Studiu de istoria artei

CHidirea baii comunale din Gradina Romei

din municipiul Satu Mare

Borderou

1. lntroducere , 3 2. Date istorice 3 3. Descrierea clddirii baii comunale , 9

3.1. Amplasamentul 9 3.2. Volumetria cladirii si interioarele 9 3.3. Fatadele exterioare 10

4. Recomandtlrile istoricului de ana II 5. Bibliografie 12 6. Lista ilustratiilor 12

6.1 Reprezentari arhiva 12 6.2 Fctografii din 2006 (fotografiile autorului) 12

7. Ilustrattt 13

intocmit

Szilagyi Orsolya ('

istoric de arta:~ l,~ (.\ \ )

2

1. 1ntroducere

Prezentul studiu de istoria artei s-a intocmit ca prezentarea unei cladiri monument istoric, baia comunala din Gradina Romei, care urmeaza sa fie reabilitata. Functia originara a cladirii a fost pastrata pana in a doua jumatate a anilor 1980, paraslrea totala si jefuirea sistematica a monumentului istoric au dus Ia ruinarea accstuia. Oaslrea unei noi functiuni (cea veehe fiind inexistenta in zilele noastre) tnseamna singura cale de salvare pentru aceasta cladire eclectica, importanta din punct de vedcre al patrimcniului arhitectural de la inceputul seeolului XX, dar sl ca parte integranta a unei gradini istorice.

2. Date istorice

In istoria orasului Satu Mare, ideea planificarii urbanistice. tmpreuna cu exigenta spatiilor publice modcrne a aparut in seeolul al XIX-lea. Gradina Rome; (Kcssuth-kert) s-a nascut in 1898 prin unificarea a trei parcele in apropierea garli': parcul Lovolde-kert, parcul popular si parcela lui Janos Pap, eumparata de eras Cll doi ani in urma2

. Noul pare a fest amenajat de un gradinar hamburghez, Johann Hein. Planul gradinii foloseste limbajul gradinilor peisagere, fiind influentat de tendintele Inceputului secolului XX: intrare geometrica cu 0 promenada de platani. Varietatea speciilor, pepiniera ~i placile din portelan Cll numele arborilor erau elemente preluate din gradinile dendrologice. In 1900 s-au construit cele doll! cladiri dominante ale parcului: baia comunala sl chioscul.

Anteccdentul ball comunale din Gradina Romei a fost baia comunala din parcul Lovdlde­ken. Despre aeeasta cladire stim ca era amplasata pc Iocul seu in imprejurimile actualci bai. Orasul a Inchiriar-o'', dar in 1899 a fost dcja in stare inacceptabila, nu a meritat sa fie renovata.4

•

De aceea, impreuna cu amenajarea noului pare s-a hotmat construirea unei noi Mj comunale. Consiliul orasean a votat demolarea vechii cladiri si ridicarea unei alte din pricina angajamentului lntreprinzatorului Samuel Valkovics, care a platit 6% din cheltuielile construirii si ale amenejarii interioare in schimbul inchirierii elMirilor gradinii''.

Nu cunoastem arhitectul bail comunale, avem rnsa informatii despre constructorul ei: crasul a incheiat un contract in 1900 cu Miklos Hirsch6

, a carui retributie a fost platita in lmprejurari dcsrul de complicate in 19017

. Construirea baii a fost terminate in 190I, si a fost pusa imediat in funcnune! .

Fiind 0 cladlre publica in proprietatea orasului. baia comunala a fost data in chirie deja de Ia inceput. Cu ajutorul anunturilor publicitare din presa locala se poate reconstrui lista chiriasilor pam in 1935. cand, nemaigasind chirias, oresul a fost nevoit sa 0 sustina din fonduri propril", Politica economica de dupa eel de-al doilea razbot mondial nu a adus modiflcari din acest punct de vederc.

Varosi kijzgyiJtes, Szarmar, 1898 iunie 18. z V6rosi hlZgyiJtes, Szarmar, 1896 martie 14. ; A ioveldei guzjUrdof, Szamos, 1891 aprilie 12. 4 VcirosiJc6zgylifes, Heti Szemre, 1899 mai 10; Vtuosi kozgyrilis, Szarmar, 1899 mai 20. 5 Ibidem. 6 V6rosi kozgyides. Heti Szemle, 1900 aprilie 11. 7 Vcirosi kOzgyiJlis. Heti Szemle, 1901 ianuarie 16. 8 Vcirosi ktJzgyiilis. Heti Szemte, 1901 iulie 10. 9 Tuenot napra bezartcik a R6mai·kerti g02jUrdiit, szamos, 1935 mai 5.

3

I

Primul deeeniu al functionarii poate fi considerat drept epoea de aur a cladirii. Artieolele ziarelor de la Inceputul seeolului comin marturiile Intretinerii sistematice sl ale dezvoltarilcr tehniee lO. Baia a fost renovata in fieeare an, renovarea anuala fiind neglijata doar eu scopul unor Iucrari mai complexe din anul viitor, care au solicitat 0 suma mai mare de bani II. Referitor la folosirea baii, ne fumizeaza informatii enunturile chiriasilor, adica reclamele baii l2

. Din primii ani ai secolului, baia a fost tnchlsa in zilele de Iuni, care au ramas pana Ia sfllrsirul ani lor 'gO zilele de curatenie. Baia a funcjionat in doua schimburi, baia de aburi avand un orar prestebilit pentru barbetl (saptamanal de sase ori) ~i fcmei (saptamanal de patru ori). Baile cu vane au fost clasifieate deja de la inceput in vane de clesa int§i si de clasa a doua. in afara de baia eu aburi si baia obisnuita in vana, tista prestatiilor a mai cuprins ~i baia medicinala. Dcsi doua surse de la lnceputul secolului mentionceza eA baia comunale are apa minerala ("baie cu apa medicinala exceptionala?'", respeetiv .jaia din Gradina Romei are apa medieinala?"), este posibil ca baia comunala sA nu fi posedat nieiodata un izvor termal propriu. Se face, probabil. referire la meminerea igienei corporate ~i a sa.nAtA~ii prin practicarea baii, la avantajcle baii de aburi.

Primul semn al nemultumirii vizitatorilor a epann in 1911: .Baia comunala din Gradina Romei este una dintre scandalurile cele mai mari ale ora~ului."lj Aceasta declaratie nu numai ca nu a mai avut anteeedente, dar, in lumina intregului artieol, ea poatc fi considerata ~i dcstul de exagerata, autorul mentionand doar un singur dezavantaj al cladirii, marimea prea rcdusa a vestiarelor: .jntr-o dimineeta de sambata sau duminica vizitatotul este nevoit sa faea baie intr-un adevarat abur de oameni, daca nu fuge din aceste eabine urate. - in vestiare se poate face orice in afara dczbracarii si Imbraearii. Dace un om mai robust se inghesuie in aceste tncapert, it va pomeni pe Dumnezeul maghiarilortv'" Exigenta unei bai modeme, confortabile apare aiei pentru prima data, ea deschizand, oarecum, sirul planurilor orasene dintre cele doua razbcaie mondiale. Aceasta exlgenta a aparut destul de btuse, deoarece institutia avea doar zece ani, iar monografia Borovszky din 1907 calificase baia eomunala drept "modemA,,17 ~i "exeelenta"ls.

in 1912, consiliul orasean l-a tnsarcinat pe inginerul-sef al orasului, Istvan Brdelyi, sa efectueze .jeparatii mejore"!" la baia comunala.

Dupa primul razboi mondial, lista prestajiilor s-a largit eu 0 baie medieinala eu sulf baie sanitara ~i tratarnent eu apa rece", 0 nota aparte acordandu-se igienei si eonfortului: "edifieiu mobilat modem eu baie cerbogazoasa verifieara medieal,,21. Majorarea preturilor s-a oglindit sl in preturile baii comunale".

La sfarsitul anilor '20 a iesit la iveala faptul ca derivarea apei uzate a baii nu a fost rezolvata in mod corespunzator in 1904, ea Hind condusa in laeul gradinii, folosita ca patinoar in timpul iemii, care tnsa, din cauza apei caldute a baii, nu putea sa. se inghete in intregime. In 1927, un

10 Pentru a derive apa uzata a baii ~i eelei acumalate pe teritoriul grAdinii in 1904 a fost puse in functiune 0 pompa. Hirrovai. A Kossuth-kent KDz.fzimttyu, Szamos, 1904 iunie 2, lJ in iunie 1907 suma de 315 coroane alocata pentru tencuirea lji zugravirea clMirii, a fost adi:iugata sumei de 2273 coroane, pusli la 0 parte de cAtre consiliu penru lucri:irile capitale din anul urmi:itor. Hirroval, Szamos, 1907 iunie 6. 12 Un exemplu lipic ar fi anuntul chiri~ului Bela Fazekas eu lisla reducerilor: Ertesitis, Szamos, 1906 ianuarie 7. II Ibidem. 14 Dr. L.: Kozepitkezesunk, Szamos, 1911 martie 25. l~ Ibidem. 16 Ibidem. 17 Szatmcir-Nemeti .fZ. kir. voros. In: Magyarorj'zag 1.I0rmegyei is varQj'ai, Redactor: Dr. Borovszky Samu, BUdapest. s. a., p. 49. l~ Idem, p. 304. 19 A mat ranac.fuJesb6/. Rendbehozzis~ a Kossuth-Ic.erti g6zfiird6t. Szamos, 1912 august 28. zo Szamos. 1924 iulie 24. 2l Hirrol.lot. Szamos, 1923 iunie 3. 22 Pre-lUI redus al haii carbogazoase era salarul zilnic al unui muncitor necalificat. Filzi Bertalan, F;tfeli lJtazas 0

ROmai-lc.erren 01 ... A ziJllotl varoj'ipark. "R6h6gok az elel morOZlJj' pojdjiiba ". Szamos, 1924. julius] 3. Referitor la lista de pre-turi a bi:iii vezi: Szamos, 1924 iulie 24.

4

copil a cazut in lac din cauza spargerii ghe1ii23. Presiunea opiniei publice a fost insA zadarnica, consiliul luand masuri abia in 19302

\ problema dertvarii apei uzate fiind rezolvata in mod corespunzator abia in anii '80.

Ideea construirii unei noi bAi comunale care sa corespunda cerintelor sporite ale unui ores in erestere constituia un plan reluat in mod intertnitent al consiliului orasean din 192625

•

Construirea unei bai rnai marl, amplasate in centrul crasului era lntr-adevar necesara, tnsa, pentru consiliu, aeest plan constituia mai degraba un subterfugiu pentru a seapa de problema baii comunale existente. Asemanator insA contractului imprumut american din 1926, nici cele doua contracte din 1931 nu au fost Incheiate. Fare niei un suport financiar, consiliul a stabilit locul noii cladiri in strada Balint Boros16

. Cautand 0 solutie economics. orasul a incercat transferarea cheltuiAeliior de co.nstruc1ie unui intreprinzAtor in schimbul chiriei ~ _15-20 de ~i, .nime~i nu a aratat rnsa vreun mteres 7. Presa contemporana s-a ararat dezamagita de planurile iluzoriee ale consiliului, noile planuri fiind receptate, din aeeasta cauza, cu 0 oarecare neincredere ("Un alt plan urbanistic «concesional» care s-a nascut mort, ca si toate celelalte?"), Ideea concesionarii constructtei bAH a reaparut in 193729

, precum ~i in anul urmator'", ea ramanand insA mm rezultat. in timp ce consiliul se aratase din ce in ce mai preoeupat de conccsionarea noii bai comunale,

el a uitat sA semaiingrijeascAdeceaexistenta..in1931 , consiliul a predat baia in graba noului chirias, inainte ca hotararea sa fi fost deflnitivata. Chiriasul a inceput imediat renovarea cladirii din fondurile proprii. Renovarea a fost aproape terrninata atunci cand centrul din Cluj a anulat concursul, obligand orasul ~ anunte unul nou. Consiliul a autorizat chiriasul - devenit, lntretimp, iarasi candidat - sa finalizeze lucrarile din fonduri proprii, ~i sa deschida baia cat mal repede'' . in anul 1933 baia avea mai multi chiriasi, asoeierea lor condusa de Peter Achim consrlentizand faptul ca, pentru un eras cu 50.000 de locuitori, baia eomunala este prea mica, iar orasul nu are puterea economica de a consrrui una noua. Astfel, solutia ofertta de ei a constituit-o amplificarea baii cxistente. Amplificarea ~i restrueturarea spatlala radicala neeesita 1.300.000 de lei, chiriasii avand 0 acoperire pentru suma de 1.200.000 lei. 1n schimbul lucrarilor planificate pe un interval de trei ani, ei au ccrut 10 ani de ehirie. Serviciul economic al orasului a somat chiriasii sa finalizeze cat mai repede reparatia acoperisului. st. facand referire la restantele acestora, ea nu a acceptat cercrea chiriasilor. Hotararce eonsiliului a fest influcntata si de faptul ca orasul nu putea sa-si permita renuntarea la chiria anuala de 260.000 lei, reinnoind, mai degraba, planul iluzoric al consrruirii unci bi1i noi32

•

Asocierea chiriasilor, condusa de Peter Achim, a fost ultimul chirias al Mil: in decembrie 1933 noul consiliu interimar a ordonat, facand apel la chiriile neaehitate, sechestru de cxeeutare irnpotriva chiriasilor". Chiriasii au solicitat amanarea ordonantci, amintind eonsiliului faptul ca acete cheltuieli pe care Ie solicirase reparatia mototului nu au fost recompcnsate inca tnca

2J Egyettenjegpalya maradt Szatmaron, Szamos, 1927 decembrie 11. Mai tarziu: Bletveseedelemmetiar Szatmaron a karcsolyazas, Szemcs. 1930 ianuarie 8. 24 Modernjegpalyat letesit a varos, Szamos, 1930 ianuarie 12. 2' Egymilli6 dollaros k(JtvenyktJIcsont kap a varos, Szamos, 1926 mai 13. zs Referitor la planuri: Negyszazmilli6 kellene a varos at-eves kozepttkezesi programjdhoz, Szamos, 1931 februarie 3; A k6zepftkezesi bizotlsag Ietargyalta is elfogadta az otszazmillios varosfejlesneei munkaprogramot, Szamos. 1931 februarie 15; A lizmillios kotcsow kedvezo feuetelekkel megkapja a varos Bukaressbdl. Szamos, 1931 marne 26; Mire hasznaljo leI a varos a Ilzmillios k6lcs(Jnt? S:zamos, 193 I aprilie l. Referitor la rezultat: Vriroslejlesztis ­ehlben. Szamos, 1931 iulie 11. l'? AI interimar bizottsag elnokinek vrilasza a varas! gazdalkodas ellen elhangzott vadalcra, S:zamos, 1931 august 7. 21 Egy kis Praferl szeretne a varos 0 Romai-kertben lelesiteni. Szamos, 1932 martie 20. 2~ Mi ujsdg a varoshdzan? Szabadsajt6, 1937 mai 16. 30 Fedeli wisarcsarnok. uj s:inhdz. kozpon/i gozlurd6 a varos lerveiben. Szabadsajt6, 1938 septembrie 14. 31 Baj van a R6mai~kerti g6:.fiirdOberletevel is, S:zamos, 193 I septembrie 18. 32 A g6zliJrd5 a(olakifasa, S:zamos, 1933 septembrie 24; Vj, Aozponl! lelrvesu g6~fi./rd6 felesileset vefle lervbe a varos, Szamos. 1933 octombrie 7. J) Megalakult a varos; imerimar-bizottsog, Szamos, 1933 decembrie 23.

5