Postelnicu Andreea Madalina

Ghinea Alexandru Gabriel

Clasa a X a A

Colegiul Tehnic “Costin Nenitescu”

Nicolaus Copernic

Germana Nikolaus Kopernikus

Poloneza Mikołaj Kopernik

n. 19 februarie 1473, în oraşul Torun,

aflat azi în Polonia

d. 24 mai 1543, Frauenburg, astăzi

Frombork, Polonia

Statuia lui Copernic în faţa

Universităţii din Cracovia

Studii Copernic provenea dintr-o familie de comercianţi şi înalţi funcţionari

administrativi de etnie germană. Unchiul lui pe linie maternă, episcopul Lukas Watzenrode, s-a îngrijit ca

nepotul său să primească o educaţie la cele mai bune universităţi aletimpului.

Astfel, după patru ani de studiu la Universitatea din Cracovia, pleacă în 1496în Italia, unde în 1497 începe studieze medicina şi dreptul canonic laUniversitatea din Bologna, prima universitate din Europa, aprofundând şistudiul literaturii clasice.

În acest timp locuieşte în casa matematicianului Domenico Maria de Novara,care se ocupa cu scrierile astronomului Ptolemeu, şi începe să se interesezede astronomie şi geografie.

După terminarea studiilor în 1500, Copernic ţine prelegeri de astronomie laRoma şi în anul următor este acceptat să studieze medicina la renumitauniversitate din Padova.

În anul 1503 i se acordă în Ferrara titlul de Doctor în Drept canonic, dupăcare se întoarce în Polonia.

Copernic a fost astronom şi cosmolog, matematician şi economist, preot şi prelatcatolic.

A dezvoltat teoria heliocentrică a sistemului solar, teorie cu care se familiarizase pecand a locuit in Italia. Ideea helocentrismului apartinea filosofului grec Aristarh dinSamos, care cu mai bine de un mileniu şi jumătate înainte, afirmase că Pământul şicelelalte planete se rotesc în jurul Soarelui, iar nu invers, aşa cum susţinea opiniacomună la acea vreme.

Împreună cu matematicianul Domenico Maria de Novara observă la 9 martie 1497acoperirea stelei Aldebaran de către lună.

Adept al teoriei heliocentismului

Între anii 1503 şi 1510, Copernic locuieşte în palatul

episcopal al unchiului său în Lidzbark Warmiński,

ajutându-l la administraţia diocezei.

În acest timp redactează un scurt tratat de

astronomie:

"De Hypothesibus Motuum Coelestium a se Constitutis

Commentariolus", care va fi publicat postum mult mai

târziu, în secolul al XIX-lea.

În 1512, înainte de a împlini 40 de ani, Copernic

scrisese deja Comentariolus, o descriere a modelului

heliocentric al sistemului solar, manuscrisul fiind însă

destinat numai apropiaţilor.

Sistemul Solar in viziunea lui Copernic

"Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti"

În acelaşi an (1512) se mută la Freudenberg, face parte din comitetul

"Concilului din Laterano" (1515) pentru reforma calendarului şi

începe să lucreze la opera sa fundamentală, "De Revolutionibus Orbium

Coelestium" ("Despre mişcările de revoluţie ale corpurilor cereşti"), pe

care o termină în 1530.

Lucrarea va fi publicată abia în anul 1543, cu puţin înainte de moarte,

fiind conştient de contradicţiile cuprinse faţă de doctrina oficială a

Bisericii Catolice.

Pământul nu se află în centrul Universului cum se credea de

optsprezece secole, de la Aristotel şi Ptolemeu, ci se roteşte în

jurul Soarelui. Această descoperire a condus la formularea unui

principiu mai larg, numit Principiul Copernican: Pământul nu

ocupă un loc preferenţial, special în Univers. Locaţia cosmică aPământului este mediocră, neexceptională, neprivilegiată.

Teoria lui Copernic a avut urmari dintre cele mai importante pentru

ganditorii care au contribuit ulterior la revolutia stiintifica, printre care

figuri de prim rang, precum Galileo, Kepler, Descartes, sau Newton.

Între 1543 și 1600 puțini au fost adepții sistemului copernician,cei mai renumiți fiind Galileo Galilei și Johannes Kepler.

În 1588, astronomul danez Tycho Brahe a emis o teorie decompromis, după care pământul rămâne nemișcat în timp ceplanetele se mișcă în jurul soarelui, care, la rândul lui, înconjoarăpământul.

După respingerea teoriei lui Copernic de către autoritățileecleziastice cu ocazia procesului lui Galilei (1633), doar câțivafilosofi iezuiți mai acceptau în ascuns ideea unui universheliocentric.

Abia după sfârșitul secolului al XVII-lea, odată cu aparițialucrărilor lui Isaac Newton asupra mecanicei cerești, sistemulcopernician a fost admis de majoritatea gânditorilor europeni.

Bancnote, timbre, monete

1000 złotych (1975-1996)

East German 70Pf. stamp, 1973

10 złotych 1968 -1959

Bibliografie

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Nicolaus_Copernicus_

-_Heliocentric_Solar_System.JPG

http://soclu.org/2009/05/06/planeta-privilegiata-cautarea-

unui-scop-in-univers/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Copernic