Liceul Teoretic “Andrei Bârseanu”

Portofoliu economie

Clasa: a-XI-a B

1.Izbucnirea Marii crize economice.Joia neagră

Crahul bancar de la bursa de pe Wall Street a avut loc datorită speculațiilor din anii 1920

și a nereglementării sistemului bancar și bursier. Sute de mii de americani investeau pe bursă în

acțiuni dintre care multe nu valorau sumele pentru cât se tranzacționau. Mulți dintre jucătorii de

pe bursă investeau bani împrumutați. Brokerii în mod regulat își împrumutau clienții mici

investitori cu mai mult de două treimi din valoarea acțiunilor pe care le cumpărau clienții, astfel

că peste 8,5 miliarde de dolari erau contabilizați ca și. împrumuturi, valoare care depășea

cantitatea de bani care circula în SUA pe vremea aceea. Datorită faptului că valoarea nominală a

acțiunilor creștea neîncetat, acest lucru a încurajat lumea să investească, sperând că valoarea

acțiunilor cumpărate va crește, aducând astfel câștiguri. Astfel au apărut „bulele speculative”.

După un vârf înregistrat la 3 septembrie 1929 de 381.17, la 24 octombrie 1929indicele Dow

Jones a scăzut (s-au spart bulele speculative). Bursa era caracterizată prin faptul că, datorită

panicii, toată lumea dorea să-și vândă acțiunile și foarte puțini erau dispuși să cumpere acțiuni,

astfel că valoarea marii majorități a acțiunilor a scăzut dramatic.

2.Investiţii şi crestere economică în România

Masurile de relansare economica promovate de guvernul din care am facut

parte au facut ca, in perioada 2009 - 2011, perioada marcata de o criza economica

severa, numarul intreprinderilor nou infiintate sa il depaseasca cu peste 30.000 pe

cel al firmelor care si-au inchis portile. Este foarte important sa avem programe

speciale dedicate sprijinirii IMM-urilor, care genereaza noi locuri de munca.

Mentionez aici, dintre cele care au functionat in timpul guvernarii PDL, programul

Mihail Kogalniceanu, programul pentru dezvoltarea abi litatilor antreprenoriale,

programul pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului, programul de dezvoltare

si modernizare a activitatilor de comercializare a produselor si serviciilor de piata,

programul pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale sau programul national

multianual pentru infiintarea si dezvoltarea incubatoarelor tehnologice si de afaceri .

3.Situaţii limită de monopol pur (absolut)

Monopolul absolut sau pur poate să apară ca:

a) drept de exclusivitate de licenţă sau drept de editor (copyright), marcă de comerţ, care

se acordă legal inventatorilor, autorilor, compozitorilor etc. pentru a se bucura de uzufructul

proprietăţii intelectuale o anumită perioadă de timp;

b) monopolul natural, rezultat din deţinerea unor resurse naturale (mine de cărbuni,

zăcăminte minerale, de ţiţei etc.) sau a unor bunuri de capital (reţele de distribuţie sau de

transport prin conducte);

c) ofertă cu totul particulară a unui specialist sau individ talentat (violonist de concert,

creator de modă, designer etc.);

d) situaţie temporară când, în lipsa unui program de protecţie, firmele mici şi mijlocii

dintr-un domeniu sunt eliminate de pe o anumită piaţă de către o firmă mare, puternică, care

deţine economii de scară substanţiale sau sunt „preluate” prin mijloace economice, sub formă de

fuziuni şi absorbţii sau asocieri, dând naştere la o formă de monopol natural. Chiar şi în aceste

situaţii, poziţiile şi forţa de decizie ale monopolului pur pot fi subminate sau eliminate prin

importul unor bunuri asemănătoare, dezvoltarea unor producţii autohtone de bunuri substituibile

(înlocuitori) sau prin măsuri legislative sau acţiuni ale organizaţiilor de consumatori.

În consecinţă, putem aprecia că monopolul pur este o situaţie limită, o stare cu totul particulară;

există mai degrabă situaţii de cvasimonopol, stări de piaţă în care un agent economic produce şi

vinde un bun care nu poate fi substituit în mare măsură şi în mod operativ, rapid. Cu alte cuvinte,

cvasimonopolul apare atunci când o firmă aduce pe piaţă un bun a cărui elasticitate încrucişată

(de substituire la preţ) este foarte slabă.

4.Concurenţă perfectă

Se spune că agricultura, cu un număr mare de ofertanți, o cerere relativ inelastică și produse

aproape perfect substituibile, este o aproximare a modelului concurenței perfecte. Acest lucru

poate fi adevărat în anumite locuri și perioade istorice, dar nu este adevărat în cazul economiilor

moderne. De exemplu, pe piața globală a agriculturii, agricultorilor europeni sau americani li se

oferă subvenții, iar aceștia își exportă produsele la prețuri de dumping, prețuri sub costurile de

producție. Orice formă de intervenție guvernamentală, cum ar fi subvențiile, deformează piața,

ceea ce duce la dispariția concurenței perfecte.

Concurența perfectă este o teorie absolută, deoarece nu există exemple de piață perfect

competitivă.

5.Cum îşi cheltuie banii românii

Dintr-un venit mediu de 2.400 de lei, o familie cheltuie aproximativ 2.200 de lei. Cel puţin asta

arată o statistică realizată la nivel naţional, pe trimestrul al treilea al anului trecut. Românii şi-au

cheltuit banii pe mâncare şi pe utilităţi, se arată în studiu.

Din banii destinaţi cheltuielilor necesare traiului de zi cu zi, 42% au fost alocaţi alimentelor şi

băuturilor nealcoolice. Alte 15 procente au fost folosite pentru plata facturilor la apă, gaz şi

electricitate, iar 7,6% pentru băuturi alcoolice şi tutun. Doar 5,3% din banii destinaţi cheltuielilor

de consum au fost folosiţi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cam tot atâţia pentru

comunicaţii, transport şi sănătate. Educaţia este domeniul pentru care românii alocă cei mai puţini

bani. Doar 0,3% din totalul veniturilor.

CHELTUIELILE UNEI GOSPODĂRII

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

42% Produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice

15% Locuinţă, apă, electricitate, gaze şi combustibili

7,6% Băuturi alcoolice şi tutun

6,4% Transport

5,3% Îmbrăcăminte şi încălţăminte

5,1% Recreere şi cultură

4,9% Comunicaţii

4,4% Sănătate

4,1% Mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei

4,0% Diverse produse şi servicii

0,9% Hoteluri, restaurante

0,3% Educaţie

În trimestrul al treilea al anului trecut, veniturile totale medii ale familiilor din mediul urban au

fost cu 23% mai mari decât ale celor din mediul rural.