7/25/2019 postmodernism (1) (1)

1/9

Arta este prima forma a libertatii

1. Cum sa denesti ceea ce nu ar trebui sa suporte o denitie

Postmodernismul nu are o denitie, denit acesta s ar cristaliza intr un current

precum cel modern. Putem spune ca el ia nastere la nalul modernitatii, ind

construit in opozitie cu ea. E un current ecletic.

Postmod este prin etimologie post , el dand senzatia unui sfarsit de istorie. El are

aspectul unei armatii constiente, contradictorii si autosubminatoare. El

seamana cu gestul de a pune ghilimele in timp ce o faci linda hutcheon.

Are o structura uida contracdictorie si autosubminatoare, ind jucaus,

autoironic si schizoid. E o reactie la autonomia austera a modernismului de arf.

Postmodernismul nu simte neoia de a se legitima si de a se totalize, ind un

current rela!at. El subliniaza o decadere, aducand libertate si autoarmare celor

care il folosesc.

Postmodernismul a fost creat de un spatiu iregulat, absolute permisi in care

poate aea loc orice amestec de perspectie in legatura cu enc"clopedia lui

#orges citata de $ocault.

Post modernul se aa intre generatia ed tip bab" boomers si generatiile !, ", z,

un personaj conectat la retelele sociale si la toata aantajele tehnologiei. %mul

postmodern cauta compensatii care nu pot eni din real., isi creaza un uniers

compensatoriu. &ibertatea si usurinta cu car epoate sa si selecteze si sa

consume orice poeste sunt semne ale decadentei.

Arta postmoderna este deci o arta precara, o art ace duce mai departe principiultranzitoriu inaugurat de moderni. 'raim sentimentul ca suntem al capatul

timpului, aand o neincredere absoluta in iitor , in ceea ce poate el sa ofere.

%pera deine o doada a disparitiei obiectului sau.

Posmodernismul este un semn al e!acerbarii cosumerismului si al neoii de

amplicare a identitatii.

(. Cum putem urca sau cobora treptele unui timp relatie

&ogosfera, grafosfera, ideosfera ) cele * paradigme propuse de +egis ebra"

prin cunoscutul curs de mediologie generala.

-talianul iambattista /ico eoca * arste ale ciclulul lumii 0

1. /arsta diina) o faza hieroglica, def prin folos poetica a lb. %biectul si sub

sunt leghate de o putere si o energie comuna, drept pt care cu capata o

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

2/9

putere casizica, sunt concerete. Este o faza islustrata de omer sau

presocratici. Permite o pluralitate a 2eilor.(. /arsta eroica 0 stapana unui lb allegoric E un lb platonician, care creeaza

elite, ganduri, idei,sent.. El dif sub de ob si creeaza abstractiuni $ace trecerea

de la metafora la metonimie) limbaju meton"mic e unul analogic, o imitatie a

unei realitati. E o arsta a preocuparii de sine, a constiintei ca degradarea lbne transf in personaje cu identitati controlate si construite in mod rational.

umnezeul transcendent prin separarea ob de sub se simte neoia unei

inte perfecte.*. $aza demotica3 arsta poporului 0 marcata de dif puternica intre ob si subiect,

sb e cel e!pus impactului sensorial cu lumea obiectia.. Comparatia e aici

gura dominanta. %bseratorul, pt a se integra in acest process descriptib trb

sa deina ob de obs. &asa cerul gol pt ca realitatea ramane pur senzoriala

4ediologia e inercarea de a decanta contradictiile ce se nasc intre semn si

referent, intre mesaj si mijlocul de comunicare in cursul dif reg de tip

discursi. El imparte istoria in * etape0 &ogosfera, grafosfera si ideosfera.

1. &ogosfera0 lumea dep de prezenta zica, apropiata. E!ista o autoritate a

cu b, dar care nu anuleaaz scrierea. &ogosul inseamna prezenta

permanenta a autorului ce poate apara te!tul scris,consacrandu - sensul

ad. Postmodernii considera logosul mai imp decat te!tul scris.(. rafosfera0 are in central conceperea scrierii drept criptograe, pt ca

scrisul isi asuma acum o alta capacitate de difuzare, isi pierde sensul

transcendent, elitist si inaugureaza o paradigm ce a constitui unul dintre

reperele modernitatii 0 inst . autorului. E o lume care functioneaza dupa

regula adearului. Autorul nu instituie prezenta zica, ci constr lumi intr

un uni ctional. El inseamna tocmai disparitia transcendentei din te!t,

inlocuirea lui ei cu semnatura, cea care desemneaza posib disparitiei

creatorului, posibilitatea mortii lui.*. /ideosfera0 scrisul nu dispare denitie, dar se acc dominant izualului,

cel care deine criteriu de consacrare a ad. 5pre deoseb de rafosfera

unde ad e in lumea ctional, garantat de un autor absent , semnalat

doare de numele de pe coperta, in ideosf lumea traieste testimonial e o

lume a ciberneticii. Ea corespunde notiunii de simulacrum pe care o

introduce #audrillard. Aici e ad ceea ce edem , fata de logosfera unde e

ad ceea ce nu se ede, adica transcentul. E o lume sintetizata prin rating

sau cota de piata, capitalizand e!act ceea ce nu se poate capitalize,simulacrumul.

Aceste lumi le putem trai simultan, conteaza ce medii alegem ezi tabelul in carte

p(6.

*. espre consum si despre consumator.

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

3/9

&ipoets7") 5e orbeste despre o noua modernitate bazata pe un nou

model consumerist homo consumericus turbo consummator preocupat

de calitatea ietii si de sanatate, de marci si de autenticitate, de imediat si

de comunicare. 8 lipoets7"9 se identica printr un consum emotional.

Autorul nu ne b despre psotmod ci mai degraba despre o alta fata a

modernitatii, modernitatea neajungand la sf sau ci ind pe cale sa senasca.

Cele * faze ale :capitalismului de consum;0 1. Consumul de masa

fordismul si scaderea timpului de productie. Apar marcile) consumul

seductie.

(.$aza se prez ca o societate a dorintei. E specica anilor

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

4/9

Astfel postmodernismul este cum arata 4atei Calinescu in ol cele ? fete ale

modernitatii, doar o fata a mod. * argumente0 opzoitia comuna a ambelor fata de

principiul autoritatii, alorizarea partii in detrimentul intregului si asemanarea dintre

post si aangarda .

/orbind despre frumosul descries de #audelaire pt prima fata ist artei ia in calculelemental relatie, cu o durata temporal redusa, frumosul reiesind dintr o

categorizare uniersal, cosmica, ingloband epoca, moda , morala, pasiunea.

$rumosul e cal dntr un elem etern si unul relati. Artisul postmod isi gas sursa de

inspiratie in efemeritatea lumii.

Artistul este receptie, curios, care gas in mediu subiecte pe care le trateaza. E un

om ce intelege lumea si ratiunilemisterioase si legitime ale tuturor ob. El rea sa

inteleagasi si sa judece ce se aa - jurul sau.

#audelaire descrie geniul, cel are intra intr o stare de copilarie regasita. El poseda

curiozitate si trb sa aiba forta de a controla ceea ce receptiitatea sa ii pune la

dispozitie.Pt el niciun aspect al ietii nu s a tocit.

#oudelaire b de dand" artistul prin e!celenta un aatar posibil pt omul postmod,

giper real si utopic. El isi declineaza e!istenta in mare parte isual, prin

estimentatie, aand un stil baroc si traieste intr un cadru paradisiac8 tapet,

goblenuri, accesorii te!tile9. 5tatutul dand" ului este pus in modernitate de cele mai

multe ori n raport cu statutul reprezentarii, el jucand rolul de semnicant, el ind

reprez de oglinda

Artistul este un eu ce nu isi poate potoli foamea de non eu si care in ece clipa il

reda si il e!perima in imagini mai ii decat iata.

@. Cultura disonantei0 despre fericire si normal intr un uniers augmentat

odds) culture ale inii si ale rusinii. Cel al rusinii e un model cultural mai permisi,

negociat, in care presiunea puterii nu se e!ercita direct. /ina solicita pedeapsa,

rusinea nu. -ntr o ci a rusinii se traieste acut o presiune sociala, de conformare

pierderea chipului. /ina instituie pedepse cu character normati) sunt culture

ertical, construite in rap cu o instanta cosmic fata de care omul e mic, pedeapsa

enind din cer.

Astazi norma ine de la nielul deciziei, ine din optiune. u mai traim in

concordanta cu e!terior, ci cu interiorul nostrum. $iecare alegere trb negociata cunoi insine, in functie de criteria pe care tot noi putem sa le stabilim.

+educerea disonantei inseamna gasirea argumentului decisie, a unui reper interior

care sa dea stabilitate in acest uni uctuant nu mai e!ista instante e!terne. Cult

disonantei sunt cult ale fericirii light .

?. Cum a deenit postmod contrariul mod

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

5/9

E!ista ( dir majore in tratarea statutului postmod0

) Ea e conceputa ca o cont a mod) E etapa independent

/ezi table pag BB.

+omantism3 s"mbolism s patazica3 adaism

$orma3Antiforma

5cop3 joc

esign3 intamplare

-erarhie3Anarhie

&ogos3tacere

%pera3Performace.

istanta3participare

Creatie)totalizare) deconstructie

5inteza3antiteza

Prezenta3absenta

Centralitate3 dispersie

en)limita3te!t)interte!t

5emantica3retorica

Paradigm3sintagma

4etafora34etonimie

5electie3combinatie

+adacina3adancime

+izom3suprafata

-nterpretare3citire

Anti interpretare3neintelegere 5emnifcat35emnicant

&izibil3scriptibil

4odel narati3antinarati

4astercode 3idiolect

5"mptom3dorinta

'ip)model3mutant

4asculin3 fem

Poliform3androgin

Paranoia3schizophrenia

%rigine)cauza3if diferanta3urma

umenzeu tatal3 sf duh eterminare3indeterminare

'ranscendenta3imanenta

B.espre mine, despre tine si despre alte catea lucruri

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

6/9

ho -n the Dorld am i he Dar formula razboinica e un fel de ad de

gradul al ( lea, e!prima cea deposit, seaman cu he Das inglobeaza un

trecut. ar poate insemna si conctul cu sinele, eul scindat. El e corelat

conceptului de diferanta al lui errida. Este o marturie a unei posibile

e!istente. u mai sunt cine am fost ieri o amanare a identitatii omul de

corporatie care doarme cu plusul.

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

7/9

+epetitia e premisa naratiitatii, ce ins alternarea mortii cu iata.

eleuze0

1. +epetitia goala o repetitie a lui acelasi ce sta la baza simulacrumului0

fotograa, imaginea t, posterul.

(. +epetitia plina o repetitie a celuilalt, care care implica ritmul si gestulF orepetitie dinamica ce sta la baza transferului care gireaza eolutia lumii.

+epetitia lui eleuze are un aspect centrifug, elibereaza.

+epetitia goala +epetitia plinaAcelasi Celalalt+eprezentare) deleaga identitatea,

construieste ambasade ale acesteia in

e!terior.

iferenta) repetitia unei alteritati in ca

nu a reprezenta e semnicati, ci a

prezenta se reendica o masca,

pantonimaE negatie, def prin lipsa conceptului E armatia, denuntand prezenta

concept.E o rep ipotetica E dinamica = schimba structura pob c

se repetaE statica E intensie produce mutatii calitati

in structura obE orizontala E erticalE materiala E spiritualaE neinsuetita E e!istentiala, se petrece la ni sub.

+epetitia se plaseaza astfel ca deghizare si deplasare, ea isi asumadescentrarea diferentei, dar gestioneaza siferit conceptul.-ntre repetitie si diferenta se plaseaza conceptul de reintoarcere ) o

repetitie fara aloarea identicului.

-n publicitate, apparent orbim de o repetitie goala, in care imag se

multiplica la innit, dar totusi ob majore ale publ sunt leg de sch de comp

solicita o recchemare a publicului.

5emnul e echialent atat cu absenta, in absenta ob el aparand, dar si cu

prezenta, pt ca el e!ista numai sub premise e!istentei obiectului. El se

bazeaza pe un parado! attachement) detachement, care creeaza orizontulrepetitieiu e!ista semnicant8 prezenta9 daca nu e!isra semnicat8absenta9.

Gciderea tatalui > uciderea argumentului care face sensul cititorului sa

se aproprie de intentia autorului. -n lipsa lui scrierea deine pura repetitie.

Premisa scrierii postmoderne, premise scrierii ca element al deconstructiei, este

aceea ca ecare autor scrie in relatie cu propria sa amanare. +eceptorul repeta prin

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

8/9

citire prezenta emitatorului. umai in mom in care scrisul a murit ca semn)semnal

el se naste ca limbaj.

iHerence inseamna amanare, intarziere a sensurilor pana la anularea lor lipsa

prezentei.

4aintenance) o forta centripetal ce impiedica dispersia, ea impiedica dispersia

totala a sensurilor, facand te!tul sa e interpretat in oci diferite.

iferanta are caracteristicile urma) este marca a absentei unui obiect, o urma a

urmei.

umele propriu este un punct de contact intre nume si limba. Gn ad nume propr

inseamna un nume irepetabil, indicand o indiidualitate concreta. E!ista un

parado!0 desi asigura e! unica a ob caruia ii da nume, ii garanteaza de fapt

disparitia, prin posib sa de a semnica alti referenti. E!ista si aici o amanare, orice

ob e supus la un mom mortii.

eicticele sunt substitute ale numelui propriu.

errida obsera ca e!ista practice ( modalit de a asimila alteritatea pt constructia

subiectului0 introiectie asimilarea celuilalt prin topire in interiorul primei identitati

si asimilarea prin incorporare a alteritatii ca parte straina in corpul primului

subiect.

Gn concept funerar prin modul in care face trimitere la absenta este acela de

signature, un mod personal de e!ercitare a numelui propriu. $unctia ei e aceeas de

a recupera ceea ce anuleaza numeleF ea e echialentul enuntarii din orbire,

refacand proprietatea emitatorului., asuma te!tul dincolo de pierderea numelui.

#audrillard conceptul de masa tine ostatic subiectul. 5Gnt ( tipuri de masa

inchis, cu character limitatie si de tip deschis care nu permite nicio limitare in

cresterea ei. Prin elim dif dintre oameni, se abolesc distantele, masa repez un spatiu

al solidaritatii in care ierarhiile se prabusesc reechilibrate printr) o noua receptiitate

fata de contact. obiectele si oamenii dein identici distrugerea oglinzilor>

distrugerea identitatii.

'ot de aceasta tendinta a meselor de a descarca dif b si baudrillard prin termenul

de obez obezitatea e un mod de disparitie a corpului. %fera o alternatie ctia a

unui corp capabil sa se e!tinda la nesf.

Canetti0

) masele or ca numarul lor sa creasca mereu

) in interiorul maselor e!ista egalitate

)meselor le place densitatea

7/25/2019 postmodernism (1) (1)

9/9

)mesele au neoie de o directie ele se misca indreptandu)se catre cea) catre

crestere

I. E5P+E homer

'acerea e un mod de a reactualiza autorul, substituind intr un mod bizar

capacitatea sa de a reprezenta.

1=.Gltimul capitol .