Transportul produselor petroliere a ajuns sa fie un real factor de luat în calcul în ceea ce priveste poluarea,mai ales cea pe termen lung.  Frecventa evenimentelor cu consecinte poluatoare a crescut vizibil,odata cu cresterea necesitatii produselor petroliere.

Fie ca sunt datorate neglijentei,neatentiei,superficialitatii cu care sunt tratate conditiile ce trebuiesc îndeplinite în cazul transportului produselor petroliere,conditiilor meteo  sau altor factori, aceste accidente tehnice au consecinte  grave,mai ales în ceea ce priveste poluarea pe termen lung.Este afectat atât echilibrul mediului înconjurator dar si sanatatea omului.

Una dintre consecintele cele mai grave datorata accidentelor pe cai navigabile   este poluarea cu hidrocarburi a oceanelor. În prezent hidrocarburile reprezinta întradevar principalii agenti poluanti ai marilor. Fiind rezistente la actiunea bacteriilor,  persista timp îndelungat în regiunile infectate, formând o pelicula superficiala (întrucât au densitatea mai mica decât a apei) care împiedica difuzarea oxigenului în apa. Asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor sunt împiedicate. Ca urmare se îngreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vietii marine, algele si planctonul înceteaza sa prolifereze. Compusii fenolici si aromatici au actiune toxica asupra vietuitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate în organismul animalelor acvatice comestibile, ajung în alimentatia omului.

          Atentia cea mai mare pe plan international este concentrata asupra efectelor poluarii pe termen lung. În principal se urmareste evolutia unor mari închise, ca Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana.

ACCIDENTE ECOLOGICE. EXEMPLIFICARE

          În august 2006,în Filipine,între insulele Panay si Guimaras s-a scufundat petrolierul Solar I. Acesta avea o încarcatura de 1800 de tone,din care 200 tone au ajuns in mare.S-a format o maree neagra de  aproximativ 200 de mile marine.

Tot în august 2006 dar în India ,la 20 km vest de arhipelagul Nicobar, petrolierul Nipon s-a ciocnit de un cargo din Singapore. Efectul asupra mediului marin a fost unul dezastruos, 4500 de tone de petrol fiind deversate în mare.

          La 12 Noiembrie 2007, în Marea Neagra, petrolierul Volga-Neft care transporta peste 4000 de tone de titei, s-a rupt în doua in timpul unei furtuni, în cursul unei escale în portul Kavkaz. Oficialii rusi au relatat despre acest accident  ca fiind un `dezastru ecologic foarte grav`. La cateva ore dupa incidentul petrolierului rusesc, alte 2 cargoboturi care transportau sulf s-au scufundat langa portul Kavkaz. Urmarile acestor accidente sunt dintre cele mai grave, existând riscul depunerii titeiului pe fundul marii si atunci acesta va fi practic imposibil de eliminat , dar exista si problema poluarii cu Sulf a Marii Negre, atât la suprafata apei cât si în regiunea de coasta. Este nevoie de mult timp pentru eliminarea acestei poluari, consecintele  fiind resimtite cel putin 2 ani.

          O mare catastrofa ecologica s-a produs la 12 noiembrie 1999,când petrolierul Erika s-a rupt în doua în apropiere de coasta Britaniei(Franta),având o încarcatura de

aproximativ 30 000 tone de pacura. În 24 de ore s-a scufundat intreg petrolierul. Se estimeaza ca atunci cand s-a rupt, aproximativ 10 000 de tone din încarcatura au fost deversate  în mare. Aceasta poluare a avut, pe langa urmari în ceea ce priveste mediul marin, si consecinte economice grave, mai ales pentru populatia locala a carei principala ocupatie era pescuitul.

          În documentele oficiale se precizeaza ca înca din 1994 au fost vizibile semne ale coroziunii. În iulie 1994 în timpul unei inspectii tehnice au fost semnalate gauri în puntea principala. Nu s-a luat nici o masura si 5 ani mai târziu a avut loc aceasta catastofa ecologica.

La 12 noiembrie 2002 petrolierul Prestige(cu o vechime de 26 de ani), s-a rupt în doua în timpul unei furtuni si s-a scufundat în apropierea coastei de nord a Spaniei. Petrolierul transporta între 60 000 si 70 000 de tone amestec de hidrocarburi mai greu decât apa. Aceasta este cea mai mare catastrofa ecologica din istoria Spaniei, poluarea afectând si o parte din coasta Frantei.

Un dezastru ecologic bine cunoscut este cel al petrolierului Exxon Valdez.Acesta a fost un petrolier care la 24 martie 1989 a naufragiat în Alaska, ducând la varsarea unui volum mare de petrol în apa afectând în mod grav mediul înconjurator. În urma acestui accident Compania de vapoare Exxon si-a schimbat denumirea în `Sea River `iar petolierul Exxon Valdez în Sea River Mediteranean transportând acum petrol prin Oceanul Atlantic. Petrolierul nu mai are voie sa treaca prinPrince William Sound locul unde a naufragiat. Accidentul a avut loc la scurt timp dupa plecare sa de la terminalul tevii de petrol Trans Alaska la 9:12 PM 23 martie 1989. 

În ocean s-a revarsat cam 256.000 barili sau echivalentul a 125 bazine olimpice de înot. Petrolierul transporta cam 1.264.15  barili de petrol.  În comparatie cu alte revarsari  Exxon Valdez a produs unul din cele mai grave accidente din S.U.A., situându-se în lume pe locul 50 în materie de petrol revarsat pentru ca în materie de distrugeri provocate mediului înconjurator este pe primul loc. Timpul scurgerii, izolatul, distanta pe care s-a raspândit, abundenta animalelor salbatice au dus la un dezastru. În urma scurgerii 1300 mile au fost foarte contaminate cu un strat gros de petrol, si moderat(impact foarte evident), 1100 mile au fost usor si foarte usor contaminate. Prin comparatie exista cam 9000 de mile de târm în regiunea scurgerii.

Acoperamântul scurgerii atinge cam 470 mile de la reciful Bligh pâna la un mic sat Chignig din Peninsula Alaska dupa cum se vede si de pe harta urmatoare:

Cea mai complicata operatiune a fost curatirea. A fost nevoie de 4 veri. Nu toate plajele au fost curatate imediat. La curatire au participat 10000 oameni, 1000 de vase si de 100 de avione, helicoptere. Totusi valurile din timpul ierni au avut un rol mai mare în curatire decat cei 10000 de oameni. S-a aplicat principiul `Poluatorul plateste`, Exxon sustinand ca a cheltuit cam 2.1 miliarde $.

S-au folosit mai multe tehnici de curatire:

1.Apa calda: a fost foarte populara pâna s-a descoperit ca acesta ucide microorganismele care erau arse.

2.Apa rece: tratamentul cu aceasta avea nevoie de multi oameni pentru a tine furtunurile.

3.Curatire mecanica: a fost efectuata pe unele plaje cu ajutorul utilajelor grele.

Multe plaje au folosit microorganisme care se hranesc cu hidrocarburi. Tehnica cunoscuta ca   bioremediere a dat rezultate acolo unde stratul de petrol era subtire. S-au folosit si solventi si agenti chimicali. Nici astazi nu se stie câte animale au murit dar se aproximeaza în jurul a 35000 pasari, 1000 pescarusi. Se considera ca multe ramasite au disparut în stratul de petrol.Se estimeaza în jurul a 250000 pasari de mare, 300 foci, 250 vulturi, 22 orci, 1 miliard de icre somon, hering. Astazi continua sa fie afectate animalele. Sunt mai multe moduri în care animalele pot muri: petrolul intra în pene si mor de hipotermie, înghit petrolul ca urmare a curatirii penelor cu ciocul, nu se mai pot împerechea.