Pomii Din Gradina

3
pomii din gradina Tipuri de altoire Exista o gama destul de variata de altoiri, acestea fiin categorisite in trei grupe: 1. Grupa altoirii cu mugure detasat: 1.1. Altoirea in ochi dormind in "T" ; 1.2. Altoirea in ochi crescand ; 1.3. Altoirea in placaj de coaja cu mugure ; 1.4. Altoirea cu mugure in fluier ; 1.5. Altoirea cu mugure dormind in fereastra ; 1.6.Altoirea in ochi dormind cu scut de intermediar. 2. Grupa altoirii prin apropiere: 2.1.Altoirea prin apropiere in arc sub coaja ; 2.2.Altoirea prin apropiere laterala simpla ; 2.3.Altoirea prin apropiere laterala sub coaja ; 2.4.Altoirea prin apropiere laterala perfectionata ; 2.5.Altoirea prin apropiere simpla in cap. 3. Grupa altoirii cu ramuri detasate: 3.1.Altoirea sub coaja laterala in "D" ; 3.2.Altoirea sub coaja laterala in "L" cu ramura detasata ; 3.3.Altoirea sub coaja laterala in "T" cu ramura detasata ; 3.4.Altoirea sub coaja in cap de altoire ; 3.5.Altoirea in crescatura laterala in lemn ; 3.6.Altoirea in despicatura ; 3.7.Altoirea in triangulatie ; 3.8.Altoirea in semicopulatie perfctionata ; 3.9.Altoirea in copulatie perfectionala ; 3.10.Altoirea in copulatie simpla. Portaltoii fiecariu pom Fiecare pom in parte are o gama de portaltoi mai variata sau mai putin variat, insa este important sa alegeti portaltoiul cel mai potrivit: 1. Portaltoii marului: - generativi: marul salbatic si marul franc .(amandoi au rezistenta buna insa marul franc intra pe rod mai repede) ; -vegetativi:mar paradis si mar doucin. 2. Portaltoii parului: -generativi : parul salbatic (paduret), parul franc ; - vegetativ : gutuiul comun. 3. Portaltoii prunului : -porumbarul, corcodusul, prunul franc. 4. Portaltoii caisului: -zarzarul, corcodusul, prunul franc, piersicul franc. 5. Portaltoii piersicului: -piersicul franc, migdalul, corcodusul, zarzarul, prunul, porumbarul. 6. Portaltoii ciresului: - ciresiul salbatic, visinul comun. 7. Portaltoii visinului: - visinul comun, visinul de stepa. Acestia sunt principalii portaltoi ai principalilor pomi. Importanta alegerii portaltoilor Portaltoii utilizati sunt pomii care au productia slaba (majoritatea pomi salbatici,corcodusi, zarzari) iar acestia se impart in 2 categorii: 1.generativi (din samanta) ; 2.vegetativi(butasi). Portaltoii generativi se inmultesc usor prin seminte sau samburi, au avantaj ca se adapteaza mai repede la sol, rezista la ger,la seceta, insa au un inconvenient, acela ca unii pomi pot avea randamente de crestere mari iar altii foarte mici. Portaltoiul vegetativi se inmultes prin portiuni de ramuri puse la inradacinare.Au avantaje ca intra mai repede pe rod, dau fructe de calitate mai buna insa sunt mai pretentiosi la umiditate si daupomi de talie mult mai redusa. Altoirea, altoiul si portaltoiul Altoirea este procesul prin care se imbina: doua plante itregi, portiune de planta cu planta intreaga sau doua portiuni de planta. Atoirea se face fie cand portaltoiul e tanar si de dimensiuni reduse fie cand e gros si are coroana formata.

Transcript of Pomii Din Gradina

Page 1: Pomii Din Gradina

pomii din gradinaTipuri de altoire  Exista o gama destul de variata de altoiri, acestea fiin categorisite in trei grupe:

1. Grupa altoirii cu mugure detasat:  1.1. Altoirea in ochi dormind in "T" ; 1.2. Altoirea in ochi crescand ;  1.3. Altoirea in placaj de coaja cu mugure  ;  1.4. Altoirea cu mugure in fluier  ;  1.5. Altoirea cu mugure dormind in fereastra  ;  1.6.Altoirea in ochi dormind cu scut de intermediar.

2. Grupa altoirii  prin apropiere:  2.1.Altoirea prin apropiere in arc sub coaja  ;  2.2.Altoirea prin apropiere laterala simpla  ;  2.3.Altoirea prin apropiere laterala sub coaja  ;   2.4.Altoirea prin apropiere laterala perfectionata  ; 2.5.Altoirea prin apropiere simpla in cap.

3. Grupa altoirii cu ramuri detasate:  3.1.Altoirea sub coaja laterala in "D"  ;  3.2.Altoirea sub coaja laterala in "L" cu ramura detasata  ;  3.3.Altoirea sub coaja laterala in "T" cu ramura detasata  ;  3.4.Altoirea sub coaja in cap de altoire  ;  3.5.Altoirea in crescatura laterala in lemn  ;  3.6.Altoirea in despicatura  ;  3.7.Altoirea in triangulatie  ; 3.8.Altoirea in semicopulatie perfctionata  ;  3.9.Altoirea in copulatie perfectionala  ;  3.10.Altoirea in copulatie simpla.

Portaltoii fiecariu pom  Fiecare pom in parte are o gama de portaltoi mai variata sau mai putin variat, insa este important sa alegeti portaltoiul cel mai potrivit:

1. Portaltoii marului: - generativi: marul salbatic si marul franc .(amandoi au rezistenta buna insa marul franc intra pe rod mai repede) ;   -vegetativi:mar paradis si mar doucin.

2. Portaltoii parului: -generativi : parul salbatic (paduret), parul franc ; -vegetativ : gutuiul comun.

3. Portaltoii prunului : -porumbarul, corcodusul, prunul franc.

4. Portaltoii caisului: -zarzarul, corcodusul, prunul franc, piersicul franc.

5. Portaltoii piersicului: -piersicul franc, migdalul, corcodusul, zarzarul, prunul, porumbarul.

6. Portaltoii ciresului: - ciresiul salbatic, visinul comun.

7. Portaltoii visinului: - visinul comun, visinul  de stepa.

  Acestia sunt principalii portaltoi ai principalilor pomi.                                                                             

Importanta alegerii portaltoilor  Portaltoii utilizati sunt pomii care au productia slaba (majoritatea pomi salbatici,corcodusi, zarzari) iar acestia se impart in 2 categorii:   1.generativi (din samanta) ;   2.vegetativi(butasi).  Portaltoii generativi se inmultesc usor prin seminte sau samburi, au avantaj ca se adapteaza mai repede la sol, rezista la ger,la seceta, insa au un inconvenient, acela ca unii pomi pot avea randamente de crestere mari iar altii foarte mici.  Portaltoiul vegetativi se inmultes prin portiuni de ramuri puse la inradacinare.Au avantaje ca intra mai repede pe rod, dau fructe de calitate mai buna insa sunt mai pretentiosi la umiditate si daupomi de talie mult mai redusa.

Altoirea, altoiul si portaltoiul  Altoirea este procesul prin care se imbina: doua plante itregi, portiune de planta cu planta intreaga sau doua portiuni de planta.  Atoirea se face fie cand portaltoiul e tanar si de dimensiuni reduse fie cand e gros si are coroana formata.  Portaltoiul poate fii reprezentat de:  1. Radacina (partea subterana)+zona coletului(zona care face legatura dintre radacina si partea aeriana) - cand portaltoiul e tanar (1-2 ani)2. Radacina+zona coletului+o portiune de trunchi(1-1,2 metri) - pentru a prevenii formarea plagilor3. Radacina+zona coletului+trunchi+ramurile pincipale de schelet(serpante) - cazul altoirii pomilor maturi in care altoiul este reprezentat de prelungirile serpantelor.  Altoil este reprezentat de de o portiune de ramura tanara de un an.

Importanta altoiri  Arheologii au demonstrat ca altoirea era cunoscuta cu peste 6-7 mii de ani in urma.  Avantajele altoirii sunt deosebit de insemnate deoarece aceasta este cea mai eficienta si mai sigura pentru inmultirea si mentinerea in cultura a pomilor.Daca astazi avem soiuri de pomii celebrii(Jonathan...)sau soiuri vechi de prune aceasta s datoreaza inmultirii prin altoire.  Bineinteles este cunoscut faptul ca toti pomii de valoare sunt obtinuti prin inmultirea prin altoire.  Nelegarea fructelor,in unele cazuri, se datoreaza plantarii unor soiuri cu cerinte mari de caldura in zone reci(Red delicious,Starking delicious...).  In alte cazuri in livazi maric cu, pomi in plina vigoare, cand au ajuns la varsta rodirii, se constata ca nu au rod(desii conditiile de clima sunt favorabile), din cauza ca in parcela exista decat un soi care este autosteril si deci nu poate lega fructe cu polen propriu.  In alte situatii, soiurile existente in livada, desii au fost bune la infiintarea plantatiei, sunt depasite de alte soiuri noi.Se stiie ca unii pomi(meri, perii...)traiesc 40-100 de ani, ori in timpul acesta sortimentele se schimba in pas cu gusturile consumatorului.  Pentru remediarea situatiilor de mai sus cea mai simpla cale este realtoirea,chiar a celor maturi, cu soiuri corespunzatoare, astfel in 3-4 ani de la realtoire se obtin recolte masive.

Page 2: Pomii Din Gradina

  In unele livezi mari infiintate cu 25-30 ani in urma in care nu sa efectuat polenizarea situatia se poate rezolva prin altoirea unui nr. de pomi mic(1din 9). Astfel la o parcela mare la fiecare al treile rand  se realtoieste al treilea pom:

  In acest fel fiecare pom realtoit polenizeaza alti 8 pomi din jur.  Altoirea se poate realiza si in pomii din curti sau gradini.De obicei se intalnesc pomi salbatici precum corcodusi, zarzari... care pot fii altoiti in coroana, pastrand scheletul.Un pom este capabil sa rodeasca fructe numai dupa 2-3 ani de la altoire.  De exemplu in zona de campiie in corcodus se pot altoii pruni, caisi, piersici, nectarini.  In zonele de dealuri inalte se recomanda altoirea corcodusului cu prun care nu cere caldura multa.Pe alti pomi maturi se pot altoii specii inedite

Plantarea pomilor cumparati  Pentr-u inceput se face o groapa de 80cm(important este ca altoiul sa fie la suprafata) dupa care o treime se pune pamant afanat(la radacina) apoi cealanta treime se pune ingrasamant(din cel natural) iar restul pamant normal  Pentr-u a va face propria dvs. livada trebuie sa incepeti cu plantatia de pomi:  pomi deja altoiti(cei cumparati) sau sa altoiti dvs.Eu recomand altoirea personala deoarece la pomii cumparati puteti avea surprize ca pomu sa nu fiie soiul pe care il credeati.  Pentr-u a altoi pomi care sa va dea roade frumoase  trebuie sa aveti intai alti pomi salbatici: plantati seminte de pomi salbatici iar cand ajung la 2-3 cm diametru ii puteti altoi.Pomi nu pot fii altoiti decat in acelasi tip de pom(ex.:prun in prun, cires in cires, piersic in piersic, gutui in gutui etc.) , dar pomii samburosi(pruni, caisi, piersici, nectarini...) sut recomandati a fii altoiti in corcodus deoarece sporeste durata de viata.Ciresii si visinii se altoiesc doar in ciresi si visini.  In cazul in care nu aveti terenul pentru pomi puteti face rasadnite in care sa plantatisamburii iar cand veti avea loc de plantat ii puteti scoate si apoi sa ii altoit (cu toate ca pomii mutati se vor devolta mai incet in urmatorii 3-4 ani)

  Cum se planteaza samburii: samburii se planteaza intr-o groapa de 3-4 cm si se uda dupa ce rasar.