolului al XVII-lea, s-a instalat la Răşinari episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici şi Gherasim Adamovici. Prezenţa sârbă la Răşinari a avut drept scop ocuparea bisericii construite de episcopul român unit de la Blaj, obiectiv care a fost atins în anul 1765 prin alungarea preoţilor români.

La intrarea în biserică, deasupra uşii, pe zid se remarcă inscripţia Dela zidirea bisericii anii Domnului 1725 mai 29, iar ceva mai jos, săpat în grinda de lemn de deasupra uşii Anii Domnului 1755 Mai 29. În biserică fost înmormântat în anul 1788 episcopul Ghedeon Nichitici, al cărui mormânt se află în faţa altarului, acoperit cu o lespede roşie.

În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman şi Bucur, nepoţii popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceştia au făcut parte din şcoala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan şi Gheorghe Zugrav, popa Radu Man şi fii săi, Stan şi Iacob, care au pictat şi biserica mânăstirii Curtea de Argeş.

În exterior între turn şi acoperişul bisericii se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755”. Pe turnul bisericii, de asemenea se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1758”. Cele două „leaturi” se pot explica prin aceea că înainte cu 420 se ani a fost zidită o altă biserică - cea din lemn - care a rămas în interiorul actualei biserici, aşa după cum declara un meşter zidar din Sibiu: „că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman”. Tot un preot român din Răşinari se presupune că a tradus şi catehismul tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română.

Existenţa unei biserici mai vechi în Răşinari este credibilă datorită consemnării în documentele vremii a unor preoţi din veacul al XV-lea: popa Iacov, popa Vasile Tomuţa, popa Iosif Pătruţ, popa Sain, popa Maniu, popa Bratu. Ultimului dintre ei, popa Bratu, i-au fost încredinţate misiuni speciale de către domnitorii Ţării Româneşti în relaţiile politice şi comerciale pe care le aveau cu oraşul Sibiu.

51

Turnul bisericii adăposteşte trei clopote şi un ceas, după modelul bisericii iezuiţilor din Piaţa Mare a Sibiului. Biserica a fost pictată în interior în întregime sub formă de frescă de către "Grigorie zugrav, Iacobici şi Ioan Zugrav", fii preotului Radu din Răşinari, care au zugrăvit printre altele şi la Mănăstirea Curtea de Argeş. În exterior biserica a fost pictată parţial. Dacă în exterior pictura este foarte bine păstrată, în interior praful şi fumul au deteriorat pictura în mod semnificativ. Lazăr din Sibiu a recondiţionat pictura cu miez de pâine dar în lipsa unor tehnici de restaurare moderne aceasta s-a degradat din nou.

12. Biserica Evanghelica Luterana, de la Mosna, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcţie s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaş se ridică pe structura pereţilor exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în reţea. Are remarcabile ancadramente şi un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificaţie ţărănească şi întărită cu turnuri, care înglobeaza şi o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniţă masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se află azi la Biserica Evanghelică-Lutherană din Cincu.

13. Mănăstirea Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“ a fost ridicată pe moşia contelui Adam Teleki, la o depărtare de câţiva km de sat, într-o dumbravă numită „Podeiul”. Este atestată prima dată în anul 1726 şi a fost distrusă în anul 1761.

14. Manastirea Foltea de la Silistea15. Manastirea Carta,Biserica Ortodoxa cu picturi murale si Biserica

Romano-Catolica de la AvrigLa Gura Raului troneaza Biserica Ortodoxa Cuvioasa Parascheva

monument istoric a carei constructie a inceput se pare in anul 1199 si a durat trei ani. Atractii turistice pe plan local reprezinta  si bisericile ortodoxe  Duminica Floriilor de la Avrig si Sfantul Ilie de la Miercurea Sibiului. Desigur numarul edificiilor de cult  vizitate e superior celor  descrise in paginile noastre.Lasam in grija dumneavoastra placerea de a le descoperi si noi vom discuta in continuare despre turismul cultural.

Edificii culturaleEdificii culturaleDin punct de vedere al turismului cultural e suficient sa amintim ca

Municipiul Sibiu a reprezentat Capitala Culturala Europeana a anului 2007. Oferta de valori culturale locale si chiar universale e extrem de bogata si amintim de Muzeul de Istorie (are opt corpuri de cladire construite in stil gotic),Muzeul Brukenthal, Muzeul Popular Astra, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul Vanatorilor,Casa Artelor (muzeu de etnografie sasesaca), Muzeul de

52

Etnografie Universala, Muzeul Farmaciei,Casa Albastra(de langa muzeul Brukenthal), toate putand fi vizitate in municipiul Sibiu.

Muzee etnografice avem si la Cisnadioara,Orlat si Rasinari.In aceasta ultima locatie merita vazute Casa Memoriala Octavian Goga si Muzeul Episcopiei. La Poiana Sibiului sunt expuse Colectiile etnografice Ioan Georgescu iar la Gura Raului fiinteaza un mare centru etnografic ce strange traditii neschimbate de secole cu exponate de extraordinara simpltate si autenticitate expuse si prezentate la muzeu satesc.Si la Cartisoara exista un muzeu etnografic,muzeul Badea Cartan.

Alte obiective turistice de interes cultural: Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel, Muzeul Lazar  de la Avrig si Muzeul de Istorie  Agnita. La centrul Cultural de la Rasinari in zilele de sarbatoare si duminicile ,turistii vin sa admire frumosul port popular deoarece localnicii nu renunta  la el nici acum dupa sute de ani. Si la centrul Cultural de la Jina deasemenea exista un cult pentru traditii folclorice si etnografice.

Obiective istoriceObiective istoriceVestigii istorice medievale se afla la Orlat - Cetatea La Zid. La Biertan,

se dezvaluie in toata splendoarea ei Cetatea Biertan ce include si biserica Sfanta Maria. Pe dealul Cetatuia de la Rasinari, inca rezista ruinele cetatii medievale. Noi destinatii cu obiective istorice: Cetatea de la Slimnic, Cetatea de la Sibiel, ruinele cetatii de pe Valea Morii in statiunea Bazna, Cetatea Medievala a Mediasului cu cele 17 turnuri si bastioane ale breslelor, Cetatea Agnitei, Castelul Tobias de la Boarta, Palatul de vara Brukenthal de la Avrig, Castelul cu biserica fortificata  de la Cristian si Castelul Buia  ce se afla in localitatea cu acelasi nume.

Pentru orice turist, cele mai interesante obiective turistice se leaga de cele trei piete istorice din centrul vechiului oras care sunt inconjurate de centuri de fortificatii: Piata Mare, Piata Mica si Piata Huet.Ele sunt legate intre ele prin pasaje inguste, de un farmec atragator si in jurul lor se desfasoara aproape intreaga viata culturala si sociala a  Sibiului. Primul nucleu al orasului a fost Piata

Huet, in care se gaseste Catedrala Evanghelica, si care altadata cuprindea si actuala Piata Mica (piata mestesugarilor). In Piata Mica se gasesc cateva din cele mai importante atractii ale Sibiului: poarta de urcare in Turnul Sfatului, Podul Mincinosilor, Muzeul Franz Binder, Muzeul Emil Sigerus, Muzeul Farmaciei, Casa Luxemburg, numeroase terase si cafenele.

53

-Turnul Sfatului - Piata Mica nr. 1 Podul Minciunilor - pasarela peste strada Ocnei

-Palatul Brukenthal - Piata Mare 4-5

-Turnul Gros - Bdul Corneliu CoposuBastionul Haller - Bdul Corneliu Coposu

-Casa Artelor - Piata Mare nr. 21

-Casa Haller - Piata Mare nr. 10-Casa Luxemburg - Piata Mica nr. 16-Liceul "Samuel von Brukenthal" - Piata Huet nr.5-Casa cu cariatide - Str. Mitropoliei nr.13-Turnul Pulberariei - Str. Ocnei nr.33-Turnul Scarilor - Piata Huet nr.3-Turnul Dulgherilor - Str. Cetatii-Turnul Archebuzierilor - Str. Cetatii-Turnul Olarilor - Str. Cetatii-Turnul Pielarilor - Str. Pulberariei Pe laturile celei de-a treia piete, una dintre cele mai mari din Transilvania, se gasesc vechile case nobiliare, pastrate in forma originala, din perioada medievala dar si simbolul orasului -   Palatul Brukenthal. Latura de sud a pietii a fost declarata monument arhitectural.Incinta cu ziduri a orasului dateaza din secolul al XIII-lea fiind ridicata dupa invazia tatara; din secolul urmator s-au conturat doua zone distincte: Orasul de Jos si Orasul de Sus, delimitate prin ziduri si turnuri care se mai pot vedea si astazi. Legatura dintre ele se realizeaza prin pasajul scarilor care inconjoara zidul vechii cetati in zona Bisericii Evanghelice. Sibiul a fost una din cele mai fortificate cetati  din Transilvania, sistemul sau de aparare numara aproape 40 de turnuri. Din liniile de fortificatie ale orasului au ramas de vizitat in zilele noastre Turnul Sfatului ( langa care se afla sediul Sfatului Orasenesc, cum se numea altadata primaria), Turnul Panzarilor (initial al archebuzierilor, construit in sec. al XVIII-lea), Turnul Olarilor, Bastionul Haller, Turnul Pielarilor, Turnul Gros si cel al Dulgherilor. Orasul Sibiu a fost cel dintai in Romania in care a fost montat un turn cu ceas, in jurul anului 1494.

54

Podul Minciunilor, numit oficial Liegende Brücke dar cunoscut si sub numele de "Podul Culcat", monumentul a fost ridicat in anul 1859 in locul unui pod de lemn. In cele doua colturi ale podului apare simbolul sasilor, reprezentat prin doua sabii incrucisate si o coroana.  Este puntea de legatura intre orasul nou si orasul vechi.

Monumente de arhitectura peisagistica si constructii monumentaleMonumente de arhitectura peisagistica si constructii monumentaleUn alt obeictiv turistic  al acestei parti a Transilvaniei il constituie ,

cetatile,castelele si bisericile fortificate. Prima va fi desigur Cetatea Sibiului completata  de turnuri ce au fost cladite in functie de nevoile de aparare si refacute de  multe ori in decursul timpului. Enumeram cateva dintre ele, devenite astazi obiective de interes turistic: - Turnul Olarilor - Turnul Pulberariei, - Turnul Pielarilor - Turnul Archebuzierilor - Turnul de Aparare a Portii - Turnul Sfatului.

La acestea se poate adauga si Pasajul Scarilor denumit si “Zidul cu Ace” ce face legatura intre orasul de sus si cel de jos. Apoi Cetatea cu bazilica in stil romanic de la Cisnadioara ridicata pe dealul Sfantul Mihail. Sau la Talmaciu, zidurile cazute in ruina a  cetatii de la defileul Oltului, Cetatea Turnu Rosu.

Transfagarasan – Balea. Construit intre 1970 si 1974, Transfagarasanul (DN 7 C) strabate Muntii Fagaras pe directia nord-sud si leaga Muntenia de Transilvania. Are o lungime de 90 km si incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Transfagarasanul este extrem de cautat si pentru ca ajunge in zona Balea, una dintre cele mai mari atractii turistice ale Muntilor Fagaras. Transfagarasan este inchis traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie datorita zapezii care acopera drumul si a pietrelor care pot sa cada in aceasta perioada. Turistii pot ajunge iarna pana la Balea Cascada si la Balea Lac cu telecabina.Zona Balea este o rezervatie naturala deosebit de frumoasa. Aici puteti admira cascada Balea, inalta de 60 m, aflata  la peste 1234 m altitudine si doua dintre cele mai inalte varfuri muntoase din Romania, varfurile Moldoveanu si Negoiu. De asemenea, pe langa cascada va puteti bucura de imaginea Lacului Balea, lac glacial cu cea mai mare suprafata din Muntii Fagaras, avand peste 100 ha. Lacul este considerat monument al naturii si este

55

situat la altitudinea de 2034 m, intr-un circ glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si poalele Muntilor Piatra Craiului.

Servicii agroturistice din zonaÎn prezent, pe tot cuprinsul judeţului sunt răspândite 112 unităţi de cazare,

hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843. Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş).În judeţul Sibiu s-a dezvoltat turismul rural – Sibiel, Sălişte, Gura Râului, Tălmaciu (sate turistice cu specific popular românesc şi săsesc), staţiunea montană Păltiniş, turismul religios, aici existând şi o serie de rezervaţii paleontologice şi geologice – Hăşag, Ocna Sibiului, unde se află şi lacul sărat şi staţiunea balneo-climaterică purtând acelaşi nume, Lacul fără fund, Cisnădioara şi Turnu Roşu. Oraşul Sibiu este oraş reşedinţă de judeţ, cu vestigii istorice ale Imperiului Austro-Ungar şi centru cultural. În Sibiu, nivelul mediu al capacitatii de cazare in functiune a fost de 9057,5 mii locuri-zile, valoare ce depăşeşte media pe ţară de 1,31 ori, căruia îi corespunde un regres absolut de 240,8 mii locuri-zile şi unul relativ echivalent cu 2,38%.Analiza circulatiei turistice presupune cunoasterea evolutiei catorva indicatori principali si anume: numarul de turisti sositi in judet, numarul de innoptari, sejurul mediu, densitatea turistica.Numărul turiştilor sosiţi în structurile de primire turistică din judeţul Sibiu, în semestrul I 2009, a fost de 105215 persoane, în scădere cu 29607 persoane ( - 22,0%) faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent.Sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în sem.I. 2009, 76,4% din numărul total de sosiri, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 23,6% din numărul total de sosiri.În aceiaşi perioadă, sosirile vizitatorilor străini în structurile de primire turistică din judeţul Sibiu, a fost de 24802 persoane, în scădere cu 9539 persoane (-27,8%) faţă de sem.I. 2008. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini s-au înregistrat din Germania (37,8%), Austria(7,4%), Italia (7,4 %) şi Franţa (6,4%).

Pe categorii de unităţi, sosirile în hoteluri deţin în sem.I 2009, o pondere de 71,2% , preferinţa turiştilor pentru pensiuni turistice şi agroturistice fiind de 14,1% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică .

Numărul înnoptărilor înregistrate în structurile de primire turistică în sem.I 2009 a fost de 160754 în scădere cu 26,5% faţă de cel din sem.I 2008.Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în semestrul I 2009 a fost de 21,5% pe

56

total structuri de cazare turistică, în scădere cu 7,2 puncte procentuale faţă de semestrul I 2008. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la vile turistice (37,7 %) , moteluri (25,1%), hoteluri (23,7%).În aceiaşi perioadă la nivel naţional , indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost , de 24,0% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 6,2 % faţă de semestrul I 2008.Se pare ca turistii din tari unde criza economica a lovit puternic au renuntat la vacantele in Sibiu: daca anul trecut in Sibiu au venit peste 1.000 de turci, acum au fost doar 183 iar turisti slovaci au fost cu 95% mai putini decat anul trecut. Judetul Sibiu dispune de un vast potential turistic datorita gamei sale largi de obiective turistice. In acest judet se gasesc atat muzee, biserici, manastiri, monumente istorice, arhitecturale, turnuri cat si statiuni turistice montane: Pltinis, rezervatii naturale: Blea Lac si Cascada, precum si statiuni balneare: Ocna Sibiului.Arhitectura cladirilor din intreg judetul face deliciul turistilor, iar modernizarea in astfel de orase medievale nu ar duce decat la reducerea potentialului turistic creeat pana in present.In scopul valorificarii superioare a potentialului turistic al judetului Sibiu, este necesara luarea unor masuri cu character concret:

Realizarea de campanii publicitare pentru promovarea zonei Ocna Sibiului ca statiune balneara are ca scop pastrarea traditiilor rurale si cresterea potentialului turistic; Dezvoltarea infrastructurii turistice in zona montana inalta; Dezvoltarea turismului cultural; Dezvoltarea agriculturii in zona satelor, in special Valea Viilor; Realizarea de zone de agrement, cartiere rezidenţiale, parcuri, parcări

supraetajate, un centru specializat în organizarea de evenimente culturale, economice, ştiinţifice şi politice, un campus universitar central în spaţiul ocupat acum de Spitalul Clinic Sibiu. Agroturismul este activitatea de primire şi ospitalitate realizată de întreprinzătorii agricoli individuali sau asociaţi precum şi de familile lor utilizând propria întreprindere (gospodarie, exploataţie) sau una închiriată astfel încât activitatea desfăşurată să fie într-un raport de complementaritate cu activitaţile aferente cultivării terenului, silviculturii şi creşterii animalelor, acestea trebuind să constituie şi în continuare activităţi principale. Este o formă complexă de turism ce ofera oamenilor care vor să se relaxeze, iubesc natura, cultura şi arta populară, posibilitatea de a-şi petrece timpul liber în gospodăriile familiilor ţărăneşti.Agroturismul cuprinde două mari laturi şi anume: - activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de alimentaţie – pensiune, circulaţie turistică, prestarea serviciilor de bază şi suplimentare; - activitatea economică agricolă practicată de prestatorii de servicii

57

agroturistice, concretizată în producerea şi prelucrarea primara a produselor agroalimentare în gospodărie şi comercializarea acestora direct către turisti sau prin diferite reţele comerciale.Apare, astfel dorinţa individului de părăsire temporară a locului de muncă, spre zone liniştite, lipsite de poluare, în care natura să fie „cea mai buna prietenă a evadării”, pentru mişcare, odihnă, recreere, petrecere a timpului liber. Aceasta dorinţă este facilitată de reducerea orelor saptămânale şi a zilelor săptâmânii de lucru, precum şi de creşterea numărului zilelor destinate concediilor de odihnă, proces care de-a lungul anilor suferă o transformare în direcţia fragmentării acestora.Ambianţa în care se află oferta turistică trebuie sa fie atractivă, dar în acelasi timp ea trebuie sa fie obligatoriu subliniată şi oferită ca un buchet de flori bine asortat, capabil să smulgă admiraţia, să impresioneze, să se imprime în memoria turistului nu numai ca o amintire plăcuta, de excepţie, dar şi ca o rechemare insistentă. Gospodăria este structura de primire turistică cea mai reprezentativă pentru agroturism, aici împletindu-se armonios primirea si găzduirea turiştilor cu serviciile de servire a mesei, care includ oferirea unor alimente proaspete şi băuturi din surse proprii, locale, precum şi cu serviciile ce cuprind activităţi de destindere şi animaţie cuprinzând elemente legate de artă şi creaţia populară, de manifestările etnofolclorice, tradiţii, sărbători, specific locale.

Servicii de cazare la Pensiunea AmbientPensiunea agroturistică se află în Sudul Transilvaniei, mai exact în

Judeţul Sibiu.Judeţul Sibiu este situat în centrul României la răscrucea drumurilor comerciale dintre est şi vest, dintre Balcani şi Europa Centrala. Suprafaţa de 5.422 km pătraţi, reprezintă 2,3% din teritoriul ţării. Refieful judeţului, cu înălţimi cuprinse între 2.535 m - Vf. Negoiu şi 28 m - lunca râului Târnava Mare, este caracterizat printr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafaţă este acoperită de Munţii Făgăraş, Lotru şi Cîndrel, 50% este acoperit de platourile Târnavelor, Hartibaci şi Secaşe străbătute de văi adânci. Cursurile de apă sunt egal distribuite pe toată suprafaţa judeţului şi includ râurile, cele mai importante: Olt, Târnava, Cibin şi Hartibaci, lacurile naturale - glaciare şi sărate - şi lacuri artificiale pentru irigaţii, hidroenergie şi recreere.Temperatura medie anuală este de 22° C. Dintre resursele naturale ale judeţului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate şi alcătuite aproape exclusiv din gaz de puritate înaltă. Un depozit de marmură a fost descoperit şi se află în exploatare în Valea Porumbac, în timp ce judeţul mai are resurse de nisip, argilă, pietriş, etc, folosite ca materiale de construcţii. Alte resurse naturale sunt pădurile, care acoperă 37% din suprafaţa judeţului Sibiu, păşunile, fâneţele, terenurile agricole cu flora şi fauna bogate. Bogatul patrimoniul natural al judeţului Sibiu este reprezentat de şase rezervaţii naturale de mare valoare ştiinţifică şi turistică: Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului, depozitele de calcar de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, rezervaţia din Valea Sîrba, şi lacurile Bîlea şi Iezerele Cindrelului.Munţii acoperiţi de păduri

58

de foioase şi conifere şi dealuri acoperite de faneţe şi livezi, câmpii, râuri, lacuri cu ape proaspete şi lacuri sărate - toate aceste daruri date de natura acestui judeţ situat in partea sudică a Transilvaniei. Relieful variat şi clima temperată fac posibil ca în localităţile montane să existe zăpadă 5-6 luni pe an şi transformă acest judeţ într-un loc special de atracţie pentru turiştii români şi străini.

La aproximativ 30 km depărtare de Sibiu, la 1450 m deasupra nivelului mării, se găseşte staţiunea Păltiniş. Pădurile de conifere, aerul ozonat sunt bune remedii pentru boli nervoase şi ale sistemului respirator. Iarna, aici este un loc ideal pentru sporturile de iarnă, având pârtii de schii dotate cu telecabine şi teleschiuri.O zonă specială este Mărginimea Sibiului cu cele 18 localităţi de la poalele Muntelui Cîndrel, acoperind o suprafaţă de 200 km pătraţi. Locuitorii sunt cunoscuţi ca păstori care păstrează obiceiurile tradiţionale, costumele populare şi arhitectura specific romanească.

Obiceiuri şi tadiţii sibiene Obiceiurile tradiţionale se pastrează şi astăzi, ele fiind legate de anumite

momente din viaţa omului, de viaţa socială, de sărbători: -piua de ulei – este o instalaţie confecţionată din lemn, utilizată de săteni pentru obţinerea uleiului din seminţe de dovlec. -butea sau Ceata Junilor este un obicei legat de sărbătorile de iarnă. Se alege o "gazdă" unde "ficiorii" învaţă colinde, un jude, un vornic si un crâsmar. Înainte de sărbători junii ridica în piaţa satului un brad frumos, apoi, îmbrăcati în costume populare joacă dansuri populare specifice ,în târg şi pe la casele oamenilor, de la Crăciun şi pâna la Anul Nou; Colindatul se face în fiecare an în Ajunul Crăciunului. Grupuri de colindători, fete, baieţi, copii sau adulţi merg la colindat din casă în casă, fiind răsplătiţi dupa datina cu mere, nuci şi covrigi. -opăitatul este un obicei practicat cu o saptămână înainte de începutul postului mare. Baieţi de 10-15 ani se urcă pe dealurile din apropiere (Unghiul Măguricii, Calea Noua, Zapozi, Budu) unde "opăitează". Îsi pregatesc din timp opaite şi potângi (lemne, bâte etc.) iar când se înnopteaza le aprind şi le rotesc în jurul capului strigând formule specific.De Ispas batrânii îşi fac brâie de leustean cu care se leaga la mijloc în credinţa ca vor scăpa de boli. Se zice că în ziua de Ispas creşte iarba cea mai grasă.

Obiceiuri păgâne Înaintea sărbătorilor de iarnă era pentru sibienii de altădată timpul

obiceiurilor păgâne de aflare a norocului, a rodului sau a ursitei. În Mărginimea Sibiului exista obiceiul numit "vrijitul" - aflarea ursitei pentru feciorii şi fetele nemăritate. "Se puneau pe masă 9 farfurii şi nouă căni sub care se ascundeau diferite obiecte cum ar fi inele sau piepteni.Dacă descopereau un inel însemna că vor avea un soţ bogat iar pieptenele arăta un sortit răutăcios.În ajun de

59

Crăciun pomii erau ameninţaţi cu bâte de lemn pentru a rodi mai bine iar ultimele spice de grău lăsate pe câmp trebuiau descântate recoltă bogată. Tot la sfârşitul lunii decembrie se făcea şi calendarul de pâine: "Se împlânta în pâine un cuţit trecut prin zeamă de ceapă - dacă anul era bogat în grâu pâinea devenea roşie, vânătă pentru fân şi albastră-galbenă pentru porumb".

Pensiunea Ambient este o casă tradiţională cu o curte interioară pavată cu piatră de râu.Pensiunea Ambient clasificată la 3 margarete, este rezultatul îmbinarii unui exterior în stil rustic, cu un interior tradiţional şi primitor.În timpul verii, locul ideal pentru luat masa afară, la umbră, admirand florile din curte. La numai 100 m, familia are o livadă mare cu pomi fructiferi (meri, gutui, pruni, visini) şi grădina de legume. Familia mai dispune de o microferma de animale dar şi cateva hectare pe care cultivă cereale, legume, şi alte culturi necesare atat pentru a satisface plăcerea turistului de a-i servi un meniu sănătos, cît si pentru animale. Gazda este pricepută în gastronomie, specialităţile casei fiind sarmalele în foi de viţa şi tocană la ceaun.

In curte găsim înca o casa, mai mica cu 5 camere duble cu baie proprie şi cu living.

Prima clădire:

Locuri: în 2 clădiri 15-18 locuri.

La parter: living,punct sanitary;La etaj: 3 camere decomandate, 2 camere comandate ,2 pucte sanitare;

A doua clădire: living, 3 camere duble cu punct sanitar propriu ; Facilităţi

60

Servicii oferite la pensiune: -1 baie comună cu boiler electric -hol cu canapea şi priveliste spre curte -sufragerie cu canapea şi TV color -foişor, grătar -masa la cerere / pensiune completa cu bucate tradiţionale precum: balmoş, sarmale, ciorbe acre ardeleneşti, ciorba de viţel cu galuşte,şniţele cu sos,papricaş, plăcinte cu branză, plăcinte cu mere,deserturi preparate in casa dupa reţete moştenite în familie,ţuică din prune sau alte fructe, vinul casei,şi orice alta preferinţă a turiştilor. -organizare evenimente speciale -loc de joacă pentru copii -curte cu loc de parcare -incalzire cu sobe de teracota cu lemne -fermă proprie (porci, gaini, taurine, ovine, si 3 cai), cursuri de călărie. -loc de luat masa afara sub bolta de viţa de vie -transfer auto la / de la Sibiu -animale de companie acceptate. Ferma familiei se află la o distanta de 1 km faţă de pensiune, astfel ca nu incomodează deloc activitaţile sau momentele în care turiştii se vor relaxa.Gazda împreună cu soţia si cei 3 copii se ocupa de pensiune si de fermă,însă pentru muncile gospodăreşti mai există 3 angajaţi şi rude ale familiei.

Localizarea pensiuniiPensiunea Ambient, este situată pe Valea Cibinului, la 20 Km de Sibiu,

la ieşirea din localitatea Gura Râului, in direcţia Cheilor Cibinului.La doar 17 Km de Sibiu, Gura Râului, strărveche aşezare românească, situată pe valea Cibinului, la poalele Munţiilor Cîndrel, în inima cunoscutului ţinut al Mărginimii Sibiului la altitudinea de aproximativ 600m. Satul este de tip compact , cu vatră amplasată pe valea râului Cibin, la gura de ieşire a acestuia din munţi.Gura Râului este locul ideal de plecare în drumeţii, ture cu bicicleta sau excursii în munţi, vizitarea satelor din prejurul lor precum şi a ceţatilor bisericeşti- saseşti din Cristian , Gîrbova, sau Slimnic.Teritoriul comunei Gura Râului se bucură de existenţa câtorva locuri a căror frumuseţe si importanţă economică vin în completarea locurilor pitoreşti ale aşezării.Relieful comunei

61

este alcătuit din două părţi distincte: zona montană şi zona depresionară.Zona Montană este reprezentată de Munţii Cîndrel cuprinşi între Valea Sadului şi Valea Someşului, cu vârful Cindrel 2244m.Zona depresionară este reprezentată de piemontul colinar şi o mică parte din terasele Cibinului. Cheile Cibinului au o lungime de 2 Km, au pereţi înalţi şi abrupţi, în mare parte sunt formaţi din stânci golaşe. Sunt situate la 850m altitudine având o diferenţă de nivel de peste 600m între punctul de pornire şi vale.În drumul spre Crăciuneasa există cel mai impunător brad din acestă zonă fiind apreciat la 500 de ani.Lacul Gura Râului s-a format în urma construirii barajului finalizat în anul 1981, având o înalţime de 72 m şi este situat la altitudinea de 550m. În avalul barajului este amplasată o microhidrocentrală de 3,8 MW.Lacul este utilizat pentru alimentarea cu apă a oraşului Sibiu, producerea de energie electrica şi regularizarea râului Cibin.Lacul glaciar Iezerul Mare situate pe versantul Nordic al platoului Cîndrel la 1998 altitudine, a luat naştere dintr-un circ glaciar. Se remarca prin adancimea pe care o atinge in partea de sud si datorita faptului ca din el porneşte izvorul principal al Râului Mare. Lacul glaciar Iezerul Mic este situat în cealaltă parte a platoului Cîndrel. Pentru salvarea şi conservarea unui expresiv şi reprezentativ patrimoniu care ilustrează modul de viaţa tradiţional, s-a înfiinţat în anul 1969 un muzeu sătesc din donaţia a peste 1100obiecte.Expoziţia muzeală este prezentată în incinta căminului cultural din localitate şi cuprinde obiecte de artă de toate genurile: ţesături si alesături ornamentale, costume populare, lucrări în piele şi lemn, mobilier, obiecte de uz casnic si gospodăresc, icoane pe sticlă ,casa memorială "Aurel Decei" (1905 -1976 ).

Planul pensiunii

62

Bucătăria dotată cu:maşină de gătit, reşou electric,vase şi ustensile de bucătărie, frigider, congelator, instalaţie apă rece curentă,instalaţie apă caldă.

Pensiunea cuprinde:spaţii pentru servirea mesei,reţea de canalizare (publică sau proprie),reţea electrică.Accesul în camere de cazare şi grupuri sanitare:decomandate (direct),prin alte camere de cazare.

Caracteristici privind spaţiile de cazare1.Număr maxim de locuri (paturi) într-o cameră2.Capacitate de cazare:

• Nr. camere cu 1 loc• Nr. camere cu 2 loc• Nr. camere cu 3 loc• Nr. camere cu 4 loc• Nr. camere cu 5 loc

3.Suprafaţa minimă a camerelor (mp):• camera 1 loc• camera 2 loc• camera 3 loc• camera 4 loc• dormitor în apartament• salon în apartament

4.Camere cu grup sanitar propriu5.Grup sanitar comun:

• 1 W.C. la 10 locuri• 1 lavoar cu apă curentă caldă şi rece la 10 locuri• 1 duş, cadă cu apă curentă caldă sau rece la 15 locuri

6.Încălzire cu sobe de teracotă sau alte surse admise de P.S.I.7.Sursa de încălzire la camere de baie8.T.V. în spaţiul comun9.Radio în spaţiul comun10.Telefon la dispoziţia turiştilor

Gastronomia Sibienilor

63

Gastronomia specifică zonei Sibiului, care poartă influenţa populaţiei de origine germană şi maghiară. În meniurile restaurantelor veţi întâlni supele de pasăre şi de vită, cu găluşte sau cu tăiţei de casă. Ciorbele sunt acrite cu oţet sau cu zeamă de varză, dar există şi supe neacrite, cu multe legume şi multă carne. Des utilizat în bucătăria sibiană este tarhonul a cărui aromă o întâlnim în ciorbele de cartofi, de fasole sau de salată. Specifice zonei sunt supa de mere şi supa de vişine, a căror reţete provin din bucătăria săsească. Din satele de oieri din Mărginimea Sibiului provin preparatele în care ingredientul principal este brânza de oaie, în special telemeaua. Influientele germanice şi maghiare şi-au lasat amprenta asupra gastronomiei locale. Bucatele sibiene sunt gustoase, majoritatea specialităţilor fiind bazate pe carne de porc, pasăre sau vită pe care vă invităm să le savuraţi.Specialitati întalnite în bucataria sibienilor: muşchi medieval, piept de pui dracula, traista ciobanească, piept de pui cu sos, muşchi sasesc de vita, piscacioasa de vita, ciorba ardeleneasca, mamaliguţa cu telemea de oaie la cuptor si carnati ardelenesti.

Agrement şi voie buna

Cine vine la Gura Râului iarna se poate bucura de pârtia de schi din sat, dotată cu teleschi, masină de bătut şi tunuri pentru zăpadă sau pot alege staţiunea Paltiniş care este la 18 km., plimbări cu sania trasă de cai, participarea la slujbele ţinute în bisericile din sat, biserici care au o încarcatură istorică deosebită. Vara plimbări prin padurile ce împrejmuiesc satul, excursii prin munţii din împrejurimi: Gâtul Berbecului - 1.175 metri, Santa - 1.230 metri, Cheile Cibinului, vârful Cindrel (2.244 metri ) şi Iezerele Cindrel - (1999 metri Iezerul mare şi 1946 metri Iezerul mic), staţiunea Paltiniş, unde un important obiectiv turistic îl constituie Schitul, o biserică de lemn ridicată în deceniul 3 al secolului XX unde se află mormântul filozofului Constantin Noica , rezervaţia naturală Lacul fără fund de la Ocna Sibiului este un monument al naturii cu valoare geologică. Prezintă fenomenul de heliotermie. S-a format într-o veche mină de sare prabuşită la 1775. Se mai numeşte şi Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Interesante de vizitat mai sunt şi aşezările săseşti cu biserici fortificatedinTransilvania. Activităţile practicate de turişti sunt numeroase, şi anume: mountain-bike, pescuit sportiv, orientare, jocuri de echipă, datul cu sania.

Calitatea mediului

Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii.Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si

64

interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale, agricole, menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani.  a). Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav: a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer; b) eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata; c) reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane.b).Poluarea artificiala

Initial produsele poluante erau de natura organica si usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe masura dezvoltarii industriale si exploziei demografice au aparut deseuri nebiodegradabile, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea artiiciala este de natura: fizica (sonora, radioactiva, termica), chimica, biologica (agenti patogeni (virusuri, bacterii, fungi).

Poluarea Solului Solul poate fi poluat : - direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ; - indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati” din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Caracteristicile solului sint legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic).Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului.In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de

65

identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2.Carbunele, titeiul si gazele naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane.Arderea combustibililor solizi contribuie esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf si azotati, metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte elemente daunatoare sanatatii umane.Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei.

Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente.Prognozele arata ca acidificarea solului produce importante daune in special asupra agriculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 milioane de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure.Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este ireversibil.

Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al biomasei si al face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productiv afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite " ferme energetice".

La nivelul judetului Sibiu, poluarea chimica cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de puternice asupra solului este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona Copsa Mica.Desi, la ora actuala, este de remarcat reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii precedenti, acestea se regasesc in sol in concentratii peste limita pragului de alerta.De remarcat, deasemenea, si reducerea arealului de maxima poluare si a celui de poluare medie.

Natura complexa a emisiilor si actiunea sinergica a poluantilor afecteaza activitatea microbiologica, fapt ce duce la incetinirea pana la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere. Astfel, solurile au fertilitate scazuta, incadrandu-se in clase inferioare de fertilitate. Suprafata afectata insumeaza 18.630 ha teren agricol si 3.245 ha fond forestier.Cele opt halde urbane de

66

deseuri existente in judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar rampele rurale 2 ha.Dat fiind amenajarea si exploatarea necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica.

Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor.Acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului. Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol.

CONCLUZII

Datorita imensului potential turistic de care dispune judetul Sibiu, turismul a fost ales ca un domeniu tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de noi locuri de munca, protejarea celor existente si la imbunatatirea performantelor economice ale judetului.

Pentru ca in viitor ponderea acestui sector economic, care in prezent nu este valorificat suficient, sa creasca, se propun o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism, analiza impactului social - economic, precum si consecintele lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru

67

crearea unei adevarate industrii turistice, care, cu siguranta va avea efecte de mediu absolut benefice.

Astfel de obiective vizeaza: in primul rand, promovarea produsului turistic al judetului Sibiu pe piata interna si internationala; dezvoltarea si modernizarea ofertei turistice reprezentata de resursele naturale si antropice; asigurarea fortei de munca calificata; cresterea calitatii serviciilor turistice si stabilirea unor relatii de colaborare cu sectoarele conexe. Odata elaborate aceste strategii se va trece mai apoi la atingerea acestora prin actiuni si masuri care vizeaza fiecare obiectiv in parte ducand la o valorificare superioara a potentialului turistic din acest judet.

In urma prezentarii potentialului turistic al judetului Sibiu au rezultat urmatoarele motive pentru a investi in acest judet si pentru o valorificare superioara a potentialului:

-Judetul Sibiu dispune de o pozitie geografica favorabila pentru potentialii investitori acesta fiind situat in centrul Romaniei si totodata in centrul Europei de SE.

-Judetul Sibiu dispune de o retea rutiera si feroviara bine dezvoltata, Sibiul fiind situat de-a lungul rutei Viena - Budapesta - Arad - Bucuresti - Sofia - Istanbul, dispunand de bune legaturi feroviare catre toate marile orase europene. - De asemenea in acest judet exista un aeroport international, cu legaturi aeriene zilnice pe ruta Sibiu - München - Sibiu precum si cu legaturi aeriene spre Italia.

-Reteaua de telecomunicatii este bine dezvoltata, fiind intr-o permanenta expansiune (inclusiv telefonie mobila si acces Internet).

-Sunt disponibile suprafete de teren propice dezvoltarii industriale (acces, curent electric, canalizare). Totodata, terenurile in zonele industriale pot fi achizitionate la preturi foarte convenabile de potentialii investitori.

-Prezenta unor ramuri industriale cu o veche traditie. In judetul Sibiu industria textila, alimentara, a pielariei si a incaltamintei, precum si industria constructoare de masini (25 % din industrie este inca in posesia statului si este in curs de privatizare) sunt foarte bine dezvoltate avand o traditie deja cunoscuta pe piata.

-Sibiul este situat in mijlocul unei zone turistice de mare atractie (drumetii in apropiatii munti ai Cibinului, practicarea sporturilor de iarna in statiunea Paltinis - 1450 m altitudine, posibilitati de tratament la baile de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Baile Bazna), fiind el insusi unul dintre cele mai atractive orase din aceasta parte a Europei.

-Forta de munca bine pregatita (peste 12% au studii superioare, Sibiul fiind un centru universitar important) si relativ tanara (doar 25% din populatia municipiului Sibiu depasind varsta de 50 ani).

-Sibiul este gazda mai multor institutii nationale si internationale cum sunt: Consulatul Genaral al Germaniei in Romania, Mitropolia Bisericii

68

Ortodoxe din Transilvania, Consistoriul superior al Bisericii Evanghelice din Romania, Forumul German din Romania, si altele.

-Sibiul are o vasta traditie europeana, numele orasului fiind un garant pentru cultura si educatie, astfel ca in anul 2007 orasul Sibiu a fost declarat "Orasul european al culturii", alaturi de Luxemburg. Aici s-au desfasuat unele din cele mai importante festivaluri, amintind: Festivalul International de Jazz, Festivalul International de Arta Neconventionala "La strada"; Festivalul International de Teatru de la Sibiu.

-Cetatenii judetului Sibiu sunt toleranti si prietenosi, iar ospitalitatea sibienilor este renumita.

BIBLIOGRAFIE

1. Botezatu C., Mihalcescu C., Iacob I.- Sisteme informatice cu baze de date in turism, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005 2. Mihalcescu, Cezar- Bazele Informaticii, Editura Universul Juridic,

Bucuresti, 20053. Dinu, Mihaela - Geografia Turismului, EdituraDidactica si Pedagogica, Bucuresti, 20054. Firoiu, Daniela- Industria turismului si a calatoriilor, Editura Prouniversitara, Bucuresti 2006

69

5. Firoiu, Daniela - Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor,Editura Prouniversitara, Bucuresti 2006

6. Ionescu, Silvia - Ghidul turistic al Romaniei 2005-200 Editura Publirom Advertising, Bucuresti, 2005

7. Institutul National de Statistica-Directia Judeteana de Statistica Sibiu, 2006

8. Neagu, Vasile -Management, Editura Prouniversitara, Bucuresti, 20069. Neagu V., Busuioc M.-Managementul calitatii serviciilor turistice,

Editura Prouniversitara, Bucuresti, 200710. Stanescu Dorina- Alimentatie-catering, Editura Oscar Print,Bucuresti,

199911. Stanesc Dorina -Tehnologia in serviciile de alimentatie, Editura Oscar

Print, Bucuresti, 199912. Zaharia M., Dodu P. -Tehnologie hoterlira - Note de curs13. Zaharia M. (coordonator)-Economia serviciilor, Editia a II a, Editura

Universitara, Bucuresti, 200614. Zaharia M.(coordonator) -Economia serviciilor - probleme si studii de

caz, Editura Universitara, Bucuresti, 200615. www.sibiul.ro 16. www.ici.ro17. www.sibiu.ro18. www.romturism.ro19. www.tourismquide.ro20. www.turisinfo.ro21. www.amiciimuntiilor.ro22. www.romanialibera.ro23. www.cjsibiu.ro

70