Poluarea modern a mediului ambiant interior - tehnologii de risc profesional n viaa i spaiul cotidian

CUPRINSCAPITOLUL 1: Mediul interior si eficienta energetica a cladirilor multietajate

1.1 Introducere. Formularea problemei

CAPITOLUL 2: Calitatea mediului interior

2.1 Compoziia aerului. Surse interioare de poluare

2.2 Confortul

CAPITOLUL 3: Strategii i mijloace de realizare a mediului interior sntos i confortabil cu consumuri reduse de energie

3.1 Izolarea termic (anvelopare) cladirii

3.2 Ventilarea

3.3 Forma i orientarea.cldirii

3.4 Ineria termic

3.5 Valorificarea energiei solare

3.6 Confortul vizual. Reducerea energiei pentru iluminat

3.7 Confortul fonic

CAPITOLUL 4: Metodologie de optimizare si evaluare

4.1 Definirea criteriilor globale de apreciere

4.2 Metodologie de optimizare/evaluare a cldirilor n faza de proiectare prin prisma criteriilor de calitate a mediului interior n raport cu consumul de energie n exploatare

CAPITOLUL 5: Sindromul Cladirii Bolnave

CAPITOLUL 6: Ajutor verde

6.1 Plantele de interior alunga stresul

6.2 La birou, impotriva problemelor respiratorii

Concluzii

Bibliografie

1. Mediul interior si eficienta energetica a cladirilor Principalul rol al unei cldiri este de a asigura ocupanilor un mediu sntos, plcut i confortabil, ct mai puin dependent de condiiile exterioare, n special meteorologice i acustice.Exigenele actuale referitoare la acest aspect, sunt mult mai restrictive dect cele acceptate n perioade istorice anterioare datorit modificrilor survenite n natura i complexitatea aciunilor (exterioare i interioare) ce se exercit asupra cldirilor, pe de o parte i datorit evoluiei cerinelor utilizatorilor, pe de alt parte

Satisfacerea acestor exigene, legat direct de consumul de energie, este la fel de important ca i a celor de siguran i stabilitate la aciuni mecanice, aspectul arhitectural-estetic sau ncadrarea in mediu.

Energia utilizat n exploatarea cldirilor este destinat realizrii unui mediu interior sntos i confortabil, respectiv nclzirii n perioada rece a anului, rcirii n perioada cald, iluminatului i ventilrii. n perioada premergtoare declanrii crizei energetice, perioad n care asigurarea calitii mediului constituia exclusiv problema instalaiilor, era unanim acceptat ideea privind relaia direct ntre consumul energetic i calitatea mediului interior, ceea ce nsemna c o cretere a consumului energetic conduce automat la creterea calitii mediului interior n general i a confortului n special si invers, reducerea consumului energetic are drept consecin condiii inferioare de via i de confort. Era recunoscut chiar un conflict ineluctabil ntre consumul energetic redus i un mediu interior sntos i confortabil.

Efectele daunatoare ale poluantilor asupra sanatatii oamenilor au manifestat un impact major asupra cercetarii internationale. Poluantul inhalat provine preponderent de la interiorul cladirilor. Nivelul de poluare de la interior este influentat in principal de cel de la exterior, iar veriga de legatura dintre cele doua fiind tocmai sistemul de ventilare care trebuie sa asigura o ambianta interioara sanitara. In acest studiu ne propunem determinarea influentei sistemului de ventilare asupra transferului de poluant atmosferic spre interiorul cladirii, atingind astfel doua domenii importante de cercetare: mediu si energie.

Cercetrile orientate n direcia identificrii unor strategii i mijloace de rezolvare a problemelor energetice i mai recent a celor de mediu, n cadrul generos oferit de conceptul dezvoltrii durabile, au demonstrat c printr-o abordare interdisciplinar, este pe deplin posibil o bun calitate arhitectural, un mediu interior agreabil, confortabil i sntos i un consum de energie redus.

Aceste atribute definesc o cldire eficient energetic.

O analiz complex a relaiei consum de energie calitatea mediului interior, la cldiri de locuit i administrative a fost realizat n cadrul Proiectului european HOPE (Health Optimization Protocol for Energy efficient Buildings), realizat cu 14 participani din 12 ri europene, n perioada 2002 2005 /1/. Au fost investigate mai mult de 160 de cldiri din sectorul de locuine i administrativ, jumtate dintre acestea prezentnd un consum de energie relativ redus. Investigaia a constat dintr-o inspecie general, o discuie cu administratorul cldirii, i chestionare distribuite ocupanilor.

Rezultatele obinute au infirmat n bun msur teza referitoare la relaia de proporionalitate direct ntre consumul energetic i calitatea mediului interior, permind ncadrarea cldirilor care au format obiectul investigaiei n 4 categorii:

- cldiri cu consum energetic ridicat si o calitate corespunztoare a mediului interior;

- cldiri cu consum energetic ridicat i calitate sczut a mediului interior;

- cldiri cu consum energetic redus i calitate necorespunztoare a mediului interior;

- cldiri cu consum energetic redus i o bun calitate a mediului.Astfel, s-a constatat c energia consumat nu depinde numai de valoarea temperaturii interioare, de rigorile climatului i de rata ventilrii ci ntr-o msur chiar mai mare de soluiile arhitecturale i constructive i de modul de exploatare. S-a nregistrat un procentaj ridicat de insatisfacie sau chiar simptoame ale sindromul cladirii bolnave n cldiri n care se consum o mare cantitate de energie pentru ventilare mecanic, dar nu se acord atenie umiditii, gradului de ocupare sau proteciei la zgomot. i invers, cldiri cu consum de energie redus, ventilate natural, prezint un mediu interior sntos i confortabil

2. Calitatea mediului interior Calitatea mediului interior, cea de care depind in mod esential sanatatea si starea de bine a celor care locuiesc intr-un spatiu, este determinata de compozitia aerului (cu referire la poluantii chimici, fizici, biologici sau de alta natura) si de confort (cu principalele componente: acustic, termic, vizual). Pentru a putea controla si imbunatati calitatea aerului din locuintele dvs trebuie, mai intai de toate, sa cunosteti care sunt factorii care conduc la inrautatirea acestuia. 2.1 Compoziia aerului. Surse interioare de poluare

Cldirea poate prezenta riscuri pentru sntatea ocupanilor n msura n care adpostete surse de poluare chimic sau fizic i/sau asigur condiii favorabile de dezvoltare a microorganismelor.

Principalele surse de poluare n cldiri pot genera:

a.. Poluani chimiciProduii chimici de sintez fac parte integrant din mediul nostru ambiant. Acetia pot fi ntlnii n alimente, ap, aer, fiind emii de materiale de construcii, mobilier, produse de ntreinere, etc. Efectele polurii chimice asupra strii de sntate sunt multiple i merg de la simpla percepie senzorial la efecte foarte grave, care pot afecta sistemul respirator, sistemul nervos sau gastro-intestinal. Anumii poluani chimici sunt ncadrai chiar n categoria substanelor cancerigene. Dac toxicitatea individual a celei mai mari pri din aceti poluani este cunoscut, nu se tie practic nimic de toxicitatea acestora cnd se gsesc n amestec i au concentraii reduse, aa cum se prezint cel mai adesea n aerul interior al cldirilor n care locuim sau ne desfurm activitatea.

b.. Poluani fizici

Principalii poluani fizici prezeni n interiorul cldirilor sunt umiditatea excesiv, radonul, praful, fibrele (n special de azbest), cmpurile electrice i magnetice, cmpurile electromagnetice de joas i nalt frecven. Prezena acestor poluani poate cauza cele mai diverse simptoame, de la uscciunea cilor respiratorii, la pierderi de memorie i dificulti de concentrare pn la boala canceroas.

c.. Poluani biologicin categoria poluanilor biologici pot fi inclui microbii, viruii, bacteriile, polenul i mirosurile care se dezvolt n aerul interior i care provin de la fiine umane, animale de cas, acarieni, gndaci, plante de interior, mucegai etc. Acestea provoac alergii, afeciuni ale cilor respiratorii, cei mai vulnerabili fiind copiii i persoanele n vrst. Riscurile legate de aceti poluani sunt cu att mai mari cu ct concentraia este mai mare.

O bun calitate a aerului presupune cunoaterea surselor de poluani, reducerea emisiilor la minimum posibil i evacuarea continu a poluanilor aerieni prin ventilare.

2.2 Confortul

n concordan cu tipul principalelor informaii primite din mediul ambiant, confortul n general presupune confort, termic, vizual i acustic. Percepia nivelului de confort implic un anumit grad de subiectivism, dar n acelai timp este rezultatul aciunii simultane a unor factori obiectivi, cuantificabili, de ordin arhitectural, constructiv sau de exploatare.

Dac asigurarea confortului acustic nu este direct legat de factorul energetic, asigurarea confortului termic i vizual pe ntreaga durat a anului necesit un anumit consum energetic pentru nclzire, climatizare, iluminat.

a. Confortul termic

Confortul termic se realizeaz prin:

- asigurarea unei temperaturi operative medii, ca rezultant a temperaturii aerului, a suprafeelor delimitatoare, a umiditii i vitezei de micare a aerului, n concordan cu natura activitii i mbrcmintea ocupanilor;

- limitarea asimetriei temperaturilor radiante i a gradienilor de temperatur la valori acceptabile;

- evitarea situaiilor n care ocupanii vin n contact cu suprafee prea reci sau prea calde;

- evitarea curenilor de aer (limitarea vitezei de micare a aerului);

Aceste exigene se cer a fi ndeplinite att n condiii de iarn, ct i n condiii de var.

Putem vorbi despre un climat placut intr-o incapere, atunci cand umiditatea relativa se incadreaza intre 40 si 60%. Pentru a ne asigura ca umiditatea aerului nu este mai mare, se pot face masuratori cu hidrometrul. Cu cat aerul dintr-o incapere este mai cald, cu atat mai multi vapori poate sa absoarba(si invers), influentand indicele de confort termic(1) al celor care locuiesc in aceasta incapere.

In functie de temperatura aerului, pe m3 sunt pana la: 1,4 g la -15C

4,8 g la 0C

12,8 g la +15C

17,3 g la +20C

23,1 g la +25C

Intr-o casa in care locuiesc patru persoane, se produc zilnic sub forma de vapori din gatit, spalat, dus si prin respiratia si transpiratia persoanelor pana la 12 litri de apa. Surplusul de umezeala poate fi indepartat printr-o aerisire corespunzatoare. Aerul rece, uscat, care patrunde prin aerisire poate absorbi din vapori si astfel se poate ajunge la o umiditate optima in incapere.

Medicii recomanda ca cel putin la doua ore, aerul dintr-o incapere sa fie schimbat. In aerul folosit din incapere, neaerisit, se aduna mirosuri, o concentratie mare de dioxid de carbon, chimicale de la solutiile de curatat si astfel, lipsa oxigenului suficient, poate duce la scaderea concentrarii si a eficientei persoanelor, poate genera dureri de cap si alergii celor care locuiesc in incapere. Ca urmare a umiditatii ridicate, substantele nocive au un efect agresiv care pot dauna si peretiilor, deteriorand tencuiala si aparand mucegaiul. Intr-o incapere de 20 m2 si inaltime normala, se evacueaza, la o singura aerisire, intre un sferti si jumatate de litru de apa. Temperatura optima din camera de zi trebuie sa se afle undeva intre 19 si 22C, in dormitor intre 16-18C, in baie intre 22-24C iar in beci, trebuie sa depaseasca 6C. Daca nu folositi una dintre camere, in timpul zilei sau noaptea, e bine sa reduceti temperatura la 4-5C.

Pentru a imbunatatii climatul dintr-o locuinta, se poate apela si la plantele de interior. Acestea nu doar arata bine ci si filtreaza aerul asorbind dioxid de carbon si eliminand oxigen.

Umiditatea relativa data de problemele de condensatie ce apar atunci cand umiditatea este prea mare. Umiditatea relativa este cantitatea de vapori de apa din aer comparata cu cantitatea pe care aerul o poate tine. Aerul cald poate contine mai multa umezeala decat aerul rece. Asadar, daca aerul rece si cel cald contin aceeasi cantitate de umezeala, aerul cald va avea o umiditate relativa mai scazuta. Sunt doua cauze care pot determina umiditatea relativa sa creasca. Primul caz este atunci cand temperatura scade iar al doilea motiv care determina cresterea umiditatii este umezeala care se adauga aerului.

Suprafetele reci, ca de exemplu ferestrele sau interiorul unui perete creaza puncte reci care reduc cantitatea de umezeala pe care aerul o poate contine si ii cresc umiditatea relativa. Cand se produc vapori de apa care nu ies din casa si acestia contribuie la cresterea umiditatii relative.

Ventilatia inlatura umezeala din casa prin intermediul conductelor, nemaitrcand astfel prin gaurile din pereti, podele sau tavan unde ar putea intalni suprafete mai reci si s-ar putea condensa. O alta modalitate de a preveni umezeala este sa izolati spatiile cu aer rece.

Ar trebui sa se acorde mai multa importanta umiditatii relative deoarece aceasta poate avea efecte secundare nefaste. Indicele de confort termic = este un index care coroboreaza temperatura aerului cu umiditatea relativa (marime fizica egala cu cantitatea de vapori de apa care exista intr-un amestec gazos de aer si apa) pentru a determina o temperatura aparenta - cea resimtita de corpul uman.

b. Confortul vizual

Confortul vizual este obinut prin asigurarea unui iluminat adaptat activitii n cmpul vizual, evitnd contrastele foarte pronunate, mai ales orbirea. Spectrul luminos utilizat trebuie s fie continuu iar temperatura culorii adaptat iluminatului. Iluminatul natural este confortabil n msura n care intensitatea sa poate fi controlat.

c. Confortul acustic

Poate fi asigurat prin evitarea zgomotelor jenante, prin reducerea intensitii acestora la surs sau prin izolare acustic la zgomote aeriene sau de impact. Nivelul de zgomot normat admisibil are valori corelate cu natura activitii care se desfoar ntr-un anumit spaiu (activitate intelectual, odihn, ngrijirea sntii etc.)

3. Strategii i mijloace de realizare a mediului interior sntos i confortabil cu consumuri reduse de energieReducerea consumurilor energetice necesare unui mediu interior sntos i confortabil poate fi obinut prin aplicarea unor msuri pasive, asociate unor consumuri energetice minime, integrate n concepia arhitectural i constructiv a cldirii. De exemplu, instalaiile de ventilare mecanic sau de climatizare, care corect concepute i exploatate ar putea contribui la asigurarea unui mediu sntos i confortabil, se ncadreaz n categoria msurilor active, pe cnd protecia termic sau ventilarea controlat sunt msuri active.

n general, msurile de asigurare a confortului termic cu consumuri reduse, cu anumite excepii, contribuie (sau nu afecteaz) calitatea aerului.

Una din msurile care intervine n satisfacerea ambelor categorii de exigene, n anumite situaii n mod contradictoriu, este ventilarea, care redus sub un anumit nivel , n scopul economisirii energiei, devine insuficient din punct de vedere a calitii aerului sau a riscului de condens.

3.1 Izolarea termic (anvelopare) cladirii

Presupune utilizarea raional n alctuirea anvelopei unei cldiri, a unor materiale ce mpiedic transmiterea cldurii interior-exterior, iarna, exterior-interior, vara.

Materialele folosite n mod curent pentru izolare termic au conductivitate termic i densitate reduse, sunt de natur organic sau anorganic i se prezint sub form de plci, blocuri, saltele etc.

Proprietile lor i domeniile de aplicabilitate sunt n general bine cunoscute, ca i soluiile constructive n a cror alctuire sunt incluse: structuri omogene uoare, structuri stratificate compacte, structuri ventilate, acoperiuri verzi, perei cu izolaie transparent etc.:

Exist ns materiale cu proprieti termice superioare, mai puin cunoscute, n curs de introducere n practica curent:

-- materiale izolante sub form de straturi subiri asociate cu folii reflectante, care au rolul de a reflecta radiaia infraroie i deci de a suprima transferul de cldur prin radiaie;

-- materiale izolante sub vid obinute prin evacuarea aerului dintr-un suport fibros sau celular ambalat intr-o foaie etan; printre acestea nanogelul de siliciu prezint proprieti speciale, fiind mai puin conductiv dect aerul la presiune normal;

Eficiena izolaiei termice presupune continuitatea sa pe ntreaga suprafa a anvelopei. Orice discontinuitate fizic sau geometric genereaz o punte termic caracterizat prin pierderi de cldur suplimentare i risc de condens i inconfort. Aceste puni termice trebuie evitate pe ct posibil sau tratate de o manier corespunztoare atunci cnd nu pot fi evitate.

3.2 Ventilarea

Rolul ventilrii este complex, constnd att n remprosptarea aerului, prin evacuarea aerului interior viciat i nlocuirea cu aer proaspt, ct i n asigurarea confortului, n special n condiii de var. Cerinele de economisire a energiei, precum i neajunsurile de alt ordin legate de ventilarea mecanic i mai ales de condiionarea aerului, au determinat o reorientare spre ventilarea natural controlat, nu numai n cazul locuinelor ci i a cldirilor publice, multietajate.

Ventilarea controlata Cldirile mai vechi sunt ventilate prin scurgerile necontrolate de aer ce au loc la deschiderea ferestrelor i uilor, ceea ce nu este ntotdeauna confortabil i eficient. Pe vreme rece i vntoas, poate intra prea mult aer din exterior, cauznd cureni neplcui i scderea temperaturii interioare (sau creterea costurilor cu cldura suplimentar necesar). Pe de alt parte, toamna sau primvara, nu se asigur uneori suficient aer proapt.

n cazul n care bariera de aer exist i este continu, schimbul necesar de aer se poate realiza pe toat durata anului printr-un sistem controlat de ventilare. Astfel, evacuarea aerului uzat poate fi asigurat prin ventilatoare mici amplasate n buctrii i bi, acolo unde umiditatea este mare. Usctoarele de rufe au de cele mai multe ori conducte de evacuare conectate la exterior.

n cazul cldirilor noi, foarte etane, se recomand o capacitate de ventilare de schimburi de aer pe or. Aceasta nseamn c, numai prin ventilare mecanic, jumtate din volumul de aer al cldirii este nlocuit cu aer exterior n decurs de o or. Volumul de aer schimbat este ns i mai mare, avnd n vedere ca scurgerile necotrolate se aer prin anvelop nu pot fi eliminate practic complet. n cazul cldirilor mai vechi, scurgerile necontrolate de aer rmn semnificative chiar i dup execuia unor lucrri majore de renovare i reabilitare. Ca urmare, capacitatea de ventilare controlat necesar este ceva mai mic. Un indiciu clar de apreciere a necesarului de ventilare suplimentar l constituie nivelul de umiditate i apariia condensului. n general, dac pe ferestrele cu geam dublu apare condens doar n cazul ctorva zile foarte reci, atunci se poate aprecia c nivelul de ventilare al cldirii este satisfctor. O ventilare mai intens poate fi necesar chiar dac umiditatea nu este foarte ridicat, dar exist alte surse de poluare precum fumatul sau alte ndeletniciri (lucru la traforaj, main casnic de esut, etc.) Permeabilizarea (sau etanarea) cldirii la aer

Asigurarea aerului de ardere. O instalaie de ardere cuprinde un dispozitiv ce arde combustibil. Exemple de instalaii de ardere sunt: cuptoare, eminee, sobe cu gaz, sobe cu lemne, boilerele cu gaz pentru ap cald, usctoare cu gaz, toate sunt instalaii cu ardere ce pot intra n dotarea unei cldiri. Aceste instalaii necesit aer* pentru oxidarea elementelor chimice combustibile (C, H2, S) i pentru alimentarea tirajului la coul care evacueaz gazele rezultate din ardere (CO2, CO, H2O, SO2, O2,exces , N2 ). Cldirile mai vechi, neprevzute cu o barier de aer etan, asigur n mod obinuit suficient aer prin fisurile i orificiile existente n anvelop. La cldirile mai etane sau acolo unde exist mai multe instalaii ce necesit aer (ventilatoare, sisteme de evacuare, eminee), este posibil ca circulaia aerului dinspre exterior s fie insuficient, sau chiar inversat. Acest din urm caz pune probleme serioase de sntate i siguran, deoarece inversarea tirajului la co nseamn evacuarea gazelor de ardere nocive la interiorul cldirii. Ca urmare, un bun control al fluxului de aer trebuie s asigure cu precdere condiii optime de funcionare pentru toate instalaiile cu dispozitive de ardere.

3.3 Forma i orientarea.cldirii

Suprafaa de contact ntre cldire i mediul exterior influeneaz att pierderile ct i aporturile de cldur. O suprafa exterioar ct mai mic sporete eficiena termoizolrii, indicele de compactitate fiind unul din parametrii importani n stabilirea indicatorilor energetici.

Suprafeele vitrate corect dimensionate i orientate contribuie la reducerea pierderilor de cldur i valorificarea aporturilor solare

Orientarea judicioas n raport cu vnturile dominante i punctele cardinale este important pentru controlul infiltraiilor de aer i pentru asigurarea unui traseu convenabil de circulaie a aerului pe timpul verii n scopul climatizrii spaiilor

3.4 Ineria termic

Ineria termic - reprezint capacitatea cldirii de a menine o temperatur interioar ct mai apropiat de valoarea medie exterioar n absena unei surse de nclzire sau rcire. Aceasta reflect capacitatea anvelopei i a elementelor de compartimentare de a amortiza i defaza n timp oscilaiile temperaturii exterioare i ale fluxurilor generate de radiaia solar i aporturile.din.utilizare.

3.5 Valorificarea energiei solare

Sistemele pasive de valorificare a energiei solare constnd n spaii de tip ser, perei cu efect de ser, faade solare de diverse tipuri etc., au ptruns n vocabularul de baz al arhitecturii contemporane. Funcionarea lor se bazeaz pe efectul de ser, ineria termic, circulaia aerului prin convecie termic natural. Un nivel de dezvoltare superior l constituie introducerea panourilor fotovoltaice integrate n faade de mare performan.

Valorificarea acestor principii a avut ca rezultat elaborarea unor soluii i sisteme complexe bazate pe cumularea mai multor efecte i integrarea n concepia arhitectural general. Sistemele pasive de valorificare a energiei solare asociate cu sisteme de preluare a cldurii din aerul viciat, de condiionate a aerului prin folosirea unor schimbtoare de cldur sol aer, sau sisteme evaporative de rcire pentru condiii de var conduc la importante economii de energie n cadrul unor cldiri ecologice, cu reale caliti de adaptare la fluctuaiile parametrilor mediului exterior.

Progresele tehnologice n domeniul materialelor i produselor de construcii ofer proiectanilor soluii tehnice complexe, cu eficien ridicat cum sunt: termoizolaiile transparente, geamuri termoizolante cu proprieti optic selective, faade active implicate n ventilarea spaiilor, suprafee fotovoltaice etc.

3.6 Confortul vizual. Reducerea energiei pentru iluminat

Iluminatul dintr-o ncpere trebuie s asigure confortul vizual al persoanelor prin inducerea unor senzaii pozitive n timpul activitii acestora. Pentru realizarea unui sistem de iluminat care s ofere n ncpere un mediu luminos confortabil este necesar s se acorde atenie urmtorilor factori pentru alegerea sursei de lumin. Reducerea cantitii de energie pentru iluminat implic prelungirea duratei de utilizare a luminii de zi, ceea ce se obine n special prin msuri de ordin arhitectural: adoptarea formei i dimensiunilor optime pentru ferestre, evitarea obstrucionrii ferestrelor de ctre copaci, instalaii sau cldiri, colorarea suprafeelor opuse ferestrelor n nuane deschise, reflectorizante, evazarea golului de fereastr spre exterior pentru a mri suprafaa de cer vizibil. Amplasarea n dreptul ferestrelor a unor sisteme anidolice, constituite din oglinzi cu o anumit form i construcie, cu rolul de concentrare i dirijare a fascicolului luminos spre zone mai puin luminate ale ncperii, ntr-o anumit perioad a zilei. In felul acesta se obine o uniformizarea iluminatului i o scurtare a duratei de utilizare a luminii artificiale

Sisteme de eficientizare a iluminatului natural. 3.7 Confortul fonic

Zgomotul este o suprapunere de sunete, avnd frecvene i amplitudini variabile, producnd o senzaie auditiv considerat jenant sau dezagreabil. Arunci cnd intensitatea sa este important, zgomotul are efecte notabile asupra metabolismului i activitii intelectuale. lzolarea fonica este o bariera care se opune propagarii unui sunet, un anumit nivel de presiune, catre un alt loc in care nivelul presiunii sonore este mai scazut . Realizarea montajelor izolante eficace presupune cunoasterea modului de propagare a vibratiilor sonore in constructii. Intre sursa de emisie si urechea observatorului, vibraliile sonore pot urma doua tipuri diferite de trasee rezultind si zgomotul sau sunetul aerian (emis direct in aer) si zgomotul de impact sau socul produs prin contactul mai mult sau mai putin violent intre doua corpuri Izolarea fonica

Principiul izolarii fonice impotriva zgomotelor aeriene consta in realizarea unor

bariere contra variatiilor presiunii sonore, respectiv impotriva deplasarii moleculelor de aer;

in acest scop, elementele separatoare se realizeazd avind in vedere urmitoarele caracteristici:

- etanseitatea la aer;

- greutatea minima necesara pentru a nu fi puse in vibratie de energia undelor sonore:

- frecventa{a proprie a elementelor sa nu coincidi cu aceea a vibratiilor sonore,

evitdndu-se astfel rezonanla, modificarea frecvenlei proprii se poate obtine prin

solicitarea elementelor la eforturi mici de intindere.Etanseitatea la aer a unui element separator se obtine in condiliile in care acesta nuare nici o strapungere. lzolarea fonica contra zgomotelor produse de instalatii. lnstalatiile din cladire pot deveni surse de zgomote, fie datorita partilor mecanice, fie datorita retelelor de conducte sau tubulatura. Pentru asigurarea izolarii, se prevad masuri constructive specifice si anume :

- peretii incintelor in care sunt amplasate diferite instalatii, ca surse de zgomote, trebuie sa asigure un indice de redus sonor de 30 - 35 dB.

- se recomanda folosirea utilajelor silentioase de productie curenta , se prevede un soclu flotant in greutate de cel putin doua ori greutatea utilajului si un amortizor al vibratiilor, realizat dintr-un manson de tabla sau cauciuc .

4. Metodologie de optimizare si evaluare a cldirilor n faza de proiectare prin prisma criteriilor de calitate a mediului interior n raport cu consumul de energie n exploatare4.1 Definirea criteriilor globale de apreciere

Uneori, exist un potenial conflict ntre strategiile de reducere a consumurilor energetice pentru exploatarea cldirilor i realizarea unor cldiri sntoase. De exemplu, un material sau un produs pentru construcii poate determina emisii nesntoase, sau rata ventilrii redus n scopul economisirii energiei, are consecine negative asupra coninutului de poluani din mediul interior. Apare ca absolut necesar nu numai formularea unor criterii care s reflecte ambele aspecte, dar i elaborarea unei metodologii capabile s realizeze un compromis ntre obiectivele referitoare la consumurile energetice i cele privind calitatea mediului. O cas bine izolat este confortabil, silenioas i acumuleaz mai puin praf i polen la interior. Orice activitate de mbuntire menine cldirea ntr-o form mai bun, prelungindu-i durata de via i mrindu-i valoarea. Investiiile contribuie la scar mai mare i la economisirea resurselor primare de energie, precum i la diminuarea polurii mediului prin emisiile de gaze inerente procesului de producere a energiei.

nelegerea modului n care funcioneaz o cldire, att din punctul de vedere al construciei ct i din punctul de vedere al echipamentelor i instalaiilor care o deservesc, este esenial pentru identificarea strategiilor ce trebuiesc adoptate pentru reabilitarea sa energetic. Scopul acestui capitol este acela de a prezenta sumar modul n care o cldire funcioneaz ca un sistem, cu multiple fluxuri i componenete interconectate. Fiecare parte a cldirii este legat de toate celelalte pri, iar orice schimbare produs ntr-un loc are efecte n alt loc. n orice intervenie de reabilitare, forele care se manifest ntr-o cldire trebuiesc meninute n echilibru: sarcina structural, efectele vntului i vremii, fluxurile de umiditate, cldur i aer. De exemplu, adugarea de izolaie termic sau bariere de vapori i aer afecteaz condiiile de umiditate, ventilare i aerul necesar arderii n instalaiile de nclzire.

Strategiile de reabilitare energetic a unei cldiri trebuie s in seama de asigurarea la interior a condiiilor de confort, sntate i siguran pentru toi utilizatorii cldirii. Caracteristicile materialelor de construcie i reabilitare, procedurile de instalatare i tehnicile de construcie sunt n mod normal specificate n coduri i standarde, cu accent pe problemele de sntate i siguran, precum ventilaia i protecia mpotriva incendiilor. Din acest motiv, dac msurile de reabilitare nu pot fi implementate de ctre chiar utilizatorii sau proprietarii cldirii, este recomandat s se apeleze la specialiti. n continuare se prezint cteva aspecte legate de modul n care funcioneaz o cldire, att prin construcia propriu-zis, ct i prin echipamentele i instalaiile din dotare, cu accent pe schimburile energetice i pe posibilitile de economisire.

4.2 Metodologie de optimizare/evaluare a cldirilor n faza de proiectare prin prisma criteriilor de calitate a mediului interior n raport cu consumul de energie n exploatare

In ultimele decenii nu s-a discutat att de mult despre energie i despre preul acesteia. Nimeni nu i-a nchipuit c purttorii fosili de energie vor deveni aa de rapid prea scumpi, c echilibrul valutar va depinde de importurile de petrol i de gaze, c arderea acestora contribuie hotrtor la modificrile climatice i c nlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi att de urgent necesar dar i att de anevoioas din punct de vedere tehnologic i economic. Deocamdat cea mai sigur i mai accesibil form de energie nepoluant este cea economisit (fig. 1).

Fig. 1 Probleme globale ale omenirii, conservarea energiei, cogenerarea i sursele noi curate

Astfel a aprut n construcii ideea conservrii energiei. Iniial ea s-a impus ca o condiie preliminar pentru utilizarea economic a energiei electrice la nclzirea spaiilor i curnd pentru folosirea avantajoas a tuturor celorlalte: solar, eolian, biogaz, geotermal. Apoi a devenit o necesitate impus treptat de costurile foarte mari ale energiei din sursele convenionale dar i ca urmare a faptului c cele noi sunt chiar i mai scumpe, datorit investiiilor, trebuind s fie subvenionate (panouri fotovoltaice, pompe de cldur sau celule de combustibil).

n acest mod, conservarea energiei, la cldiri noi i prin reabilitare termic (mai corect renovare) la cele existente, a devenit o necesitate general acceptat, foarte important i pentru Romnia. Ea introduce o direcie suplimentar obligatorie de preocupri pentru arhiteci i ingineri. Activitatea implic n practic parcurgerea unei foi de drum-( parcursul pasilor) la nivel naional cu puncte obligatorii (fig. 2). Este un circuit continuu care se perfecioneaz treptat dar care se oprete cnd oricare din etapele( 1 ) pina la ( 11) nu este asigurat.

Fig. 2. Etapele parcursului reabilitarii termice a unei cladiri existenteS le considerm pe rnd, dar mai nainte este util s menionm c pe plan european, unde de regul durabilitatea cldirilor este de peste 100 ani, problema adaptrii la modificrile climatice face obiectul unor ample i variate studii / Koen Steemers, CISBAT, 2005 / innd seama de cteva aspecte:

- modificrile vor continua cel puin nc 40...60 ani, timpul necesar ca reducerea consumului de combustibili fosili s nceap a avea efect;

- vor avea loc creteri ale temperaturii vara i scderi iarna, deci accenturi capricioase imprevizibile, caracteristice pentru climatul continental excesiv;

- pe acest fundal i abstracie fcnd de preul crescnd al energiei electrice i al cldurii este necesar ca toate cldirile s se adapteze acestor condiii. se disting trei direcii de aciune: msuri pentru atenuarea modificrilor climatice, msuri pentru adaptarea construciilor i msuri privind educarea comportrii locatarilor. El constat c proiectanilor ar trebui s li se cear ntre altele: mrirea cu 5...10% a sarcinilor din vnt, ploi mai intense, rezistene sporite la radiaii ultraviolete, adncimi sporite de fundare, eficient termic superioar i ventilare natural mbuntit n special pentru a evita utilizarea aparatelor electrice de aer condiionat.

5 Sindromul Cladirii Bolnave Una dintre cele mai importante afectiuni care pot aparea la serviciu este Sindromul Cladirii Bolnave. Diagnosticul a fost pus pentru prima data in Statele Unite, in urma unui studiu efectuat de cercetatorii americani pe un esantion de peste 4.300 de persoane, in 46 de cladiri. Rezultatele studiului au aratat ca peste 80% dintre subiecti prezentau semne ale bolii asociate cu locul de munca. Se manifesta prin dureri de cap, iritatii ale nasului, gatului sau ochilor. In plus, cei afectati au tuse uscata, ameteli sau greata, dificultati de concentrare, oboseala excesiva si sensibilitate la mirosuri. Pielea devine uscata si apar mancarimi ale pielii. Cele mai afectate sunt femeile, avand sensibilitate mai mare la substantele chimice, dar si astmacii si fumatorii

Simptomele, asemanatoare celor gripale (dureri in piept, febra, raceala si dureri de muschi), se estompeaza sau dispar dupa o perioada mai lunga de la parasirea cladirii

Ventilatia inadecvata este unul dintre principalii factori responsabili de aparitia celor doua sindroame. Potrivit aceluiasi studiu, persoanele care lucreaza in cladiri ventilate cu aer conditionat s-au imbolnavit mai des decat cele care folosesc o aerisire naturala sau sisteme mecanice de ventilare.Nici un sistem de ventilatie nu este eficient in a indeparta substantele toxice si cancerigene din fumul de tigara. Timpul prelungit de inhalare, chiar in doze mici, a acestor agenti infectiosi, iritanti, toxici sau alergeni, poate avea efecte similare cu ale unei expuneri indelungate la tutun.

O alta cauza a afectiunilor ar putea fi adezivii, mochetele, tapiteriile si produsele de curatat, considerate surse de contaminare chimica ce pot provoca intoxicatii.

Pe de alta parte, bacteriile sau microorganismele precum acarienii, mucegaiurile si virusurile pot aparea in apa statuta acumulata in conducte si canalizari. Daca tevile sunt prost intretinute, aceasta favorizeaza umezirea tavanelor, mochetelor sau peretilor.

Nici calculatoarele nu sunt inofensive. Acestea genereaza electricitate electrostatica, in timp ce copiatoarele emit ozon.

Si medicii romani au auzit de cele doua afectiuni diagnosticate de specialistii americani, boli aparute din cauza cladirilor cu aer conditionat sau a birourilor tip hala. Consultatiile la medicul alergolog, in ultimii ani, sunt determinate de iritatii ale ochilor, stranut, secretie nazala, mancarimi ale nasului si pielii, raguseala, tuse si oboseala. Pacientii sunt, adesea, tineri ce lucreaza multe ore in cladiri moderne, prost ventilate si amplasate in zone cu trafic intens, dar si copii ce invata in scoli aglomerate si neaerisite. Simptomele sunt, insa, mult mai frecvente la persoanele alergice si la fumatori.

In ultimii ani, s-a tot auzit de asa-numitele "cladiri bolnave". Oamenii care locuiesc sau traiesc in asa-numitele "cladiri bolnave" sufera de stari de somnolenta, iritatii, alergii respiratorii si cutanate, senzatii de disconfort, stari de greata, iritatii ale ochilor si un grad ridicat de stress. In urma numeroaselor studii realizate de catre specialistii in domeniul cercetarii noxelor, s-a determinat ca in ultimii 25 de ani s-a descoperit existenta unui numar de peste 107 factori cancerigeni la locurile de munca si acasa.

Acesti factori au proveniente diferite - spre exemplu, pot aparea din cauza inlocuirii sistemului de aerisire prin ferestre cu cel prin ventilatie artificiala si aer conditionat.

In unele cladiri, nivelul de poluare este atat de ridicat incat acestea au primit numele de "cladiri bolnave", ele fiind un pericol pentru toti cei ce lucreaza sau locuiesc in interiorul lor. Doctorii si specialistii sunt ingrijorati ce efecte pot avea pe o perioada mai lunga asupra persoanelor implicate, avand in vedere faptul ca notiunea de cladiri "moderne" prezinta o crestere rapida pe piata imobiliara.

Cercetarile N.A.S.A. sugereaza introducerea de plante in cadrul acestor medii in care exista elemente nocive omului, stiut fiind faptul ca unele plante cum ar fi Spathiphilium, Dracaena Massangeana, Dracaena marginata, Dracaena Warneczki, Ficus Alii, determina, datorita evapo-transpiratiei si a schimbului de gaze, o purificare a aerului din mediul inconjurator. Implicit, cu ajutorul unei bune aerisiri, se poate realiza o imbunatatire a calitatii aerului si o crestere a concentratiei de oxigen - atat de important pentru viata omului.

In urma acestor informatii, putem trage concluzia ca plantele nu doar ne infrumuseteaza mediul si viata prin diversitatea formelor, a frunzelor si a florilor, dar ne pot salva si viata. Astfel, plantele nu sunt numai obiecte de decor, ci fiinte vii, care pot avea rol chiar de doctor sau de prieten si sunt o prezenta de dorit atat acasa, cat si la serviciu.

Cercetarile sugereaza introducerea de plante in cadrul acestor medii in care exista elemente nocive omului, stiut fiind faptul ca unele plante cum ar fi Spathiphilium, Dracaena Massangeana, Dracaena marginata, Dracaena Warneczki, Ficus Alii, determina, datorita evapo-transpiratiei si a schimbului de gaze, o purificare a aerului din mediul inconjurator. Implicit, cu ajutorul unei bune aerisiri, se poate realiza o imbunatatire a calitatii aerului si o crestere a concentratiei de oxigen - atat de important pentru viata omului.

In urma acestor informatii, putem trage concluzia ca plantele nu doar ne infrumuseteaza mediul si viata prin diversitatea formelor, a frunzelor si a florilor, dar ne pot salva si viata. Astfel, plantele nu sunt numai obiecte de decor, ci fiinte vii, care pot avea rol chiar de doctor sau de prieten si sunt o prezenta de dorit atat acasa, cat si la serviciu. CAPITOLUL 6

6.1 Plantele de interior alunga stresul. Ajutorul verde

Apartamentele, birourile, salile de clasa si alte asemenea spatii inchise unde ne desfasuram activitatile cotidiene nu au, de obicei, influente pozitive asupra sanatatii noastre. Furati de ritmul alert al vietii, nici macar nu bagam de seama ca, de exemplu, starea generala ni se deterioreaza, atunci cand ne petrecem (prea) mult timp intr-un interior.

Sigur ca, odata ce stresul si alte dezechilibre ale organismului au pus stapanire pe noi, deseori ne adresam medicului sau farmacistului, cum suna un binecunoscut slogan. Exista totusi si metode blande care ne ajuta sa iesim din impas, iar plantele de interior reprezinta o solutie excelenta, potrivit multor studii realizate in diferite tari si la care ne vom referi in cele ce urmeaza. Pentru optiunea noastra, putem invoca doar un motiv, simplu dar foarte important: intr-un fel sau altul, oricare individ uman poate si ar trebui sa beneficieze de prietenia plantelor.

6.2 La birou, impotriva problemelor respiratorii

Conform unui studiu realizat in landul german Bavaria s-a stabilit ca plantele plasate in birouri imbunatatesc perceptia angajatilor asupra starii lor de bine, marind factorul de confort din interiorul respectiv. Cercetatorii au instalat plante in 94 de birouri in care lucrau 139 de angajati, unde s-au masurat nivelul de umiditate si cel de luminozitate factori importanti pentru ambele regnuri. De asemenea, la lucratori s-a masurat perceptia lor asupra schimbarii atmosferei in incaperi, ca si asupra starii lor de bine, prin intermediul unor chestionare. S-a luat in calcul totodata problema reducerii zgomotului datorita plantelor si disparitia temerilor ca plantele ar reprezenta o sursa de praf si de germeni pentru mediul interior. Incalzirea centrala sau instalatiile de climatizare pot usca aerul, determinand astfel probleme respiratorii sau iritatii ale pielii. Nivelul optim de umiditate din punct de vedere al confortului este de circa 60%. Rezultatele mentionate demonstreaza ca plantele de interior obisnuite maresc nivelul de umiditate cu 2-5%, oferindu-le ocupantilor o atmosfera mai agreabila. Lucratorii au mai relevat faptul ca mediul creat in birourile cu plante este mai proaspat, face ca persoanele respective sa fie mai putin stresate, ca munca sa para mai umana. La modul general, nivelul calitativ al mediului interior creste.

Plante care purifica aerul ; Ce este "sindromul cladirii bolnave"? Un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii a aratat, inca din 1984, ca aproximativ o treime din cladirile noi sau proaspat renovate prezinta o calitate extrem de scazuta a aerului din interior. De aici vin mai multe efecte ingrijoratoare: dureri de cap, iritatii ale ochilor, nasului sau gatului, piele deshidratata, senzatie de greata, stare de somnolenta, dificultati de concentrare, alergii. Toate aceste simptome au fost reunite sub numele de mai sus. Poate nici nu stii si locuiesti intr-o casa care sufera! Nu trebuie neaparat sa chemi un "doctor de case", ci poti face chiar tu ceva ce sa ajute caminul tau: adu niste plante! Vei obtine o imbunatatire simtitoare a calitatii aerului, iar simptomele "cladirii bolnave" vor disparea - toate, cu ajutorul plantelor. De unde vine raul ?

Studiile recente au demonstrat ca un aport sporit de oxigen creste simtitor performantele creierului. Iti aduci aminte cat de letargica si obosita mental te simti dupa un zbor de cateva ore cu avionul? Cu toate acestea, dupa aterizare nu trebuie decat sa iei o gura de aer proaspat si totul se rezolva. Unele concluzii care vin si din acest fapt arata ca putem imbunatati parametrii aerului dintr-o incapere printr-o metoda foarte simpla: plantele naturale, decorative. "Sindromul cladirii bolnave", de care iti spuneam mai sus, este generat de acumularea de substante poluante, nocive, in aerul din incaperi inchise, nu conteaza daca ele sunt birouri sau spatii de locuit. Aceste substante nocive apar ca emisii din detergenti, vopsele, lacuri si alte materiale de finisare, adezivi.

Inlaturarea efectelor negative ale raditiilor X, respectiv a mirosului produselor chimice - utilizate acolo unde se lucreaza cu acestea, prin introducerea in interioarele respective a plantelor, constituie un alt avantaj pentru angajatii din domeniu. Totusi, subiectul de fata este departe de a fi fost epuizat, astfel ca vom reveni si cu alte informatii utile. Ficusul elimina formaldehida. Este o planta mai dificila: uraste lipsa de lumina, curentii de aer si mutarile din locul favorit. Chlorophytum, numita si planta-paianjen, este foarte eficace: in cateva zile absoarbe 90% din formaldehide si monoxid de carbon. Se inmulteste usor si nu necesita ingrijiri prea multe Dracena actioneaza impotriva unui spectru mare de poluanti. Are nevoie de lumina intensa. Iedera este cea mai buna impotriva fumului de tigara. Poate fi pusa oriunde, dar de preferat nu direct in soare. Aspidistra, o planta verde, de apartament, cu frunze mari, din familia liliaceelor, se mai cheama si "planta de fier"; elimina toxinele provenite de la tigari sau gaz. Este buna pentru camerele intunecate. Sa nu uitam ca formaldehidele, benzenul, amoniacul si tricloretilena sunt implicate in aparitia tulburarilor respiratorii, iritatiilor cutanate, durerilor de cap etc. Aerisirea regulata permite reducerea concentratiei acestor substante, dar nu este o cale sigura sa scapam de problema. Plantele , te ajuta sa faci inca un lucru pentru binele tau. Cel mai mare secret al lor este puterea lor de a transpira, eliberand picaturi fine care captureaza toxinele si reduc cu 20% praful si, automat, concentratia de alergeni, si cu 50 - 60% microbii si bacteriile. Odata cu aerisirea, plantele maresc gradul de umiditate de la 5 la 10%, reducand gradul de disconfort asociat cu aerul uscat. Filodendronul gigant umezeste atmosferele prea uscate si absoarbe poluantii din piesele decorative. Este excelent pentru o camera proaspat varuita sau mobilata. Palmierul, cu gradul sau ridicat de transpiratie, lupta impotriva aerului uscat. Este un aliat impotriva benzenului si a formaldehidei. Toate plantele te vor ajuta, daca le tii in casa, dar exista o lista cu unele care sunt recunoscute a fi purificatoare "specializate" de aer: Areca, Dracaena marginata, Dracaena janet craig, Dracaena warneczki, Dracaena massageana, Philodendron, Sansevieria, Ficus elastica, Ficus alii, iedera (ca plante verzi) si Spatiphyllium, crizantema, Gerbera, Azalea (ca plante cu flori).

Printre cele 10 mari inventii ale omenirii, care s-au impus de-a lungul secolelor prin utilitate maxima si perspective revolutionare in fiecare domeniu in parte, enumeram: curentul electric, telefonul, automobilul, televizorul, calculatorul si internetul. Criteriul esential de selectie l-a reprezentat impactul si implicatiile utilizarii produsului inventat asupra vietii de zi cu zi. Practic la ora actuala nu se poate vorbi de o tehnologie moderna fara vreuna din respectivele inventii. Tehnologiile moderne au insa si un impact negativ asupra sanatatii oamenilor. Ele au schimbat radical modul de viata al omenirii, astfel ca la ora actuala activitatea umana este axata pe munca de birou care este una dintre cele mai stresante, intrucat solicita un efort intelectual sustinut din partea angajatilor. Starea de sanatate este afectata de ergonomia locului de munca: pozitia de lucru data de mobilier, iluminat, asezarea obiectelor pe birou, temperatura, circulatia aerului; tipul muncii prestate; ritmul de lucru; efortul fizic etc. Pentru a evita efectul neofactorilor de risc profesional, este recomandat ca la aceste locuri de munca sa se faca pauze dese, sa se respecte orele de masa si de somn si sa se tina cont de normele de securitate si sanatate in munca.

Efectul negativ al utilizarii automobilului ca principal mijloc de transport la si de la locul de munca se evidentiaza prin aparitia unui stress suplimentar la locul de munca cauzat de traficul tot mai intens , dar si de atmosfera incarcata de smogul produs de gazele de esapament si industriale care se ridica deasupra metropolelor, in special in zilele toride

Indiferent de locul de munca aproape in totalitate utilajele, instalatiile si aparatele utilizate sunt puse in functiune de curentul electric. Principalul pericol pe care il reprezinta curentul electric este fenomenul de electrocutare. In afara pericolului de electrocutare care poate aparea din cauze subiective dar si obiective curentul electric genereaza radiatii electromagnetice, care sunt la fel de periculoase pentru om.

n ultimii ani, munca de birou este din ce n ce mai rspndit, iar influena asupra strii de sntate a acestui tip de activitate este din ce n ce mai mare. Categoria de personal care este cea mai expusa la presiune o reprezinta angajatii care lucreaza in relatiile cu publicul (serviciile din administratia publica, personalul din unitatile bancare, casierii din hipermarketuri, statii de alimentare cu carburanti etc.). In cazul multora dintre aceste categorii

de personal pot aparea si alte cauze care pot determina cresterea efortului fizic, si anume: fluxul clientilor, gradul de aglomeratie, cantitatea si varietatea informatiilor solicitate. Un alt factor important de stres in munca de birou il reprezinta pozitia de lucru (asezat pe scaun ore

intregi), care uneori nu se modifica nici in pauze. Deformrile coloanei, sindromul tunelului carpian , tromboza venoasa sunt cteva dintre neplcerile meseriilor moderne.

Calculatorul si surmenajul in Sindromul Cladirii Bolnave Explozia tehnologica inregistrata in ultimii 30 ani, a condus la raspandirea din ce in ce mai mult a muncii de birou si la inlocuirea muncii preponderent fizice cu munca preponderent psihica. Aceasta schimbare la locul de munca se traduce si prin utilizarea unor noi tehnologii bazate pe utilizarea curentului electric, televizorului, calculatorului, telefonului mobil ,etc., care nu nu numai un ajutor in munca de zi cu zi , , dar constituie si ceea ce putem numi neofactori de risc pentru sanatatea si securitatea muncii. Pentru a evita efectul neofactorilor de risc profesional, este recomandat ca la aceste

locuri de munca sa se faca pauze dese, sa se respecte orele de masa si de odihna ,pauzele si sa se tina cont de normele de securitate si sanatate in munca.Daca locul de munca este amenajat ergonomic, munca de birou nu va afecta sanatatea angajatilor . Aceasta inseamna ca in afara unui mobilier ajustabil la inaltimea si dimensiunile angajatului si un iluminat uniform (lumina nu trebuie sa cada direct pe monitor, pentru ca apar fenomene de stralucire, iar efortul facut de ochi pentru a distinge literele sau imaginile ar fi mult prea mare) sau o temperatura constanta de aproximativ 22 de grade (iarna, este indicat ca la locul de munca sa fie 20-24 de grade Celsius, iar vara 23-26 de grade C). Cele mai multe probleme apar din cauza scaunului de birou inconfortabil. Ca sa nu afecteze coloana vertebrala, scaunul trebuie sa aiba spatarul reglabil atat pe inaltime, cat si ca inclinare. Specialistul in medicina muncii recomanda ca in cazul lucrului la computer, biroul sa aiba in plus suprafata mata (pentru a nu reflecta lumina) si suficient de generoasa pentru monitor, tastatura, mouse, telefon, dosare si alte obiecte de papetarie. De asemenmea monitorul trebuie sa fie drept in fata, la aproape aceeasi inaltime. Ochii trebuie sa priveasca in jos, dar intr-un unghi nu mai mare de 10-20 de grade cu latura superioara a monitorului. Distanta dintre monitor si ochi sa nu fie mai mica de 50 cm., dar nici mai mare de 80 de cm.

Pentru un corp sanatos nu este recomandabil de a sta in aceeasi pozitie mai mult de 20

de minute. Mentinerea aceleiasi pozitii prea mult timp conduce la scaderea elasticitatii in

ligamentele musculare si in tendoanele din jurul coloanei vertebrale. Cu timpul, apar durerile

de spate si de picioare. Pentru a preveni aparitia unor astfel de neplaceri, se recomanda plimbari de minimum cinci minute la fiecare doua ore . In ceea ce priveste utilizarea aparatelor care produc emisiile magnetice i variaii de lumin sunt diverse recomandari facute de medici privind timpul si modalitatea de expunere (televizor, calculator, antene, relee, statii de emisii - receptie), modul de purtare si utilizare (telefon mobil) etc. In plus, dupa fiecare ora petrecuta la calculator, ar trebui luata privirea de la monitor pentru 5 - 10 minute. Utile pot fi si exercitiile de intindere pentru spate, maini sau degete, la fiecare ora ,sau de cite ori se simte nevoia. In SUA s-a realizat o cercetare intre doua grupe de operatori pe calculatorce au fost luate drept tinte, acestora controlandu-li-se mai intai pulsul, presiunea arteriala si conductibilitatea pielii semne fiziologice a caror crestere duce la stabilirea unei mariri a gradului de stres. Rezultatele au aratat ca indicatorii mentionati , aveau o corelatie cu existenta plantelor de birou. In cazul operatorilor care aveau plante in birouri,acestia revin mai rapid la normal. De asemenea, s-a demonstrat inca un fapt important: concentratia imbunatatita a personalului ii permite acestuia sa aduca unele corectii muncii, mai rapid, facandu-l totodata mai productiv cu 12%. S-a lansat astfel ideea absolut justificata ca angajatorii ar trebui sa fie direct interesati de orice mijloace de reducere a stresului.

In Marea Britanie, s-au publicat oficial cifre care demonstreaza ca o persoana din cinci trebuie sa-si ia concediu, din motive de surmenaj. Numai intr-un an (referindu-ne la efecte strict economice) industria britanica a pierdut aproape 7 milioane de zile de lucru echivalentul a peste 7 miliarde lire sterline! din cauza surmenajului ori a unor maladii legate de surmenaj. Diagnosticul Sindromul Cladirii Bolnave. a fost pus pentru prima data in Statele

Unite, dupa un studiu efectuat de cercetatorii americani pe un esantion de peste 4.300 de persoane, in 46 de cladiri. Peste 80% dintre subiecti prezentau semne ale bolii asociate cu

locul de munca. Un alt sindrom care poate aparea la birou se manifesta cu simptome asemanatoare gripei: dureri in piept, febra, raceala si dureri de muschi, alergii, care se estompeaza sau dispar dupa o perioada mai lunga de la parasirea cladirii Secolul al XX - lea . Bibliografie

- Elena Marinescu, Cele mai importante 10 inventii ale omenirii, Romania Libera, 13 Iulie 2008.

Toni Dumitru, Esti stresat? Relaxeaza-te: nu poti scapa! Evenimentul Zilei/ 28 Ianuarie 2007.

Bogdan Munteanu, Electrosmogul, un inamic invizibil al sntii oamenilor Gandul, 13 Iunie 2007.

Nicolae Leahu Poziia incorect la birou, cauza unor boli grave, Adevarul, 14 octombrie 2007.

Mirela Ddcu, Munca la birou ne poate fi fatal, Adevarul, 14 Martie 2007.

Ionela Croitorescu, Cum iti schimba vremea psihicul, Evenimentul Zilei, 23 Ianuarie 2007.

Mirela Ddcu, Bolile provocate de aerul condiionat, Adevarul, Joi 24 iunie 2007.

Ionela Croitorescu, Pericolele de la birou, Evenimentul Zilei, 27 Octombrie 2007.

Anca Simionescu, Inamicii de la birou, Evenimentul Zilei, 25 Septembrie 2006.

Vasile Rus, Risc si securitate industriala, Vol. 1, U.T. Pres, Cluj Napoca, 2006

Alina Anghel, Adevarul/ Lumea modern, asaltat de maladii misterioase, 13 august 2007.

Vasile Rus, Risc si securitate industriala, Vol. 2, U.T. Pres, Cluj Napoca, 2005.

PAGE 2