Transportul Produselor Petroliere

7/18/2019 Transportul Produselor Petroliere

http://slidepdf.com/reader/full/transportul-produselor-petroliere-56d571a45d54f 1/27

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice

TRANSPORTUL PRODUSELOR PETROLERE

!"#"



$u%rins

Introducere..........................................................................................................................................2

CAPITOLUL I Rolul şi locul transporturilor în economia internaţionala.........................................3

1.1. Consideraţii enerale pri!ind transportul de produse petroliere..................................................3

1.2. "curt istoric al transportului de produse petroliere......................................................................#

1.3. Aspecte teoretice..........................................................................................................................$

1.3.1. Produse petroliere %inite.............................................................................................................$

Capitolul II Asiurarea înc&rc&turii pe parcursul transportului..........................................................'

2.1. (eneralit&ţi..................................................................................................................................'

2.2. Asiurarea în di%erite tipuri de transport......................................................................................)

2.2.1. Poliţa de asiurare a *unurilor pe timpul transportului +Caro,.................................................)

2.2.2. Asiurarea m&r%urilor pe parcursul transportului terestru........................................................1-2.2.3. Asiurarea m&r%urilor pe parcursul transportului maritim........................................................11

2.3. Contractul de asiurare..............................................................................................................12

Capitolul III "isteme de transport ale produselor petroliere.............................................................13

3.1. Transportul pe cale %erat&...........................................................................................................13

3.1.1 Transportul în !aoane cisterne.................................................................................................1#

3.1.2 Transportul în !aoane de m&r%uri............................................................................................1#

3.2. Transportul cu miloace auto.....................................................................................................1/

3.2.1. Transportul produselor petroliere lic0ide.................................................................................1/

3.2.2. Transportul produselor petroliere solide sau am*alate.............................................................1$

3.3. Transportul prin conducte..........................................................................................................1$

3.#. Transportul pe apa......................................................................................................................1'

3./. Analia comparati!& a tipurilor de transport produse petroliere...............................................2-

3./. "tudiu ca Petromidia................................................................................................................21

3./.1. Istoric si e!oluţie......................................................................................................................22

3./.2. Capacitate de prelucrare şi transport........................................................................................23Capitolul I Concluii şi propuneri..................................................................................................2#

#.1. Concluii....................................................................................................................................2#

#.2. Propuneri....................................................................................................................................2/

i*liora%ie.......................................................................................................................................2$



Introducere

Transporturile %ac parte din s%era lar& de acti!it&ţi care în eneral sunt cuprinse îi e4presia

5distri*uţia m&r%urilor5. 6istri*uţia %iic& a m&r%urilor constituie o*iectul transporturilor. Ca

ramur& a producţiei materiale7 transporturile oac& un rol de mare însemn&tate în cadrul economiei

mondiale. 8le continu& procesul de producţie al celorlalte ramuri ale producţiei materiale în s%era

circulaţiei.

Transportul petrolului repreint& o ramur& a acti!itaţii industriale prin care se asiur&

alimentarea cu com*usti*il a di!erşilor consumatori. 6atorit& necesarului tot mai ridicat de

com*usti*ili în !iaţa economic&9industrial& a întreii omeniri7 transportul 0idrocar*urilor %luide are

pentru !iaţa economic& aceeaşi importanţ& pe care o are sistemul circulator pentru oranismul

uman.Ast%el7 am considerat c& transportul produselor petroliere este o tem& interesant& de

a*ordat7 puţin comun& şi comple4&7 dac& ne raport&m la totalitatea modalit&ţilor prin care acesta se

realiea&7 respecti! de la transportul terestru la cel pe ap& şi prin conducte.

O*iecti!ul lucr&rii este de a identi%ica şi analia cel mai a!antaos miloc de transport

intrenaţional al produselor petroliere7 lu:nd în calcul cele mai importante criterii; cost7 siuranţ&7

capacitate7 etc.

6e asemenea ne9am propus s& urm&rim şi pro*leme leate de asiurarea m&r%urilor pe

parcursul transportului şi de contractul de asiurare a%erent acesteia.

<e9am propus s& trat&m su*iectul at:t teoretic7 e4pun:nd c:te!a e%ecte leate de e!oluţia

transporturilor petroliere de9a lunul timpului şi c:te!a miloace de realiare a acestora7 c:t şi

practic7 pe *aa unei analie comparati!e între di%erite tipuri de transport7 precum şi printr9un

studiu de ca destinat întreprinderii Petromidia.

=n %inalul acestei lucr&ri am preciat concluiile şi propunerile ce au rolul de a sintetia

conţinutul lucr&rii şi de a m&ri caracterul personal al acesteia prin e4punerea opiniilor proprii.

CAPITOLUL I Rolul şi locul transporturilor în economiainternaţionala



1.1. Consideraţii generale privind transportul de produse petroliere

6es%aşurarea ritmic& a acti!it&ţii economice7 accelerarea circulaţiei mar%urilor şi

îm*un&t&ţirea calitati!& a întreii acti!it&ţi economico9sociale determin& în mod leic sporirea

rolului transporturilor7 de!oltarea şi optimiarea lor7 creşterea radului de %olosire a miloacelor de transport şi e4tinderea te0noloiilor moderne în aceast& important& ramur& a economiei

mondiale. Repreent:nd sistemul circulator al întreii lumi7 transporturile asiur& le&turile de

producţie pentru toate ramurile economiei mondiale şi di%erite one ale lumii7 circulaţia !alorilor

materiale de la produc&tor la consumator7 satis%&c:nd importante necesit&ţi ale societ&ţii.

Pentru a ilustra importanţa transportului în lumea specialiştilor este demn de amintit

totodata ca în preent7 literatura de specialitate din domeniul petrolului şi aelor acord& o treime

din !olumul s&u pro*lemelor de transport. 6rept consecinţ& a acestor aspecte7 mai mulţi specialişti

din domeniul transporturilor7 precum Traian "*ora7 (0eor0e T&nase7 6umitru >er*an7 L. ul&u7

Oro!eanu Teodor7 6. ?arinescu şi mulţi alţii7 au a*ordat aceast& tem& a transportului de produse

petroliere din di!erse perspecti!e.

O a*ordare mai pro%und& şi am&nunţit& în ceea ce pri!eşte produsele peroliere7 o re&sim şi

în lucrarea domnilor <icolae Ioaneşi şi 6umitru ?arinescu7 a c&rei cuprins include aspecte

re%eritoare la depoitarea şi am*alarea produselor petroliere7 transportul şi estionarea acestora7

precum şi o enumerare a produselor petroliere %inite.

1.2. Scurt istoric al transportului de produse petroliere=n prima perioad& a apariţiei ţeiului7 transportul se %&cea în recipiente de lemn sau în

*urdu%e de piele c&rate pe samari7 de la locul e4trac iei şi p:n& la consumator. C:nd produc ia aț ț

de!enit mai mare7 transportul se asiura prin an uri de p&m:nt sau 0ea*uri de lemn7 iar ș ț

înmaainarea în *atale s&pate în p&m:nt.

Prima sond& producti!& de ţitei s9a s&pat în anul 1'/) de c&tre o%iţerul enist 8d@in L.

6rae la Titus!ille în PensBl!ania. =n anul 1'$/7 "amuel !on "Bel construia prima conduct& de

ţiţei între sonda Oil Cree de l:n& Titus!ille şi cea mai apropiat& staţie de cale %erat&. Aceast&conduct& constituit& din ţe!i de %ier %orat7 înşuru*ate7 cu diametrul de 27 a!ea lunimea de ' m

şi %uncţiona cu dou& staţii de pompare care d&deau o presiune de 1/ at7 reali:ndu9se un de*it de

apro4imati! 1-- tD2# ore. Cu 13 ani mai t:riu7 pe l:n& alte conducte mai scurte7 americanii

construiau7 pe o lunime de mai multe sute de ilometri7 o conduct& de $7 aceasta %iind



considerat& drept prima conduct& american& care corespunde condiţiilor actuale ale unei

maistrale.

=n reiunea petroli%er& de pe malurile Caspicei7 . (. "u0o! construia prima conduct& în

anul 1'E' între ala0ani şi au7 a!:nd lunimea de 1- m şi diametrul de #. =ntre anii 1')E şi

1)-E7 6. I. ?endelee! şi . (. "u0o! construiau prima maistral& au9atum7 pe '/- m şi cudiametrul de 1-7 conduct& care a %ost %olosit& şi pentru transportul lampantului.

=n pri!inţa transportului produselor %inite7 americanii au pompat pentru prima oar& lampant

în anul 1)-1. Apoi7 în anul 1)-' au instalat o conduct& pentru ţiţei pe $-- m între aBonne şi

Pitts*ur7 pe care au repro%ilat9o în anul 1)3- pentru transportul lampantului.

=n ţara noastr& prima conduct& pentru ţiţei s9a construit în urul anului 1)--7 între ?oreni şi

ara (&eni7 trec:nd prin &icoi pe o distanţ& de 3$ m şi cu un diametru de 2. =n anul 1)-E

e4istau /1# m de conduct& din oţel cu diametrul cuprins între 2 şi /7 iar în anul 1)1' lunimea

total& a conductelor pentru ţiţei aunea la 1$-- m7 pentru ca în 1)#- aceasta s& de!in& 2#-- m.

6up& cum reult& din ci%rele de mai sus7 lunimea conductelor a crescut în mod continuu7

corespun&tor cu creşterea producţiei de ţiţei şi a !olumului de produse deri!ate prin ra%inarea

acestuia.

6ac& pentru ţiţei conducta a de!enit încetul cu încetul cel mai economic şi mai r&sp:ndit

miloc de transport7 pentru ae aceasta a %ost soluţia aproape eneral&.

Tre*uie remarcat %aptul c& transportul 0idrocar*urilor %luide în a%ara conductelor s9a

realiat în paralel cu de!oltarea transporturilor rutiere7 %ero!iar şi na!al7 prin %olosireaautocisternelor7 a !aoanelor cistern& care au capacit&ţi p:n& la /- m 3 şi într9o m&sur& mai mare

prin %olosirea tancurilor %lu!iale şi maritime. Acestea din urm& au auns la capacit&ţi %oarte mari7 de

apro4imati! 2/-.--- tone +%iind în perspecti!& construcţia unor tancuri petroliere uriaşe 7 de peste

$--.--- tone,. (aele de asemenea se transport& în a%ara conductelor mai mult în stare lic0id&7

ceea ce corespunde mai *ine cerinţei ca prin capacit&ţi mici de transport s& %ie !e0iculate !olume

mari de ae7 corespun&tor condiţiilor normale de presiune şi temperatur&. "e menţionea&

e4istenţa tancurilor metaniere cum este caul metanierului %rance FGulles erneH prin care se

transport& metan lic0e%iat de la Are@ +Aleria, la Le :!re în Jranţa7 a!:nd o capacitate de

2#.--- m3 (.<.L.1 =n preent7 metanierele au capacit&ţi de /-.--- m3.

=n preent7 în lumea întrea& e4ist& o reţea de conducte principale pentru ţiţei7 produse

petroliere şi ae de 1.#--.--- m7 dintre care apro4imati! #--.--- m se %olosesc pentru

1 (.<.L. este notaţia consacrat& în literature de specialitate pentru aul natural lic0e%iat.



transportul ţiţeiului şi produselor petroliere +ceea ce repreint& un *r:u de 1- conducte paralele

care ar înconura P&m:ntul pe la 8cuador,7 iar 1.---.--- m de conduct pentru transportul aelor.

6e la curerea li*er& pe 0ea*ul de lemn s9a auns la conducta de oţel cu diametrul p:n& la #-

lucr:nd la apro4imati! $- at şi asiur:ndu9se de*ite de peste '-.--- de tone ilnic.

=n preent7 maistralele de ae din ţara noastr& sunt interconectate alc&tuind sistemulnaţional de transport.2

1.3. Aspecte teoreticeColectarea7 transportul şi depoitarea petrolului *rut7 produselor petroliere şi aelor

constituie o acti!itate industrial& de mare importanţ& prin care se asiur& alimentarea cu materie

prim& a ra%in&riilor şi com*inatelor petro9c0imice7 precum şi alimentarea cu com*usti*il a

consumatorilor.

=n acest ansam*lu7 primul loc re!ine acti!it&ţii de transport care7 dac& l&s&m la o parte perioada anterioar& începuturilor de industrialiare a petrolului *rut7 se practic& de ce!a mai mult

de un secol. =n ceea ce pri!eşte transportul aelor7 acesta este c0iar de dat& mai recent&.

Principalul miloc de transport7 at:t pentru 0idrocar*urile lic0ide +petrolul *rut sau produse

petroliere,7 c:t şi pentru ae7 îl repreint& conductele. 6e la începuturile amintite mai sus7 reţeaua

de conducte e4istent& în lume s9a de!oltat continuu7 cu deose*ire în ultimele decenii7 atin:nd

lunimi7 diametre şi capacit&ţi de transport din ce în ce mai mari. =n %elul acesta s9au constituit

sistemele de transport în cadrul c&rora se interea& şi acti!it&ţile de colectare şi pre&tire pentru

transport a 0idrocar*urilor lic0ide sau aoase7 precum şi acelea de depoitare şi de distri*uţie a

acestora la consumatori. =ntr9un ast%el de sistem7 locul central îl ocup& transportul propriu9is7 cu

pro*lemele lui speci%ice care necesit& o e4aminare atent& în !ederea &sirii celor mai *une soluţii

at:t din punct de !edere te0nic7 c:t şi economic.

Transportul prin conducte nu repreint& îns& sinura modalitate posi*il&7 deoarece pot %i

utiliate în acest scop c&ile maritime sau %lu!iale7 c&ile %erate şi şoselele. Aleerea modului de

transport depinde de mai mulţi %actori.

Aceste modalitati de transport !or %i a*ordate pe lar capitolul III al acestei lucrari7

preciand atat a!antaele cats i dea!antaele lor.

2 L.ul&u7 Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului şi gazelor, Ploieşti7 1)E'7 pp. #9'.



1.3.1. Produse petroliere finite

Produsele petroliere pot %i de%inite ca %iind %racţiuni ale ţiţeiurilor o*ţinute ca atare din

procesele de prelucrare în ra%in&rii sau din amestecarea acestor %racţiuni care îndeplinesc condiţiile

calitati!e necesare utili&rii.

<um&rul mare de produse petroliere %a*ricate de ra%in&rii a contri*uit la împ&rţirea acestora

în %amilii sau rupe7 în sortimente şi în tipuri. =n continuare sunt preentate produsele petroliere cu

mare pondere în %a*ricare;

a, enina este reultatul proceselor de prelucrare primar& şi secundar& a ţiţeiuluiK

*, Petrolul com*usti*il pentru tur*oreactoareK

c, ?otorina com*usti*il pentru motoare 6iesel. "e %oloseşte la motoarele auto!e0iculelor

rutiere şi de locomoti!e7 motoarele de na!e şi motoarele staţionareK

d, Com*usti*ilul lic0id pentru u casnic este constituit din %racţiuni de petrol şi de motorin&7

o*ţinute de la distilarea atmos%eric& sau prelucrarea secundar& urmat& de ra%inare.

e, Com*usti*ili lic0ii pentru %ocare3 sunt %olosiţi pentru producerea de c&ldur& şi enerie în

înc&liri centrale şi industriale7 în %urnale şi cuptoare7 în termocentrale etc.

%, Uleiurile minerale comercialiate de ra%in&rii su* di%erite denumiri sau sim*oluri7 sunt

%racţiuni petroliere uleioase reultate ca atare în procesele de prelucrare a ţiţiului sau din

amestecarea acestor %racţiuni7 ast%el înc:t s& se o*ţin& calit&ţile necesare utili&rii.

, aselina este un produs petrolier semisolid şi onctuos la temperatura normal&.

0, Unsorile consistente comercialiate de ra%in&rii sunt dispersii de s&punuri simple saucomple4e în uleiuri minerale.

i, itumul de petrol este %ormat din r&şini şi 0idrocar*uri.

, Para%ina şi cereina sunt produse petroliere constituite din amestecuri de 0idrocar*uri

solide cu temperaturi de topire di%erite7 e4trase din ţiţeiuri para%inoase selecţionate prin

procese te0noloice spec%ice.

, (aele petroliere lic0e%iate sunt produse petroliere constituite din amestecuri de compoiţie

!aria*il& de 0idrocar*uri aoase şi care la temperatura am*iant& sunt lic0e%iate su*

presiune.

3 Com*usti*ilul lic0id uşor este cunoscut şi su* denumirea de Fcom*usti*il de calori%erH7 iar com*usti*ilul lic0id reu7su* denumirea de Fp&cur&H.



l, Cocsul de petrol este un produs petrolier solid o*ţinut prin procesul de cocsare a unor

reiduuri petroliere7 de culoare near& a!:nd un conţinut ridicat de car*on şi o ranulaţie

!aria*il&.#

Capitolul II Asiurarea înc!rc!turii pe parcursul transportului

2.1. GeneralităţiTransporturile internaţionale7 cu toat& de!oltarea ştiinţei7 a te0nicii şi te0noloiei moderne

în domeniul construcţiei miloacelor de transport7 sunt supuse unui rad de periculoitate. Jelul şi

starea te0nic& a milocului de transport7 condiţiile meteoroloice în care acesta îşi des%&şoar&

c&l&toria7 natura şi starea m&r%ii7 ona eora%ic& a des%&şur&rii transportului7 o serie de e!enimente

# <icolae Ioaneşi7 6umitru ?arinescu7 Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere, 8ditura Te0nic&7ucureşti 1)'-7 pp. 11191E-.



social9politice şi alte împreur&ri pot in%luenţa într9o masur& sau alta radul de siuranţ& a m&r%ii şi

a milocului de transport.

=n timpul c&l&toriei7 milocul de transport şi mar%a pot su%eri a!arii ca urmare a %urtunilor7

trasnetelor etc.7 împreur&ri care nu pot %i puse pe seama r&spunderii c&r&uşului sau a altor

persoane. Totodat&7 r&spunerea c&r&uşului7 relementat& prin con!enţii şi contracte7 c0iar atuncic:nd poate %i in!ocat&7 adeseori este limitat& şi nu poate acoperi întreaa pau*& su%erit& de

importator sau e4portator.

6e aceea c&r&uşii şi comercianţii7 înca din perioada de început a de!olt&rii sc0im*ului de

m&r%uri7 au simţit ne!oia e4istenţei unui sistem de protecţie a intereselor materiale7 care s& le

arantee recuperarea daunelor c0iar în caurile în care r&spunderea nu re!ine nim&nui sau permite

numai acoperirea parţial& a daunelor. Un ast%el de sistem este asiurarea de transport7 care de!ine

un element indispensa*il al transporturilor şi comerţului internaţional. =n preent se asiur&

aproape toate m&r%urile de import9e4port transportate cu di%erite miloace de transport7 asiurarea

de!ine o condiţie o*liatorie a însaşi contractului de !anare9cumparare internaţional&/.

2.2. Asigurarea în diferite tipuri de transport

".".1. Poliţa de asiurare a #unurilor pe timpul transportului $Caro%

Prin acest tip de contract de asiurare sunt acoperite *unurile ce %ac o*iectul transportului

pe trasee din interiorul sau e4teriorul unei ţ&ri7 ce se e%ectuea& cu orice miloc de transport +rutier7

%ero!iar7 aerian7 maritim7%lu!ial sau com*inat,.

Clauele asiurarii CAR(O sunt standard internaţionale şi sunt sta*ilite şiDsau modi%icate

de c&tre Institutul de Under@riters din Londra.

84ista dou& tipuri de poliţe de asiurare care se pot propune;

• contracte de asiurare tip open7 a*onament7 pe o perioad& de timp +în eneral un an,K

• contracte pentru un sinur !oia +pe transport,K

=n eneral pentru asiur&rile caro se urmaresc cate!a elemente;

• ?ar%a transportat&K

• ?od de am*alareD sti!uireK

• ?ilocul de transportK

• Traseul de urmatD RutaK

/ Ale4a C.7 Pencea R.7 Transporturi.Expeditii.Asigurari., 8ditura 6idactica si Pedaoica7 ucuresti7 1)'-7 p.1/'



• Perioada asiurat&K

• aloarea asiurat&7 în care se pot include;

• aloarea *unurilor transportate +speci%icata in %actura oriinala,K

• Costul transportului7 prime de asiurare7 ta4e şi comisioane !amale7 c0eltuieli cu

încarcareaD descarcarea7 manipularea7 in masura in care nu sunt incluse in !aloarea %acturiiK

• aloare suplimentar& +ma4imum 1-M din !aloarea *unurilor transportate,7 pentru

acoperirea unor c0eltuieli nepre!&ute7 cu e4cepţia amenilor7 penali&rilor şi a altora

asemanatoare.

Clauele de *aa;

9 Claua ICC C 9 este recomandat& pentru transporturile în interiorul Rom:niei.

9 Claua ICC 9 este recomandat& în special pentru transporturile pe ap&.

9 Claua ICC A 9 all riss acoper& daunele pro!ocate m&r%ii transportate din orice cau& cue4cepţia situaţiilor cuprinse în e4cluderile condiţiilor. 8ste cea mai %olosit& clau& în transportul

internaţional.

Claue suplimentare 9 claua pentru %urt7 a% sau neli!rare +suplimentar& pentru clauele C

şi ,7 claua de ra*oi7 claua de re!e7 claua de depoitare7 etc. sunt condiţii speciale pentru

di%erite tipuri de mar%& transportat&7 miloc de transport7 etc.

".".". Asiurarea m!rfurilor pe parcursul transportului terestruPentru m&r%urile a%late în curs de transport7 prin intermediul di%eritelor milace de transport

terestru7 se pot i!i riscuri în plus %aţ& de cele din depoite7 cladiri şi constructii7 %apt care impune

practicarea unei %orme speci%ice de asiurare %acultati!& şi anume asi&urarea de trans%ort

terestru ' car&o(

"u*iecte ale asiur&rii pot %i7 pe de o parte7 persoane %iice şi uridice care iniţia&

operaţiunile de transport de *unuri +caro,7 iar pe de alt& parte7 societ&ţi de asiurare care au în

porto%oliu asiurarea de transport terestru a m&r%urilor.

O*iectul asiur&rii îl pot constitui *unurile a%late în parcurs de transport7 pe teritoriul unei

ţ&ri7 pe c&ile %erate sau cu !e0icule auto7 ne%iind luate în asiurarea de transport terestru7

urm&toarele *unuri;$

$ Cistelecan L.7 Cistelecan R.7 Asigurări comerciale7 8ditura 6imitrie Cantemir7 T:ru ?ureş7 1))E7 p.2/'



9 *anii7 0:rtiile de !aloare7 documentele7 reistrele7 actele7 manuscrisele7 pietrele scumpe7 o*iectele

din platin&7 aur sau arint7 m&rcile poştale7 colecţii7 ta*louri7 sculpturi şi ţes&turi cu !aloare

artistic&7 ştiinţi%ic& sau istoric&7 lucr&rile de art& din sticl& sau pl&ci de marmur&K

9 *unurile in%lama*ile7 e4ploi*ile sau uşor consuma*ile +%os%or7 ţiţei7 *enin&7 !ar7 tur*&7 %:n7 paie

etc.,9 lic0idele acide.

6esiur7 asemenea *unuri pot %ace o*iectul transportului terestru şi deci se a%l& su*

incidenţa unor riscuri speci%ice7 dar tocmai acest %apt %ace ca7 la cerere7 asiurarea lor s& poat& a!ea

loc7 îns& în *aa unor condiţii speci%ice de asiurare.

unurile preluate de transportator7 pentru a %i transportate7 se pot asiura numai cu

respectarea unor dispoiţii speci%ice7 leale7 pri!ind primirea7 transportul şi eli*erarea acestora.

".".3. Asiurarea m!rfurilor pe parcursul transportului maritim

Asiurarea maritim& constituie o r&mura a asiurarilor de *unuri7 în cadrul c&reia

societ&ţile de asiurare îşi asum& protecţia na!elor maritime şi %lu!iale7 a altor am*arcaţiuni şi

instalaţii utiliate în porturi7 precum şi a înc&rc&turii acestora împotri!a unui comple4 de riscuri.

"e apreciaa ca asiurarea maritima este prima si cea mai !ec0e asiurare de *unuri. =n

condiţiile practic&rii unui intens comerţ pe mare7 naţiunile maritime se %oloseau de o %orm&

incipienta de asiurareK este !or*a de imprumutul maritim +%oenus nauticum,E contractat de

armator si arantat cu na!a sa7 a carei ram*ursare inter!enea doar in caul ca na!a aunea la

destinatie.

Pe masura de!oltarii comertului maritim s9au constituit companii de na!iatie interesate

mai ales in asiurarea na!elor7 in timp ce interesul in asiurarea incarcaturii se %i4eaa mai ales la

proprietarul mar%urilor.

Atunci cand se pune pro*lema asiurarii mar%urilor transportate7 preinta interes conditia

de li!rare +Reulile I<COT8R?",7 inscrisa in contractul de !anare9cumparare internationala.

Cand asiurarea se inc0eie de catre !anator7 in contractul respecti! se !a precia tipul de asiurarein corelatie cu natura mar%urilor7 ona !oiaului maritim si destinatia transportului. Cand asiurarea

se inc0ie de catre cumparator7 !anatorul se !a o*lia prin contract sa noti%ice in timp until

cumparatorului pentru ca acesta sa initiee operatiunea.

E Popescu C.7 ?aco!ei I.7Contractul de asigurare, 8ditura Gunimea7 Iasi7 1)'27 p. 1-



In timpul transportului maritim7 incarcatura7 mar%a care %ac o*iectul transportului maritim

pot su%eri anumite pierderi sau !atamari7 repreentand riscurile din asiurarea mar%urilor7

cunoscute su* denumirea enerica de a!arie.

Prin a!arie se intelee o pau*a materiala7 o !atamare a o*iectului asiurat7 o deradare7

indi%erent de marimea si caua eneratoare.In %unctie de natura o*iectului asiurat7 de intensitatea actiunii riscurilor si de interesele pe

care el a%ecteaa7 a!arile pot %i K totale7 partiale sau particulare si comune.

2.3. Contractul de asigurare6ocumentul care %ace do!ada asiurarii si in care7 ca reula enerala7 se incorporeaa

contractul de asiurarea se numeste polita de asiurare.'

In polita se mentionaa denumirea partilor contractante7 precum si a persoanelor imputernicite sa *ene%iciee de despau*iri7 se descrie amanuntit o*iectul asiurat si calatoria

asiurata7 se precieaa suma asiurata7 conditia de asiurare7 marimea primelor de asiurare etc.

Polita este de %apt un document unilateral7 eli*erat de asiurator ca do!ada a contractului de

asiurare dea inc0eiat. Acesta din urma intra in !ioare in momentul acceptarii de catre asiurator

a cererii de asiuratorului7 iar acceptarea precede adesea eli*erarea politei.

Ca atare7 polita con%irma preenta si conditiile contractului de asiurareK do!edeste plata

primei de asiurareK preenta ei este necesara pentru incasarea despau*irii. 6reptul de a primi

despau*irea il are persoana care detine interesul asiura*il. Acesta poate %i primul cumparator sau

daca acesta a re!andut mar%a urmatorul cumparator s.a.m.d. in acesta ca7 polita tre*uie

andosata de cel care re!inde mar%a.

6esi partile sunt li*ere sa contractee asa cum intele de cu!iinta7 pe principalele piete

comerciale s9au %ormat cu timpul contracte tip care contin conditiile enerale in care se poate

inc0eia asiurarea. Prin %orta impreurarilor unele dintre ele au de!enit internationale.

84istenta unor asemena polite tip pentru di!erse cateorii de asiurare a usurat atat munca

asiuratorilor cat si a *roerilor de asiurare7 ele uraman a %i doar completate si e!ental modi%icate

de la ca la ca.

' Ale4a C.7 Pencea R.7 Transporturi.Expeditii.Asigurari., 8ditura 6idactica si Pedaoica7 ucuresti7 1)'-7 p.1$$



Capitolul III &isteme de transport ale produselor petroliere

3.1. Transportul pe cale ferată6e!oltarea economico9social& ec0ili*rat& a tuturor udeţelor ţ&rii7 moderniarea şi

mecaniarea complet& a lucr&rilor aricole7 concentrarea întreprind&rilor pe plat%orme industriale7

construirea a numeroase locuinţe7 sistematiarea oraşelor şi satelor7 precum şi creşterea în ritmrapid a miloacelor de transport auto7 determin& at:t un consum sporit de prosude petroliere7 c:t şi

oraniarea7 dotarea şi e%ectuarea transportului acestora în *une condiţii pe calea %erat&.

Transportul pe calea %erat& o%er& unele avanta)e şi de*avanta)e7 ast%el;

A!antae;



9 produsele petroliere se transport& pe distanţe mari direct de la ra%in&rii la *ene%iciari7 %&r&

trans*ordare sau depoitare intermediar& +de e4emplu la consumatorii situaţi pe plat%ormele

industriale7 consumatorii racordaţi la maistralele de cale %erat& etc.,K

9 depoitele FP8COH sunt asiurate în permanenţ& cu produse petroliere7 pentru a %i

distri*uite prin staţiile proprii de des%acere şi prin li!r&ri cu auto!e0iculele sau alte miloacede transport la consumatori7 inclusi! populaţieiK

9 transportul se e4ecut& rapid în orice anotimp al anuluiK

9 transportul produselor supuse calculelor de optimiare se asiur& cu c0eltuieli minime.

6ea!antae;

9 datorit& capacit&ţii reduse a cisternelor şi a incompati*ilit&ţii înc&rc&rii de produse di%erite

în aceeaşi cistern&7 %&r& operaţii speciale de pre&tiri preala*ile7 impune utiliarea unui parc

mare de !aoane cistern&7 care ridic& preţul de costK

9 e4istenţa de rampe de înc&rcare şi desc&rcare special amenaateK

9 pierderi relati! importante de produse la înc&rcare şi în timpul transportuluiK

9 returnarea cisternelor oale la ra%in&rii sau depoitelor de înc&rcare m&reşte preţul de cost.

3.1.1 Transportul în 'aoane cisterne

aonul cistern& repreint& un recipient metalic cilindric7 montat oriontal pe *o0iurile

unui !aon de cale %erat& cu dou& sau patru osii.

Creşterea cererilor din partea di%eritelor industrii pentru transportul unei mari !ariet&ţi de

produse lic0ide şi lic0e%iate a determinat şi o de!oltare rapid& în construcţia cisternelor. Ast%el7 s9

au realiat cisterne din oţeluri speciale7 c&ptuşite în interior cu di%erite materiale reistente la

acţiunea corosi!& a produselor transportate7 pre!&ute cu sisteme de înc&lire sau iolare termic&7

cu ec0ipamente de cur&ţare7 aparate de m&sur& şi control etc.

=n scopul distinerii cisternelor de c&tre personalul care lucrea& în staţiile de cale %erat&sau

la rampele de înc&rcare9desc&rcare7 acestea sunt şa*lonate cu litere7 înscrise într9un p&trat7

corespun&tor produsului sau rupelor de produse de transportat. Pentru produsele nere +ţiţei7

p&cur&7 com*usti*il de calori%er,7 cisternele au şa*lonate litera F<H7 pentru motorine se utiliea&litera F?H7 iar litera FAH pentru produse al*e.

Cisternele !aoanelor pentru transportul aelor lic0e%iate se !opsesc cu *ron de aluminiu

şi se şa*lonea& cu denumirea produsului ce se transport&7 precum şi cu un triun0i de culoare

roşie7 în interiorul c&ruia se înscrie menţiunea FA nu se tamponaH.



3.1." Transportul în 'aoane de m!rfuri

6intre produsele care se preint& în stare solid& sau semisolid& şi se transport& în !rac sau

am*alate7 în !aoane pe calea %erat&7 %ac parte; cocsul de petrol7 cocsul de udroane7 para%ina7

cereina7 ceara de petrolatum7 unele sortimente de *itum7 unsorile consistente şi !aselinele. =n

a%ara acestor produse7 se mai transport& şi produse lic0ide am*alate în *utoaie7 *idoane şi *utelii ca

de e4emplu acii na%tenici7 acii şi leşii creilice etc.

Produsele sus9menţionate se transport& în !aoane de mar%& descoperite sau acoperite. )

3.2. Transportul cu mijloace autoTransportul de produse petroliere cu miloace auto cunoaşte o de!oltare permanent&7

determinat& de urm&torii %actori principali;

9 necesitatea aliment&rii permanente a depoitelor consumatorilor + r&sp:ndite pe între

teritoriul unei ţ&ri, cu car*uranţi şi lu*ri%ianţiK9 necesitatea apro!iion&rii staţiilor7 situate pe raa de acti!itate a depoitelor de des%acere

NP8COH7 cu car*uranţi şi lu*ri%ianţiK

9 de!otarea şi oraniarea teritorial& a transportului de m&r%uriK

9 de!oltarea şi e4tinderea transportului ur*an şi interur*an de c&l&toriK

9 de!oltarea intensi!7 moderniarea şi mecaniarea lucr&rilor de aricultur&K

9 acti!itatea intens& de pe şantierele de construcţii şi montaK

9 creşterea radului de con%ort în locuinţeK

9 di!ersi%icarea sortimentelor de com*usti*ili7 car*uranţi şi lu*ri%ianţi şi solicitarea acestora

în cantit&ţi mai mici.

Transportul cu miloace auto preint& c:te!a avanta)e importante7 printre care se menţionea&;

9 auto!e0iculul rutier are accesi*ilitate total&7 asiur:nd le&tura direct& între %urnior şi

consumatori7 în toate localit&ţile7 utili:nd c0iar drumurile mai puţin amenaateK

9 transportul auto e%ectu:ndu9se la inter!ale de timp mai scurte7 nu sunt necesare capacit&ţi

mari de depoitare la consumatoriK

9 operaţiile de înc&rcare9desc&rcare se e4ecut& rapid şi in%luenţea& poiti! indicatoriite0nico9economici ai transportuluiK

9 posi*ilitatea transport&rii simultane7 în cisterne compartimentate a mai multor produse la

unul sau mai mulţi consumatori.

) <icolae Ioaneşi7 6umitru ?arinescu7 Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere, 8ditura Te0nic&7ucureşti 1)'-7 pp. 21)922).



3.".1. Transportul produselor petroliere lic(ide

?iloacele de *a& utiliate la transportul auto pentru produsele lic0ide sunt autocisternele

şi autotrenul cistern&.

=n scopul reali&rii transportului mai multor produse7 cisterna se compartimentea&. Pentru

pre!enirea şocurilor 0idraulice7 în interiorul compartimentelor sunt pre!&ute sp&r&toare de

!aluri.

Autotrenul cistern& a reultat ca o necesitate pentru transportarea unot cantit&ţi mari +1'

---92- --- L, de produse petroliere lic0ide. =n cistern& pot %i transportate simultan cinci produse

sau sortimente di%erite7 cu condiţia s& nu %ie dep&şit& înc&rc&tura util& nominal&.

3.".". Transportul produselor petroliere solide sau am#alate

Produse petroliere în stare solid&7 am*alate sau în !rac7 ca; para%ina7 cereina7 unele

sortimente de *itum +*locuri,7 cocs de petrol7 cocs de udroane etc.7 se transport& în autocamioanede m&r%uri. 6e asemenea7 în autocamioane se transport& şi produse lic0ide am*alate în *utoaie7

*idoane7 *utelii7 damiene etc.7 ca de e4emplu unsorile şi !aselinele7 uleiurile minerale etc.

(aele petroliere lic0e%iate îm*uteliate se transport& la depoite7 centre de des%acere sau la

domiciliul consumatorilor cu auto!e0icule special amenaate.

=n %uncţie de natura produselor de transportat7 %elul am*alaelor7 distanţe7 condiţii climatice7

tipul miloacelor mecaniate de înc&rcare9desc&rcare7 se %olosesc şi auto!e0icule cu o

suprastructur& corespun&toare +camioane cu cutie %i4&7 de tip plat%orm& sau lad&,.1-

3.3. Transportul prin conducteTransportul prin conducte are o lar& utiliare7 at:t pentru lic0ide7 c:t şi pentru ae.

Transportul unor lic0ide sau ae se poate e%ectua at:t prin conducte7 c:t şi cu miloace de

transport ca auto!e0icule7 cale %erat&7 na!e. 6intre lic0ide7 transportul ţiţeiului şi al produselor

petroliere interesea& în mod deose*it7 pentru a putea %ace o comparaţie şi alee de la ca la ca

milocul de transport cel mai e%icient.

Transportul prin conducte are urm&toarele avanta)e importante;

9 continuitatea transportului pomparea prin conducte se poate %ace continuu7 ea ne%iind

condiţionat& de %actorii meteoroloiciK

9 nu e4ist& curse oale şi nu se deplasea& reutate moart&7 spre deose*ire de celelalte

sisteme de transportK

1- <icolae Ioaneşi7 6umitru ?arinescu7 Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere, 8ditura Te0nic&7ucureşti 1)'-7 pp. 23)92#'.



9 simplitatea construcţiei şi a miloacelor %olositeK

9 li!rarea prompt& a produsului conducta r&m:n:nd plin&7 la reluarea pomp&rii la un cap&t

al conductei7 la cel&lalt cap&t produsul începe s& cur& imediatK

9 posi*ilit&ţile lari de mecaniare şi automatiare7 ceea ce determin& o înalt& producti!itate

a munciiK9 scurtarea distanţei de transport7 condiţiile de amenaare a traseului %iind mult mai simple

dec:t pentru calea %erat& sau drumuri. Coe%icientul de nelinearitate a traseului %iind de

o*icei %oarte mic7 în ur de 1.-/91.17 traseul conductelor este de asemenea mult mai scurt

dec&t cel al r:urilor şi canalelor na!ia*ileK

9 reducerea considera*il& a pierderilor de mar%&7 transportul %iind complet etanş7 iar

trans!a&rile complet eliminateK

9 siuranţa transportuluiK

9 consumul redus de enerie necesar e%ectu&rii transportului.

A!antaele enumerate mai sus au determinat o de!oltare spectaculoas& a transportului prin

conducte în ultimii #-9#/ de ani7 o dat& cu creşterea accelerat& a consumului de 0idrocar*uri.

"istemul de transport prin conducte este constituit din dou& elemente principale; traseul de

conducte şi staţiile de pompare. "taţiile de pompare au rolul de a crea presiunea necesar& pentru

în!inerea resistenţei opuse curerii datorit& %rec&rii lic0idului de pereţii interni ai conductei şi

datorit& di%erenţei de ni!el7 dac& punctul de plecare se a%l& la o cot& su* cea a punctului de sosire.11

Conductele pentru transportul produselor petroliere pot %i di%erenţiate dup& mai multecriterii7 ast%el12;

a, 6up& natura %luidului pompat

9 conducte de ţiţeiK

9 conducte de produse petroliere al*eK

9 conducte de a petrolier lic0e%iatK

9 conducte de uleiuri mineraleK

9 conducte de produse petroliere nereK

9 conducte de ae etc.

*, 6up& poiţia de monta;

9 conducte su*teraneK

11 (0eor0e Tur*uţ7 Sisteme de transport 7 8ditura Te0nic&7 ucureşti 1)E'7 pp. 2$E92$'.12 <icolae Ioaneşi7 6umitru ?arinescu 7 Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere, 8dituraTe0nic&7 ucureşti 1)'-7 p. 2/392/#.



9 conducte aerieneK

9 conducte pe solK

9 conducte su* ap&.

c, 6up& temperatura %luidului pompat7 e4ist&;

9 conducte pentru %luide calde +p&cur&7 *itum cald sau ţiţeiuri înc&lite,K9 conducte pentru %luide reci +*enine7 petroluri7 motorine etc.,.

d, 6up& locul de amplasare şi rolul %uncţional7 conductele se di%erenţia&;

9 conducte au4iliareK

9 conducte localeK

9 conducte principaleK

9 conducte maistrale.

una %uncţionare a unei conducte maistrale depinde de modul în care se %ace colectarea

produselor prin conductele de le&tur&. Acestea tre*uie s& asiure un %lu4 continuu de !e0iculare a

produselor. Uneori7 *una %uncţionare mai poate %i asiurat& prin utiliarea pompelor centri%ue7

care e4clud necesitatea %olosirii reer!oarelor intermediare de uni%ormiare7 produsele %iind

!e0iculate din pomp& în pomp&. Acest sistem de lucru se recomand& c:nd se pompea& un sinur

produs petrolier.

Transportul produselor petroliere prin conducte principale7 tre*uie s& se %ac& pe *aa unui

proram care la punctul %inal al conductei s& completee cu m&surarea şi înreistrarea precis& a

cantit&ţilor pompate7 *una p&strare a stocurilor şi asiurarea distri*uirii prin dispoiti!e dee!acuare *ine întreţinute.13

3.. Transportul pe apă

Transportul maritim asiur& derularea a circa E/ 9 '-M din totalul tra%icului mondial de

m&r%uri. 8conomia şi relaţiile economice e4terne ale maorit&ţii ţ&rilor lumii se *aea& îndeose*i

pe transportul maritim.

$aracteristici ale transportului pe ap&;

9 are o capacitate relati! mare7 în %uncţie de disponi*ilul unei %lote cu !ase corespun&toare7

asiur:nd un preţ de cost %oarte redusK

9 nu poate asiura transportul %luidelor pe toat& lunimea traseului7 reclam:nd com*inarea la

e4tremit&ţi cu transport %ero!iar sau cel pe conduct&K

13 L.ul&u7 Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului şi gazelor, Ploieşti7 1)E'7 pp. 12913.



9 distanţa pe care are loc transportul7 datorit& con%iuraţiei naturale a c&ilor de comunicaţie7 pe

ap& poate %i mult mai mare %aţ& de distanţa în linie dreapt& dintre punctele %inal şi terminal

+care poate %i realiat& cu conducta,K

9 în reiunile cu clim& continental&7 transportul pe ap& are un caracter seonier %iind întrerupt

iarna pe un inter!al de timp uneori îndelunat7 datorit& în0eţului. Aceast& situaţie reclam&crearea unor parcuri mari de reer!oare la am*ele e4tremit&ţi ale traseului pentru

înmaainare pe timp de în0eţ c:t şi pentru crearea de stocuri la punctul de sosire în scopul

de a asiura ne!oile industriale din reiunea alimentat&.1#

Prin caracteristicile lor te0nice7 na!ele comerciale tre*uie s& corespund& naturii m&r%urilor pe

care le transport& şi aşe&rii eora%ice a porturilor de înc&rcare şi desc&rcare7 respecti! %lu4urilor

comerciale care se %ormea& între acestea.

Structura +lotelor comerciale ale di%eritelor ţari7 îndeose*i ţ&ri de!oltate7 cu economie de

piaţa7 cuprinde cinci cateorii de na!e şi anume;

a, na!e tanc +taners, pentru transportul m&r%urilor lic0ideK

*, na!e specialiate pentru transportul m&r%urilor solide +drB caro !essels,K

c, na!e com*inate +com*ined carriers,7 care pot transporta concomitent m&r%uri solide şi lic0ideK

d, na!e speciale

e, na!e au4iliare.

?aoritatea co!:rşitoare a na!elor tanc o %ormea& tancurile petroliere. Acestea sunt na!ede mare capacitate +între 2---- 9 $---- td@ cele care transport& produse ra%inate din ţiţei 9

produse al*e şi cele care transport& produse nere 9 ţiţei7 pacur& etc.7 cu tonae cuprinse între

1-- --- 9 #-- --- td@ şi c0iar mai mult,7 cu o sinur& punte şi cu sala maşinilor la pupa.

iţeiul sau produsele petroliere sunt transportate în tancuri amenaate de reula în seturi de

c:te trei7 de la *a*ord la tri*ord7 dincolo de sala maşinilor7 spre pro!&.

<a!ele tanc sunt ec0ipate cu miloace şi instalaţii de pa& contra incendiilor7 iar în porturi

încarc& şi descarc& în terminale iolate de sectoarele a%ectate altor mar%uri.

<a!ele tanc au o structur& celular& %oarte reistent&7 iar tancurile nu sunt încarcate

niciodata p:n& la re%u7 deoarece o reer!& de capacitate7 numit& ula7 este necesar& întotdeauna

pentru dilatarea m&r%ii.

1# L.ul&u7 Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului şi gazelor, Ploieşti7 1)E'7 pp. '9).



=nc&rcarea tancurilor se %ace de reul& prin pompare din terminal7 sau su* impulsul %orţei

de ra!itaţie7 dac& reer!oarele din port sunt situate la o înalţime corespunatoare.

Pe puntea na!ei este amplasat un sistem de conducte7 diriat prin !ane +ro*ineţi, de mare

capacitate7 care permite %ormarea de circuite pentru %iecare tanc în parte7 ast%el c& na!a poate

încarca simultan sorturi di%erite de ţiţei sau produse petroliere.6esc&rcarea se %ace cu autorul sistemului de pompare al na!ei7 care poate %i autat de

sistemul de pompe al portului. Un tanc petrolier de $---- td@ descarc& în medie /--- tone de ţiţei

sau produse petroliere pe or&.

6e reul&7 tancurile sunt dotate cu serpentine prin care circul& un aent termic pentru

%luidiarea %ractiilor rele de petrol7 în scopul creşterii producti!it&ţii la desc&rcare1/.

3.!. Anali"a comparativă a tipurilor de transport produse petroliere

Ta*el nr.1 NTa*el comparati! a tipurilor de transportH

$riteriiTrans%ortul %e

calea +erata

Trans%ortul cu

mi)loace auto

Trans%ortul

%rin conducte

Trans%ortul %e

a%,

$a%acitate $ost Tim%

Si&uranţ, $ontinuitatea

Un plus7 FH7 repreint& cea mai sc&ut& !aloare a criteriului a*ordat7 iar patru plusuri7 F H7 cea mai ridicat& !aloareK ast%el7 pe *aa ta*elului de mai sus s9au %&cut urm&toarele

preci&ri;

9 Transportul pe calea %erat& are o capacitate mai redus& %aţ& de transportul pe ap& sau pe

conduct&7 îns& are o capacitate mai mare %aţ& de cel autoK

9 Anali:nd costul o*ser!&m c& cel mai ridicat cost îl are transportul rutier7 urmat de cel pe

calea %erat&7 transportul prin conducte situ:ndu9se între acesta din urm& şi cel pe ap&K

transportul pe ap& a!:nd costurile cele mai miciK

9 Transportul cu autocisterne are o capacitate %oarte redus& şi cost %oarte ridicatK

9 Transportul prin conducte are o capacitate %oarte mare7 iar cost se situea& între cel al

transportului pe ap& şi cel %ero!iar.

1/ 0ttp;DD@@@.pre%eratele.comDdocsDeconomieD12Dtransportul999mariti2-.p0p



9 =n ceea ce pri!eşte transportul pe calea %erat&7 distanţa pe care o parcure %luidul

transportat este mai mare dec:t distanţa în linie dreapt& care se poate realia cu conducta7

timpul în care aune cel pe conduct& la destinaţie %iind cel mai scurt7 urmat de cel a%erent

transportului rutier şi cel al transportului pe ap&K

9 Cel mai siur miloc de transport al produselor petroliere este cel prin conducte7 urmat decel pe ap& şi cel rutier7 transportul pe calea %erat& reult:nd a %i cel mai nesiur din cele

amintite.

9 Transportul pe calea %erat& ca şi transportul pe ap&7 dar în proporţii mult mai reduse7

tre*uie com*inat la e4tremit&ţi cu transportul prin conduct&7 acestea nea!and ca a!anta

continuitatea7 transportul prin conducte %iind cel care o%er& a!antaul continuitaţii7 urmat

totodat& de transportul rutier.

=n concluie7 dintre toate sistemele de transport a 0idrocar*urilor %luide7 conducta s9

a do!edit milocul cel mai r&sp:ndit7 el %iind mai economic7 cu o siuranţ& mare în e4ploatare7 cu

un !olum redus de pierderi şi cu posi*ilitatea cea mai mare de asiurare a continuit&ţii

transportului.

3.!. Studiu ca" #etromidiaPetromidia este un comple4 industrial din oraşul <&!odari +udeţul Constanţa,7 %ormat în

principal dintr9o ra%in&rie şi o uin& petroc0imic&7 %olosind te0noloiile companiilor UOP7 ?itsui7

"nam Proetti7 eat Researc0 etc. Capacitatea sa ma4im& de prelucrare a ţiţeiului este de #7'

milioane de toneDan.

Aceasta a %ost numita NRa%in&ria Anului în 8uropa Central& şi de 8stH +2--3, 9 titlul acordat

de Asociaţia ?ondial& a Ra%inorilor +Qorld Re%inin Association,7 ca o recunoaştere a succesului

procesului de restructurare şi de moderniare

Ci%ra de a%aceri a companiei în anul 2--/ a %ost de 271/ miliarde U"67 iar pro%itul net din

acelasi an s9a ridicat la E37' milioane U"6.

3.).1. Istoric si e'oluţie

=n anul 1)E/7 a %ost în%iinţat Com*inatul Petroc0imic ?idia <&!odari pe o plat%orm& de

#'- 0ectare. Proiectarea şi construcţia sa a a!ut loc între anii 1)E/91)EE7 pe *aa te0noloiilor

rom:neşti per%ormante de ra%inare şi a unor licenţe str&ine. =n perioada 1)E)1))$ au %ost puse în

%uncţiune urmatoarele instalaţii de producţie; prima instalaţie 6A +1)E),7 instalaţia de re%ormare



catalitic& +1)'1,7 instalaţia de cracare catalitic& +1)'#,7 instalaţia de cocsare +1)'/, şi instalaţia

?T8 +1))$,.

=n anul 1))17 Com*inatul Petroc0imic ?idia <&!odari se trans%orm& în societate

comercial& pe acţiuni prin preluarea interal& a patrimoniului !ec0iului com*inat. <oua societate

purt:nd denumirea de "C Petromidia ".A.7 era constituit& în temeiul ( 11E$D1))-7 emise în *aaLeii 1/D1))- pri!ind reoraniarea unit&ţilor economice de stat în reii autonome şi societ&ţi

comerciale.

"tatul a derulat 3 proceduri de pri!atiare a ra%in&riei în perioada 1))E92---. Prima

procedur& s9a des%&şurat în anul 1))E c:nd s9au purtat neocieri cu 6ae@oo (lencore şi cu

Petromidia "UA +repreentant& a Qindmill,. =n perioada iulie 1))'9ianuarie 1)))7 s9a purtat o

nou& serie de neocieri %inaliate cu înc0eierea unui contract de !:nare9cump&rare pentru

$/7323M din acţiuni cu in!estitorul turc AmaBa7 la un preţ de 1-71-E U"6 pe acţiune. Pe %ondul

unor neînţeleeri dintre in!estitor şi statul rom:n cu pri!ire la o%erirea de %acilit&ţi suplimentare

%aţ& de cele pre!&ute în contract7 pri!atiarea a %ost anulat&.

La data de 31 octom*rie 2---7 Jondul Propriet&ţii de "tat +JP", a !:ndut c&tre Rompetrol

(roup Rotterdam +deţinut de 6inu Patriciu, un pac0et de $)7))1M din acţiunile Ra%in&riei

Petromidia pentru suma de /-7/1E milioane dolari7 ec0i!alentul a 2 dolari pe acţiune. aloarea

tranacţiei s9a ridicat la $1/ milioane de dolari7 pe l:n& suma pl&tit& pentru acţiuni7 Rompetrol

ana:ndu9se s& in!esteasc&7 în urm&torii cinci ani7 2-/ milioane dolari în moderniarea

instalaţiilor te0noloice ale ra%in&riei şi în repornirea sectorului petroc0imic7 precum şi alte 2- demilioane de dolari în protecţia mediului. 6e asemenea7 Rompetrol s9a anaat s& preia şi datoriile

Petromidia7 care se ridicau la acel moment la o ci%r& de 3#- milioane dolari7 um&tate +1$)

milioane, repreent:nd o*liaţii restante la *uetul de stat şi cealalt& um&tate +1E1 milioane,

datorii c&tre *&nci în urma importurilor de ţiţei din anii precedenţi.

6up& preluarea ra%in&riei de c&tre (rupul Rompetrol7 în *aa 0ot&r:rii A(A din 2$

%e*ruarie 2--1 şi a Actului adiţional nr. 21 la Actul constituti! al societ&ţii7 ra%in&ria şi9a sc0im*at

denumirea în cea de "C Rompetrol Ra%inare 9 Comple4ul Petromidia ".A. =n anul 2--37 în *aa

reoluţiei nr. /-$#-7 denumirea societ&ţii a %ost sc0im*at& în cea de "C Rompetrol Ra%inare ".A.

Petromidia a e%ectuat o serie de in!estiţii de rete0noloiare a ra%in&riei const:nd în;

• automatiarea ra%in&riei prin implementarea sistemelor de control distri*uit +6C", 9 2--1K

• atinerea capacit&ţii de producţie e%ect al moderni&rilor din timpul opririi plani%icate 9

2--1K



• renunţarea la utiliarea tetraetilului de plum* în %ormularea *eninelor +prima re%in&rie din

Rom:nia care a operat aceast& m&sur&, 9 2--2K

• inauurarea instalaţiei automate de amestec în linie a *eninelor 9 2--3 etc.

Procesul de moderniare al ra%in&riei urm&reşte creşterea capacit&ţii de prelucrare cu 3-M

pe an7 m&rirea radului de automatiare a ra%in&riei7 o maorare a randamentelor întreii capacit&ţide producţie7 un control mai strict al calit&ţii produselor7 precum şi o reducere a impactului

acti!it&ţii de ra%inare asupra mediului7 pentru care s9a preconiat realiarea unor in!estiţii e!aluate

la 2-- milioane U"6.

Con%orm sitului ursei de alori ucureşti7 la 31 mai 2--E7 principalii acţionari ai

Rompetrol Ra%inare erau;

• T0e Rompetrol (roup <.. 9 /-7/)M

•

Rompetrol Jinancial (roup ".R.L. 9 1#7E2M• ".C. Rompetrol ".A. 9 )71#M

• alţi acţionari 9 2/7//M

3.).". Capacitate de prelucrare şi transport

Petromidia este sinura unitate de pro%il situat& la ?area <ear&7 dispun:nd de un a!anta

competiti! datorit& accesului imediat la rutele de transport na!al şi %lu!ial. Apro!iionarea sa cu

ţiţei se %ace din portul Constanţa7 unde ţiţeiul este adus din di%erite p&rţi ale lumii prin intermediul

tancurilor petroliere. 6e la Constanţa7 ţiţeiul este transportat prin conducte7 prin intermediul ".C.

Oil Terminal ".A.7 p:n& la reer!oarele de depoitare cu o capacitate de ' 4 /-.--- m7 care

asiur& cantitatea de materie prim& pentru apro4imati! 3- de ile +în caul în care ra%in&ria ar

%uncţiona la capacitatea ma4im&,.

=n concluie7 a!antaele competiti!e ale ra%in&riei sunt urm&toarele;

• este sinura ra%in&rie amplasat& în ona ?&rii <ere7 în apropierea Portului ConstanţaK

• acces direct la Canalul 6un&re9?area <ear&K

• acces direct la Portul ?idia 9 în care se pot desc&rca na!e de pîn& la 2#.--- td@K

• apropiere de reţeaua de conducte de ţiţeiK

• propriul tria de cale %erat&K



• %acilit&ţi loistice +Rompetrol Loistics, care permit receptia ţiţeiului şi li!rarea produselor

lic0ide prin *are7 !aoane9cistern& şi cisterne auto1$.

Capitolul I* Conclu+ii şi propuneri

.1. Conclu"ii

Transporturile constituie una din componentele principale ale !ieţii social9economice7 a

societ&ţii umane. 8le continu& şi %inaliea& procesul de producţie al *unurilor materiale7

deplas:ndu9se la locul de consum. "pre deose*ire de industrii şi aricultur&7 care trans%orm& prin

procesul de producţie o*iectele muncii în noi produse7 transporturile nu crea& transporturi noi.

Producţia transporturilor const& în îns&şi deplasarea materiilor prime7 materialelor şi produselor7 de

unde decure una din principalele caracteristici ale acestei productii; ea nu este stoca*ila.

Ast%el7 anali:nd sistemul de transport al produselor petroliere at:t la ni!el teoretic7 c:t şi

practic7 am auns la urm&toarele concluii;

9 cel mai r&sp:ndit mod de transport7 at:t pentru petrolul *rut7 c:t şi pentru produsele petroliere

este acela prin conducte. Transportul prin conducte preint& o serie de a!antae7 dintre care semenţionea& continuitatea şi reularitatea7 posi*ilitatea automati&rii7 %ia*ilitatea în e4ploatare. La

acestea se adau& şi %aptul c& transportul prin conducte este cel mai ie%tin. Tre*uie preciat îns& c&S

în ceea ce pri!eşte transportul 0idrocar*urilor lic0ide7 aceste a!antae sunt condiţionate şi de

capacitatea de transport necesar&

9 atunci c:nd este posi*il& utiliarea c&ilor na!ia*ile7 transportul pe ap& preint& a!antaul de a

conduce la un cost sc&ut şi este de pre%erat în situaţii ca; distanţ& mare de parcurere7 capacitate

ridicat& a înc&rc&turii şi atunci c:nd este !or*a de un transport la un ni!el internaţional. Transportul

pe m&ri şi oceane este practicat la scar& lar&7 înlocuind transportul prin conducte care nu se poate

realia între continente sau c0iar pe acelaşi continent7 la distanţe %oarte mari7 din caua condiţiilor

eora%ice sau de alt& natur&.

9 transportul petrolului *rut şi al produselor petroliere pe calea %erat& este mai scump dec:t acela

prin conducte sau pe ap&7 dar se utiliea& deoarece preint& o serie de a!antae. Ast%el7 în primul1$ 0ttp;[email protected]@iiDPetromidia



r:nd7 oraniarea transportului se e%ectuea& în timp scurt şi cu c0eltuieli minime. =n principiu7 pot

%i transportate orice cantit&ţi la o distanţ& oarecare7 dar capacitatea de transport r&m:ne mai redus&

dec:t la transportul prin conducte sau pe ap&.

9 transportul pe şosele se realiea& cu autocisterne7 are o capacitate %oarte redus& şi un cost %oarte

ridicat. 6in acest moti!7 nu se utiliea& dec:t atunci c:nd este necesar s& se transporte cantit&ţimici7 în special de produse petroliere7 şi c:nd nu e4ist& o alt& modalitate de transport.

.2. #ropuneri

Cererile de transport sunt7 într9o m&sur& mai mic& sau mai mare7 în continu& creştere în

maoritatea t&rilor de pe lo*. Creşte de asemenea cererea în transporturile internaţionale. 8ste

%iresc ca în aceste condiţii7 acti!itatea şi miloacele de transport s& se de!olte şi s& se

moderniee.

=n ceea ce pri!eşte c&ile %erate7 %aptul c& la data construirii lor nu s9a pre!aut posi*ilitatea

circulaţiei cu o !ite& de 2--92/- mD07 precum şi condiţiile di%icile de relie% în onele deruloase şi

montane7 au %acut ca în preent multe linii s& nu %ie apte pentru circulaţia cu !itee mai mari.

6atorit& acestui neauns7 care se %ace resimţit în principal la trenurile de m&r%uri7 propunem o

îm*unat&ţire maor& a in%rastructurii clasice7 ast%el put:nd %i redus timpul de parcurere a distanţei

pe care sunt transporate m&r%urile.

O alta propunere îndraneaţ& din partea specialiştilor este conducerea automat& a

locomoti!ei7 deşi noi consider&m c& o ast%el de a*ordare în domeniul transporturilor de m&r%uri

este reu de realiat.

Creşterea continu& a capacit&ţii tancurilor petroliere şi a tra%icului maritim duce la

necesitatea de!olt&rii porturilor şi amena&rii lor pentru primirea na!elor mari şi înestarea cu

miloace te0nice de încarcare9desc&rcare de %oarte mare producti!itate.

Cu pri!ire la drumuri7 se propune o per%ecţionare a acestora7 în !ederea creşterii radului

de siuranţ& a circulaţiei şi reducerii costurilor de întretinere a acestora.

6e asemenea7 de!oltarea continu& a transporturilor de mar%uri ne alarmea& cu pri!ire la

mediul înconur&tor7 în pri!inţa c&ruia ar tre*ui s& se ia c:t mai multe m&suri de protecţie7 ridic:ndast%el pro*leme mai ales în transportul maritim7 unde în urma unui accident se pot ucide sute de

mii de p&s&ri şi animale marine.



,i#liorafie

1. Ale4a7 C.7 Pencea7 R.7 Transporturi.Expediţii.Asigurări.,8ditura 6idactic& şi Pedaoic&7

ucureşti7 1)'-.

2. Ale4a C., Transporturi şi expedţtii internţtionale.,,8ditura All7 ucureşti7 1))/.

3. ul&u7 L.7 Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului şi gazelor, Ploieşti7 1)E'.

#. ercea7 J.7 &c&rel I.7 Asigurări şi reasigurări7 8ditura 84pert7 ucureşti7 1))'.

/. Cistelecan7 L.7 Cistelecan7 R.7 Asigurări comerciale7 8ditura 6imitrie Cantemir7 T:ru

?ureş7 1))E.

$. Ioaneşi7 <.7 ?arinescu7 6.7 Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere,

8d. Te0nic&7 ucureşti 1)'-.

E. Oro!eanu7 T.7 intil&7 6.7 "tan7 A.6.7 Tri%an7 C.7 Colectarea, transportul, depozitarea şi

distribuţia produselor petroliere şi gazelor, 8ditura 6idactic& şi Pedaoic&7 ucureşti

1)'/

'. Popescu7 C.7 ?aco!ei7 I.7Contractul de asigurare, 8ditura Gunimea7 Iaşi7 1)'2.

). "*ora7 T.7 T&nase7 (.7 >er*an7 6.7 Economia, organizarea şi planificarea transpoturilor,

8ditura 6idactic& şi Pedaoic&7 ucureşti7 1)'3

1-. Tur*uţ7 (.7 Sisteme de transport 7 8ditura Te0nic&7 ucureşti 1)E'.

11. Qil0em T0ier0eimer7 Q.7 Ormenişan7 <.7 oldor7 C.6.7 Sisteme de transport, 8ditura

Uni!ersit&ţii Transil!ania7 raşo!7 2--2

12. 0ttp;[email protected]@iiDPetromidia



13. 0ttp;DD@@@.pre%eratele.comDdocsDeconomieD12Dtransportul999mariti2-.p0p

Transportul Produselor Petroliere

Documents

Transcript of Transportul Produselor Petroliere