ECŢIUNEA a 3-a

Prevenirea poluarii aerului

Art.134. - Sectiunea ofera informatii privind poluarea si poluantii aerului în sectorul militar, defineste politica si procedurile de control al poluarii aerului, precizeaza modalitatile de implementare a legislatiei în domeniu.

1. Generalitati

Art.135. Ca surse principale de poluare atmosferica si activitati cu impact asupra mediului în sectorul militar, pot fi amintite urmatoarele:

a) activitati ce determina emisii de solventi(degresare, vopsire etc.);

b) centralele termice pe C.L. sau solid;

c) depozite de carburanti-lubrifianti si rampe de descarcare a combustibilului;

d) rezervoare ale depozitelor de cazarmare;

e) gropile de gunoi menajer neamenajate corespunzator;

f) sursele radioactive;

g) sursele de zgomot (instalatii si utilaje neamenajate antifonic)

h) rularea tehnicii si desfasurarea aplicatiilor (exercitiilor tactice) cu trupe si tehnica în teren, de catre toate categoriile de forte ale armatei;

i) executarea tragerilor cu munitie de razboi;

j) întrebuintarea la activitatile de instructie a mijloacelor incendiare, fumigene, substantelor si solutiilor de decontaminare.

Art.136. - Poluantii atmosferici gazosi rezultati din activitatile militare sunt:

a) dioxidul de carbon ce rezulta din arderea combustibililor fosili ai deseurilor, din procesele de combustie din motoarele cu ardere interna; este utilizat în industrie ca agent de obtinere a aerosolilor; contribuie la intensificarea efectului de sera si schimbari climatice;

b) monoxidul de carbon ce rezulta din arderile incomplete ale combustibilului în centrale termice de unitate, în motoarele autovehiculelor (tehnicii de lupta) - cînd motorul este defectuos reglat, la pornirea si oprirea motorului, la mersul cu viteza redusa; are efect foarte toxic asupra personalului si efecte atmosferice globale;

c) oxizii de azot si de sulf sunt emisii industriale, emisii de motor ale mijloacelor de transport si ale centralelor termoelectrice; determina ploi acide, poluarea solului, afectiuni respiratorii si contribuie la distrugerea stratului de ozon;

d) oxizii de azot rezulta în proportie de 90% din arderea combustibililor în surse mobile sau stationare, din arderea vegetatiei si a gunoaielor menajere sau industriale pe rampele neamenajate corespunzator; emisiile oxizilor de azot afecteaza în primul rând caile respiratorii si plamânii (scade capacitatea de transport a oxigenului în sânge) produc dispersia luminii - ceea ce are ca efect reducerea vizibilitatii pe drumurile publice iar în combinatie cu apa formeaza acizi dizolvati în apa de ploaie si revin pe sol sub forma de ploi acide;

e) dioxidul de sulf (SO2 ) rezulta în special din arderea combustibililor fosili în surse stationare sau mobile, efectele fiind urmatoarele: produce iritarea sistemului respirator iar la vegetatie determina necroze, reducerea cresterii, sensibilitate la agenti patogeni si conditii climatice extreme; efecte nocive asupra materialelor se produc în conditiile în care SO2 se combina cu vaporii de apa din atmosfera si dau nastere la acid sulfuric - agent coroziv.

f) poluantii gazosi datorati functionarii centralelor termice pe combustibil lichid/solid se numara printre principalii poluanti cu efecte negative asupra materialelor de constructii; de interes direct sunt SO2 si sulfatii, NO2 si nitratii, CO, iar impactul pe care îl produc asupra mediului este descris astfel:

i) eroziune asupra suprafetei pietrei de constructie si formare de crusta;

ii) fenomenul de coroziune, matuire, gaurire la metale;

iii) decolorare si murdarire la straturile de vopsea sau acoperiri organice;

iv) eroziuni ale suprafetei si formare de crusta la ceramica si sticla;

v) fenomenul de îmbatrânire si denaturare la cauciuc, mase plastice.

g) hidrogenul sulfurat provine, în special, din degradarea materiilor proteice vegetale si animale rezultate din gospodariile agrozootehnice, sub actiunea bacteriilor; asupra oamenilor si animalelor prezinta efect toxic, patrunzând în organism prin caile respiratorii iar în natura hidrogenul sulfurat reactioneaza cu vopselele care contin saruri ale metalelor grele si în pigmentii lor si în uleiul sicativ, cu care formeaza un compus care se închide la culoare sau decoloreaza suprafetele;

h) compusi organici volatili (hidrocarburi si derivati ai hidrocarburilor) - rezulta de la arderea combustibililor fosili în centrale termice sau în motoarele autovehiculelor si tehnicii de lupta, din evaporarea combustibililor, a solventilor folositi, precum si din procesele de compostare a deseurilor menajere din gropile de gunoi neamenajate corespunzator; în concentratii mari au efect nociv asupra organismului uman si contribuie hotarâtor la formarea O3 troposferic, putând fi întâlniti la rampele de

descarcare a combustibililor, în depozitele de combustibil lichid sau rezulta în urma activitatilor productive din atelierele unitatilor si la utilajele de vopsitorie;

i) ozonul troposferic prezent în zilele toride de vara în zonele cu trafic rutier intens, este determinat de gazele rezultate la arderea hidrocarburilor în motoarele cu ardere interna; se formeaza ca urmare a gazelor de esapament rezultate prin arderea incompleta a combustibilului, precum si a vaporilor de la statiile de alimentare cu carburant din incinta parcurilor auto; substantele care determina formarea acestui poluant sunt, în principal: oxizii de azot (mai ales NO2), compusii organici volatili, CO si NO (în concentratii mai mici).

Art.137. - (1) Din categoria poluantilor atmosferei fac parte si poluantii solizi sub forma de:

a) pulberi în suspensie - particule foarte mici care se comporta asemenea gazelor si pot contine oxizi de fier, metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom, fibre de azbest sau alte noxe);

b) pulberi sedimentabile - particule mai mari ce se depun în timp pe sol, ape, constructii.

(2) Pulberile si aerosolii rezulta din activitatile desfasurate în atelierele de tratamente termice, de sudura sau acoperiri galvanice, arderea combustibililor fosili, demolari. O caracteristica a acestor produsi este aceea ca, odata evacuati în atmosfera, ramân mult timp în suspensie si se pot depune la distanta mare fata de locul de emisie, reducând vizibilitatea atmosferei, împiedicând trecerea radiatiilor solare si perturbând procesul de fotosinteza.

(3) În cazul în care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele(Rb, Hg, Cd, Cu, Cr, Cl), acestea devin foarte agresive conducând la tulburari foarte serioase.

(4) Funinginea(aerosol) rezulta din arderea incompleta a combustibililor în centralele termice de unitate pe combustibil lichid sau solid si în instalatiile de încalzire, precum si din arderea incompleta a combustibililor lichizi (benzina si motorina) în motoarele cu ardere interna.

(5) Majoritatea particulelor de plumb(Pb) evacuate în atmosfera provin din gazele de esapament ale motoarelor cu ardere interna, care folosesc drept carburant benzina cu tetraetilplumb (TEP). Eliberat în atmosfera, Pb-ul contamineaza si celelalte elemente ale mediului ambiant: apele, solul si vegetatia, precum si organismele, animalele acvatice si terestre, produsele alimentare, astfel încât se poate vorbi despre un adevarat circuit al Pb-lui în natura.

(6) Particulele de azbest sunt fibre foarte fine care se fixeaza la nivelul plamânului determinând fibrozarea acestuia si în final, un anumit tip de cancer pulmonar; poate avea ca sursa folosirea materialelor de constructii, a mijloacelor auto de frânare (ferodouri) sau a altor mijloace cu continut de azbest (filtre catalitice, dispozitive izolatoare, lacuri si vopsele, filtre pentru lichide, materiale izolatoare termice si acustice cu densitatea sub 1g/cm3, filtre de aer si filtre folosite în transportul, distributia si utilizarea gazului natural, inclusiv în reteaua de distributie municipala).

Art.138. - Pesticidele folosite la întretinerea/deratizarea cladirilor prezinta si ele riscuri importante pentru sanatate.

Art.139. - (1) Poluantii de interior fac parte tot din categoria poluantilor atmosferici cu impact asupra personalului.

(2) Din aceasta categorie fac parte: poluantii patogeni aeropurtati (virusi, bacterii, ciuperci), gaze radioactive (radon - Rn), compusi anorganici si organici, avându-si originea în fumul de tigara, gaze, materiale de constructii, mobilier, echipamente, radiatoare, instalatii de gaze, solventi din agentii de spalare/degresare etc.

(3) Fumul de tutun contine un numar mare de poluanti: metale grele, gaze anorganice (CO2 , NOx), particule în suspensie sau sedimentabile, nicotina si produsi ai arderilor incomplete ( CO, hidrocarburi polinucleare aromatice cancerigene) - compusi care sunt cauza multor afectiuni, incluzând si diferite tipuri de cancer, boli cardiovasculare de natura sclerogena, pneumonie.

(4) Formaldehidele si oxidul de carbon pot produce iritatii ale ochilor, nasului, dereglari respiratorii, cancere.

(5) Poluantii biologici din instalatiile de încalzire, ventilatie, aer conditionat etc. neîntretinute corespunzator stau la baza dezvoltarii si proliferarii unor reactii alergice la polen, ciuperci, infectii bacteriale si virale.

Art.140. - Zgomotele - (1) civilizatia tehnica actuala are ca însotitor permanent zgomote de diverse proveniente, care în functie de nivelul lor de intensitate, genereaza impact asupra mediului, de natura si de gravitate diferita; primele efecte care se manifesta sunt psihice, care apar la un nivel de intensitate mult inferior fata de acela la care apar leziuni ale urechii interne sau pierderea ireversibila a sensibilitatii auditive.

(2) Zgomotele de intensitate scazuta, dar suparatoare, provenite din surse exterioare sau interioare, datorita actiunii lor permanente, ziua si noaptea, se constituie în efecte cronice asupra organismului uman.

(3) Zgomotele izolate, de numai 40-50 decibeli (dB) sunt suficiente pentru a perturba odihna normala din timpul noptii pe când în timpul zilei, nocivitatea acestor zgomote depinde de gradul de solicitare psihica al organismului; deosebit de afectati sunt cei care practica munca intelectuala sau care presupun un grad deosebit de atentie sau concentrare.

(4) În cazul când zgomotele depasesc 40-50 dB apar modificari de stare a organelor de simt si organelor interne; în privinta afectiunilor produse urechii, acestea sunt cronice sau acute, tulburarile acute aparute în urma zgomotului prelungit de mare intensitate, produce traumatisme ale timpanului urechii materializându-se prin înfundarea sau spargerea timpanului sau surditate.

(5) În privinta impactului asupra întregului organism procesul este complex, deoarece patrunderea zgomotului se face nu numai pe cale auditiva, ci si prin piele, muschi, oase; se poate produce cresterea presiunii intracraniene, modificarea pulsului si cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratiei.

(6) La cresterea în continuare a nivelului de intensitate, modificarile functionale ale sistemului nervos central si vegetativ pot deveni ireversibile sau pot fi însotite de leziuni interne si pot aparea fenomene de scadere a atentiei, oboseala rapida, diminuarea muncii intelectuale, cefalee, astenie nervoasa, iar dintre maladiile cauzate de zgomot pot fi amintite: maladii nervoase, psihiatrice, hipertensiune arteriala, gastrita, ulcer gastric si duodenal, diabet, etc.

(7) Efectele daunatoare ale zgomotelor se accentueaza daca actioneaza discontinuu sau sub forma de impulsuri, daca aparitia lor este imprevizibila sau daca sunt însotite de vibratii mecanice.

(8) Zgomotele foarte puternice, care depasesc 80-90 dB pe lânga faptul ca pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzeaza pierderea treptata, pâna la surditate, a sensibilitatii auditive.

(9) Impact asupra organismului uman au si vibratiile cu frecvente mai mici de 20 Hz (infrasunetele) care actionând simultan cu zgomotele de intensitate apreciabila, sunt sesizate de alte organe ale urechii interne si conduc la suprasolicitare a întregului organ auditiv.

(10) Efecte la vibratii si zgomote, în functie de energia si directia lor de actiune, se manifesta prin deplasari relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne; de asemenea, vibratiile sunt raspunzatoare si pentru fenomenul de oboseala al materialelor.

Art.141. - Efectele globale ale poluarii atmosferice - toate aspectele prezentate mai sus au vizat impactul direct pe care îl are poluarea asupra mediului; la nivel global, se constata în mod pregnant în ultimii ani, trei fenomene deosebit de grave, cu urmari incalculabile si ireversibile asupra mediului:

a) efectul de sera se datoreaza prezentei în atmosfera a unor gaze (mai ales CO2, CH4, vapori de apa, NOx, SOx) care împiedica energia radiata de suprafata Terrei sa se întoarca în spatiul cosmic, ducând la cresterea temperaturii globale.

b) diminuarea stratului de ozon - se datoreaza unor gaze de povenienta antropica ajunse în straturile înalte ale atmosferei: CO, CO2, CH4, hidrocarburi, NOx, SOx, fenoli, compusi organici cu Cl, F, sau Br (denumiti prescurtat CFC-uri, HCFC-uri, Haloni ); un atom de clor ajuns în stratosfera poate distruge un milion de molecule de ozon. Acest fenomen are ca efecte:

i) asupra sanatatii umane: maladii ale ochilor (afectiuni ale corneei, cataracta), maladii ale pielii (arsuri, cancer), maladii infectioase determinate de scaderea imunitatii organismelor;

ii) asupra plantelor: datorita radiatiilor ultraviolete, la unele plante se constata reducerea activitatii de fotosinteza, iar la altele micsorarea productivitatii sau distrugerea acestora;

iii) asupra ecosistemelor acvatice: datorita radiatiilor ultraviolete sunt prejudiciate prin degradare functiile de adaptare, orientare, mobilitate; se deregleaza functiile psihologice, reactia de fotosinteza si procesele enzimatice - ceea ce duce la dezvoltarea anormala a organismelor marine, cu consecinte în reducerea productiei de biomasa, deci de hrana umana;

iv) asupra unor materiale de constructii la care efectele sunt conjugate cu temperatura si luminozitatea: plasticul dur plesneste si se decoloreaza, cauciucul si vopselurile îmbatrânesc;

c) ploile acide sunt rezultatul dizolvarii anhidridelor acide: NO2 si SO2 în apa de ploaie; odata ajunsi în atmosfera acesti poluanti sunt transportati pe distante mari fata de sursele de poluare si prin intermediul precipitatiilor se depun pe sol sau în apa unde:

i) ploile acide ataca foioasele si coniferele, pe care le distrug în totalitate, atacând, pe de o parte frunzele, dizolvând stratul de ceara protector si facându-l mai vulnerabil la atacul daunatorilor, iar pe de alta parte, ataca radacinile prin dizolvarea sarurilor de Ca si Mg din sol;

ii) ploile acide perturbeaza echilibrul ecologic al apelor, distrugând complet unele specii de pesti care nu rezista la un pH coborât.