CAP. 1. BOLILE PRODUSE DE MICOZE (CIUPERCI)PARAZITE, BACTERII, VIRUSURI SI MICOPLASME

a) BoUle provoc~te de ciuperci

Piitarea cafenie sau rapiinul

Este cea mai raspandiHi ~i pagubitoare boaHi la mar (Endostigmeinaequalis) ~i par (Endostigme pirina).

Atacul este intalnit in 'toate zonele pomicote in care se concentreazacultura marului ~i parului. Pierderile cele mai mati se produc in anii cuprecipitatii ridicate primavara ~i vara, putand sa fie distrusa, in cazulatacului necombatut, pana la 98% din productia de fiucte.

Sunt atacate fiunzele, pedunculii florali, fructele ~i chiar lastarii.Manifestarea bolii consta in aparitia pe organele atacate de pete

brune-negricioase sau maronii, catifelate care in timp cresc ~i conflueaza.Frunzele atacate in primele stadii, cu mare intensitate, se usuca $i cadtimpuriu reducand prin aceasta capacitatea fotosintetica a pomilor. in afarade recolta anului respectiv, este afectata productia anului urmator,diferentierea mugurilor de rod fiind, in cazul unei defolieri putemice, totalcompromisa.

Atacul pe peduncu1ii florali se semnaleaza cu deosebire la parprovocand caderea unui numar mare de flori sau fructe imediat dupa legare.

Fructele atacate raman mici, se deformeaza, ptezinta crapaturi, iarcele atacate in primele stadii (pana la 2,5 em tn diametru) cad inainte dematurare.

La fructele atacate ~i ajunse in depozit, boala i~i continua evolutia,producand mari pierderi ~i in timpul pastrarii.

Biologia. Primavara, cand conditiile climatice sunt favorabile,ascosporii proveniti din periteciile de pe frunzele atacate ~i cazute in anulanterior, sunt proiectati pe organele nou aparute, pe care germineaza ~i

produc infectii1e primare (vezi plan~a color de la pag ..Infectiile ~i germinarea pot incepe peste 5-6DC, in care caz perioada

de incubatie este mai lunga (20-22 zile); temperatura medie optima deproducere a infectiei ~i incubatiei este de 19-21DC, in care caz durataperioadei de incubatie este cea mai scazuta, de 8 zile, dupa care apar primelepete pe care sunt formate conidiile, prin care se continua infectiile de vara.Producerea noilor infectii este favorizata de prezenta umiditatii pe organelepomilor, provenita din precipitatii sau alte surse (roua, irigatii) ~i se poatecontinua pana in toamna.

206

/:

Fiiinarea

Este 0 boaU!. destul de raspandita la numeroase specii pomicole: mar(Podosphaera leucotricha); piersic (Sphaerotheca pannosa); cais(Podosphaera tridactyla); cap~un (Sphaerotheca moprsuwae).

Atacul de fiiinare se manifesta pe muguri, frunze, inflorescente,lastari ~i fructe.

Organele atacate prezinta 0 pasH'i pulverulenta, albicioasa,constituita din miceliu, conidioforii ~i conidiile ciupercii.

Mugurii atacati evolueaza pana la faza de dezmugurire sau rasfirarea inflorescentei, dupa .care se usuca ~i cad. 0 parte din mugurii floriferiatacati pot ajunge pana la faza de Inflorit, dar florile sunt anormalemorfologic ~i fiziologic sterile.

Frunzele sunt deformate, Incretite, mici, tesuturile se necrozeaza,devin sfiiramicioase ~i cad de timpuriu.

Lastarii atacati sunt Inveliti cu pasla miceliana albicioasa cudeosebire spre varf, din care cauza se Indoaie, cresc slab ~i se usuca.

Fructele atacate cu deosebire la agri~ ~i piersic crapa, raman mici, sezbarcesc ~i se usuca.

Biologia. Fainarile se transmit de la un an la altul prin miceliul derezistenta instalat In muguri ~i pe lastari (partea dinspre varf), cat ~i prinascospori (mai putin prin conidiile din anul anterior, ramase In coroamipomilor). In perioada de vegetatie, noile infectii se realizeaza prin conidii.

Ciuperca se hrane~te din celulele epidermei ~i din mezofil, cuajutorul haustorilor.

Conditiile optime pentru noile infeqii sunt temperaturile de 18-20°C~i umiditatea de 90-100% cei mai favorabili pentru atac, fiind anii In careperioadele secetoase altereaza cu perioadele ploioase.

Moniliozele

Produc pagube destul de mari, la aproape toate speciile pomicole,pierderile de recolta ajungand, In anii favorabili atacului, pana la 90% ~i

chiar total.Atacul este favorizat de anii cu precipitatii abundente ~i persistente

~i, de asemenea, de 0 slaM circulatie a aerului In coroana pomilor,determinata de microzone cu drenaj natural defectuos sau de desimeaexagerata a ramwilor In coroana pomilor.

Speciile atacate de monilioze sunt: mar ~i par (Moniliniafructigena);gutui (Monilinia linhartiana); prun (Monilinia laxa); cire~, vi~in, migdal

207

~Il

:}

·(Monilinia cinerea ~i Moniliniajructigena); piersic ~i cais (Monilinia laxa ~i

Moniliniajructigena); cap~un (Botritis cinerea).Ciupercile atadi frunzele, florile, lastarii tineri ~i fructele.Cele mai mari pierderi se produc cand atacul se Inregistreaza

primavara pe flori, frunze ~i ramuri tinere (vi~in, gutui, prun) , pe fructe(gutui) cat ~i in perioada de parga a fructelor.

Organele atacate primavara se ofilesc, se brunifidi ~i raman pe pornuscate mai multa vreme.

Fructele atacate putrezesc partial sau total se mumefiaza, cad, sauraman uneori pe ramurile pomilor, asigunlnd transmiterea bolii de la un anla altul.

Biologia. Ciupercile iemeaza sub forma de miceliu de rezistenta infructele mumifiate sau in ramurile atacate, cat ~i sub forma de conidii:

Prezenta umiditatii ridicate in aer (ploaie, ceata), a temperaturilorscazute in perioada infloritului, favorizeaza producerea atacurilor deIllonilioza cu mare intensitate.

Infectiile pe fructe sunt favorizate de leziunile provocate de grindinasau insecte, cat ~i de contactul fructelor sanatoase cu cele atacate.

P Ii tar e a b run Ii a fr un Z e lor

Este intalnita la par ~i gutui (Diplocarpon soraueri) ~i cap~un

(Diplocarpon earliana).Atacul se manifesta in special in anii ploio~i producand pagube

insemnate in pepiniere, la ~colile de puieti ~i ~colile de pomi, marcotiere ~i

in plantatiile tinere. La atacurile intense, puietii ~i pomii se defoliazaprematur (iulie - august), ~i I~i diminueaza cre~terea ~i dezvoltarea.

Manifestarea bolii consta In aparitia la inceput de pete ro~ietice pefrunze, lastari, peduncul ~i caliciu (cap~un) ~i chiar pe fructe (gutui). Petelepot acoperi toata suprafata limbului, devin brune, iar frunzele se usuca ~i

cad.in timpul vegetatiei, infectiile se produc prin conidiile fonnate in

lagarele de conidiofori de pe pete.

P Ii tar e a a I b a a fr un Z e lor

Boala este dispandita la par (Mycosphaerella sentina), la nuc(Microstroma juglandis) , cap~un (Mycosphaerella jragariae) ~i zmeur(Septoria rubiwest).

Este mai frecventa in anii cu primaveri ~i veri ploioase, cand prinatacul pe frunze contribuie la reducerea fotosintezei.

208

.,

"i.~~,

t.~',;'I~

.'Y;'';~M'''l1:f;itl;%isiti :'"'"'''b'-'' H*"'ii·t;;i'"·'I"'fIill.~-'.g",,~±-~=,~~,,"·~-" --" Co"" ' '0- ~ '~1""-'

Atacul se manifesta cu deosebire pe frunze, pe care apar pete mici,circulare, de culoare bruni! care cu timpul devin albicioase, limitate de 0

zona ro~cata.

Noile infec~ii se realizeaza prin picnospori (par ~i zmeur) ~i princonidii (nuc, cap~un).

Pii tar ear 0 $ i e a fr u n z e lor

Boala este intalnita la pron fiind produsa de ciuperca Polystigmarubrum, la migdal de Polystigma ochraceum ~i la cire~ de Mycosphaerellacerasella care provoaca pagube numai in anii deosebit de ploio~i.

La prun condi~iile de atac sunt favorabile in toate zonele de cultura aacestei specii din ~ara noastra.

Daunele produse constau in reducerea substan~iala a fotosintezei careare drept consecin~a acumularea in cantitati mici a zaharului in fructe.Uneori atacul provoaca desfrunzirea pomilor, fenomen care repetandu-semai multi ani, duce la debilitarea ~i uscarea acestora.

Boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze a unor pete circularede culoare galbuie care devin ro~ii·sangerii, iar la star~itul verii brun­negricioase. Tesuturile sunt bombate in dreptul petelor spre fa~a inferioara alimbului. Petele pot sa conflueze.

De la un an la altul boala se transmite prin frunzele atacate ~i cazute,pe care se gasesc periteciile ciupercii. Ascosporii forma~i asigura infec~ia

primara.

C i u r u ire a fr un z e lor

Aceasta boaHi este frecvenHi laspeciile samburoase (prun, cire~,

vi~in, cais, piersic, migdal) fiind produsa de ciuperca Ascospora beijerinckii.Atacul se intalne~te lil frunze, fructe, lastari ~i ramuri. Pe frunze apar

numeroase pete circulare, brune, violacee pe margine, in interiorul carora~esuturile se necrozeaza ~i cad, frunzele ramanand ciuruite.

Pe fructe atacul se manifesta de timpuriu, prin aparitia de petepunctiforme, brun-ro~cate, in dreptul carora ~esuturile se necrozeaza,fructele se deformeaza, au concentratie redusa de zahar ~i cad in masa detimpuriu.

Pe lastari ~i ramuri boala este frecventa in special la piersic,provocand pe aceste organe rani de dimensiuni mari care in final duc lauscarea treptata a intregului porn.

Ciuperca iemeaza ca miceliu ~i conidii pe ramurile atacate. Dinmiceliu, primavara, sunt puse in libertate conidiile care provoaca infec~iile

209

i;•:[~~~•awi\

..

primare, dupa care in intreaga perioada de vegetarie, precipitariilefavorizeaza diseminarea ciupercii.

Rugina

Este intalnita la prun, cais, piersic (Tranzschelia prunispinosae),coacaz (Cronartium ribicola) ~i lazmeur (Phragmidium rubi idaei).

Pagubele produse constau in desfrunzirea timpurie, la s:ffir~itul verii,care duce la debilitarea plantelor.

Cele mai mari pagube sunt semnalate la coacaz, la care atacafrecvent frunzele sub fonna unor pete galbui-ro~ietice. Fructificariileciupercii sunt prezente pe fara inferioara a frunzelor, sub fonna unor pustulede culoare galbena-maronie. De obicei atacul intens provoaca cadereatimpurie a frunzelor, in luna august, contribuind la slabirea tufelor ~ila

diminuarea producriei de fructe.In timpul verii infecria se realizeaza prin uredospori.

Antracnoza

Boala este prezenta la cire~ ~i vi~in (Coccomyces hiemalis), la nuc(Gnomonia leptostyla), la coacaz ~i agri~ (Pseudopeziza ribes).

Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor (puieri,pomi, tufe), unnata de toate consecinrele diminuarii fotosintezei: stagnareacre~terii (cu deosebire la puieri), nediferenrierea mugurilor de rod, cadereafructelor, debilitarea plantelor etc.

Ciuperca ataca frunzele, lastarii, pedunculii florali ~i fructele. Peorganele atacate apar pete brune-ro~ietice. In dreptul petelor, mai ales pepartea inferioara a frunzelor, se fonneaza pustule mici cu fructificariileciupercii, pulverulente de culoare alba-murdar care prin erupere pun inlibertate conidiile, care asigura noi infecrii in perioada de vegetarie.

Frunzele putemic atacate se usuca ~i cad, plantele ramananddesfrunzite inca din luna iulie.

La nue fructele atacate i~i opresc cre~terea, se innegrese ~i cad; celeatacate mai tarziu prezinta pete ~i se defonneaza.

La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii ploio~i,

putand ajunge pana la 98%-100%.

210

~.:

!~~

".u... J

.>

i .

• 't1t;t-~i.*t1tJ1~;;iiR%j'W1l;;;"-161~"""';:""7",...it>:1"'_"'~"::::',~l~·"".:..>~ -,~.,.'._.' ~~.~- __ =__ __ '-~."'-~,..._._ .• ._~_ •• ..,r-,

Ba5;carea frunzelor 5; fructelor

Boala este foarte frecventa la piersic produsa de ciuperca Taphrinadeformans, la migdal ~i in masura mai mica la pnm cauzata de Taphrinapruni.

Pagubele sunt foarte mari in anii cu precipitatii abundente.Sunt atacate cu predilectie frunzele, pe care apar umflaturi sub

forma de ba~ici neregulate pe partea superioara a limbului, ca urmare acre~terii neuniforme a parechimului fata de nervuri.

Frunzele atacate 'se Hitesc ~i se alungesc, se decoloreaza, seingroa~a, devenind rigide ~i acoperite de 0 pulbere albicioasa. in finalfrunzele cad timpuriu, lastarii se usuca, iar fructele de asemenea cad, uneoriin proportie care afecteaza sensibil productia.

Cu toate ca in cursul verii apar frunze noi, pomii atacati in mai multiani consecutiv sunt debilitati, sufera de ger ~i se pot usca.

Ciuperca iemeaza sub forma de ascospori sau miceliu de rezistentain muguri ~i lastari, care primavara, pe tesuturile tinere i~i incep activitateain conditii favorabile (temperatura 15°C, umiditate persistenta), produdlndinfeqiile.

b) BoUie produse de bacterii

Focul bacterian al semintoaselor,

Produs de E r win i a amy I 0 v 0 r a bacteria ataca toate organeleaeriene; arsura inflorescentelor apare primavara devreme (indeosebi pe timpploios); florile se ofilesc, se brunifica ~i ·se innegresc; frunzele atacate sevestejesc ~i intreg lastarul se brunifica; pe timp umed (mai ales dimineata­cand temperatura e mai scazuta) incepand cu perioada infloritului pe lastariiatacati apar picaturi de exudat cu nuante de brun-galben-portocaliu (veziplan~a color de la pag ).

Fructele atacate se brunifica; leziunile de pe lastari, ramuri, tulpina,evolueaza in ulceratii; daca inconjoara intreaga ~arpanta, produce moartea(uscarea) partii superioare; daca ataca tulpina, moare intreg pomul.

Prevenire ~i combatere:./ folosirea la plantare a unor pomi sanato~i (LTV) tara leziuni(ulceratii) bacteriene;./ depistarea vetrelor de atac, indepartarea focarelor (frunze, lastari,~arpante ~i chiar pomi) cu infectii, pentru diminuarea inoculului;./ tratamente preflorale cu produse cuprice ~i daca perioadainfloritului se prelunge~te pe 0 perioada mai lunga de timp

211

!h

I~~

S~~

,.,

(temperaturi sdizute ~i precipitatii), chiar in perioada infloritului cuAliette 80 WP cone. 0,2%;../ eombaterea inseetelor veetoare (afide, minatoare etc.) euinsecticide speciale (piretroizi).

Can c e r u I po milo r fr u c t if e r i

Produs de Agrobacteriurn tumefaciens. Boala se Intalne~te lamajoritatea speeiilor pomieole, manifestandu-se pe radaeini, tulpina, ramuri~i uneori pe frunze. Freevent Insa, ataeul se produce pe radaeini ~i Ia colet, .pe care se formeaza la ineeput tumori dit un bob de mazare, moi, deeuloare albieioasa. Tumorile erese haotie, ea urmare a deregUiriimetabolismului tesuturilor, atingand uneori dimensiuni pana la 20-30 em ~i

se lignifica.In eazul infeetiilor putemiee, numaml tumorilor este mare. ~1

determina 0 ere~tere mai slaba a pomilor ~i intrarea in deelin prematur.In toate eazurile, atacul este favorizat pe terenurile grele ~i umede.

P ii tar e a $i c i u r u ire a b act e ria n a af run Z e lor de p run

Este produsa de Xanthomonas pruni, ataea eu deosebire prunii dinzonele dealurilor subearpatiee. Boala se manifesta pe frunze, fruete ~i

ramuri, pe care se formeaza pete mici translucide, verzi-galbui. In dreptulpetelor tesuturile se neerozeaza.

Pe ramuri apar leziuni desehise, adanei ~i seurgeri cleioase.

Bacterioza nucului

BoaUi produsa de Xanthomonas juglandis ataea toate organele tinere(frunze, lastari, organe de reprodueere, fruetele) eu deosebire in anii eupreeipitatii abundente.

Pe frunze apar la Ineeput mici vezicule circulare care conflueazii,se brunifidi ~i formeaza pete colturoase limitate de neivuri.

Infeetiile se extind In nervuri, petiol, in lastari ~i ehiar pe ramuripana la maduva. Ramurile tinere nelignifieate se usuca de la varf. Pe ramurise formeaza plagi, eu tesuturile necrozate la mijloc ~i cu un exudatapos spremargini.

212

~J~

~~

IS;

'1

~='""""'''''''.!''-''''''''-''''''·-'''~,r:'~:,,-,,:.l¢:'':~· . .. _ . ...r

Pe fructe petele se adancesc In mezocarp, se Innegresc ~i crapa,determinand caderea fructelor, daca atacul s-a produs Inainte de lignificareacojii.

Raspandirea bolii este favorizata de ploaie, ceata, fiind favorizata Inpepiniere de microclimatulumed existent Intre puietii plantati des.

Transmiterea se face prin polen, prin nucile bolnave folosite lasemanat, altoi ~i portaltoi infectati, iar patrunderea se realizeaza prinstomate, stigmatul florilor ~i diverse rani provocate de taieri, insecte etc.

c) Bolile produse de virusuri # micoplasme

Bolile virotice de!in un loc important Intre factorii care limiteazaproductivitatea pomilor fructiferi. Ele provoaca:

reducerea vigorii, frecvent cu 10% uneori chiar peste 50%;incompatibilitatea la altoire;degenerarea ~i pieirea mai mult sau mai putin rapida a pomilor;deteriorarea caliHitii fructelor;modificarea caracterelor biologice ~i morfologice;cancere ~i necrozari diverse.

Age n t i ire s p 0 n s a b iIi a i b 0 I i lor vir 0 tic e.Pana acum ca!iva ani notiunea de virus Ingloba agentii infectio~i,

parazitii obligatoriu intercelulari invizibili cu microscopul obi~nuit. Inprezent se pot distinge:

viroze provocate de viru~i care au putut fi izolati ~i identificati;viroze probabile ai c8.ror agenti infectio~i se comportaasemanator celor precedenti ~i determina acela~i fel de pagube;micoplasmoze - micoplasmele fiind paraziti intermediari Intrebacterii ~i viru~i. Ace~ti par~ziti au proprietatea de a cuprinderapid toata planta infectata ~i de a produce pagube specifice ~i Inacela~i timp ~i foarte variabile.

S imp tom e Ie. Bolile provocate de viru~i sunt de obicei cronice~i rar caracteristice. Estedeci foarte dificil de a Ie identifica printr-o simpla

. observatie vizuala.In ceea ce prive~te micoplasmele, In general insidioase, ele nu se

manifestii evident decat atunci cand pomii se giisesc In stadiul destul deavansat al bolii. Manifestarea simptomelor depinde In special de trei factori:

~ conditiile climatice, cu deosebire temperatura (temperaturileridicate reduc activitatea viru~ilor);

~ sensibilitatea plantelor gazdii (altoi-portaltoi);~ viru1enta sau patogenitatea su~elor.

213

[.

I·

tI;~F

~I~

Majoritatea soiurilor folosite in productie pot fi considerate ca destulde tolerante, deoarece atacul trece adesea neobservat in absenta martorilorsanato~i.

Bolile virotice nu sunt puse in evidenta cu precizie decat cu ajutorultestelor, dintre care mai principal este indexajul. Acesta consta in infectareaunei plante sensibile, indicatoare, intr-un mediu favorabil, cu 0 portiune dinplanta de controlat (portiune de scoarta, altoi, inoculare cu extras etc.).Simptomele apar uneori dupa 1-4 luni, dar destul de des ~i dupa 1-5 ani.

In ultima perioada pu~erea in evidenta a bolilor virotice se realizeazacu metode modeme, rapide, cu ajutorul unor echipamente de mareperformanta. Este yorba de testul serologic DAS-ELISA ~i molecular IC­PCR.

Mod u Ide t ran s mit ere. Inmultirea vegetativa $ischimburile comerciale de material biologic necontrolate, prin intermediulomului, constituie cauza principala a raspandirii bolilor virotice.

Unii vectori animali (aphidele ~i nematozii) ~i polenul contribuie deasemenea, la diseminarea in zone mai restranse a unora dintre bolilevirotice.

Pentru a limita transmiterea virozelor sunt recomandate urmatoareleprecautii:

~ pentru evitarea transmiterii prin nematozi este necesar de a nu seplanta imediat, livada dupa livada din aceea~i specie, in afara de cazul incare se efectueaza dezinfectia cu nematocide;

~ pe de alta parte, pentru a reduce celelalte cai de transmitere,trebuie sa se evite plantarea in apropiere a soiurilor saniitoase cu celebolnave sau cu stare sanitara necunoscuta.

M i j loa c e led e I u pta. Lupta impotriva bolilor virotice estein special preventiv3. Ea constain plantarea de material vegetal stabilit princontrol ca sanatos, provenit din plante initiale selectionate, conservate laadapost de contaminare ~i verificate periodic prin indexaj ~i teste modeme.

Materialul biologic infectat poate fi regenerat pe doua cai:./ prin termoterapie, care consta in supunerea plantelor la 0

temperatura aproape de cea letala, care inhiba multiplicarea virusurilor;./ prin culturi de meristeme, tehnica care se bazeaza pe prelevarea

celulelor meristematice din varful de cre~tere (tesuturi inca neinfectate, chiardaca planta in ansamblul ei este contaminata) ~i obtinerea din acestea de noiplante, sanatoase in conditii de "vitro".

In livezile infiintate cu material sanatos, unele boli virotice, cudeosebire cele epidemiologice, pot sa reinfecteze 0 parte din pomi. Daraceasta proportie va fi cu atat mai mica cu cat procentul de pomi sanato~i

214

i

I,.',I

':','-;.;;:_.,~ .." ,

."

Wd~t

Proliferarea marului(Maturi de vrajitoare)

in forma sa cronica aceasta afectiune se manifesHi printr-o vegetatieslaba, sau rozete de frunze clorotice ~i printr-o productie redusa.

Uneori sub incidenta conjugata a conditiilor climatice (iemi geroase~i primaveri racoroase) ~i a unei Hiieri severe, forma acuHi se exteriorizeazaprin: stipele mari la baza primelor frunze, numero~i Histari anticipap careformeaza un unghi foarte ascutit, de unde numele de matura de vrajitoaredat acestei boli ~i in principal fructe mici cu coacere anormala.

La unii pomi se observa 0 restabilire aparenta in special in verilecalduroase. Boala este raspandita in livada, se pare, prin cicade.

* * *

in afara de aceste boli virotice ~i micoplasmatice descrise sumar maisus, exista inca numeroase afectiuni, mai mult sau mai putin cunoscute, darcare au 0 incidenta economica mai putin importanta pentru cultura pomilorfructi feri .

CAP. 2. PRINCIPALELE INSECTE DAUNATOARE

Paduchele din San Jose(Quadraspidiotus'perniciosus)

Paduchele din San Jose este cel mai periculos du~man al pomilor,constituind 0 adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efectueazatratamente de combatere.

in tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zonade vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara.

Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi, arbu~ti

fructiferi ~i alte specii de arbori ~i arbu~ti forestieri.La pomii fructiferi cele mai mari pagube Ie produce in ordine la mar,

par, piersic, vi~in, cire~ ~i chiar la prun, cais, migdal. De asemenea, atacaputemic coacazul ~i agri~ul. Ataca ramurile, fructele ~i chiar frunzele. Peramuri, larvele localizate i~i infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani,injectand 0 substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se

221

~-

I

manifesHi prin aparitia in locurile respective a unor pete cireulare deeuloare ro~ie-vi~inie. in timp, zonele respective se brunifica ~i mor. Pomiiputernic ataeati ineep sa se usuee de la vfuf ~i in deeurs de 3-4 ani se potusea total.

Pe fruete atacul este freevent ~i se manifesta sub forma de pete ro~ii­

vi~inii, eireulare, eu densitate mai mare in zona ealieiului ~i a peduneulului.Fruetele ataeate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea celeataeate eatre faza de maturare se depreeiaza ealitativ ~i nu pot face obieetulexportului.

Pomii ataeati ~i netratati formeaza frunze mici, galbene, dau reeoltede la un an la altul mai mici, se debiliteaza ~i a~a cum s-a aratat, se usuca incativa ani.

Biologie. in conditiile din tara noastra Paduehele din San Jose are 1­3 generatii pe an; 0 singura generatie in zoneIe cu altitudinea de pe~te 800 m~i trei generatii in cele sub 100-200 m altitudine, in unii ani. In zonelepomieole de tradipe are de obieei doua generapi.

inmultirea la aeeasta insecta este vivipara. Iemeaza pe seoartapomilor ea larve protejate de un seut. La sfar~itullunii martie-aprilie, dupa 0

perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are locimpereeherea dupa care sub seutul larvelor-mame se formeaza noi larve.Aeestea devin mobile ~i migreaza pe ramuri, pe tulpini, frunze ~i fruete,mentinandu-~i mobilitatea timp de 24 ore. Dupa cateva ore de migratielarvele care au 0 euloare portocalie se fixeaza ~i i~i infig rostul in organelevegetative, de unde sug seva tesuturilor.

Infeetia la noi pomi, ehiar la distante mari, se produce inainte defixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor, pe haine saueu ajutorul vantului.

Dupa fixare larvele i~i formeaza seut care devine din ee in ce maidens, dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide. Imediat larveleineep 0 noua diferentiere sexuala ~i are loc cea de a doua generatie. infunetie de eonditiile fieearui an ~i ale zonei, generatiei I se inregistreaza inlunile iunie-iulie, iar generatia a II-a la sfar~it de august inceput deseptembrie.

De remareat ca fieeare generatie, ~i eu deosebire prima, see~aloneaza pe a lunga perioada, de cel putin 30 zile, ceea ce explieanecesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie.

Paduchii !esto~i

Se intalnese mai freevet la mar (Aspidiotus ostreiformis) ~i par(Epidiaspis betu[ae), dar pot fi semnalati ~i la prun, piersic, cire~, vi~in, etc.222

_;~Ws4r"rfriVett''StCtl- _,·ynn &5" S' -- -tiP

Ataca asemanator paduchelui din San Jose, cu 0 rata de inmul!iremult mai redusa avand 0 singura generatie pe an. Combaterea se realizeazasimultan cu paduchele din San Jone.

Giirgiiri!ele florilor ~i mugurilor

w[~,IfI.'~

i~~

Ii~~:I"

:11\1~!I

Viespile pomilor

Provoaca daune insemnate la mar (Anthonomus pomorum), par(Anthonomus cinctus), sau la mai multe specii pomicole (SciaphobusSqualidus) prin distrugerea de catre larve ~i adul!i a organelor interne alemugurilor de rod sau a mugurilor In Intregime. Pagubele pot ajunge uneoripana la 90-92%. .

Gargaritele au 0 singura generatie pe an, eu deosebirea ca la mar (A.pomorum) ierneaza sub forma de adult ~i depune ouale in primavara, ladezmuguritul mugurilor florah, in timp ce la par (A. cinctus) ponta are loctoamna tm-ziu, atat la mugurii de rod, cat ~i la cei vegetativi.

De asemenea, la mar bobocii florali atacati raman pe porn cu petalelebrunificate "cui~oare" (in interior se dezvolta larva), iar la par larvele distrugbaza mugurilor.

Sciaphobus Squalidus, care este polifaga, provocand pagube la mar,par, prun, piersic, cais, cire~, vi~in, arbu~ti fructiferi etc., are 0 generatie ladoi ani, ~i se caracterizeaza prin atacul de catre adulti (gandaci) ai mugurilorvegetativi ai pomilor de toate varstele, in primavara, la inceputul vegetatiei.

De asemenea, mugurii vegetativi, cei florah, frunzele ~i fructeletinere, la aproape toate speciile pomicole mai sunt atacate de Rhynchitesbacchus (gargarita fructelor).

La cap~un, gargarita neagra (Anthonomus rubi), produce pagubeinsemnate, adul!ii hranindu-se cu muguri vegetativi, florali ~i cu frunzeletinere.

In aceasta grupa de insecte se disting doua categorii: unele careproduc pagube prin atacul fructelor tinere (viespea eu fierastrau a marului- Hoplocampa testudinea; viespea perelor - Hoplocampa minuta;

, viespea neagra eu fierastrau a prunelor - Hoplocampa minuta; viespearo~ie eu fierastrau a prunului - Hoplocampa flava, in timp ce alteledauneaza prin atacul pe frunze (viespea cire~ului - Caliroua limaciana;viespea eoacazului - Nematus ribesi).

Viespile fructelor care au 0 singura generatie pe an, ierneaza ca larve. invelite in cacon din care primavara ies adultii ce depun ouale de obicei pe

sepalele florilor. Larvele, care se formeaza, patrund In fructe ~i se hranesccu semintele sau samburii acestora. De obicei 0 larva trece de la un fruct laaltul, putfmd ataca 3-5 fructe care ulterior cad. La prun cu deosebire In anii:tara ploi In perioada de Inflorire, atacul se transforma In calamitate Intrucat90-98% din fructe pot fi afectate.

Subliniem In mod deosebit viespea samburilor de prun Eurytornaschreineri care s-a extins foarte mult In ultimii ani ~i compromite produetiade prune uneori pana la 100%; are 0 generatie pe an; viespile depun oualein samburele abia format, larvele eclozate, hranindu-se cu acesta;pericolul este prezent atata timp cat viespile zboara ~i samburele estenelemnificat.

Tratamentele pentru combatere trebuie sa vizeze stadiul de ou,Inainte de patrunderea larvelor In fructe.

Viespile frunzelor, care au de obicei doua generatii pe an, produccele mai mari pagube In pepiniere ~i plantatiile tinere, In care larvele rodepiderma superioara ~i parenchimul frunzelor. Acestea se usuca ~i caddeterminand cre~terea slaba a lastarilor ~i maturarea insuficienta atesuturilor. In afara de cire~, viespea ataca In egala masura vi~inul, parul,prunul, caisul, piersicul etc.

La coacaz ~i agri~ larvele se hranesc cu frunzele ~i produc defolierearamurilor.

Viermii fructelor

Insectele din aceasta grupa produc mari pagube la cea mai mareparte din speciile pomicole (mar, par, prun, cire~, piersic, cais, nuc ~.a.).

Dintre insecte cele mai reprezentative sunt: viermele merelor(Carpocapsa pornonella); viermele perelor (Carpocapsa pyrivora);viermele prunelor (Laspeyresia funebrana); viremele (musca) cire~elor

(Rhagoletis cerasi); molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella); moliaorientala a fructelor (Laspeyresia molesta); gargarita fructelor(Rhynchites bacchus).

Insectele din aceasta grupa au 1-2 generatii pe an ~i secaracterizeaza prin aceea ca larvele patrund In interiorul fructelor unde sehranesc cu semintele, samburii sau cu tesuturile din jurul acestora. Fructeleatacate cad prematur, iar cele ce ajung la maturitate (mere, cire~e, nuci,piersici etc.) sunt depreciate calitativ.

Importanta deosebita prezinta urmarirea ciclului biologic al fiecareiinsecte In legatura cu conditiile climatice din fiecare zona ~i cu fazele devegetatie ale pomilor pentru a se avertiza tratamentele In momentul de

224

..

t

t!:~,

~,..,

NMtt*e+-i '1we-'f' ,·tor '1'-"' ~..::-:_

maxima eficacitate, care la aceasHi grupa de daunatori corespunde euperioada dinaintea patrunderii larvelor in fructe.

Unele din insectele din aceasta categorie produc pagube importante~i prin atacul pe muguri, frunze, lastari (molii, gargarita fructelor).

Aearienii

Sunt cunoscu!i frecvent sub numele de paianjeni, grupul fiind formatdin mai multe specii:paianjenul ro~u al pomilor (Panonychus ulmi);paianjenul brun al pomilor (Bryobia rubrioculus); paianjenul ro~u almerilor (Tetranichus viennensis); acarianul galicol al prunului (Eriophyesphleocontes); paianjenul cap~unilor (Tersonemus fragariae).

Acarienii se Intalnesc din ce In ce mai mult In planta!iile de pomi,arbu~ti fructiferi ~i cap~un, unde determina debilitarea pomilor, scadereaintensitatii fotosintetice, 0 slaba diferentiere a mugurilor de rod, fructe miei~i cu un continut redus de substan!a uscata.

Biologia. Acarienii au mai multe generatii pe an, pana la 5-7, aucorpul mic, sub 0,8 mm, traiesc In colonii de mare densitate, pe parteainferioara a frunzelor, la baza mugurilor, la punctele de inserrie etc. Iemeazaca adulti sau sub forma de oua, se caracterizeaza printr-o mare putere deInmultire, Atunci cand depunerile de oua pe ramuri sunt mari, acestea capataun aspect ro~ietic, datorita numarului mare (8-12) de straturi suprapuse,ajungandu-se la peste 1.500 ouaJcm2 de scoarra.

Atacul se manifesta prin depigmentarea frunzi~ului care eapata unaspect cenu~iu,. datorita numarului mare de In!epaturi In tesuturileparenchimatoase care se degradeaza.

Dinamica popula!iilor de acarieni este strans legata de distrugereaacarofagilor din genurile Typhlodromus ~i Tydens cu ocazia tratamentelorantiparazitare. Se manifesta, de asemenea, fenomenul de rezistenta caurmare a aplicarii repetate a produselor organofosforice, pe baza deParathion.

Practica a dovedit ca, In general, tratamentul care se executa dupacaderea petalelor, Inaintea pontei primei genera!ii, este hotarator pentrulimitarea puterii de Inmultire a acarienilor.

Paduehii $i pureeii de frunza (afide)

Insectele din aceasta grupa (paduchele verde al marului - Aphispomi; puricele melifer al parului - Psylla pyricola; paduchele cenu~iu alprunului - Hyalopterus pruni; paduchele negru al cire~ului - Myzus

225

,~<~

"!~}:

i!~~I'"

~

cerasi; paduchele verde al piersicului - Myzodes persicae) produc pagubedeosebite la pomii tineri in pepiniedi ~i livadiL

Biologia. Iemeaza in stadiul de ou sau adult (Psylla), au un numarmare de generatii pe an (pana la 8-12), se inmultesc partenogenetic ~i

vivipar ~i traiesc in colonii, pe partea inferioara a frunzelor, catre varfullastarilor.

Atacul se manifesta prin rasucirea frunzelor catre parteainferioara, lastarii se defonneaza, raman curbati, uneori se usuca la vfuf saudegera peste iama neavand lemnul copt. Intensitatea maxima a atacului seinregistreaza in perioada cre~terii intense a lastarilor.

Insectele defoliatoare

Cele mai raspandite insecte care se hranesc cu frunzele pomilorprovocand defolierea la speciile cire~, prun, cais, mar, par sunt: cotarulverde (Cheimatobia brumata); omida paroasa a stejarului (Lymantriadispar); cotarul brun (Hibernia difoliaria); nalbarul (Aporia crataegi);inelarul (Malacosoma neustria).

Insectele iemeaza de obicei sub forma de oua pe diferite organe alepomilor. Larvele iau na~tere la inceputul vegetatiei ~i se hranesc cu muguri,butoni florali, fructe tinere. Apoi consuma frunzele, partial sau total, cuexceptia nervurii principale. In anii de invazie putemica pomii suntdesfrunziti in totalitate, fenomen urmat de pierderea fructelor, stanjenireadiferentierii mugurilor florali, de.bilitarea de ansamblu a pomilor.

Alaturi de acestea, daune deosebite produce omida paroasa a dudului(Hyphantria cunea) in livezile de prun, ciie~, nuc, mar, par, cais, vi~in etc.Repetarea atacului in cativa ani poate avea ca efect uscarea pomilor.

Iemeaza in stadiu de crisalida in crapaturile scoartei pomilor, pefrunzele cazute, in sol ~i diferite alte adaposturi. Dupa aparitia adultilor ~i

ponta, larvele apar in cursul lunii iunie, care in primele stadii i~i formeazacuibul din 2- 3 frunze unde se hranesc cu epiderma ~i parenchimul acestora.Se inregistreaza 2- 3 generatii pe an.

Car1'ibu~ul de mai (Melolontha Melolontha). Produce pagube atat instadiul de adult, cand sunt atacate frunzele carora Ie roade limbul, mai putinpe!iolul ~i nervura principala, cat mai ales in stadiul de larva cand distrugein sol radacinile la pomii tineri in pepiniera ~i livada.

Carabu~ul are 0 genera!ie la 3 ani, timp in care traie~te in sol ca larvecu varsta de 2 ~i 3 ani. Zborul adul!ilor are loc din 3 in 3 ani ~i se petrece inluna mai, incepand din amurg ~i in timpul noptii.

Atacul cel mai pagubitor il produc larvele de 2-3 ani, putand sadetermine pagube de 50-100% in cazul unor densita!i de peste 2-3 larve/m2

.

226

'-.'t_::. __

...

'"

Speciile mar, par, gutui sunt atacate in mod preferential.Tratamentele impotriva adultilor se aplica in complexe, la avertizare.Pentru combaterea larvelor inainte de infiintarea plantatiilor se

stabile~te mai intai densitatea acestora in sol dupa care, in functie de varsta~i de densitate, se administreaza inainte de desfundarea terenului, Heclotox1,5% in doza de 50.151 kg/ha. Larvele de 2 ~i 3 ani se pot combate ~i prinprafuirea solului toamna sau primavara ~i incorporarea cu ajutorul uneiaraturi sau discuiri.

CAP. 3. COMBATEREA BOLILOR SI INSECTELOR-CALENDARULTRATAMENTELOR

Esential pentru eficacitatea luptei impotriva bolilor ~i insectelor lapomi, arbu~ti fructiferi ~i cap~uni este cunoa~terea cu precizie a agentuluidaunator sau patogen (diagnoza). in functie de agent (cauza) se. aplicadiferite masuri de combatere, preventive sau curative.

Masurile de combatere se stabilesc in raport cu specia care dauneaza,suprafata de livada, posibilitatile tehnice, cat ~i in raport cu conditiileecologice, agrotehnice etc.

Se folosesc urmatoarele metode de combatere:agrofitotehnice (culturale);fizice;mecanice;chimice;biologice.

Masurile agrofitotehnice sunt in general profilactice ~i se refera laasolamente (in pepiniera) folosirea anumitor ingra~aminte, lucrarile solului,distrugerea buruienilor, folosirea de soiuri cat mai rezistente, distrugerea

t resturilor vegetale (frunze, fructe, ramuri, mai ales a celor atacate),\' folosirea de material siiditor sanatos etc.:j;' Toate masurile au in vedere sa modifice conditiile mediului. ,:t inconjurator, a~a fel incat acestea sa devina optime pentru pomi ~i improprii'f!tpentru boli ~i insecte.~1l: Metodele fizice constau in folosirea temperaturilor ridicate sau

scazute, a focului, luminii, campurilor electrostatice de inalta frecventa, a'.xadiatiilor etc. Acestea au in vedere anumite praguri letale peste, sau sub.care, diferiti daunatori nu pot vietui.. Metodele mecanice se refera la adunarea directa a insectelor cu.;'tnana sau cu diverse aparate, la eliminarea unor organe atacate, la folosirea~de braie capcana, benzi sau inele cleioase sau a momelilor pentru atragerea

~i distrugerea insectelor, atragerea prin surse luminoase, capcane cuferomoni etc.

Metodele chimice sunt cele mai folosite pentru combaterea bolilor ~i

insectelor din plantatii, celelalte metode fiind practic numai mijloaceauxiliare.

Aplicarea produselor chimice (pesticide) folosite In combatere seface sub diferite fonne: prafuiri cu pulberi sau pudre; stropiri cu solutii,suspensii sau emulsii; gazari sau fumigari, cu produse asfixiante; aerosoli.

Produsele chimice prezinta 0 serie de avantaje intre care eficacitate,compatibilitate, posibilitatea unor tratamente mixte, pentru combatereasimultana a mai multor boli ~i daunatori. Alaturi de acestea, un avantajdeosebit 11 constituie posibilitatea de mecanizare completa a metodelorchimice.

Pe de alta parte extinderea combaterii chimice pe suprafete tot maimari, cre~terea numarului de tratamente, aplicarea sistematica an de an aunor produse toxice persistente, au determinat aparitia unor fenomenesecundare negative: poluarea mediului, remanenta In produse,· dereglareaechilibrului biologic etc.

Metode biologice sau lupta biologica consta In folosirea diferitelorproduse microbiologice, cu organisme parazite (bacterii, ciuperci,protozoare ~i virusuri) inmultite pe baza unor tehnologii industriale;folosirea zoofagilor (paraziti ~i pradatori) dintre care unii se inmultesc dejape scara industriala (Trichogramma sp., Prospaltella perniciosi etc.);autocidia ~i combaterea genetica consta in obtinerea masiva de indivizisterilizati ~i lansarea lor in plantatii cat ~i in dirijarea aparitiei In masa aindivizilor de acela~i sex; folosirea de substante care regleazacomportamefltul ~i activitatile vitale ale insectelor: repelenti, atractanti,inclusiv feromoni sexuali, inhibitori de nutritie, substante cu actiunehormonala etc.

In domeniul luptei biologice se fac cercetari In ceea ce prive~te

substantele care sa actioneze asupra diapauzei, proceselor de reproducere,reactiei de rezistenta a plantei la atac, asupra metabolismului substantelornutriti ve etc.

a directie interesanta pentru combatere 0 constituie elaborarea demetode bazate pe semnale de comunicari ale insectelor, care pe aceasta calepot fi deplasate din cultura in alte zone nefavorabile unde pot fi combatutecu mijloace uzuale.

228

Combaterea integratii.

"

,~, -' ~·i,

.oj

II.

'/"

Datorita multitudinii de organisme daunatoare existente in plantatiilepomicole. 0 singura metoda de combatere nu poate asigura succesul,intelegand prin "combatere" nu numai eliminarea uni agent daunator, ciincidenta masurilor intreprinse asupra complexului de factori care a1catuiescecosistemul respectiv. Se reeurge in eonsecinta, din ce in ce mai mult laimbinarea mijloaeelor ehimice eu eele biologice ~i alte metode, de 0

maniera cat mai compatibila.Combaterea integrata constituie directia prineipala de dezvoltare a

proteetiei plantelor ~i se bazeaza pe imbinarea tuturor mijloacelor decombatere in cadrul agroeeosistemului dat, astfel ineat populatiile dedaunatori sa fie mentinute la un nivel sub pragul economic de daunare.Limitele traditionale ~i in special earacterul de unilateralitate sunt depa~ite

de problemele proteetiei integrate. Extinderea eonceptiei ecologice laintregul mod de cultura a plantelor pomieole consta in mare masura incombaterea integrata a bolilor ~i daunatorilor pomilor. Aeeasta inseamna caprincipalii factori ecologiei luati in eonsiderare la eombatere trebuie utilizatide a~a maniera, incat perturbarile care se produc in ecosisteme sa fie cat maimici sau evitate.

In agricultura (~i pomicultura) modema din tarile dezvoltate i~icroie~te drum tot mai evident "productia biologica - bio" care in afarautilizarii combaterii integrate, cu produse nepoluante, are in vedere toate"inputurile" chimiee impuse de tehnologie, inclusiv fertilizarea ~.a.

CATEVA ELEMENTE PRIVIND TEHNICA STROPIRILOR

Modul de preparare a solutiilor: Fiecare pesticid (fungicid,insecticid, aearicid) se folose~te in eoneentratia omologata in Romania - ,eantitatea de produs eomereial stabilindu-se in funetie de volumul de solutieadministrat la heetar (astfel incat sa asigure 0 imbaiere foarte buna aintregului porn).

Volumul de solutie difera in funetie de speeia pomicola de varstaplantatiei, de sistemul de cultura, de coroana, precum ~i de starea de

. vegetatie (dezmugurit - plina vegetatie sau caderea frunzelor). In funetie ~i

. de eehipamentele folosite volumul de solutie pe hectar variaza.Dupa volumul liehidului folosit la prepararea solutiilor, se practiea

mai multe tipuri de stropiri:a) Stropiri cu volum nonnal (VN). Se fae eu ma~ina de mica

,presiune. Au dezavantajul ea necesita cantitati mari de apa (400-1000 I la ha.sau mai mult), iar picaturile se seurg de pe frunze.

iI~~R'iI~

,r,

~I',~~ .~

I

<i, hJ

•

b) Stropiri cu volum mediu (VM). Acestea necesita 50-150 I solutiela ha, picaturile avand sub 300 microni.

c) Stropiri cu volum redus (VR). La acestea se folosesc numai 5-50 Ilichid la ha. Se efectueaza cu ma$ini $i aparate pneumatice, cu atomizoaresau cu dispozitive rotative de pulverizare, actionate de mijloace terestre sauaeriene, picaturile fiind foarte fine (sub 250 microni).

d) Stropiri cu volum ultraredus (VUR). Acestea nu necesiHi apa,cantitatea de lichid fiind de 0,5-5 I la ha. Se realizeaza prin transformareainsectofungicidelor (conditionate In mod special In ulei) In pidituri extremde fine (sub 100 microni), formand 0 ceata toxica. Pentru stropiri VUR seutilizeaza atomizoare, dispozitive de pulverizare pneumatica sau pulverizarerotativa, actionate de elicoptere, avioane sau tractate terestru.

e) Stropiri cu volum ultra-ultra-redus (VUUR). Necesita sub un litrude lichid la ha. Se aplica cu mijloace aviatice sau terestre.

Fiecare produs comercial (cantarit, masurat) - In concentratiaomologata, initial se pune Intr-un recipient (galeata) mai mic, unde seadauga apa putin cate putin, mestecandu-se continuu, pentru 0 dizolvare, 0

dispersie cat mai uniforma, apoi, se completeaza cu apa pana la volumulrespectiv agitandu-se continuu.

Tehnica stropirilor: Tratamentele se efectueaza cu pompe specialede administrare a solutiei, astfel ca solutia sa fie pulverizata cat se poate defin, pe toate organele pomului, pe toata Inaltimea acestuia.

Duzele de pulverizare sa nu se apropie mai mult de 0,5 m de frunzi$,deoarece substanta chimica produce intoxicarea frunzelor. in timpul stropiriisa nu se formeze picaturi mari pe frunze, care curg, ci picaturi foarte fine,care sa ramana pe frunzi$.

Tratamentele trebuie sa se faca pe timp lini$tit (tara ploaie, tara vantetc.) de preferat la tOC = 18-20°C; sa treaca minimum 4 ore de la terminareastropitului, pana la ploaie, pentru a se mentine eficacitatea.

Pentru economie de combustibil, pentru a reduce tasarea solului etc.,tratamentele se vor face folosind fungicidele In amestec cu insecto-acaricide(respectand concentratia fiecaruia), tinand cont de compatibilitatea acestora.

Masuri de protecpe a oamenilor, albinelor, pasarilor ~i

animalelor in perioada tratamentelor:Parcela unde se strope$te va fi marcata printr-un indicator

"PERICOL DE OTRAVIRE"; - sau "FRUCTE OTRAVITE"; cei cemanipuleaza produsele trebuie sa cunoasca In prealabil masurile deprotectie, sa fi echipati cu combinezoane (salopete corespunzlitoare); Intimpul efectuarii stropirilor nu se mananca, nu se bea, nu se fumeaza; dupaterminarea tratamentului, se dezbraca echipamentul folosit $i se spala Cll

230

i:.'

multa apa ~i sapun; ambalajele rezultate de la produsele pesticide folositevor fi arse sau ingropate; albinele, pe perioada efectuarii tratamentelor,trebuie sa fie Inchise (perioadele respective se indica In buletinele deavertizare), pasarile ~i animalele pot consuma iarba din livezi, decat dupatrecerea timpului de remanenta al produselor folosite (indicate de asemeneain buletinele de avertizare); fructele in parga nu se vor stropi (sau numai cuproduse biologice, care au remanenta 3 zile).

Fructele stropite vor fi consumate numai dupa epuizarea perioadei deremanenta a pesticidelor folosite, dupa 0 prealabila spa]are (vezi Tabelul ... ).

Zeama bordeleza .Zeama bordeleza este produsul cuprin folosit din cele mai vechi

timpuri ~i care se folose~te cu succes ~i astazi in combaterea numeroaselorboli cauzate de ciuperci la majoritatea speciilor hoticole.

Se prepara din sulfat de Cupru (S02CU) - piatra vanata ~i var.

t.

t~,i·~~~

~

i~

231

Refetii: Cantitatile necesare pentru zeama bordeleza (l00 I solutie):

conc. CUS04 var nestins% g0,5 500 2500,75 750 3751,00 1.000 500

Piatra vanaHi este bine sa se marunteasca anterior dupa care fie ca sepune intr-un saculet de tifon ~i se introduce in apa de preferat incalzita, fieca se agita cu 0 lopetica de lemn pfma la topirea completa, Intr-un vas delemn sau de material plastic.

VarnI, care trebuie sa fie de buna caiitate, tara piatra, se stinge maiintai, dupa care Intr-un vas de lemn sau plastic se dilueaza rezultand un laptede var.

Cele doua preparate se amesteca apoi turnandu-se, de preferat,"solutia de piatra vanata peste laptele de var (exista opinii ca aceastasuccesiune asigura 0 zeamii bordeleza mai fina ~i mai aderenta) agitandu-secontinuu. De preferat sa se urmareasca reactia solutiei care, atunci cand esteneutra coloreaza hartia de fenolftaleina alba in ro~u slab sau hartia de

.Turnesol ro~ie in albastru slab.Se prepara totdeauna numai cat se folose~te in ziua respectiva, zeama

bordeleza invechita pierde din eficacitate.Zeama bordeleza este foarte u~or spalata de pe frunze ~i pentru a 0

face mai aderenta este bine sa se adauge la 100 I zeama una din substantele

urmatoare: araeet 2%; amelosan 2%; piatra aera 120-150 g; emulsie desapun 300 g; melasa de zahar 500 g sau, dad exista posibilitati ehiar 6-10albu~uri de ou batute bine eu putina apa.

Zeama sulfocalcica. Alaturi de zeama bordeleza a eonstituit pana nudemult produsul de baza in eombaterea bolilor ~i a unor inseete (padueheledin San Jose). Cu toate ea in mod praetie nu mai figureaza in eomplexelereeomandate in Calendarul tratamentelor, consideram de utilitate saprezentam pe scurt modul de preparare, in eventualitatea revenirii treptate lautilizarea acesteia pentru eombaterea fiiinarii la mar ~i a paduchelui din SanJose.

Reteta: 2,8 kg'sulf + 1,5 kg var la 10 I apii. intr-un ceuan de tucicam de 20 kg (un vas de fier) se pun 2,8 kg jloare de sulf.ri 1,5 kg varnestins, miirunfit in bucii{i cel mult cat nuca. Se amestecii bine prajul depucioasii cu varul .ri apoi se toarnii cam 3 litri de apii fierbinte. Varul sestinge dezvoltand ciildurii. in tot timpul cat dureazii stingerea varului, semestecii intreg amestecul cu 0 lopata de lemn. Dupii ce tot varul s-a stins, seob{ine 0 pastii de culoare galbena deschisii, ca lamaia. Peste aceasta pastase toarnii 7-8 litri de apii fierbinte. Fierberea trebuie sii se jacii in modnefntrerupt, timp de 45 minute, mestecand mereu cu lope{ica de lemn .rimenfinand lichidul din ceaun la acela.ri nivel (insemnat pe vas de lainceput) prin adaugare de apa fierbinte in locul celei evaporate.

Prin fierbere, zeama i.ri schimbii culoarea, de la galben ca lamaia inro.ru din ce in ce mai inchis. La sJar.ritul celor 45 de minute de fierbereneintrerupta, zeama are culoarea ro.rie ca sangele .ri un miros urat de ouiistricate. Fierberea nu trebuie prelungitii peste acest stadiu fiindcii zeamacapata 0 culoare neagrii verzuie .ri-.ri pierde mult din eficacitate.

Astfe! pregatita, zeama sulfocalcicii are 24-26° Be .ri esteconce·ntratii. Dupii ce s-a racit, daca vr'em sa 0 Jolosim imediat, se dilueaziicu apii in cantitiifi variabile dupa epoca de vegeta{ie a pomilor, (vezicalendarul stropirilor). Daca vrem sii 0 Jolosim mai tarziu, se piistreazii indamigene sau stide bine inJundate, la rece .ri intuneric.

Coneentratia pentru tratamentele de iama este de 20%, la inceputulvegetatiei (desmugurire) 10%, iar in timpul vegetatiei 2%.

Pregatirea cleiului pentru pomiCiclul biologic al unor insecte daunatoare desfii~oara unele faze in

sol dupa care acestea migreazii catre coroana pe trunchiul pomilor, sau inunele cazuri pentru a petrece anumite stadii pe scoarta tulpinii (inclusiviemarea).

232

"

\"ii'~~:.

'~,

-'.,

"

~,

I~If';'~Ii~i.

Utilizarea unor capcane pentru imobilizarea acestora aduce un aportdeosebit in combatere, motiv pentru care prezentam modul de preparare al"braielor capcana) sau unele cleioase.

Clei pentru unele celioase se gase~te in comeI1.Reteta: 1 kg saeaz §i 600 g ulei de floarea soarelui nerafinat se

topese fmpreunii, prin fierbere domoalii timp de 20 de minute. Dupii riicirese fntrebuinreazii. La fniilrimea de 80-90 em se leagii strans pe trunehiulpomului 0 ja§ie de hartie tare, speeialii, eu 2 legiituri de sjoarii, §i anumefiieute la un em de la marginea hartiei. Dupii aeeea se fntinde cleiul eu 0

lopelieii de lemn pe mijlocul hartiei fntr-ul1 strat sub/ire §i eontinuu, de 8-10em liirime. Hartie se giise§te fn eomert, ea un jabrieat special in eulori, darse poate intrebuinta orice hartie mai tare, rezistentii la umezealii.

Cateva principii tehnice pentru executarea stropirilorStropirile de iama se fac prin imbiiierea pomilor ~i fn eoneentratii

mario De aceea necesita cantiHiti mari de materiale. Cele de vara se fac prinpulverizare finii. Vara se fac stropiri prin imbaierea pomilor numai in cazulcombaterii larvelor Paduchelui din San Jose ~i a purecilor de frunze.

Impotriva bolilor provocate de ciuperci este bine sa se urmareascapulverizarea solutiei mai ales pe partea inferioara a frunzelor unde se gasescmajoritatea "portilor" de intrare, respectiv stomatele.

Stropitul unui porn se incepe din susul in josul coroanei ~i dinsprepartea din care adie eventual vantul. Se continua dinspre exteriorul spreinteriorul coroanei, de sus in jos ~i de jos in susul ramurilor. La s:ffi.r~it sestrope~te trunchiul.

Nu se strope~te pe vant putemic ~i nici in zilele cand solutia ingheatape porn. Cand se strope~te cu produse toxice se atrage atentia lucratorilor sanu umble cu degetele prin gura ~i ochi. De asemenea, sa nu se lase animalelesa pasca iarba de sub pomi. Se produc otraviri mortale.

Tabelul VI.3.1.

Remanenta unor produse pesticide folosite in fitoprotecpe

Nr. Denumire produsului Remanen!acrt. (grupa) (zile)

FUNGICIE1 Produse cuprice 21-282 Produse pe baza de sulf 43 Fungicide de contact 14 - 28

,4 Fungicide sistemice 7 -105 Produse biologice 1

I

INSECTICIDE1 Produse organo-clorurate (Thiodan) 212 Organo-fosforice (Carsetox 37 EC) 213 Diazinon (Diazol 60 EC) 144 Clorpirifas (Reldan 40 EC) 145 Phosalone (Zolone 35 EC) 216 Organo-fosforice sistemice (Sinoratox 15 EC) 217 Piretroizi (Decis 2,5 EC, chinmix 5 EC) esfenvakerat - 14

Sumi - alpha 2,5 EC8 Biologice (Thuringin, Biobit etc.) 3

ACARICIDE1 Apollo 50 SC 352 Mitac 20 EC 283 Neoron 500 EC 154 Omite 57 EC 14

234

"I

CALENDARULTRATAMENTELORTratamente chimice folosite In plantapile pomicole pentru combaterea

bolilor ~i insectelor (calendarul tratamentelor)

"

..~f,ii', ,)'~'If

Nr.trata-

Perioada de aplieare Boli ~i dAunlUoriProduse ~i exemple de

mentu- amesteeuri, eoneentratialui

° 1 2 3MAr - PAr· Gutui

Repaus vegetativ Forme hibernante de · ZeamA sulfoealeieA 28-(umflarea mugurilor dAunAtori: San Jose, 31°Be -20%

10) - martie) aearieni, afide, eotari, • Oleoearbetox - 2,0%

psyllide • Oleoeealux - 1,5%• Oleodiazol- 1,5%

Ineeputul GArgArita floriIor; • ZeamA sulfoealcieA 28-31°dezmuguritului fl\inare Be-l0%mugurilor floriferi • Polybar -1 % + Carbetox

20,4%• Karathan 0,1 % + Eealux S-0,1%• Kumulus 80 S - 0,3% +Carbetox - 0,4%

Ineeputul1'nfrunzirii RapAn; fl\inare; • ZeamA bordelezA - 0,5% +

3mugurilor floriferi monilioze; foeul US I-92 - 1,5%(10-15%) baeterian; ouA • Champion 50 WP - 0,2% +

hibernante de aearieni US I-92 - 1,5%Ineeputul1'nfloritului, RapAn; fl\inare; foeul • ZeamA sulfocaIcicA 28 - 31rAsfirarea butonilor baeterian Be 2% + zeamA bordelezA -din infloreseentA 0,5%

• ZeamA bordelezA - 0,5% +4 sulf muiabil - 0,5%

• OxielorurA de eupru - 0,3%+ sulf muiabil - 0,5%• Turdaeupral 50 - 0,2% +sulf muiabil - 0,7%

Ineeputul scuturArii RapAn; fl\inare; pAtarea • Stroby DF - 0,01 + Zolonepetalelor (10-15% albA ~i brunA a 35EC-O,2%petale deja seuturate) frunze]or; viermele • Systhane C - 0,1% + Fastae

5merelor G1; minatoare; 10 EC - 0,015%defoliatoare • Dithane M 45 - 0,2% +

Zolone 35 EC - 0,2%• Captadin 50 PU - 0,25% +Sumi-alpha - 0,04%

235

~~~

~

i

I~.

! "l~~il

° 1 2 3La 8-10 zile dupA RapAn; ~inare; Idem T5tratamentul anterior viermele merelor G,; • Se mai poate folosi unul din

6(fructele cat bobul de afide; minatoare; insecticidele:hnte) defoliatoare - Diazo1 60 EC - 0,15%

- Sinoratox R 35 - 0,15%- Karate - 0,02%

La 10-12 zile dupA Boli ~i inseete similar Idem T67 T6 (fructele cat bobul T6

de mazare)La 10-12 zile dupl\ Boli ~i inseete similar Idem T6 - T7

8 T7 (fructele cat ,T5 -T6aluna)Fruete In ere~tere, 15 Rapl\n; ~inare; pl\tarea • Dithan M 45 - 0,2% +iunie - 25 iulie; Ia albl\ ~i brunA a KarathanFN - 0,1 % + Eealux10-12 zile unul de frunzelor; pMuehele din S - 0,1 %altul San-Jose; pMuehele • Captadin 50 PU - 0,25% +

lanos; aearieni Bumper 250 EC - 0,03% +Carbetox 37 EC - 0,5%• Merpan 50 WP - 0,2% +

9 Reldan 40 EC - 0,15%10 • Folpan 50 WP - 0,2% + Tilt11 250 EC - 0,02% + UItracid

20EC-O,2%N.B. In eaz de atae putemiede aearieni, ea inseetieidpoate fi folosit:- Omite 57 - 0,1 %- Demitan 100 EC - 0,07%- Penstvl25 WP - 0,05%

Fruet In ere~tere, luna RapAn; ~inare; pMarea • Dithan M 45 - 0,2% +august albA ~i brunA a Sumi-alpha - 0,04%

12frunzelor; monilioze; • Captadin 50 PU - 0,25% +

13PAduehele din San Jose Fastae 10 EC - =,015G2; . viermele merelor, • Dithan M 45 - 0,2% +pereJor ~i gutuilor O2 Karathan FN - 0,1% +

ZoIone 35 EC - 0,2%Fruet spre pargl\ Rapl\n; ~inare; boli de • Topsin - 0,1 %

14 (srar~it august- depozit • Euparen 50 M - 0,1 %Inceput septembrie) • Benomyl- 0,1 %

}

;

.~., ,jj';".:'-\

...

..

lI,\Ij

\

\\!

Dup~ recoltare, la Patogeni micotici · Sulfat de cupru (Piatr~

15Ing~lbenirea ~i (ciuperci) ~i bacterieni van~t~) 1-2% (stropireaInceputul c~derii In diferite faze albastr~)

frunzelor

')T I se poate efectua In intreaga perioad~ de repaus (decembrie-martie- in ferestreleiernii) dar la umflarea mugurilor eficacitatea biologic~ este maxim~

Prun - Cais - PiersicRepaus vegetativ Forme hibernante ale • Oleocarbetox - 0,2%

1 (umflarea mugurilor d~un~torilor (San-Jose, • Oleoecalux - 1,5%martie) afide, acarieni, cotari) • Oleodiazol- 1,5%

Umflarea mugurilor Monilia, deformarea • Zeam~ bordelez~ - 0,5% +de rod, buton verde frunzelor, ~inare, US I -l,5%

ciuruirea frunzelor, ou~ • Turdacupral 50 PU - 0,4%

2de acarieni hibernante + US I -l,5%

• Kocide 101 - 0,2% - US 1 -

1,5%• Funguran OH - 0,2 % + US I

-1,5%La Inceputul c~derii P~tarea ro~ie, ciuruirea • Dithan M 45 - 0,2% +petalelor (10-15% frunzelor, tainare, Zolone 35 EC - 0,2%

3deja scuturate) monilioz~, viespile • Captadin 50 PU - 0,25% +

fructelor, acarieni, Sintox 25 EC - 0,2%defoliatoare, afide, • Merpan 50 WP - 0,2% +

Sumi-aloha - 0,04%La 6-8 zile dup~ T 3 Viespea samburilor de • Ecalux - 0,1 %(Tratament special la prun • Zolone 35 EC - 0,2%

4 prun) • Diazol 60 EC - 0,15%• Sintox 25 EC - 0,2%• Fastac 10 EC - 0,02%

La 8-10 zile unul de Monilioza, ciuruirea • Dithan M 45 - 0,2% +altul (avertizare) 15 frunzelor, ~inare, Sinoratox 35-0,1 %

5mai - 15 iunie p~tarea ro~ie, viermele • Captadin 50 PU - 0,25 +

6fructelor, acarieni, Zolone 35 EC - 0,2%

7afide, defoliatoare • Topsin M 70 - 0,07% +

Zolone 35 EC - 0,2%• Folpan 50 WP - 0,2% +Decis EC - 0,025%

237

:~.

~~~

~

~~rtlr~'"-f,

0 1 2 3

Fruct In cre~tere Ciuruirea frunzelor, • Dithan M 45 - 0,2% +sffir~it iunie - iulie patarea ro~ie, Ecalux S - 0,1 %

monilioza, fainare, • Captadin 50 PU - 0,25 +Paduchele din San Jose, Ultracid 20 EC - 0,2%molia fructelor, • Merpan 50 WP - 0,2% +

8 viermele fructelor, Carbetox 37 EC - 0,5%9 acarieni, afide N.B. In cazul unor "explozii"10 de acarieni se pot folosi ~i:

- Omite 57 -0,1%- Demitan 100 EC - 0,07%- Pensthy 25 WP - 0,04%

Fructe in parga Monilioza • Rovral 50 WP - 0,1 %

11 • Ronilan 50 WP - 0,1 %• Sumilex 50 WP - 0,1 %

Dupa recoltarea Paduchele din San-Jose • Ecalux S - 0,1 %fructelor (august) (numai daca este • Ultracid 20 EC - 0,2%

12rezerva biologica) • Reldan 40 EC - 0,15%

• Carbetox 37 EC - 0,5%• Pirinex 48 EC - 0,2%

La Ingalbenirea ~i Patogeni micotici • Sulfat de cupru (Piatra1'nceputuJ caderii (ciuperci) ~i bacterieni vanata) 1-2% (stropirea

13frunzelor 1'n diferite faze. albastra)

Foarte important pentruba~icare (Thaprina) lapiersic

Cire~ - Vi~in

Repaus vegetativ Paduchele din San Jose • Oleocarbetox - 2,0%

1 oua de acarieni, de • Oleoecalux - 1,5%paduchi de frunza • Oleodiazol - 1,5%

In perioada In special monilinia - • Zeama bordelezli - 0,5% +

2dezmuguritului dnd in anul anterior a US,-1,5%

fost atac puternic, oua • Turda cupral 50 PU - 0,4%de acarieni + US I -1,5%

Inceputul infloritului Monilinia, ciuruire • Topsin M 70 - 0,07%

3(40-80% flori • Dithan M 45 - 0,2% R 35 -deschise) 0,1%

• Derosal 50 - 0,07%

238

...

Idem T4

cire~elor,

frunza,insecte

~

~i

~1._

°4

5

67

89

2

3

4

567

Inceputul scuturliriipetaJelor (10-15%din flori suntscuturate)

La aparitia Histariloranuali (cand fructeleau diametrul 1-3mm)Cand fructele au 0,7em In diametru (laavertizare)

Dupli recoltare (Iaavertizare)

CoaC3Z negruRepaus vegetativ

Inceputuldezmuguritului 10­15%InceputulInfrunzitului (10­15%)

Infrunzire totala

La avertizare

2

Ciuruirea frunzelor,moniliozli, antracnozli,pliduchi de frunzli,acarieni

Muscapliduchi deacarieni,defoliatoare, ciuruireafrunzelor, antracnoza~.a.

Pliduchele din San JoseG), pliduchi de frunzli,acarieni, antracnoza,ciuruirea frunzeJor ~.a.

Paduchele din San Jose,ouli de afide; ouli deacarieniHinarea

Hinare, plitareafrunzelor, ruginli, afide

Fliinare, pcltareafrunzeJor, rugincl, afide,acarieniSfredelitorul ramurilor,antracnozcl, tainare,afide, acarieni

3

• Dithan M 45 - 0,2% +Zolone 35 EC - 0,2%• Captadin 50 PU - 0,25% +Sinoratox R 35 - 0,1%• Merpan 50 WP - 0,2% +Euparen 0,06%

Idem T4

• Topsin M 70 - 0,07% +Decis 25 EC - 0,0125%• Derosa] 50 - 0,07% +Actellie 50 - 0,1 %• Dithan M 45 - 0,2% +Decis 25 EC - 0,0125%

• Dithan M 45 - 0,2% +Carbetox 37 EC - 0,5%• Dithan M 45 - 0,2% +Methyl - Parithine 30 - 0,3%

• Dibutox 25 - 1%

• Zeamli sulfoca1cicli de 28 ­31°Be2%

• Zeamli bordelezcl - 0,5% +Karathan - 0,1 % + Sinoratox-0,1%;• Topsin M 70 - 0,07% +Zolone - 0,2%;• Bavistin 50 - 0,07% +Sinoratox R 35 - 0,1 %

Idem T3

• Topsin M 70 - 0,07% +Zolone 35 - 0,2%• Bavistin 50 - 0,07% +Zolone 35 - 0,2%;• Bavistin 50 - 0,07% +Sinoratox R 35 - 0,1%

239

r;~:\;-

~¥~:~.

~£

~

~

° 1 2 3La avertizare Pl1duchele din San Jose, • Topsin M 70 - 0,07% +

sfredeli torul ramurilor, Ethyl-parathion 50 - 0,08%

8afide, acarieni, fiiinare, • Dithan M 45 - 0,2% +

9antracnozl1 Karathane - 0,1% - Carbetox

1037 - 0,5%• Nimrod - 0,05% + DithaneM 45 - 0,2% + DEF 25 -0,2%

11La avertizare Fl1inare, antracnozl1, Idem T8-9-10

12pAduchele din San JoseG II, afide, acarieni

Zmeur

1Repaus vegetativ PMuchele din San Jose, Dibutox 25 - 0,1 %

oul1 de afide, de acarieniInceput dezmugurit PMarea cenu~ie a • Zeaml1 bordelezl1 - 0,5% +(10-15% din mugurii frunzelor, rugina, Sinoratox - 0,1 %

2florali). La necrozarea 111starilor, • Oxiclorurl1 de cupru - 0,3%avertizare. pl1duchi de frunzl1, + Sinoratox - 0,1 %

acarieni, insecte • Dithane M 45 - 0,2% +defoliatoare. DEF25 -0,2%

Inceput infrunzit (60- Idem T2 Idem T2

380% din muguriiflorali). Laavertizare. .Cand 1-5% din flori Idem T2 • Dithane M 45 - 0,2% +sunt deschise. La Sinoratox R 35 - 0,1 %avertizare. • Merpan 50 - 0,25% +

4 Zolone 35 EC - 0,2%MZ 80 - 0,25% + Decis 25 -0,025% + Plictran 25 WP -0,05%

5Cand au ap11rut 6-8 Idem T2 Idem T4frunze. La avertizare.Cand fructele au 2/3 Bolile de la tratamentul • Dithane M 45 - 0,25% +

6din ml1rime. La 2, afide, acarieni Metasistox 50 - 0,05%avertizare. · Captan 50 - 0,25% +

Zolone 35 EC - 0,2%Dupl1 recoltare. La PMuchele din San Jose, • Dithane M 45 - 0,2% +

7avertizare. pl1tarea brun11 a Carbetox 37 - 0,5%.

l11starilor, p11duchi defrunzl1, acarieni.

La 8 zile de la Pl1duchele din San Jose • Dithane M 45 - 0,2% +tratementul 7. La G I, patarea brun11 a Carbetox 37 - 0,5%

8 avertizare. l11starilor, p11tarea • Captan 50 - 0,25% + Ethylcenu~ie a frunzelor, Parathion - 0,08%acarieni, afide.

240

~:;h:)/;:.

'"

o

9

23

4

5

6

7

8

La avertizare

Cap~un

Dupa reeoltare ~i

eosirea frunzelor

Protejarea tinerelorfrunze

In a doua decada alunii aprilie

La aparitiaintloreseentelor. Seaplicli ~i la culturile

entru stoloni.Inainte de intloritpanli la inflorireacorolei. Se aplicli ~i

la culturile pentrustoloni.

De la sIar~itul

tnfloritului pana lascuturarea petalelor.Se aplica ~i laculturile pentrustoloni.La avertizare. SeapJiea ~i la culturilepentru stoloni.

2

Paduehele din San JoseG II, patarea bruna alastarilor, paduehi defrunza, aearieni.

PMarea alba a frunzelor,afide, putrezireafructelor.Patarea alba a frunzelor,afide, aearieni

Piitarea alba a frunzelor,putrezirea fruetelor,pliduchi din frunzli,aearieni.

Idem T4

Putrezirea fructelor,patarea albli a tinerelorfrunze, pliduehi defrunza, aearieni.

Idem T6

Putrezirea fructelor,patarea alba a frunzelor

3

Idem T8

• Zeamli bordelezli - 0,5% +Sinoratox 35 - 0,1 %

Idem Tl

• Zeamli bordelezii - 0,5% +DEF25 - 0,2%• Zeamli bordelezii - 0,5% +Sinoratox - 0, 1%• Derosal - 0,05% + Thiodan-0,2%• Turdacupral 50 - 0,2% +Hostation 50 - 0,1 %Idem T4

• Derosal - 0,05% + Rovral ­0, I % + Zolone - 0,2%• Topsin M 70 - 0,07% +Zolone - 0,2%• Topsin M 70 - 0,07% +Sinoratox R 35 - 0,1 %• Derosa] 50 - 0,05% +Euparen - 0,06%

Idem T6

• Topsin M 70 - 0,07%• Derosal 50 - 0,07%• Derosal 50 - 0,07% +Rovral 50 - 0,1 %

241

~

~~r:'t,

~~!1~

.)~

• ~{!

CAP. 5. PROTECTIA POMILOR iMPOTRIVA [ ., .

ROZATOARELOR (IEPURl, SOARECI, CERVIDE)SI A ALTOR CALAMITATI NATURALE

A. Irnprejrnuirea plantatiei

Masura cea mai eficace de aparare a pomilor din planta!ii contrarozaroarelor este imprejmuirea cu gard din piasa de sanna inalt de 2 m, inca dinanul plantarii. Bulumacii (stalpii), confec!iona!i din beton annat, se instaleaza din2 in 2 m, introducandu-se 60 cm in sol. Pe bulumaci se fixeaza cate 3 sannegalvanizate cu dimaterul de 5 mm, pe care se intinde ~i se prinde piasa. Marginileplasei se introduc in sol 15 cm ~i se fixeaza cu carlige, pentru a impedica patrundereaiepurilor pe sub piasa. Ochiurile plasei de sanna au laturile de 4-5 cm, iar sannagalvanizata utilizata la confec!ionarea plasei are diametrul de 2,8 mm. Deasupraplasei se intind doua sanne ghimpate.

Daca gardul din piasa de sanna are 0 inal!ime mai mica de 2 m, in iemilecu strat gros de zapada (peste 80 cm) se creeaza posibilitatea ca iepurii sa sarapeste piasa.

B. Apararea irnpotriva atacului de iepuri

lepurele de camp este un animal salbatic folositor economiei, fiind vanatpentru came ~i blana. In cursul iemii, cand solul este acoperit cu zapada, el roadecoaja pomilor tineri, pe care-i poate distruge complet, cand portiunea roasa panala lemn cuprinde trunchiul de jur imprejur, deoarece sunt intrerupte vasele de liberdin scoarta, prin care circula seva preparata de frunze (in primavara unnatoare).

Cel mai bun mijloc de prevenire a atacului de iepuri este imprejmuireaplanta!iei cu gard din piasa de sanna, ~a cum s-a aratat anterior. Pornii din planta!iilede aliniament ~i de pe loturile mai mici pot fi apara!i contra iepurilor ~i prin lnvelireatrunchiului cu tulpini del?anu~ate de porumb, de floarea-soarelui, trestie, nuiele saufa~ii din material plastic.lnvelirea trebuie astfel mcum incM sa nu ramana descoperitanici 0 portiune din trunchi, iar legaturile trebuie mcute strans, pentru ca materialelefolosite la invelitul trunchiului sa nu fie deplasate de iepuri.

Rezultatele bune se ob!in ~i prin badijonarea trunchiului cu produseiepurijuge (Cunitex, Cervacol, Dendrocol) sau cu un amestec rau mirositor, carese poate pregati pe loc, ca de exemplu:

a) Lapte de var + Tiuram (T.M.T.D.) 3%.b) Lapte de var + Dibutox 1% + Aracet 0,2% (mirosul de Dibbutox

indeparteaza iepurii).c) Lapte de var amestecat cu baliga de porc.d) Var 70%, pamant galben 27% ~i sange de animale sacrificate 3%.e) Var 70%, pamant galben 25% ~i pulbere de hexacloran 5%.

242

e·;

:.:1:

fI'tit1..:!.•,It~~

"\'

:~

f) Funingine 1,5 kg amestecata cu 8 pahare de sange cald de la abator,peste care se adauga urina de bovine, amestecand continuu pana se obtine 0 unsoaredestul de subtire, care sa poata fi aplicaUi pe trunchiul pomilor cu bidineaua.

Arnestecurile de mai sus apara pomii contra iepurilor nwnai in perioada cutimp uscat. In perioadele cu ploi sau ceata indelungata, unsorile (amestecutile) sespala de pe trunehi ~i de aceea spoirea trunehiurilor trebuie repetata.

C. Protectia impotriva atacului ~oarecilor de camp ~i a~obolanului de apa

Sobolanul de apii. Sapa galerii de-a lungul randului de pomi, lao adancimede 15-30 cm ~i pe 0 lungime de 20-30 m. Cuibul este situat deseori sub radacinaunui porn. Prezenta acestui ~obolan se recunoa~tedupa mu~uroaielede pamantinalte de 5-6 em, ridieate deasupra galeriilor, mai miei ~i mai neregulate decat celede cartita, aeoperite de regula eu vegetatie.

Sobolanul roade seoarra de pe radacinile pomilor ~i de la baza trunchiului,din care eauza pomii se usuca. Pagubele mari se inregistreaza la pomii tineri (panala varsta de 10 ani), dind eoaja de la baza trunchiului este roasa de jur imprejur.

Acest daunator se eombate prin introducerea in galerii a unor pastile deGastoxirn, care se volatilizeaza, distrugand ~obolanii. In galerii se mai pot intro­duce momeli otriivite pregatite din graunte de ovaz amestecate cu fosfura de zinc3%; radaeini suculente de moreovi, sfeeUi, patrunjel, tuberculi de eartofi ~.a., taiatefelii ~i amesteeate cuproduse raticide: Antan 5%, Aetosin 5%, Racumin 5% sauZintan (Fosfura de zinc) 3%. Dupa introdueerea pastilelor de Gastoxin sau amomelilor, galeriile se astupa. In galerii mai pot fi introduse pulberi de Antan saude Actosin.

$oarecii. In cursul iernii, ~oarecii se streeoara pe sub zapada pfma la pomi,earora Ie rod scoarra din zona coletului, uneori pe toata circumferinta trunchiului(situatie in care pomii se usuea). De aceea ~oarecii trebuie irnpiedicati sa ajunga lapomi prin: saparea pamantului dinjurul pomilor, toamna (~oarecilornu Ie place sasape galerii pe terenuri lipsite de vegetatie); in:fa~urarea trunchiului, chiar la nivelulsolului, cu crengute de brad a~ezate cu acele in jos; calcarea zapezii la bazatnmchiului.

Distrugerea ~oareeilorse mai poate face cu momelile indicate la ~obolanuJ

de apa.

D. Protectia impotriva cervidelor

In zonele submontane, cerbii produc pagube mari pomilor tinen situati invecinatatea padurilor, earora Ie rod coaja de pe trunehi ~i chiar de pe ~arpante~i

sub~arpante(cand coroana este prea apropiata de sol), Ie eonsuma ramurile anuale(deci ~i mugurii de rod de pe ele). Merii ~i perii sunt preferati de cerbi.

243

"

.~

r.i~\~~rf[l

~I

I~

E. Combaterea brumelor

Masura cea mai sigura de a preveni atacul cerbilor este imprejmuireaplantatiilor cu gard din pIasa de sarma.

La pomii din plantatiile mici trunchiul trebuie invelit a~a cum s-a aratat insubcapitolul anterior sau se badijoneaza cu unul din produsele epurifuge, mentionatein acela~i subcapitoL Produsul romanesc Silvarom, aplicat ca cerbifug la puietiidin plantatiile silvice, da rezultate bune ~i in pomicultura.

':t

~'

~i

~"-~...~.~}-?A

,,:".;." K:;~b:-- C

~::3:···: ::>~<~.A..1.LI · .--- .~~- - d

" .. ...~, ,~. II. \; Ii f ~I.. .·JII.··.'.~/ ... J)

j - l6Fig. VI.5.1. Modul de a~ezare a

materialelor in gramada de funigatiea - material uscat, care se aprin deu~or; b - material umed, care produce

fum; c - pamant; d - pari

In unii ani, in perioada cand infloresc pomii cad brume, care pot producepierderea totala a recoltei, mai ales la specii1e cu inflorire timpurie (cais, piersic,unele soiuri de prun, de cire~, de par ~i mar).

Sernnele care arata ca este posibila caderea brumei sunt: timp lini~tit ~i cersenin spre apusul soare1ui, ~i scaderea brusca a temperaturii aeru1ui, in jur de 4­SoC, incepand de 1a ora 9 seara. Cand cerul este innourat sau cand sufla vantul, nucade bruma. De altfe1, pericolu1 brumei este anuntat ~i prin posturi1e de radio­te1eviziune.

Cea mai utilizata metoda de combatere a brume10r ~i la indemana oricuiestejumigatia (producerea fumu1ui in cantitate mare, prin arderea unor materialeu~or de aprins). Pentru a produce fum cat mai mult, materia1e1e trebuie sa ardaincet ~i tara flacara. In acest scop, gramezile pentru fumigatie se fac din paiesemiputrezite, balegar paios, frunze ~i buruieni uscate etc. E1e trebuie sa aiM 0ina1time de 60-70 cm ~i 0 largime la baza de 1,20 m. Gramezi1e se c1adesc astfl: seintroduce in pamant un par vertical, iar un alt par se cu1ca pe sol, la baza ce1uilalt(Fig. VI.S.I.). Injurul parului verticalse incepe ridicarea gramezii, dedesubtse pune material uscat (paie), cu carese aprinde focuL Peste acesta se a~aza

frunze sau paie semiumede, balegarpaios etc, care produc fum. Gramadase acopera in intregime cu un stratsubtire de pamant. Inainte de aprindereagramezii, parii de lernn se scot, in locullor ramanand rasuflatori, prin care intraaerul necesar pentru intretinerea focului(tiraj).

Gramezile se a~aza langa alei,mai ales pe partea de unde sufla vantul,ca fumul sa fie 1uat de curentii de aer ~i

dus printre pomi. Sunt necesare 80-100gramezi la ha.

Daca cerul este senin, in jurul orei 2 sau 3 noaptea, cand temperatura aeruluicoboara la 2°C, gramezile se aprind. Focul se pune dedesubtul gramezii, in partea

244

"

'.~.

.~~i

II:~1:j~

I~:~.'.. ".,

~~,~ifiI;

1f

de unde Yin curentii de aer, care sa favorizeze aprinderea. Toate gramezile trebuiesa arda in acel~i timp, pentru a produce fum mult ~i dens. Daca in timpul fumigatiei,unele gramezi incep sa se stinga, se rascolesc cu furca ~i Ii se adauga paie uscate.Daca incep sa arda cu flacara, se arunca peste ele pamant marunt. Gramezile trebuiesa arda fara incetare pana la 0 ora dupa rasaritul soarelui, cand se incalze~te aerul.

Fumul produs in stratgros, prin arderea materialelor din grfunezi, impiedicapierderea caldurii de catre pamant (aerul fiind mai rece ca pamantul) ~i deci mentinemai cald stratul de aer din imediata vecinatate a coroanei pomilor.

Fumigatia se poate realiza ~i prin arderea cauciucurilor uzate, precum ~i

cu ajutorul brichetelor (lumanarilor)jumigene.o alta metoda de aparare apomilor infloriti contra inghetului este stropirea

prin aspersiune, asigurand 0 pulverizare cat mai £lna aapei ~i revenirea aspersoarelorin aceea~i pozitie la intervale de maximum 1minut. Prin pulverizarea apei (carect>deaza caldura latenta) temperatura ael1llui la nivelul coroanelor ramane cu 2­4 C mai ridicata, comparativ cu aceea dn coroanele pomilor nestropiti.

F. Scuturarea po)eiului din coroanele pomilor

Poleiul este 0 pojghita de gheata care se formeaza pe sol ~i pe tulpinilepomilor ~i ramurilor, dnd in cursul iernii cad ploi insotite de vanturi reci. Apaciizuta pe plante ingheata brusc, inainte de a se putea scurge, iar pojghita de gheatase ingro~a incetul cu incetul. Daca ploaia ~i vantul nu dureaza prea mult, pojghitade gheata depusa pe pomi este subtire ca unghia ~i a~ezata de regula pe partea dincare bate vantul. Daca, dimpotriva, ploua mult, iar vantul sufla puternic ore in ~ir,

trunchiurile ~i ramurile pomilor se imbraca cu 0 carapace de gheata groasa decativa milimetri, iar in unele situatii chiarde 2-3 cm sau mai mult. Sunt sernnalateca~uri de polei gros de 6-7 cm. Intr-o astfel de situatie, greutatea ghetii depa~e~telimita de re~istenta a ramurilor, care se frang in cea mai mare parte, pomii putandfi mutilati. In plus, poleiul mai poate produce asfixierea mugurilor ~i a pomuluiintreg, dadi partea aeriana a acestuia este acoperita complet de gheata 0 perioadamai indelungata. De aceea, scuturarea poleiului gros de pe pomi este 0 lucrarenecesara ~i foarte urgenta dupa instalarea acestuia.

Cu 0 prajina despicata la varfse sprijina fieeare ramura de dedesubt, inlocul unde are greutatea maxima ~i se mi~ea, la ineeput foarte u~or, pentru a nu sefrange. Se va avea grija ea odata cu poleiul sa nu se desprinda ~i mugurii prin~i ingheata. Daca poleiul se desfaee greu de ramuri, se a~teapta pana se mai incalze~teaerul. Aeeasta lucrare nu trebuie fortata, dar nici sa se piarda timpul favorabilpentru efectuarea ei, deoarece in ambele cazuri se inregistreaza pagube.

G. Apararea contra grindinii

Grindina rupe frunzele pornilor, produce leziuni pe fructe ~i seoarta ramurilor,uneori destul de grave. Grindina se poate eombate eu rachete ~i proiectile

245

r:

~l".:.

[1

~t~

I

·il~

\;!~

".

.:.-~

ij

Principalele bali ale pamilar fructiferi

J

ffi Bayer CropScience2

Fainarea marului ­Podosphaera leucotricha

timpul petele devin brun-negricioase ~i

conflueaza ocupand portiuni mari din limb.Atacul pe frude se prezinta sub forma depete de culoare brun-maslinie, catifelate.Fructele atacate se deformeaza, crapa ~i

cad prematur. Soala se manifesta ~i pepedunculi, sepale ~i lastari. Atacul pe las­tari se prezinta sub forma de ulceratii iarace~tia degera u~or In timpul iernii.

CombatereSe recomanda folosirea prin alternanta aproduselor:Antracol 70 WP: 0,2-0,3% (3-4,5 kg/ha)Clarinet: 0,1% (1,5 IIha)Folicur Solo 250 EW: 0,05% (0,75 IIha)Primul tratament fitosanitar pentru preve­nirea infectiilor primare se efectueaza deregula cu produse cuprice, cand 15-20%din mugurii florali sunt la Inceputul Infrun­zirii, faza fenologica cunoscuta popularsub numele de "urechiu~e de ~oarece".

Urmatorul tratament se aplica In perioadacuprinsa Intre fenofazele buton roz, Info­ierea corolei ~i deschiderea primei flori dininflorescenta. Dupa Inflorit, se maiefectueaza 2-4 stropiri dupa scuturareapetalelor, mai ales daca presiunea deinfectie este mare sau sunt ploi frecvente ~i

atacul nu s-a stopat.

Atacul se manifesta pe toate organele aeri­ene ale pomului: muguri, frunze, inflores­cente, lastari ~i uneori frude. Mugurii vege­tativi ~i floriferi ataca(i de fainare nu maievolueaza normal, sunt acoperiti de 0 pas­la pulverulenta, alba cu aspect fainos, iarIn cele din urma se usuca ~i cad. Frunzeleatacate sunt mici, deformate, se copaesc,se brunifica, devin casante ~i se zdrentu­iesc. Lastarii erbacei atacati stagneaza Incre~tere, au aspect fainos ~i de cele maimulte ori degera u~or In timpul iernilorgroase, deoarece lemnul nu se coace.

CombatereClarinet: 0,1% (1,5 IIha)Folicur Solo 250 EW: 0,05% (0,75 IIha)Primul tratament obligatoriu se executa laInceputul dezmuguritului pentru preveni­rea infectiilor primare prin conidii, folosin­du-se In general produse pe baza de sulf.Tratamentul al doilea se aplica In aceea~i

perioada cu tratamentul recomandat pen­tru rapanului marului (buton roz, Infoiereacorolei-deschiderea primei flori din inflo­rescen(a) pentru protejarea florilor peperioada Infloritului. La acest tratament seva utiliza produsul Clarinet (0,1 %) sauFolicur Solo 250 EW (0,05%).

Focul bacterian al rozaceelorErwinia amylovora

Atacul se manifesta primavara, iar primelesimptome de boala apar pe inflorescente ~i

lastari. Fiorile atacate se ofilesc, se bruni­fica, ulterior se Innegresc ~i raman ata~ate

pe pom sau In cele din urma cad. Pe vre­me umeda ~i calduroasa boala progresea­za rapid pe lastari care se vestejesc, sebrunifica ~i se Indoaie sub forma de carja.Pe frude, atacul se manifesta frecventnumai pe cele verzi, pe care apar zone ne­crotice delimitate de 0 zona verde Inchis lapere ~i de 0 ro~eata la mere. in timp foartescurt fructele verzi puternic atacate seInnegresc In Intregime. Soala are evolutiedescendenta ~i coboara pe ramuri, ~ar­

pante, trunchi producand leziuni ~i ulceratiicu aspect neted sau rugos. In lunile iunie­iulie boala se manifesta cu caracter pagu­bitor ~i pe formatiunile scurte de rod, carese brunifica In totalitate. Pe suprafata orga­nelor atacate In conditii de umezeala apareun exudat de culoare galben-brun. Soalaproduce pagube mari, pana la distrugereatotala a pomilor la mar, par ~i gutui.

CombatereAliette 80 WG: 0,3% (3-4,5 kg/ha). Trata­mentele se vor efectua In timpullnfloritului,cand 10-15% din flori au Inceput sa-~i scu­ture petalele. Acesta este considerat trata­ment cheie pentru prevenirea infectiilor lafloare.

Rapanul marului !;Ii parulni - Venturiainaequalis !;Ii Venturia pirina

Atacul cel mai pagubitor se manifesta pefrunze ~i fructe. Pe frunze apar pete mici,circulare de culoare untdelemnie la Ince­put, apoi cafenie cu aspect catifelat. Cu

fructelor In dreptul petelor se onduleaza,pulpa putreze~te In adancime, iar lasuprafa\a acestora apar pustule deculoare negricioasa - fructificatiile ciu­percii. In condi\ii de atmosfera foarteumeda pe fructele bolnave apare 0 masamucilaginoasa de culoare roz. PUlpafructelor atacate capata 0 coloratie brun­gri ~i gustul acestora este pregnant amar.

La cap~un, atacul cel mai caracteristic ~i

pagubitor se manifesta pe fructe ~i flori.Fiorile se ofilesc ~i se brunifica iar fructeleatacate devin moi, zemoase, ~i apoiputrezesc In Intregime. La suprafata orga­nelor atacate apare un Inveli~ cenu~iu,

fructificatiile ciupercii. Fructele sunt ata­cate In toate stadiile de dezvoltare (verzi,parga ~i coapte). Boala este favorizata deploile frecvente cazute In perioada Inflorit­ului ~i dezvoltarii fructelor. Perioada opti­ma de tratare este cuprinsa In intervalulbuton verde floral ~i intrarea In parga afructelor.

Penicillium spp., In principal P. expansumcauzeaza aparitia unui putregai de culoarebej sau brun deschis cu aspect translucid~i umed. La suprafa\a fructelor apar fructi­fica\iile ciupercii albicioase la Inceput, apoiverzi-albastrui sau cenu~ii-albastrui carecontin 0 mare masa de spori.

Putregaiul cenu~iu al fructelor ­Botrytis cinerea

Putregalul pielos al fructelor ~i

coletului - Phytophthora cactorum

CombaterePrimul tratament la cap~un se efectueazaIn perioada de buton verde floral, iar urma­toarele la Inceputul Infloritului, scuturareapetalelor-Iegarea fructelor ~i intrarea Inparga a fructelor. Pentru stropit se reco­manda utilizarea produsului Teldor 500 SCIn concentratie de 0,15% (1,5 I/ha).Datorita timpului de pauza foarte scazut(1-3 zile), acest produs se poate utiliza ~i

Intre recoltari, daca In aceasta perioadasunt ploi frecvente care favorizeazainfec\iile In masa cu putregai cenu~iu pefructe.

Pe fructele de ca~un simptomele de boalasunt diferite In funetie de gradul de matu­rare al acestora. Astfel, fructele verzi ata­cate se Intaresc ~i se brunifica, celeintrate In parga se decoloreaza ~i devinalbicioase, iar cele mature I~i modificaculoarea din ro~u In roz-liliachiu ~i auaspect pielos. Gustul fructelor bolnave

• este pronun\at amar. In zona coletuluiapar necroze pe por\iuni de 10-12 mm deculoare brun-ro~cata cu aspect spongioscare cu timpul se extinde. Boala estefavorizata de excesul de umezeala din sol~i de ploile frecvente cazute In perioadadezvoltarii fructelor.

CombatereTeldor 500 SC: 0,08% (0,8 I/ha)Folicur Solo 250 EW: 0,05% (0,5 I/ha)La pornirea In vegeta\ie tratamentelefitosanitare se aplica In fenofazele debuton verde ~i Inal\area inflorescen\elor cuproduse cuprice, iar stropirile urmatoare sefac la Inceputul Infloritului ~i cadereapetalelor cu produse din alte grupe, pre­cum Folicur Solo ~i Teldor.

Putregaiul brun (monilioza) se manifestaprin apari\ia unor pete brune, rotunde pelocul unei Intepaturi sau lovituri a fructului.Petele evolueaza In timp cuprinzandpieli\a ~i pulpa fructului In profunzime. Lasuprafa\a fructelor bolnave apar perni\epulverulente dispuse concentric deculoare alb-cenu~ie. in depozitele frigori­fice cu temperaturi scazute apare ~i

putregaiul negru caracterizat prin Inne­grirea fructelor, luciu specific ~i absen\aperni\elor pulverulente (fructificatiile ciu­percii).

Atacul se manifesta pe flori, frunze, lastari~i fructe. In primaverile ploioase boala arecaracter epidemic. Frunzele, florile ~i las­tarii se ofilesc ~i se brunifica cu repezici­une, ramanand atarnate pe pom sub formade "buchete". Acest simptom este confun­dat de multe ori cu efectul gerurilor tarzii deprimavara. Fructele atacate prezinta petecirculare cu perni\e pulverulente alb-galbuisau cenu~iu-albastrii, dispuse neregulat pesuprafa\a pulpei putrezite ~i I~i pierd stralu­cirea. Cu timpul fructele bolnave putrezescIn Intregime ~i cad pe sol sau se lipescunele de altele sub forma de ciorchine, sezbarcesc ~i raman mumifiate In pom.

Pulregaiul ~I mumiflerea fructelor ­Monilinia laxa I M. fructigena

Bolile de depozit la marPutregaiul brun - Monilia fructigena;Putregaiul lenticelar - Gloeosporlumfructlgenum, Penicillium spp.

Putregaiullenticelar se prezinta sub formade pete cu contur circular de cca. 3 cmdiametru de culoare maronie. Pieli\a

ffi Bayer CropScience 3

Principalii daunatori ai pomilorfructiferi

Acarianul ro~u al pomilor ­Panonvchus ulmiAcarianul ro~u al pomilor ierneaza in sta­diul de ou ~i dezvolta 5-6 genera\ii pe an.Daunatorul este polifag, atacand toatespeciile pomicole. Acarienii in\eapa ~i sugseva din frunze. Ca urmare a atacului,\esuturile se depigmenteaza, iar coloritulfrunzelor este modificat in alb-argintiu lainceput ~i apoi in ruginiu. Frunzele puter­nic atacate cad prematur, iar diferen\iereamugurilor de rod este influen\ata in modnegativ ~i implicit produc\ia de fructe aanului urmator.

CombaterePrimul tratament se efectueaza in faza de"urechiu~e de ~oarece" pentru combate­rea oualor hibernante, folosind produsulConfidor Oil SC 004 in concentra\ie de1,5% (22,5 I/ha). in perioada de vegetatie(luna iunie) cand se constata ca efectivulpopula\iei de acarieni incepe sa creasca,se efectueaza 1-2 tratamente cu Envidor240 SC conc. 0,04% (0,6 I/ha) pentrucombaterea formelor mobile ~i oualor.

Aearianul filoeoptid al marului ­Aeulus sehlechtendaliAcarianul ierneaza ca femela de iarna ingrup sub scoarta exfoliata a pomilor, incrapaturile scoartei, intre solzii mugurilorsau la baza acestora ~i dezvolta 5-6 gen­era\ii pe an. Acarienii se hranesc cu frun­zele, iar in locul intepaturilor apar petemici de culoare galben-albicioasa.Frunzele puternic afectate devin argintiicu reflexe plumburii ~i, ulterior, partile lat­erale ale Iimbului foliar se ruleaza sprepartea superioara a frunzei, se brunifica ~i

cad prematur. Acarienii ataca ~i fructele,mai ales In zona caliciala, unde apare 0

rugozitate pronuntata, care depreciazacalitatea acestora.

CombaterePentru combaterea acarianului se reco­manda executarea tratamentelor fitosani­tare cu produsul Envidor 240 SC conc.0,04% (0,6 I/ha) la depa~irea praguluieconomic de daunare (PED) de 10-15forme mobile pe frunza vara.

Gargarita f1orilor de mar ­Anthonomus pomorumGargari\a ierneaza ca adult in stratulsuperficial al solului, in jurul coletului sausub scoarta exfoliata a pomilor. Dezvoltao singura generatie pe an. Adu1tii hiber­nanti se hranesc cu mugurii vegetativi ~i

de rod, iar cei estivali cu epiderma ~i

parenchimul frunzelor. Atacul cel maicaracteristic ~i pagubitor este cauzat delarvele daunatorului. Acestea consuma Intotalitate organele interne ale f1orilor(ovar, stamine), care nu se mai deschid ~i

se usuca. Bobocii florali ataca\i ramanmulta vreme pe ramuri, fiind cunoscutipopular sub numele de "cui~oare".

CombaterePentru combaterea adultilor hibernan\i seefectueaza un tratament fitosanitar lainceputul dezmuguritului cu produsulCalypso 480 SC conc. 0,02% (300 ml/ha).Acest tratament coincide cu cel avertizatpentru fainarea marului (P. leucotricha).

Paduchele verde al marului ­Aphis pomiDaunatorul ierneaza in stadiul de ou derezistenta, pe ramurile sub\iri, la bazamugurilor sau sub scoarta exfoliata ~i

dezvolta 8-12 generatii pe an. PaduchiicOlonizeaza partea inferioara a frunzelordin varful lastarilor erbacei, unde se hra­nesc sugand seva din tesuturi. Ca urmarea intepaturilor, frunzele se rasucesc, apoise ingalbenesc ~i se usuca. Partile ata­cate sunt acoperite cu excrementele dulciale paduchilor "roua de miere" pe care seinstaleaza fumagina, ingreunand comba­terea acestora. Pomii puternic atacati sedebiliteaza, se innegresc ~i produc fructemici lipsite de aspect comercial.

CombaterePrimavara devreme, la semnalareaprimelor colonii de afide pe frunze seaplica primul tratament pentru combate­rea acestora. Daca atacul nu se stopeazase mai aplica 1-2 tratamente dupa caz cuunul din produsele:Calypso 480 SC - 0,02% (300 ml/ha)Decis 2,5 EC - 0,03% (0,45 I/ha)Decis 25 WG - 0,003% (45 g/ha)Decis Mega 50EW - 0,015% (0,225 I/ha).

4 ffi Bayer CropScience

CombatereTratamenlele fitosanitare In perioada devegeta\ie se efectueaza atunci cand sesemnaleaza primele colonii de paduchi Incoroana pomilor. Pentru stropit se reco­manda Calypso 480 SC-0,02% (300 mllha)sau Decis 2,5 EC 0,05%.

vei biologice a daunatorului. In perioadade vegeta\ie, pentru fiecare genera\ie adaunatorului G1 (iunie), G2 (august) se vaefectua un tratament la Inceputul migrariilarvelor de sub scut, care se va repela lainterval de cca. 10 zile. La aceste trata­mente se vor folosi Decis 25 WG 0,003%(45 g/ha la mar; 30 g/ha la prun) sauCalypso 480 SC conc. 0,02% (300 ml/ha).

Paduehele lanDS - Eriosoma lanigerumDaunatorul ierneaza ca forme radicicoleIn zona colelului ~i ca larve pe partileaeriene ale pomului. Dezvolta 8-12 gene­ra\ii pe an. Paduchii colonizeaza lulpinile,ramurile, lastarii ~i radacinile de mar pecare Ie In\eapa, sugand sucul celular. Inlocurile In\epaturilor celulele se hipertrofi­aza ~i apar umflaturi mici la Inceput subforma de nodozitate, iar pe masura ceatacul evolueaza se formeaza gale marisau tumori canceroase. Daunatorul serecunoa~te foarte u~or dupa secre\iaceroasa, filamentoasa, de culoare albacare acopera colonia.

Viermele merelor - Cydia pomonellaDaunatorul ierneaza In stadiul de larvaIntr-un cocon matasos, In crapalurilescoartei pomilor, sub frunzele cazute, Incol\urile lazilor de depozitare a fructelor,In depozilele de paslrare a fructelor saualte adaposturi. Dezvolta frecvent douagenera\ii pe an. Alacul primar cauzat delarvele genera\iei I In migrare se mani­festa la fructele In formare, unde larvelefac rosaturi superficiale In pieli\a. Candlarvele patrund In fruct ~i formeaza galeriilargi pana la casa seminala, consumandpulpa ~i semin\ele, se produce ataculsecundar, considerat ca fiind cel maipagubitor. Fructele verzi atacate seopresc din dezvoltare ~i cad prematur.Atacurile lardive ale larvelor din genera\ia

CombatereTratamentul se va efeclua la apari\iaprimilor daunalori In livada cu produsulCalypso 480 SC conc. 0,02% (300 ml/ha).

Viermele merelor

CombatereTratamentele fitosanitare efectuate Inperioada de repaus vegetativ cu produsulConfidor Oil SC 004 la concentra\ia de1,5% sunt recomandate pentru combate­rea larvelor hibernante ~i reducerea rezer-

Paduehele roz galieol al marului­Dysaphis deveetaDaunalorul ierneaza In sladiul de ou subscoar\a sau In crapalurile scoartei.Paduchii se localizeaza pe partea inferi­oara a frunzelor unde se hranesc cu suculcelular al acestora. Frunzele alacale suntpulernic deformale, se gofreaza, seIncre\esc pe partea superioara a limbuluifoliar ~i se Inro~esc. La infeslari masivecapacilatea de fotosinleza scade, fiindinfluen\ata negaliv atat produc\ia de fruclea anului In curs, cat ~i diferen\iereamugurilor de rod penlru anul viilor. Fructeleprovenite de la pomii ataca\i sunt mici ~i

deformale, lipsile de aspect comercial.

Paduchele din San-Jose ­Quadraspidiotus pernielosusDaunatorul ierneaza In sladiul de larva devarsla I, sub scut, pe ramurile pomilor.Dezvolla doua genera\ii pe an, iar In uniiani, In regiunile sudice ale \arii, dezvolla ~i

a lreia genera\ie. Paduchii se localizeazaalaI pe partile lemnoase, cal ~i pe frunze~i frucle. Alaca Insa preferen\ial partilelemnoase ale pomilor, pe care Ie In\eapacu roslrul ~i suge con\inulul celular alaceslora. Pe frucle, paduchele se fixeaza,mai ales In zona pedunculara ~i caliciala,In jurullocurilor In\epate formandu-se petero~ii, sub forma unor aureole. Fruclele ata­cate raman mici ~i I~i pierd valoareacomerciala. Pomii tineri alaca\i se usucaIn 2-3 ani, iar cei batrani au vegeta\ie ane­mica, frunze etiolate, ramurile degarnisitede muguri, produc\ie scazuta ~i dupa maimul\i ani se usuca progresiv de la varfcatre baza.

EEl Bayer CropScience 5

a doua grabesc procesul de maturare afructelor ~i caderea acestora. Fructeleatacate T~i pierd valoarea comerciala $inu se pot pastra deoarece putrezesc.

CombaterePentru combaterea daunatorului, la primagenera\ie se efectueaza un tratament Tnluna mai cand fructele au diametrul de cca.1,5 cm, care se repeta dupa aproximativ7 zile. Primul tratament pentru genera\ia adoua se efectueaza de obicei Tn decada aIII-a a lunii iunie, cand fructele au diametrulde cca. 3,5 cm ~i se repeta dupa 5-7 zile.La aceste tratamente se recomanda uti­lizarea urmatoarelor produse:Calypso 480 SC: 0,02%Proteus OD 110: 0,05%Decis 2,5 EC: 0,025%Decis 25 WG: 0,003%Decis Mega 50 EW: 0,0125%.

Vlespea merelor ­Hoplocampa testudineaAtacul este cauzat de larve, care fac gale­rii superficiale Tn zona caliciului, ce par castranguleaza fructul cand acesta este mic.Pieli\a fructului Tn dreptul galeriei devinerugoasa, se brunifica ~i se adance~te, iarfructele T~i pierd aspectul comercial. Pemasura ce fructele cresc, larvele patrundTn pulpa, unde rod un orificiu rotund deculoare neagra, captu~it cu resturi dehrana ~i excremente. In cele din urmalarvele sapa galerii pana la casa seminala,consuma semin\ele ~i pulpa din jurul caseiseminale, iar fructele atacate cad.

CombaterePrimul tratament se executa Tn primelezile dupa scuturarea petalelor cu Calypso480 SC 0,02% (0,3 I/ha) sau Decis 25 WG0,003% (0,045 kg/hal.

Molia (viermele) pielitei fructelor ­Adoxophyes reticulanaDaunatorul ierneaza In stadiul de larvaTntr-un cocon matasos dens, de culoarealba, la baza mugurilor, In frunzeleuscate, Tn crapaturile scoartei. 0 parte dinlarve hiberneaza ~i In depozitele defructe, Tn zona caliciala ~i pedunculara.Insecta dezvolta doua genera\ii pe an.Larvele ataca mugurii, frunzele, florile ~i

fructele. Frunzele atacate sunt rasucitesub forma de cornet sau lipite cate 2-3 laun loc $i Infa~urate cu fire matasoase.Alteori, larvele lipesc 0 frunza cu un fruct~i sub acest adapost fac rosaturi superfi­ciale Tn pieli\a fructului. Fructele atacatesunt mai predispuse atacului cauzat deunele ciuperci fitopatogene (Monilia spp.),care accelereaza putrezirea acestora.

CombaterePrimul tratament se efectueaza primavaradevreme la pornirea Tn vegeta\ie, cand Tn­cep sa apara larvele hibernante $i se re-

peta dupa 6-8 zile. Pentru genera\ia devara (decada II ~i III luna iulie $i decada 1luna august) tratamentul se efectueaza Tnprimele 3 zile de la apari\ia larvelor tinere~i se repeta la intervale de 6-8 zile. Pentrucombaterea daunatorului se utilizeazaDecis 2,5 EC 0,0125% (0,25 I/ha).

Minatoarea marmorata ­Phyllonorycter blancardellaLa mar, larvele rod mezofilul frunzelor subforma unei mine cu aspect marmorat.Epiderma superioara se bombeaza u~or,

se depigmenteaza ~i se pateaza, iar ceainferioara se pliaza ~i se brunifica. Insectadezvolta 3-4 genera\ii pe an ~i ierneaza Tnstadiul de pupa In interiorul minelor de pefrunzele cazute. Pentru avertizarea trata­mentelor se folosesc capcanele cu fer­omoni sexuali tip "Atrablanc".

CombaterePrimul tratament se efectueaza pentrucombaterea fluturilor din genera\ia hiber­nanta la Inceputul Tnfloritului cu unul dinprodusele:Calypso 480 SC: 0,02% (0,3 I/ha)Decis 2,5 EC: 0,025% (0,375 I/ha)Decis 25 WG: 0,003% (0,045 kg/halPentru fiecare genera\ie a daunatoruluisunt necesare 1-2 tratamente fitosanitare.

Mlnatoarea IIneara • Stigmella malellaLa mar, larvele consuma parenchimul frun­zelor formand mine alungite, sinuoase $ilargi de culoare cafenie. Pe centrul galerieise disting excrementele, dispuse Intr-un ~ir

continuu de culoare neagra. Frunzele pu­ternic atacate se brunifica ~i cad prematur.Minatoarea lineara dezvolta 2-3 genera\iipe an ~i ierneaza ca pupa Tn sol sau substratul de frunze. Avertizarea tratamentelorfitosanitare se face folosind capcanele cuferomoni sexuali tip "Atramal".

CombatereLa Tnceputul scuturarii petalelor se aplicaprimul tratament pentru prevenirea atacu­lui cauzat de acest daunator. Pentru stro­pit se va utiliza produsul Decis 25 WG ­0,003% (0,045 kg/hal.

Minatoarea sinuoasa .Lyonetia clerckellaLa mar, atacul este cauzat de larve, careformeaza 0 galerie sinuoasa Tntre celedoua epiderme, ~erpuind tot limbul foliar.Mina porne~te frecvent de la nervura prin­cipala ~i se termina tot Tn nervura princi­pala. La Inceput minele sunt mici, Tnguste~i se largesc pe masura ce larvele crescoMinele sunt de culoare deschisa, iar pemijloc, de-a lungul acestora, culoareaeste mai Inchisa din cauza excrementelorlarvei. Frunzele puternic atacate cad pre­matur. Daunatorul dezvolta 3-4 genera\iipe an ~i ierneaza ca adult Tn diferite ada­posturi. Primul tratament fitosanitar coin-

6 ffi Bayer CropScience

ffi Bayer CropScience

cide de obicei cu fenofaza de rasfirare ainflorescentei.

CombaterePrimul tratament pentru combaterea f1u­turilor care au iernat se efeclueaza laInceputul sculurarii petalelor folosind pro­dusul Decis 2,5 EC conc. 0,025%.

Omida paroasa a dudului ­Hyphantria cunealerneaza In stadiul de pupa In locuri foartevariate: crapalurile scoartei pomilor, gar­duri, resturi vegetale, scorburi, stralulsuperficial al solului, dezvoltand Inconditiile tarii noastre doua generatii pean. in unii ani poale sa apara ~i a Ireiageneratie partiala. Larvele din primelesladii traiesc in grup ~i rod epiderma ~i

parenchimul frunzelor, iar cele dinultimele stadii consuma limbul foliar com­plet, lasand numai resturi de nervuri. Lainvazii mari, pomii fructiferi ~i arborii pot ficomplet defolia!i, iar produC\ia de fruclecompromisa. Atacurile repetate duc ladebilitatea pomilor.

CombaterePentru fiecare generatie a daunatorului sevor efectua 1-2 tratamenle. Primul trata­ment se efectueaza in luna mai dind seinregistreaza primele focare In coroanapomilor ~i se repeta daca alacul nu s-astopat. La generatia a doua Iratamentulse execula in luna augusl cand seobserva simptome incipiente de atac pefrunze. Pentru stropit se recomanda pro­dusele Calypso 480 SC - 0,02% sauDecis 2,5 EC - 0,025% (0,25 - 0,375 Itha).

Cotarul verde - Cheimatobia brumataAdultii prezinta un pronun!al dimorfismsexual; femela are numai rudimente dearipi de culoare bruna-cenu~ie; mascululare aripi de culoare cenu~ie-galbuie. Quiesle verde-galbui la Incepul, apoi devinero~u-portocaliu, are forma ovala ~i

diametru de 0,4-0,5 mm. Larva masoara25 mm lungime ~i are culoarea corputuiverde-galbuie, cu capul brun; dorsal pre­zinta 0 dunga mai Inchisa, iar lateral trei

7

dungi albicioase. Pupa are 7-8 mmlungime ~i esle de culoare bruna.

CombaterePenlru combaterea defoliatorilor, trata­menlul se execula primavara, dind seinregistreaza 5% buchete f10rale cu larve.La acest tralament se utilizeaza produsulDecis 2,5 EC - 0,025% (0,25-0,375 I/ha).

Paduchele negru al cire~ului ­Myzus cerasiPaduchii colonizeaza frunzuli!ele lineredin varfullastarilor erbacei, localizandu-sepe partea inferioara a aceslora, undeIncep sa se hraneasca cu sucul celular alfrunzelor. Ca urmare a alacului, frunzelese rasucesc ~i se usuca, luand formaunor buchete, iar lastarii se innegresc ~i

se indoaie. La suprafata organelor ata­cate se gase~le din abundenta "roua demiere" pe care se instaleaza fumagina,impiedicand asimilatia normala a frun­zelor. Pagube foarte mar; produce Inpepinierele pomicole ~i in plantatiiletinere. Daunatorul dezvolta 3-5 generatiipe cire~ ~i vi~in ~i mai mulle generatii peplanlele gazda secundare. lerneaza ca ouIn coroana pomilor.

CombatereTratamenlele se aplica pnmavaradevreme la semnalarea primilor paduchipe frunzuli!ele aparute. Daca se Intarziecu Iralamenlul, combalerea va fi mai difi­cila dalorita aparitiei exudalului lipicios"roua de miere", care impiedica contaclulprodusului cu daunatorul. Pentru stropit serecomanda Decis 2,5 EC 0,03% (0,3 Itha).

Musca (viermele) cire~elor ­Rhagoletis cerasiDaunatorul alaca fructele de cire~ ~i vi~in.

Larvele patrund in fructe ~i consumapulpa acestora in jurul samburelui.Fructele alacate se Inmoaie, se Inchid laculoare, i~i pierd valoarea comerciala ~i

devin dezagreabile penlru consumatoridatorila prezentei viermilor. in cele dinurma fructele atacate putrezesc inintregime ~i cad pe sol. Sunt mai predis-

puse atacului soiurile cu coacere semi­tarzie ~i tarzie. Insecta dezvolta 0 singuragenera\ie pe an ~i ierneaza Tn stadiul depupa Tn sol. Tratamentele fitosanitare seexecuta dupa captarea primilor adul\i Tncapcanele optice cu clei adeziv tip"AtraCeras".

CombaterePrimul tratament, de regula, coincidefenologic cu intrarea Tn parga a soiuluiRamon Oliva, iar calendaristic cu a douasau a treia decada a lunii mai ~i se repetadupa 5-7 zile. La acest tratament se reco­manda folosirea produselor Calypso 480SC- 0,02% (0,2 I/ha) sau Decis 2,5 EC­0,025% (0,25 IIha).

Paduchele cenu~iu al prunulul ­Hyalapterus pruDiAdul\ii ~i larvele colonizeaza frunzele ~i

lastarii, unde Tn\eapa ~i sug sucul celular.Ca urmare a Tn\epaturilor frunzele seTngalbenesc, se deformeaza puternic ~i

se Tncre\esc. Lastarii ataca\i stagneaza Tncre~tere, se deformeaza, au aspect cenu­~iu cand coloniile de paduchi sunt abun­dente ~i Tn cele din urma se Tnnegresc.Organele atacate sunt acoperite deexcrementele dulci ale paduchilor "rouade miere" pe care se instaleaza fumagina,Tmpiedicand pe de 0 parte asimila\ia frun­zelor, iar pe de alta parte Tngreunandcombaterea. lerneaza Tn stadiul de ou ~i

dezvolta 8-10 genera\ii pe an.

CombaterePrimul tratament se aplica la pornirea Tnvegeta\ie, cand se semnaleaza primelecolonii de paduchi pe frunzuli\ele tineredin varful lastarilor erbacei. Pentru stropitla acest tratament se recomanda unul dinprodusele:Calypso 480 SC: 0,02% (0,2 I/ha)Decis 2,5 EC: 0,03% (0,3 I/ha)Decis 25 WG: 0,003% (0,03 kg/hal

Viespea galbena a prunelor •Hoplocampa flava; vlespea neagra aprunelor - Hoplocampa miDutaLarvele viespilor cu fierastrau ale prunuluise hranesc cu samburii cruzi ~i apoi cupulpa fructelor, sapimd cavita\i mari Tn carese strang resturi de hrana ~i excremente.La invazii mari fructele atacate cad Tn pro­portie de 50-60%. Cele doua specii aubiologie asemanatoare, respectiv 0 singuragenera\ie pe an ~i ierneaza Tn stadiul delarva Tntr-un cocon la mica adancime Tn sol.

CombatereTratamentul se efectueaza cand 10-15%din flori au Tnceput sa-~i scuture petalele ~i

trebuie sa se Tncheie Tn maxim 5 zile. Pen­tru stropit la acest tratament se vor utilizaprodusele Calypso 480 SC-O,02% (0,2 I/ha)sau Decis 25 WG-O,003% (0,03 kg/hal.

Viespea simburilor de prUD ­Eurytoma schrelneriAtacul pe fructe este cauzat de larveledaunatorului care consuma Tn totalitatecon\inutul samburelui. La Tnceput fructeleinfestate nu se pot distinge de cele sana­toase, diferen\ierea facandu-se mai tar­ziu, la sfar~itullunii iunie cand acestea Tn­cep sa cada din pom. Cu timpul fructeleatacate raman Tn urma cu dezvoltarea fa\ade cele sanatoase, au aspect clorotic cutenta violacee, un Tnceput de ve~tejire ~i 0

u~oara asimetrie. Prunele cazute se zbar­cesc ~i se mumifiaza, iar daca se sparg, Tninteriorul samburelui se vede larva.Daunatorul dezvolta 0 singura genera\iepe an ~i ierneaza ca larva Tn sambure.

CombaterePrimul tratament coincide cu Tnceputulscuturarii petalelor ~i cu tratamentul aver­tizat pentru viespile cu fierastrau aleprunului. AI doilea tratament considerat"cheie" se efectueaza la 6-8 zile dupaprimul ~i corespunde fenologic cu des­prinderea caliciului de pe fructe. La aces­te tratamente se utilizeaza:Calypso 480 SC - 0,02% (0,2 I/ha) sauDecis 2,5 EC - 0,025% (0,25 I/ha).

Viermele prunelor - Cydia funebranaLarvele ataca fructele de prun, sapandgalerii Tn pulpa acestora pe care 0 consu­ma Tn Tntregime, adeseori chiar ~i sambu­rele. Fructele infestate se recunosc u~or

dupa prezen\a picaturilor gomoase ce sescurg prin galeriile de patrundere a larve­lor. Atacul cauzat de larve accelereazacoacerea fructelor ~i Tn cele din urma pu­trezirea acestora. Pagubele provocate deacest daunator Tn condi\ii de netratareajung pana la 80%. Insecta dezvolta 2-3genera\ii pe an ~i ierneaza ca larva Tntr-uncocon matasos sub scoarta exfoliata apomilor. Tratamentele fitosanitare seefectueaza dupa captarea primilor fluturi Tncapcanele cu feromoni sexuali tip "Atrafun".

CombatereLa prima genera\ie tratamentele coincidcalendaristic cu a doua sau a treiadecada a lunii mai, iar fenologic cu dez­volta rea fructelor (diametrul cca. 1 em).Pentru stropit se poate utiliza unul dinprodusele:Calypso 480 SC: 0,02% (0,2 I/ha)Decis 2,5 EC: 0,025% (0,25 I/ha)Decis 25 WG: 0,003% (0,03 kg/hal

Descrierea bolilor ~i daunatorilor a fostrealizata cu sprijinul Prof. Dr. GeorgetaTeodorescu, Dr. Ing. Mihaela Sumedrea ~i

Dr. Ing. Florin Cristian Marin, de laInstitutul de Cercetare Dezvoltare pentruPomicultura Pite~ti Marikineni, judo Arge~.

8 ffi Bayer CropScience

Produse Bayer CropScience pentru combatereabolilor ~i daunatorilor la pomii fructiferi

Aliette@ 80 WG

Fungicid sistemic

Subslan\a aclivil: loselil de aluminiu 80%Formulare: WG (granule dispersabile In apa)

Modul de actiuneAliette este un fungicid sistemic cu 0 foartebuna capacitate de penetrare In plante. Seremarca prin mobilitatea excep\ionala Intoate \esuturile, fiind un fungicid cu dis­tribu\ie completa descendenta ~i ascenden­ta In planta, ceea ce permite protejarea pe 0

lunga perioada de timp a organelor vegeta­tive ~i fructifere, inclusiv a cre~terilor noi.Prezinta proprietatea unica de stimulare asistemelor de autoaparare a plantelor i;)i nudezvolta fenomene de rezisten\a datoritamodului de aC\iune multisite. Aliette are 0

foarte buna ac\iune preventiva, ac!ionandprin inhibarea germina\iei sporilor, precum ~i

prin blocarea dezvoltarii miceliului In planta~i a sporularii.

Modul de utilizareMar, par, gutui: 0,3% pentru combatereafocului bacterian al rozaceelor. Se aplica untratament din faza de buton roz-InceputulInfloritului pana la scuturarea petalelor,pentru a preveni infec\ia care are loc prinstigmatul florii. Cantitatea de solu\ie estede 1000-1500 I In func\ie de tipul ~i varstaplanta\iilor ~j de echipamentul de stropit.Timp de pauza: 21 zile la mar, par ~i gutui.

Antracor!l 70 WPFungicid de contact

Substan\a activa: propineb 70%Formulare: WP (pulbere umectabila)

Modul de actiuneAntracol este un fungicid din grupa ditiocar­bama\ilor cu ac\iune de contact multi-site, uti­lizat cu succes In tratamente preventive.Aplicat In tratamente succesive are efectsecundar pronun\at Impotriva acarienilor ~i

putregaiului cenu~iu. Un tratament de cali­tate impune distribuirea uniforma a solu\ieide stropit pe Intreaga planta, In special pepartea inferioara a frunzelor. La doza echiva­lenta in kg/ha cu alte fungicide din grupa diU·ocarbama1i1or, Antracol are 0 eficacltate celpufin egala, iar in unele cazuri superioaraacestor produS1t, datorita formularii foartebune ~i a confinutului in unele mlcroelementenecesare cre~terii ~i dezvoltaril plantelor.

Modul de utilizareMar, par: se utilizeaza la concentra\ia de0,2-0,3% Impotriva rapanului. Se reco­manda 2-3 tratamente preventive, cu unintervallntre stropiri de 7-10 zile.

EB Bayer CropScience

Clarinet®Fungicid sistemic cu aCfiune preventiva~i curativa pentru combaterea rapanului~i fainari; la mar

Substan\e active:pirimetanil 150 gil + fluquinconazol 50 gilFormulare: suspensie concentrata (SC)

Modul de actiuneClarinet este un fungicid cu ac\iune sis­temica ~i translaminara In plante, avand Incomponen\a sa doua substan\e active.Fluquinconazol este 0 substan\a activa sis­temica din grupa triazolilor, care ac\ioneazaprin inhibarea sintezei ergosterolului (DMI)ciupercilor patogene. Pirimetanil este 0

substan\a activa din grupa anilinopirimidi­nelor, cu activitate translaminara, careac\ioneaza prin inhibarea enzimelor nece­sare realizarii patogenita\ii ciupercilor.Clarinet are ac\iune preventiva i;)i curativaImpotriva rapanului, fainarii i;)i altor pato­geni, inhiband germina\ia sporilor, cre~te­

rea miceliului ~i formarea apresorilor.

Modul de utilizareClarinet se aplica preventiv atat prefloralcat ~i In tratamente postflorale Incepand cufaza de deschidere a primilor muguri sau laavertizarea infec\iei primare cu rapan.Intervalul Intre tratamente In cazul unorcondi\ii c1imatice normale este de 10-12zile. in cazul unor condi\ii deosebit defavorabile instalarii ~i evolu\iei bolilor, inter­valullntre tratamente se poate reduce cu 2­3 zile. Se aplica In concentra\ie de 0,1%Intr-un volum de solu\ie de 1500 I/ha.Timpul de pauza: ultimul tratament se vaface cu 30 zile Inainte de recoltare.

Fungicid sistemic triazolic pentrucombaterea bolilor la samburoase ~i mar

Substan\a activa: tebuconazol 250 gilFormulare: EW (emulsie In apil)

Modul de actiuneFolicur Solo 250 EW are ac\iune sistemicaIn plante, patrunzand In \esuturi ~i fiind dis­tribuit acropetal. EI intervine In procesul desinteza a sterolilor, inhiband dezvoltareapatogenilor. Folicur Solo prezinta propri­eta\i preventive, curative ~i uneori eradica­tive i;)i are un spectru larg de activitate.

Modul de utilizareMar: se utilizeaza la doza de 0,75 I/ha(0,05%) pentru combaterea fainarii ~i arapanului. Tratamentele se efectueaza cuprecadere postfloral dupa scuturareapetalelor, 1-2 tratamente la interval de 7-12zile, la avertizare. Timp de pauza: 14 zile.

9

Samburoase: se utilizeaza la concentra!ia de0,075-0,1 % pentru combaterea monil­iozelor (Monilinia spp.). Se efectueazadoua tratamente, primul cand 10% din floris-au deschis, iar al doilea la scuturareapetalelor. Pentru monilioza pe fructe trata­mentul se face la avertizare (cre~terea

fructelor pana la parga), la interval de 12­14 zile. Nu se vor aplica mai mult de 3tratamente pe sezon. Timpul de pauza estede 14 zile.

Teldor@ 500 SCFungicid cu aCfiune de contact ~i localsistemica pentru combaterea moniliozelor lacire~, vi~in, prun ~i a putregaiului cenu~iu lacap~un

Subslan\a activil: lenhexamid 500 gilFormulare: SC (suspensie concentrala)

Modul de actiuneTeldor este un fungicid cu ac\iune preven­tiva de durata, destinat combaterii putre­gaiului cenu~iu ~i a moniliozelor la diferiteculturi. Ac\ioneaza la suprafa\a organelortratate ~i local sistemic, impiedicand pro­ducerea infec\iilor ~i dezvoltarea ulterioaraa miceliului In planta. Teldor se fixeaza pu­ternic la suprafa\a organelor tratate, 0 partea produsului patrunzand In plante.

Modul de utilizareCire~, vi~in, prun: 0,08% (0,8 I/ha) pentrucombaterea moniliozelor. Se efectueaza 1­2 tratamente preventive. Primele trata­mente (buton roz ~i scuturarea petalelor)combat Monilia laxa, care se manifesta Inprincipal pe lastari ~i flori, iar urmatoarelecombat In plus Monilia fructigena ~i au cascop prevenirea atacului pe fructe.Tratamentele se repeta la 10-14 zile, Inalternan\a cu alte produse. Timpul depauza: 1-3 zile.

Cap~un: se recomanda a se efectua 2-3tratamente la doza de 1,5 I/ha (0,15%),primul la Inceputul Infloririi, iar urmatoareledupa fiecare recoltare a fructelor. Se uti­lizeaza 1000 I solu\ie/ha. Timpul de pauzaeste de 1-3 zile.

Calypso@ 480 SCInsecticid sistemic din grupa chimicacloronicotinile

Substanla activit liacloprid 480 gilFormulare: SC (suspensie concentrata)

Modul de actiuneCalypso are 0 eficacitate ridicata ~i un spec­tru larg de activitate atat Impotriva insec­telor care In\eapa ~i sug sucul celular cat ~i

asupra acelora care rod partile aeriene ale

plantei. Este un produs cu activitate siste­mica ridicata In planta, ac\ionand asuprainsectelor daunatoare prin contact :;;i inges­tie. Tiacloprid ac\ioneaza la nivelul sistemu­lui nervos al insectelor, blocand desfa­:;;urarea activita\ilor vitale. Datorita acestuimod de ac\iune, Calypso combate la fel deeficient :;;i formele rezistente la insecticideleconven\ionale utilizate pana acum. Activita­tea nu este influen\ata de temperatura dinmomentul efectuarii tratamentului sau deprecipita\iile cazute ulterior acestuia. Launele specii cum este viermele merelorCalypso are :;;i 0 ac\iune ovicida foartebuna. Efectul ovicid este maxim daca trata­mentul se efectueaza la Inceputul depune­rii pontei.

Modul de utilizareMarSe utilizeaza la concentra\ia 0,02% (0,3I/ha) pentru combaterea insectelor mina­toare, afidelor (Aphis pomi), viermeluimerelor (Cydia pomonel/a) , viespii merelor(Hoplocampa testudinea) , gargari\ei florilorde mar (Anthonomus pomorum) , pMu­chelui din San Jose (Quadraspisiotus perni­ciosus) genera\ii de vara. Perioada de pro­tec\ie este de minimum 14 zile. Seefectueaza 1-2 tratamente, cate unul pegenera\ie la avertizare. Cantitatea desolu\ie este de 1500 I/ha.

PrunSe utilizeaza la concentra\ia 0,02% (0,2 I/ha)In 1-2 tratamente pentru combaterea vier­melui prunelor (Cydia funebrana) , padu­chelui cenu:;;iu (Hyalopterus pruni) , viespiiprunelor (Hoplocampa minuta), viespiisamburilor (Eurytoma schreineri) , padu­chelui din San Jose (Quadraspisiotus per­niciosus) genera\ii de vara.

Cire~

Se utilizeaza la concentra\ia 0,02% (0,2 I/ha)pentru un tratament In combaterea mu:;;teicire~elor (Rhagoletis cerasi). Cantitatea desolu\ie luata In calcul este de 1000 I/ha.Timpul de pauza la speciile pomicole estede 14 zile.

Insecticid sistemic pentru combatereadaunatorilor la mar ~i prun prin tratamentela dezmugurit

Substan\a activa: imidacloprid 4 gilFormulare: SC (suspensie concentrata)

Modul de actiuneConfidor Oil SC 004 are ac\iune sistemicade lunga durata :;;i ac\iune fizica comple­mentara de asfixiere datorata uleiului.Substan\a activa a produsului patrunderapid In plante, ac\ionand asupra larvelorpaduchelui din San Jose prin penetrareascutului protector. Efectul asupra insectelordaunatoare consta In perturbarea irever-

sibila a func\iilor vitale ale centrilor nervo:;;i.Ouale hibernante ale diferitelor specii deafide :;;i ale paianjenului ro:;;u sunt intoxicate:;;i asfixiate, astfel ca nu mai are loc eclozi­unea larvelor. Produsul are un efecl delunga durata (peste 30 zile), 0 patrundereoptima a componentei sistemice, 0 aderen­\13 sporita la suprafa\a plantei :;;i un contactsuperior cu daunatorii. Ac!iunea diferila :;;icomplementara a celor doua componenteale produsulu; previne apar;\;a fenomenuluide rezisten\a.

Modul de utilizareMar: se utilizeaza pentru combaterea larve­lor hibernante ale pMuchelui din San Jose(Quadraspidiotus perniciosus) :;;i a oualorhibernante ale afidelor :;;i paianjenului ro:;;ucomun al pomilor (Panonycus ulmi) In con­centra\ie de 1,5% respectiv 22,5 I/ha In1500 1 apa. Tratamentul se efectueaza Infaza de dezmugurit-urechiu:;;e de :;;oarece.

Prun: se utilizeaza pentru combaterea oua­lor hibernante de afide In concentra\ie de1,5%, respectiv 15 I/ha In 1000 I apa. Seefectueaza un tratament pe sezon la dez­mugurit.

Produsul nu se va amesteca cu zeama bor­deleza, polisulfuri :;;i produse pe baza desulf, diclofluanid, caplan sau TMTD. Pentruorice alte combina\ii se va face In prealabilun lest de compatibilitate fizico-chimica.

Insecticid piretroid

Substan\a activa: deltametrin 50 gilFormulare: EW (emulsie in apa)

Modul de actiuneDecis Mega 50 EW este un piretroid de sin­teza care ac\ioneaza prin contact :;;iingestie. Asupra insectelor daunatoareaC\ioneaza la nivelul sistemului nervos. Areefect repelent $i de $OC :;;i ac\ioneaza supli­menlar ca inhibilor de nutri\ie asuprainsectelor. Decis Mega 50 EW protejeazacullura limp de 7-10 zile, indiferent de sta­diul de vegeta\ie. Acoperirea completa :;;iuniforma a plantelor esle esen!iala penlru 0

buna protec\ie Impotriva ataculuiinsectelor. Formularea tip emulsie In apaeste unica pentru deltametrin, avand avan­tajele formularilor lichide dar fara dezavan­tajele unui con\inut ridicat de solvent, ca laformularile tip emulsie concentrata. Acestlucru conduce la 0 influen\a mai scazuta atemperaturilor ridicate asupra eficien!eitratamentelor.

Modul de utilizareMar: se utilizeaza la concentra!ia de0,0125% (0,187 I/ha) pentru combatereaviermelui merelor (Cydia pomoneJla) :;;i0,015% (0,225 I/ha) pentru combaterea afi­delor (Aphis pam/). Timpul de pauza Inain­tea recoltarii este de 7 zile.

10

Decis@ 25 WGInsecticid piretroid

Substan\a acliva: dellametrin 25%Formulare: WG (granule dispersabile in apa)

Modul de actiuneDecis 25 WG este un piretroid de sintezacare ac!ioneaza prin contact :;;i ingestie, cuefect la nivelul sistemului nervos. Are efectrepelent :;;i de :;;oc :;;i ac\ioneaza ca inhibitorde nutri\ie asupra insectelor. Decis 25 WGprotejeaza cultura 7-10 zile, indiferent destadiul de vegela\ie. Acoperirea complela :;;iuniforma a plantelor este esen\iala pentru 0

buna prolec!ie Impolriva alacului inseclelor.Decis 25 WG beneficiaza de a formularemoderna, caracterizala prin stabilitate ridi­Gala la temperaturi mari :;;i lipsa fotosensibil­ita!ii. EI poate fi aplicat $i la temperaturi mairidicate, tara diminuarea eficacita\ii.Produsul are un profil toxicologic extrem defavorabil, fiind lipsit de efect toxic pentru uti­lizator. Solu\ia ob\inuta prin dizolvarea gran­ulelor In apa nu produce efecte iritante pen­tru piele $i ochi.

Modul de utilizareMar: 0,003 % (45 g/ha) pentru a combateviermele merelor (Cydia pomonella) , vies­pea merelor (Hoplocampa testudinea),minatoare, afide (Aphis pom/), paducheledin San Jose (Quadraspidiotus pernicio­sus) genera\ii de vara.

Prun: 0,003 % (30 g/ha) pentru a combatepaduchele cenu:;;iu (Hyalopterus prum),viespi (Hoplocampa minuta), viermeleprunelor (Cydia funebrana), paduchele dinSan Jose (Quadraspidiotus perniciosus)generatii de vara.

Decis@ 2,5 ECInsecticid piretroid

Substan\a acliva: deltametrin 25 gilFormulare: EC (concentrat emulsionabil)

Modul de actiuneDecis 2,5 EC este un piretroid de sinteza cuac\iune prin contact $i ingestie :;;i cu efect lanivelul sistemului nervos. Are efect repelent:;;i de :;;oc :;;i ac\ioneaza ca inhibitor de nutri!ieasupra insectelor. Protejeaza cultura 7-10zile, indiferent de stadiul de vegeta\ie.Acoperirea completa :;;i uniforma a planteloreste esen\iala pentru 0 buna protec!ieImpotriva atacului insectelor.

Modul de utilizareMar:0,025% (0,375 I/ha) pentru viermele merelor(Cydia pomonella), minatoare (Phy/onorichterb/ancardella, Lythocolletis b/ancardella) , omidaminiera mica (Lyonetia c/erkella), Hyphantriacunea, Lymantria dispar, Hybernia defoliaria,Cheimatobia brumata, Ma/acosoma neustria;0,0125% (0,25 I/ha) pentru Leucoptera scitella,Adoxophyes reticu/ana, Nepticu/a ma/ella;

ffi Bayer CropScience

0,03% (0,45 IIha) pentru afide (Aphis pomi);0,05% pentru Eryosoma lanigerum;

Prun:0,03 % (0,3 IIha) pentru paduchele cenu$iu(Hyalop/erus prum);0,025 % (0,25 l/ha) pentru viespea samburilor(Eurytoma schreinen), viermele prunelor (Cydiafunebrana), Hyphan/ria cunea, Lyman/ria dis­par, Hybemia defoliaria, Cheima/obia bruma/a,Malacosoma neus/ria;

Cire~:

0,025 % (0,25 Itha) pentru musca cire\>elor(Rhagole/is ceras/);0,03 % (0,3 Itha) pentru paduchele negru alcire\>ului (Myzus ceras/);

Proteus® 00 110Insecticid sistemic ~i de contact

Substan\e active: tiacloprid 100 gn + dellametrin 10 gilFormulare: 00 (dispersie in ulei)

Mod de actiuneProteus 00 110 este un produs cu activi­tate multipia, sistemica ~i de contact. Lacirca 0 ora dupa efectuarea tratamentului,tiacloprid patrunde In plante $i este dis­tribuit spre varfurile de cre$tere, iardeltametrin ramane pe suprafata organe­lor tratate. Tiacloprid actioneaza la nivelulsistemului nervos al insectelor, blocanddesfa$urarea activitatilor vitale. Oeltametrinactioneaza de asemenea la nivelul siste­mului nervos al insectelor, avand totodataefect repelent $i inhibitor de nutritie.Ambele componente actioneaza prin con­tact $i ingestie asupra daunatorilor careinteapa sau rod partile vegetative aleplantelor. Proteus combina actiunea sis­temica de lunga durata a tiaclopridului cuactiunea de $OC a deltametrinului.Mecanismul complex de actiune confera unspectru larg de activitate $i permite com­baterea inclusiv a formelor rezistente lainsecticide din alte grupe chimice.Formularea de ultima generatie, dispersieIn ulei (00), confera produsului 0 aderenta

EE7 Bayer CropScience

$i 0 patrundere In planta a componenteisistemice superioare celorlalte formulari.

Mod de utilizareMarSe utilizeaza la doza de 0,05% (0,75 IIha)pentru combaterea viermelui merelor(Cydia pomonel/a). Tratamentele se efectu­eaza la avertizare, cate un tratament pegeneratie. Cantitatea de solutie necesaraeste de 1500 Ifha. Perioada de protectieeste de 14 zile. Are un bun efect $i asupraaltor daunatori, nemaifiind necesara adau­garea altor insecticide pentru complexare.

Envidor® 240 SCAcaricid

Subslan\a activa: spirodiclofen 240 gnFormulare: SC (suspensie concentrala)

Modul de actiuneEnvidor 240 SC este un acaricid nou dinfamilia ketoenolilor. Actioneaza prin contact$i ingestie ca inhibitor al biosintezei lipide­lor ~i combate 0 gama larga de acarienitetranichizi, eriofizi ~i tarsonemizi. Envidorare 0 puternica actiune ovicida, con­troleaza toate stadiile juvenile de larva ~i denimfe $i reduce substantial fertilitateafemelelor. Produsul este lipofilic: se fix­eaza in stratul ceros al cuticulei, nu estespalat de precipitatii $i actiunea lui nu esteinfluentata de temperaturile ridicate. Are 0

durata de protectie de cca. 40 zile de laaplicare. Este foarte bine tolerat de plante.

Modul de utilizareMar0,04% (0,6 Ifha) pentru combaterea acarie­nilor Pannonychus ufmi, Tetranychusurticae, Aculus spp. Se utilizeaza pentru unsingur tratament pe sezon la debutul ata­cului, dupa inflorit sau la cre$tereafructelor, in functie de avertizare. Volumulde solutie este de 1500 Ifha. Timpul depauza este de 14 zile.

11

Basta® 14 SLErbicid neselectiv pentru combaterea buruie­nilor din planta'ii1e de pomi fructiferi

Subslan\e active: glufosinat de amoniu 150 gnFormulare: SL (concentrat solubil)

Modul de actiuneBasta este un erbicid neselectiv cu actiunede contact asupra buruienilor. Preluarea decatre plante are loc in principal prin frunze $iorganele verzi, preluarea prin partile lem­noase fiind neglijabila. Viteza de preluare inplanta este maxima in cursul primelor 6 orede la aplicare. Basta nu se transloca dintesuturile frunzei in vasele conducatoare,esentiala fiind actiunea de contact.Buruienile tratate se opresc din cre$terechiar in cursul primei zile dupa tratament,de$i simptomele vizuale lipsesc. Formu­larea contine 0 doza marita de adjuvant,fiind optimizata pentru conditii mai putinfavorabile de aplicare (umiditate scazuta) ~i

are 0 toleranta mai buna la spalarea prinprecipitatii.

Modul de utilizareSe utilizeaza la doza de 5-6 Ifha postemer­gent pentru combaterea buruienilor mono­cotiledonate $i dicotiledonate anuale ~i

perene. Este important ca In cursul primelor6 ore de la aplicare sa nu ploua. Bunaacoperire a foliajului buruienilor cu solutiede stropit este esentiala, deoarece Bastaactioneaza prin contact foliar. Cantitatea desolutie este de 100-500 I solutiefha, infunctie de echipament. Se va evita contac­tul solutiei de stropit cu foliajul culturilor, pre­cum ~i udarea excesiva a trunchiuluipomilor. Un avantaj esential al produsuluiconsta in siguranta culturii. Tn situatia incare In mod accidental produsul ajunge peo parte din frunzele bazale ale plantelor,datorita lipsei efectului sistemic, planta decultura nu va fi afectata dedit local.

I I300 167 Timi~oara, str. Garii nr.15 Tel./Fax: 0256.497.688

OFERTA. GENERALA. PESTICIDE

vALABILA INCEPAND cu DATA DE 05.02.2009

AMBALAJ DOZA LAPRET

Nr. Crt. PRODUS FURNIZOR RONIL;KG CULTURl PRlNCIPALEL;KG HA L: KG

(fara TVA)

ERBICIDE ~", -::{~F'::.~:: •.·~·,;,·:~~:·~· -~·~.(::~i,:: !.>!" '.,':~'" ~: ,~ -' ":; J

f---I ACETO SO EC SHARDA 5 2,5-5 17.00 Porumb, flsoarelui

2 ADENGO 465 SC BAYER 1 0,4 470.00 Porumb

3 AFALON SO SC MAKHTESH1M 1 ; 5 2-4 48.50 Cartof, porumb, flsoarelui

4 AG1L 100 EC MAKHTESH1M 1 0,7-2 120.00Legume, fl.soarelui, lucerna, pepeni verzi,rapita, soia, mazare

5 AKRlS BASF 5 2,5-4 53.00 Porumb

6 ARRAT* BASF 0.8 0.2 197.00 Gdiu,orz

7 BASAGRAN FORTE ., BASF 5 } 2-2,5 92.30 Soia, fasole, lucema."..

8 BASIS 75 DF* DU PONT 0.06 0.02 297.00 Porumb

9 BASTA 14 SL BAYER 5 2-6 70.00 Pomi, vita de vie, orez (desicant)

10BETANAL EXPERT BAYER

13,6-4

134.00Sfecla de zahar

J I 5 129.0012

BETANAL QUATRO BAYER1

4.5135.00

Sfecla de zahar13 5 130.5014

BUCTRJL U BAYER1

0,8-161.00

Grau, porumb15 5 58.00J6 BUTISAN 400 SC BASF 5 1,5-2,5 170.00 Rapita--

::ALLISTO 480 SC SYNGENTA 1 0,2-0,35 740.00 Porumb-.-

18 CAMBIO BASF1

2-2,534.00

Porumb19 10 33.00

20 CASORON G CHEMTURA 1 ; 5 ; 15 30-80 25.00Erbicid total pentru: pomi, arbu~ti,

Ipepiniere pomicole21 CERLIT DOW 1 0,4-1,5 94.00 Grau, porumb, ceapa, mar

22CLINIC 360 SL NUFARM

13-5

40.00 Erbicid total pI.: vita de vie, mirj~ti,

23 5 38.00 terenuri neagncole

24 CORDUS* DUPONT 0.08 0.04 368.00 Porumb

25DUAL GOLD 960 EC SYNGENTA

11-1,5

130.00Porumb, sfecla, fl.soarelui, cartof, legume

26 5 126.0027

EQUIP BAYER1

1-2,597.50

Porumb28 5 94.0029

ESTERON 60 DOW1

0,6-0,834.00

Grau, porumb30 10 30.00

31 EXPRESS SO SG* DUPONT 0.15 0.03 368.00 Floarea soarelui

32FRONTIER FORTE BASF

10,8-1,4

104.00 Porumb, fl.soarelui, soia, cartof, sfecla de-33 5 100.00 zahar

34 FURORE SUPER 75EW BAYER 5 1-3,5 49.00 Fl.soarelui, cartof, sfecla, soia, mazare, in

35FUSILADE FORTE SYNGENTA

10,8-1,5

155.00, FJ.soarelui, cartof, sfecla de zahar, tomate-

36 5 151.00 transplantate

37 GALERA DOW 1 0,25-0,3 337.00 Rapi(a

.-AMBALAJ OOZA LA

PRETNr. Crt. PROOUS FURNIZOR RON/L;KG CULTURI PRINCIPALE

L;KG HA L: KG (fara TVA)38 GARDOPRIM PLUS GOLD

SYNGENTA 5 4-4,5 54.00 Porumb500 SC

39 GLEAN 75 DF* DU PONT 0.1 0,0 ]-0,02 205.50 Grau, in40 GLlFOSAT DOW 200 2-4 38.00 Erbicid total pt.miri~ti; desicant

41 GLlFOTIM TELLURIUM 1 ; 5 3-5 40.00Erbicid total pI.: vi!~ de vie, miri1ti, terasamentecale ferat~, terenuri neagricole

42 GOAL 2 XL DOW 1 1-5 105.00 Legume, fl.soarelui, pomi fructiferi, vila de vie

43 GOLTlX 70WP MAKHTESHIM 25 4.5 95.00 Sfecla de zahar44 0.008 16.8045 GRANSTAR 75 DF* DU PONT 0.1 0,Q1-0,02 190.00 Grau,orz46 1 1740.0047 GRANSTAR 75DF + DU PONT 0,1+2

pachet/244.00 Gnl.u,orz

CERLIT* 5 ha48 1 41.0049 GUARDIAN MONSANTO 5 1,75-2,5 40.00 Porumb, fl.soareJui, soia

50 20 36.0051 HARMONY 50 SG* DUPONT 0.1 0,03-0,04 520.00 Grau,orz52 HARNESS MONSANTO 5 1,75-2,5 36.00 Carlof, fl.soarelui

53 HELMSTAR 75 WG HELM I 0,015-0,02 850.00 Grau, orz, secara

54 KELVIN BASFI

1-1,5207.00 Porumb

55 5 197.0056 KERB 50 WG DOW 1 2-5 110.00 Salata, morcov, sfecla, lucema

57 LAREN 20 PRO* DUPONT 015 0,03 117.00 Grau

58 LAREI\' 20 PRO + CERLIT* DU PONT 0,09+1,2pachet/

139.00 Cereale paioase3 ha

59 LEOPARD 5 EC MAKHTESHlM 1 ; 5 0,7-2 66.50 FJ.soarelui, rapila, sfecla, soia60 LEXONE75DF DU PONT 1 0,7-1,2 160.00 Carlof61 LlNUREX 50 SC MAKHTESH 1M 5 1,5-4 45.00 Cartof, ceapa, fl.soarelui, morcov

62 LONTREL300 DOW 1 0,3-0,5 337.00 Ceapa, sfecla, vila de vie, rapila

63 LUMAX 537,5 SYNGENTA 5 3-4 83.00 Porumb64 MERLIN 480 SC BAYER 1 0,2-0,23 595.00 Porumb65

MERLIN DUO* 0.5 39.0066 BAYER 2.5 1,8-2,5 185.00 Porumb

67 MERLIN DUO 5 71.6068

MISTRAL 4 SC SYNGENTA 11-1,5

215.00Porumb

69 5 211.0070 MISTRAL EXTRA 60 00 SYNGENTA 1 0,5-0,75 485.00 Porumb71 MUSTANG DOW 1 0,4-0,6 85.00 Cereale paioase, porumb

72 MODOWN 4 F MAKHTESHIM 1 1-2 70.00 Flsoarelui

73NICO 40 SC SHARDA 1

1-1,5160.00 Porumb

74 5 155.0075 NICOGAN 40 SC MAKHTESHIM 1 0,8-1,5 145.00 Porumb

76 PANTERA 40 EC CHEMTURA 1 0,75·3 70.00F1.soarelui, soia, sfecla, lomale, canof, rapi(a,ceapa, vila de vie

77 PATROL TELLURIUM 1 ; 5 1 60.00 Porumb

78 PREMIANT TELLURlUM 1 ; 5 1 40.00 Cereale paioase, porumb

79PRINCIPAL* DU PONT

0.180,09

363.60 Porumb80 0.45 900.0081

PULSAR 40 BASF1 0,75-1,2

199.00 Soia, fl.soarelui82 5 195.0083 PYRAMIN FL BASF 10 6-9 79.00 Sfecla de zahar

84 RAFT BAYER 5 \-\ ,25 156.00 Flsoarelui

85 REGLONE FORTE SYNGENTA 5 2-4 107.00 Cartor. flsoarelui, lucema de s~man!~

86 1 46.0087 ROUNDUP MONSANTO 5 3-6 40.00 Erbicid total neselectiv

88 20 36.2089 SAFARI 50 WG* DUPONT 0.12 0.03 540.00 Sfecla, zahm-

90 SDMA SUPER TELLURIUM 1 ; 5 1 24.00 Porumb, paioase, gazon

91 SEKATOH PROGRES 00 BAYER 1 0.15 379.00 Grilu, orzoaica

92 SELECT SUPER ARISTE 1 ; 5 0,6-2 88.00 Sfecla, fl.soarelui, soia, mazare, cartof

2

~SENCOR 70 WG* I BAYER I 0.594 SENCOR 70 WG 15

Nr. Cr.tIPRODUS FURNJZORAMBALAJ

L;KGDOZA LA

HA L: KG

0,3-1,2

PRETRONIL;KG IcULTURI PRJNCIPALE(fara TVA)

I 90.00/Cartof, soia, tomate172.00

B. INSECTICIDE;AC:A1UCIDE-NEMXTOCIDE-MOLUSCOCIDE "-,,,,~~,,r.." _~ ," _.... __~_~"". -t

951sTELLAR I BASF I 5

MSTOMP 330 EC I BASF H981SULTAN SO SC I MAKHTESHIM I I

991 SURDONE 70 WDG I MAKHTESHIM I 1100lTERlDOX 500 EC I SYNGENTA I 5

L_I QlJTlTUS* I DU PONT I 0.0511021 lOT

103lTITUS PLUS* I DU PONT I 0.614

I~TROPHY SUPER I DOW H~ 5

1061VENZAR80WG I DUPONT I 1

I~ZEAGRAN340SE I NUFARM H~ 5

1-1,5

5-6

0,5-20,7-1,2

2-3

0,04-0,06

0.307

1,7-2,2

0,5-2

2

230.00IPorumb

I 41.80, Porumb, legume, soia, carlof, fl.soarelui40.0098.00IRapi(ii, cap~uni, varzA, conopida

130.001Cartof

109.001Rapita

185.00 Porumb, cartof,

350.00 tomate transplantate

380.701Porumb

I 39.001Porumb, fl.soareJui, soia, carlof36.00

185.001Sfecla de zaMr

55.001PorumbI 53.00

_~:\ ., "t:' .~" ....... J; ":f'l'~.-r-

1091ABAMETIM I TELLURIUM 1 1 I 0,05% 350.001Biocid - Solanacee

1JOIACTARA 25 WG*~

I I II ACTELLIC SO EC

112IALVERDE*

1131APOLL050 SC

1141BISCAYA

1151CALYPSO 480 SC

I 161CONFlDOR ENERGY

J_ 1I7J CON FIDOR OIL

IJl81sc 004

SYNGENTA

SYNGENTA

BASF

MAKHTESHIM

BAYER

BAYER

BAYER

BAYER

0.25

0.25

10

0,06-0,08

0,05-0,2%

0,25

0.00040,16-0,250,08-0,3

0,06-0,13%

0015

233.00,Legume, cartofi, porumb, cereale paioase,poml, rap1ta

11 0.001 Pomi, legume, vita de vie, spatii dedepozltare

61.00lCartof

131.75IPomi, vita de vie, legume

205.001 Griiu, orz, ovaz ~i rapita

602.00ICartofi, pomi, vita de vie, griiu

179.00ITomate, castraveti, varza

22.001Mar

18.50

1 119/CORAGEN*120

1211DECIS 2,5 CE*

1221DECIS 25 WG*

1231DEClS MEGA SO EW

I I24'DELICIA GASTOXIN**/*125

1

J 261DELTIM

I- 'IDIAZITIM

lalEMERITE

1291 El\1ERITE ENERGY

130IEMERlTE OIL

131IENVlDOR

1321FASTAC 10 EC

DUPONT

BAYER

BAYER

BAYER

DELICIA­FREYBERG

TELLURIUM

TELLURIUM

TELLURIUM

TELLURIUM

TELLURIUM

BAYER

BASF

0.05020.5065

0.961.44

0,06-0,15 I 58.50/ Carto f, mar, prun, vita de vie224.00 '

0,3-0,5 I 45.00IPorni, cereale, legume, cartof

0,03-0,04 I 500.701Griiu, cartof, pomi frucliferi, vila, legume

0,15-0,3 I 165.70ICereale, legume, pomi

30 g/t 120.00/Cereale depozitate180.00

0,2-0,5 I 70.00lBiocid - Cartoti, legume, vila de vie, pomi

0002 I 45.00lBiocid - Solanacee

0.25 I 130.00IBiocid - Solanacee

025 I 145.001Biocid - Porni

1,66% I 21.00lBiocid - Porni

0,3-0,6 I 582.00IPomi, vita de vie, legume, soia

0,1-0,4 I 155.00IPomi, cereale., legume, cartof, sfecla

1331FlJRY 10 EC

1341KARATE ZEON

1351 K-OBIOL

V36iLAMDEX 5 EC

1371LIDER 70 WG*

13811\1AVRIK 2 F

I :~~IMESUROL4 G

141lMESUROL 2RB

1421l\1lT1GAN 18,5 EC

1431l\10SPILAN 20 SG

FMC

SYNGENTA

BAYER

MAKHTESHIM

HELM

MAKHTESHIM

BAYER

BAYER

MAKHTESHIM

NIPPON SODA

1 ; 5

0.125

2525

0,01-0,02%

0,15-0,20.01

0,15-0,50,125-0,2

0,03-0,05%

3-6

50.002

0,08-0,25

68.00ICereale, porumb, legume, pomi, vita de vie

195.00IPomi, vie, legume, sfecla, cereale

Cereale depozitate

56.00IGrau, orz, rapita, sfecJa, pomi

40.00ICastraveti, cartof

155.00ICereale, rapita, cartofi, legume, pomi,caD~un

I 73.001L

-egume camp, salata69.5060.20ITomate, varza, salata

25.501 Porni, vie, legume

434.00ICartof, vita de vie, legume, pomi

I ~146INJSSORUNJOWP I NlPPONSODA I I 10,03-0,05 I 179.00ILegume,pomi,vitadevie, soia

I47INOVADIM.!'ROGRES I CHEMrNOVA I I 10,075-0,1% I 40.001 Legume, pomi, vifa de vie, rapifii, lucema

1- 144]NEMATORINJOG I SYNGENTA I I I 30 I l1o.00lcartoliPentrusamanfa~ 10 105.00

FURNIZORI. Crt.IPRODUS

--I CULTURI PRJNClPALE

I~ OMITE 570 EW CHEMTURA I 0,1% 96.00 Pomi, legume, vita de vie

149 5 94.00

- 150 I 32.00.---:-:-:- OPTIMOL 4 G PBI AGROCHEM. 15 Legume, tutun rasad. lSI 15 28.00

1~52IPROTEU~QD110 I BA YER I 5 I 0,3-0,4 I 134.001 Gniu, cartoli, vifa de vie, mar

1~1531PYRINEX 25 ME I MAKHTESH1M I I I 1,5-3 I 30.00IPomi, grau, porumb1-

1541RELDAN 40 EC DOW I I I 0.00 I I 71.00I Pomi , vie, cereale paioase, produsedepozltate

1-~155IRJMON 10 EC MAKHTESHIM I I I 0.0006 I 124.00IPomi, legume, cartof, vita de vie

- -156 SINTOGRILL FORTE

- 157TALSTARI0EC

- ISS TORQUE 550 SC

- 159 VANTEX 60 CS*

- 160 VERTIMEC 1,8 EC

... 161 VYDATE 10 G

- 162 VYDATE 24 L

.. C. Fti&GICIDE. .~

TELLURIUM 30 50 22.00 Biocid - Legume

FMC I ; 5 0,02-0,05% 164.00 Legume, porni, vipi de vie, porumb

BASF 5 0,04-0,05% 160.00 Pomi, castravefi, vila de vie

DOW 0.5 0,07-0,12 78.00 Pomi, cereale paioase, cartof

SYNGENTA I 0,08-0,1% 670.00 Legume

DU PONT 10 IS-50 70.00 Sfecla de zahar, canofsAm., legume sera

DU PONT I 0.002 117.00 Legume de seri!., usturoi Si!.manJA, mac

"IIIICHORUS 75 WG*

1- );(,1 BUMPER 250 EC

1_ ~CHAMPION 50 WPIbO

I 0.4 238.00 Grau, orz (boli foliare)

I I 5 2 65.00 L .. 1- .. - d .- , - egume, Slec a, poml, vita· e vie5 61.00

I 0.001 107.601Pomi

1 2 96.80 Cartof5 93.50

I I 0,5-0,75 I 258.001Grau, orz, floarea soarelui, rapita

5 0,6-0,8 99.00 Cereale, fl.soarelui, rapi[a

I 0,2-0,3% 75.00 Legume, pomi, caNun

I 0 100.00 L .- 0,2-0,4 Yo egume, poml15 96.60

I I 0,15-0,5 I 111.00IGrau, orz, legume, pemi, vita de vie

5 0.5 220.00 Cereale paioase

I 2 90.00 C Ii . -'arto I, tomate, castravetl, ceapa, vIe10 87.00 .

0.2 I 0,2-0,5 I 116.00IPomi, vie, cap~uni

iH5 I 16.001 . . - d' Ii0,2-0,3% Legume, poml, Vila e Vie, cano I15 26.60 '

1 ; 5I

I I I 2-3 I 36.001 ..10 0,2-0,3% 34.00 Poml, Vie, cartof, fasoJe, castrave\i, tomal

BAYER

DUPONT

BASF

DUPONT

SCHIRM

NUFARM

BAYER

BAYER

BAYER

SYNGENTA

SYNGENTA

SYNGENTA

SYNGENTA

MAKHTESHIM

MAKHTESH1M

BASF

I ililAMISTAR XTRAf-

I~ ?' ARTEA 330 EC

I'-1 BRAVO 500 SC1 7 ';

[ ~ANTRACOL 70 WP1_,, -

1~63 ACANTO PLUS

~ 1(,-1 ACROBAT MZ1(.:'

~ 1(,(iALERT

~ 1(,7 ALLEATO 80 WG

: 10S ALJETTE 80 WG1(")

I:~I 1" BUMPER SUP 490In CARAMBA 60 SL

I~-I1': CLARINET 200 SC

Is:."_ ' .' CONSENTO 450 SClb-1

- il;~ CUPRlTIM 50 PU

- 1M, CURZATE F

: 11\- CURZATE MANOXIf,~

TELLURIUM

DU PONT

CIG

25 3-5 33.00 Vita de vie, tomate, mar, cartef

I 2.5 58.00 Vita de vie

I 2 5 65.00 V' d' f-. Ita e Vie, carta20 63.00 '

1-I~'JIDELAN 700 WDG BASF 0,035-0,05% 171.00IPomi, vila de vie

~DlTHANE M 45 PUJl)1

DOW25

2-2,5 I 40.001L f' '. d .egume, carta , poml, VIta e vie39.00

~DlTHANENEOTEC19.3

DOW25

2 40.00lTomate campI 39.00

I94IDUETT ULTRA BASF 0.5 176.00IGau,orz

I951ECLAIR 49 WG BAYER 0.5 448.001Vita de vie

~ELECTIS 75 WG197

DOW10

1,5-1,8 82.00ICartof, vita de vieI 78.00

~EQUATIONPRO*19')

DUPONT0.10.4

0.4 I 41.00!C f' - d .arto , Vila e VIe, tomate156.00

4

AMBALAJ DOZA LAPRET

Nr. Crt . PRODUS FURNIZOR RONIL;KG CULTURJ PRINCIPALEL;KG HA L: KG

(fara TVA)200

FALCON 460 EC BAYERI

0,3-0,7162.00

Cereale, vita de vie201 5 159.00202 FANION WG DUPONT I 2.5 65.00 Cartof, tomate, vi~ de vie

203FOLICUR SOLO 250 EW BAYER

I0,4-1

103.80 Villi de vie, mar, samburoase, rapi\a deI 204 5 100.30 toamna

205 FOLPAN 80 WDG MAKHTESHIM 1 ; 5 1,5-2 42.00 Legume, pomi, viti!. de vie

206FUNGISTOP SHARDA

I2-2,5

46.00Cartof, vita de vie, mar

207 5 43.00208 FUNGURAN 300 OR SPIESS-URANIA 5 2 Legume, pomi, vil~ de vie, canof, fasole

209 FUNGURAN 50 OR SPIESS-URANIA 10 2 Legume, pomi, vi!~ de vie, canof, fasoJe

210 GALBEN M ISAGRO Italia 1 ; 15 2.5 65.00 Legume, cartof, vita de vie

21 I INFJNITO 687,5 SC BAYER 1 1,4 107.00 Cartof, tomate, castraveti

212KOCIDE 2000

5 39.00Vitll de vie, cartof, mar, tomate

213DUPONT 0,15-0,2%

25 36.00

I214

KUMULUSDF1 16.00

Villi de vie, mar, castravetiBASF 0,3-0,5%215 15 12.00216

MANZATE75 OF DUPONTI

0.00232.00

Vitli de vie, cartof, tomate, pomi217 10 29.00

~~~ MELODY COMPACT BAYER1 0002

101.00Vita de vie, cartof, legume

5 98.00f---

"- J MENARA SYNGENTA 1 0,4 270.00 Grau, on22J MERPAN 80 WDG MAKHTESHIM I ; 5 1,5-2 38.50 Pomi

222MII(AL FLASH

I 71.00Villi de vieBAYER 3

223 10 68.00

224 MIRAGE 45 EC MAKHTESHIM 1 1 65.50Ciuperci comestibile, flsoarelui, paioase,

rapi(a, tran dafir

225MYTHOS BAYER

I3

72.00Vita de vie

226 5 79.00227 NATIVO BAYER 5 0,8-1 154.80 Grau, orz (boli foliare)

228 ORTIVA 250 SC* SYNGENTA 0.2 0,75 (0,075%) 65.00 Vi\il de vie, tomate, castraveti

229 PICTOR BASF 1 0,5 490.00 F1.soarelui, rapi(a

230POLYRAMDF BASF

I 0,2-0,25%33.00 Legume, pomi, villi de vie, fJori

231 25 29.00 Legume, pomi, vita de vie, fJori

232 POSTALaN 90 SC DOW I 0,8-1 70.00 Vita de vie

233 PREVICUR 607 SL BAYER 1 0,15-0,25% 123.60 Legume, cartof, sfecla

234PREVICUR ENERGY BAYER

10,1-0,25%

266.00Tomate, castraveti

2:-,\ 5 263.00'---

- .:'ROSARO 250 EC BAYER 5 0,75-1 166.50 Cereale, fJoarea soarelui

237RJDOMIL GOLD MZ 68 WG SYNGENTA

12.5

96.00Cartof, vita de vie, tomate

238 5 93.00239

RlDOMIL GOLD PLUS SYNGENTA1

383.00

Cartof, vip! de vie, tomate, ceapa240 5 80.00241 ROVRAL 500 SC BAYER 1 0,6-0,8 166.00 Vita de vie

242 SCORE 250 EC* SYNGENTA 0.25 0,15-0,5 118.00 Tomate ser~, pomi, sfecla de zahar

243 SCUT SHARDA 25 2 25.00 Cartof, vita de vie

244SECURE

I1,25-1,5

113.00Cartof, villi de vieBAYER

110.00245 10246 SHAVLT 72 WDG MAKHTESHIM 1 ; 20 0.002 49.00 Pomi, villi de vie, legume

247 STROBY DF* BASF 0.2 0,01-0,013% 108.00 Mar, par, villi de vie

248 SYSTHANE C PU ALCHIMEX 1 0.001 58.00 Mar, piersic

249 SYSTANE FORTE DOW 1 0,01-0,02% 155.00 Vita de vie, mar, castraveti

250 TACHIGAREN 30 L SANKYOAGRO 1 0.001 260.00 Legume

251 TALENDO*DUPONT

0.250,15-0,22

106.00Villi de vie

252 TALENDO I 389.00253 TANGO SUPER BASF 5 0,75-1 139.00 Cereale paioase, sfecla de zahar

254 TANOS DUPONT 1 0,4 229.00 Fl.soarelui

255TATOO C

12

80.00CartofBAYER

256 5 77.00257 TELDOR 500 SC BAYER I 0,8-1,5 245.00 Vita de vie, samburoase, tomate

AMBALAJ DOZALAPRET

Nr. Crt PRODUS FURJ''IIZOR RON/L;KG CULTURI PRINCIPALEL;KG HA L :KG

(fara TVA)

G. ADJUVANp, SURFACTANTI ,

308 ELASTIQ CHEMTURA s 0.8 85.00 Rapita309 IMPULS NUFARM 15 1 15.00 Grau, porumb310 SPODNAM NUFARM 5 1 60.00 Rapita

31 J SILWET L 77 CHEMTURA 1 0.15 200.00Adjuvant pentru tmbunatalirea calitaliistropirii

312 TREND 90DUPONT

10.001

21.00 Adjuvant pentru erbicide sulfonilureice313 TREND 90" 0.25 6.00

Observatii:· *pre! / ambalaj· **produse din grupa I ~i II de toxicitate (T+, T)· Pre!urile nu includ TVA (19%).· OFERTA ESTE VALABILA. iN LIMITA STOCULUI DISPONIBIL.· S.c. GLISSANDO S.R.L. va mai ofera 0 gama larga de ingra~amintegranulate (UREE, AZOTAT DEANIONIU, NPK), seminte PORUMB (PIONEER, DEKALB, etc.), SOIA, FLOAREA SOARELUI, seminte

legume BEJO, folie solar Helioplast, folie AGRYL, saci Rachel pentru cartofi , legume.

· Pentru detalii suplimentare va rugam sa contactati reprezentantii zonali.

7