CAMERA DEPUTAȚILOR 

    Direcția pentru Uniunea Europeană 

 

   

POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE

 

Sinteza activităților UE

10 – 16 martie 2014 

 

 

 

 

2 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AUTORI                         

dr. Cristina STROESCU            coordonator 

 

Mihaela ZĂVOIANU      expert parlamentar 

Carmen Denisa ION      consilier parlamentar 

 

Surse de informare și foto: www.europa.europarl.eu 

www.ec.europa.eu http://www.gr2014.eu 

www.europa.eu www.consilium.europa.eu    www.curia.europa.eu 

 

© DIRECȚIA PENTRU UE, 2014 

Publicația electronică, înființată în anul 2007, poate fi accesată:  http://www.cdep.ro/pls/parlam/AFACERI_EUROPENE.listdocsupl?tip=szs  

 

3 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

CUPRINS 

 

PARLAMENTUL EUROPEAN .................................................................................................... 4 

 

COMISIA EUROPEANĂ ................................................................................................... ………9 

 

PREŞEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE…………………………………………………………........  16 

 

ELEMENT DE INTERES GENERAL ........................................................................................... 20 

 

  

 

 

 

4 

 

PARLAMENTUL EUROPEAN   

 

În  perioada  10  –  13 martie  2014,  deputații  europeni  şi‐au  desfăşurat  activitatea  în  cadrul  plenul Parlamentului European, la Strasbourg – Franța.  

 

Din activitatea plenului PE 

   

AGRICULTURĂ 

Parlamentul a spus NU „regulamentului semințelor” 

 

Propunerea  Comisiei  Europene  privind  materialul  reproductiv  pentru  plante,  cunoscută  drept 

„regulamentul  semințelor”, a  fost  respinsă de plenul Parlamentului European pe data de 11 martie 

a.c.1 Prin rezoluția sa legislativă referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și 

al  Consiliului  privind  producerea  și  punerea  la  dispoziție  pe  piață  a materialului  de  reproducere  a 

plantelor  (legea  privind  materialul  de  reproducere  a  plantelor)2,  membrii 

Parlamentului European au considerat că noua legislație privind semințele ar 

fi trebuit să simplifice regulile și să susțină  inovația, nu să aplice o abordare 

comună pentru toate situațiile.  

Europarlementarii  şi‐au arătat  îngrijorarea  că  s‐ar putea  conferi prea multă 

putere Comisiei Europene prin aprobarea acestui regulament şi ar lăsa statele 

membre  fără  mijloacele  de  a  adapta  noile  reguli  la  nevoile  specifice  din 

teritoriu.  

Propunerea prevedea fuzionarea a 12 directive3  într‐un singur regulament, aplicabil direct, care nu ar  

lăsa statelor membre nici un instrument disponibil pentru adaptarea noilor reguli la nevoile lor4. Astfel, 

                                                            1  Rezoluția  legislativă  a  Parlamentului  European  din  11  martie  2014  referitoare  la  propunerea  de  regulament  al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și punerea la dispoziție pe piață a materialului de reproducere a  plantelor  (legea  privind  materialul  de  reproducere  a  plantelor)  ‐  COM(2013)0262  –2013/0137(COD)  ‐ http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐//EP//TEXT+TA+P7‐TA‐2014‐0185+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO 2 Raportor  Sergio Paolo  Francesco  Silvestris  (PPE,  IT). Propunerea Comisiei Europene  a  fost  respinsă  cu 650 de  voturi pentru și 15 împotrivă. 3  Proiectul  de  propunere  consolidează  și  actualizează  legislația  privind  comercializarea materialului  de  reproducere  a plantelor  prin  abrogarea  și  înlocuirea  următoarelor  12  directive:  Directiva  66/401/CEE  a  Consiliului  privind comercializarea semințelor de plante  furajere, Directiva 66/402/CEE a Consiliului privind comercializarea semințelor de cereale, Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole, Directiva 2002/54/CE a 

 

5 

Parlamentul a  închis procedura de primă  lectură,  în urma refuzului Comisiei Europene de a‐şi retrage 

propunerea şi de a veni cu o variantă îmbunătățită.  

Președintele Comisiei AGRI, dl  Paolo De Castro  (S&D,  IT),  este de părere  că  votul  a  exprimat  „  (…) 

profunda  nemulțumire  a  Parlamentului  în  ceea  ce  privește  propunerea  Comisiei  Europene,  care  nu 

răspunde  obiectivelor  sale  principale.  (…)  Regretăm  că  această  propunere  controversată  nu  a  fost 

retrasă  de  Comisia  Europeană,  pentru  a  fi  înlocuită  cu  una mai  bună.  Este  limpede  că  propunerile 

trebuie redefinite pentru a respecta mai mult situațiile diferite din state membre diferite și trebuie să 

aducă  îmbunătățiri  reale pentru producători,  consumatori  și mediul  înconjurător.  Sperăm  că  statele 

membre vor  fi suficient de puternice și vor urma poziția Parlamentului European, respingând această 

propunere nesatisfăcătoare.”  

La rândul său, dl Sergio Paolo Francesco Silvestris (PPE, IT), în calitatea sa de raportor pentru proiectul 

de  regulament,  ar dori  să  îşi  asume  regulamentul  final,  împreună  cu  colegii  săi.  „  (..) De aceea, nu 

putem  decide  rapid  asupra  acestei  propuneri  fundamentalecare  ar  avea  efecte  asupra mai multor 

asociații de cultivatori, companii și cetățeni.”  

Parlamentarii europeni  şi‐au exprimat decizia  lor  și au  trimis propunerea Consiliului. Dacă acesta va 

susține  respingerea,  procesul  legislativ  se  va  încheia.  Consiliul  poate  amenda  propunerea  inițială  a 

                                                                                                                                                                                                                               Consiliului  privind  comercializarea  semințelor  de  sfeclă,  Directiva  2002/55/CE  a  Consiliului  privind  comercializarea semințelor  de  legume,  Directiva  2002/56/CE  a  Consiliului  privind  comercializarea  cartofilor  de  sămânță,  Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea semințelor de plante oleaginoase și pentru fibre, Directiva 68/193/CEE a Consiliului  privind  comercializarea  materialului  pentru  înmulțirea  vegetativă  a  viței  de  vie,  Directiva  1998/56/CE  a Consiliului  privind  comercializarea  materialelor  de  înmulțire  pentru  plantele  ornamentale,  Directiva  92/33/CEE  a Consiliului  privind  comercializarea  răsadurilor  de  legume  și  a materialului  săditor  de  legume,  altul  decât  semințele, Directiva  2008/90/CE  a  Consiliului  privind  comercializarea  materialului  de  înmulțire  și  plantare  fructifer  destinat producției de  fructe  și Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere. –  http://eur‐lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2013:0262:FIN:RO:PDF 4 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2013/0137(COD)&l=en  

 

Com

doua

priv

 

TUR

Drep

 

O 

Parla

asig

creș

mod

circu

falim

Regu

vaca

com

acum

dire

mult

Dire

aran

         5 RezEuroReguCOMhttp:%2f%6 Ara

călăt

înain

creșt

altă v

mai 

deza

cazar

maxi

 

misiei Europ

a  lectură,  c

ind textul fi

RISM  

pturi recun

propunere

amentul Eu

ura  turiștil

teri  major

dificări  ale 

umstanțe  s

ment).  

ulile UE pe 

anță  datea

merțul  turist

m  există  zb

cte la hote

te dintre ac

ectiva actua

njamente de

                       oluția legislatpean  și  a  Coulamentului  (M(2013)0512 –//www.euro%2fEP%2f%2fanjamente de

oria dă falim

te  de  a  se  î

terea prețulu

vacanță sau s

mult de  3 or

stre naturale

re  la  același 

mum 125 eu

pene, iar în 

caz  în  care

inal al noii l

noscute turi

e  legislat

uropean pe 

or  protecț

re  de  pre

zborurilor, 

speciale  (da

care se baz

ază  din  1

tic  on‐line 

borurile  low

l sau achizi

ceste pache

alizată extin

e călătorie 

                        tivă a Parlamonsiliului  privCE)  nr.  2006–2013/0246(Cparl.europa.efTEXT%2bTA%e călătorie alc

ent în timp c

ntoarce  acas

i combustibil

să i se rambu

re, după  ce  e

e sau un atac 

standard  ca 

ro/noapte.  

acest caz, P

e  propuner

legislații pri

iştilor  

tivă  votat

12 martie a

ie  împotriv

ețuri  sau 

dar  și dre

acă  operat

zează pache

1990.  De 

a  luat  am

w‐cost,  rez

iționarea de

ete nu au o 

nde definiți

alcătuite di

    entului Europind  pachetel6/2004  și  a  DCOD): eu/sides/getD%2b20140312cătuite din di

e ei sunt în v

să.  2.  Prețuri

ului sau a tax

urseze banii. 3

este  încheiat

terorist, care

și  cazarea  re

Parlamentu

ea  va  fi    r

ivind semin

tă  de 

a.c.5, va 

va  unor 

a  unor 

pturi  în 

orul  dă 

etele de 

atunci, 

mploare: 

ervările 

e pachete p

bază juridic

a pachetelo

in diferite e

pean din 12 me  de  servicii Directivei  201

Doc.do?pubRe2%2bTOC%2bferite elemen

vacanță. Dacă

le  pot  fi  cres

xelor. Dacă p

3. Organizato

ă o  tranzacți

e  împiedică t

ezervată  iniți

ul poate fie

respinsă  de

nțele.  

personaliza

că. 

or de vacan

elemente6. 

martie 2014 rede  călătorie

11/83/UE  și  d

ef=‐bDOC%2bXMLnte   cum ar f

ă este posibil,

scute  după  î

rețul crește c

orii nu ar treb

ie. 4.  În  circu

uristul să se  î

ial,  ori  să  i  s

 să resping

efinitiv,  fie

ate pentru v

nță pentru 

eferitoare la e  și  formulelede  abrogare 

L%2bV0%2f%fi: 1. Turiștii s

, ei ar trebui 

încheierea  tra

cu mai mult d

bui să poată m

umstanțe  „in

întoarcă acas

se  plătească 

ă amendam

să  înceapă

vacanțe on

a include c

propunerea de  de  călătoriea  Directivei 

%2fRO&languasunt repatriaț

să aibă opțiu

anzacției  din 

de 8%, turistu

modifica sem

evitabile”  sa

să  la timp, ac

o  cazare  pen

mentele Co

ă  negocieri 

‐line. Cu to

cele mai mu

de directivă ae  asistate,  de90/314/CEE 

age=RO ți dacă cel ca

nea de a con

motive  spec

ului ar trebui 

nificativ orar

u  „neprevăzu

cestuia trebu

ntru  5  nopți,

nsiliului, în 

cu  Consili

oate aceste

ulte tipuri d

a Parlamentule modificare a  Consiliului

are organizea

ntinua călător

ciale  cum  ar 

să i se ofere

ele de zbor, c

ute”,  cum  ar 

ie să  i se ofe

  la  un  cost  d

6 

a 

ul 

a, 

de 

lui a i  ‐ 

ză 

ria 

fi 

e o 

cu 

fi 

re 

de 

 

7 

Parlamentarii europeni consideră că turiștii trebuie să fie  informați  în mod detaliat  înainte de  încheia 

un contract, chiar dacă aranjamentele lor de călătorie nu reprezintă un pachet și nu oferă același nivel 

de protecție.  

Raportorul  Hans‐Peter  Mayer  (PPE,  DE)  este  de  părere  că  „(…)  modificarea  definiției  clarifică  ce 

reprezintă un pachet de  vacanță. Turiștii  trebuie  să  fie  informați  care  le  sunt drepturile  și  cum  sunt 

asigurați. Directiva actualizată are în vedere un înalt nivel de protecție a consumatorilor și o informare 

detaliată asupra tuturor aspectelor.”  

Votul exprimat asigură un mandat pentru noul Parlament de a  intra  în negocieri cu statele membre 

pentru varianta finală a directivei. Discuțiile cu statele membre vor începe după alegerile din mai.  

CERCETARE ŞI INOVAȚIE 

Un singur încărcător 

 

Producătorii de telefoane mobile vor fi obligați 

să furnizeze un  încărcător comun pentru toate 

telefoanele  mobile  comercializate  în  UE,  

pentru  alimentarea  bateriilor  sau  a 

acumulatorilor  şi  a  telecomenzilor  pentru 

maşini,  cu  scopul  de  a  reduce  costurile  și 

deșeurile electronice.  

De  asemenea,  acest  lucru  ar  fi  în  beneficiul  

consumatorului,  ar  ajuta  la  reducerea 

birocrației  și  ar  asigura  o  mai  solidă 

supraveghere a pieței.  

 Votul  Parlamentul  European  din  13  martie 

a.c.7, pentru propunerea legislativă cu privire la actualizarea legislației UE privind echipamentele radio, 

prezintă  reguli  armonizate  pentru  punerea  pe  piață  a  echipamentelor  radio,  inclusiv  a  telefoanelor 

celulare, a cheilor de mașini și a modemuri. Noile reguli au scopul de a ține pasul cu varietatea tot mai 

mare  a  echipamentelor,  dar mai  ales  de  a  nu    interfa  unele  cu  altele,  respectând  totodată  cerințe 

importante privind sănătatea și siguranța utilizatorilor. 

Raportorul Barbara Weiler  (S&D, DE)  consideră  că  „(…) Directiva  echipamentului  radio modernizată 

este un  instrument eficient pentru a preveni  interferența  între diferite aparate de echipament  radio. 

Sunt  foarte  încântată  că  s‐a agreat  introducerea unui  încărcător  comun. Acesta  servește  intereselor 

                                                            7 Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 martie 2014 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea  legislației  statelor membre  referitoare  la punerea  la dispoziție pe piață a echipamentelor  radio  ‐ COM(2012)0584 –2012/0283(COD) – http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bTA%2b20140313%2bTOC%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fRO&language=RO  

 

8 

consumatorilor și mediului în egală măsură şi va pune capăt mormanelor de încărcătoare, dar mai ales 

la 51.000 de tone de deșeuri electronice în fiecare an.”  

Considerând că existența unui încărcător comun pentru unele categorii de echipamente radio, mai ales 

pentru  telefoanele  mobile,  ar  simplifica  utilizarea  și  ar  reduce  costurile  și  deșeurile  inutile, 

europarlamentarii au modificat propunerea  legislativă pentru a  stipula că posibilitatea de a  lucra cu 

încărcătoare comune va fi o cerință esențială pentru echipamentele radio. Cu toate acestea, Comisia 

Europeană va decide care echipamente radio specifice vor fi obligate să îndeplinească această cerință. 

Parlamentarii  europeni  au  susținut  prevederile  din  propunerea  de  directivă  care  vor  conferi 

autorităților  instrumente  suplimentare  de  supraveghere  a  pieței  pentru  a  identifica  echipamentele 

radio care nu  respectă noile  reguli de siguranță. Astfel, pe baza  informațiilor oferite de statele UE  și 

după  o  evaluare  atentă,  Comisia  Europeană  va  putea  identifica  acele  categorii  de  echipamente, 

înregistrate înainte de a putea fi puse pe piață, la fel ca baza de date similară şi operațională în SUA. 

Statele membre vor avea 2 ani la dispoziție să transpună regulile în legislația națională, iar producătorii 

vor avea 1 an pentru a implementa noile reguli.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

9 

 

 

COMISIA EUROPEANĂ  

 

JUSTIȚIE 

Comisia  recomandă o nouă abordare menită  să  salveze  întreprinderile  și  să ofere o a doua  șansă 

întreprinzătorilor de bună‐credință 

În  data  de  12 martie  2014,  Comisia  Europeană  a  prezentat  o  serie  de  principii  comune  aplicabile 

procedurilor  de  insolvență  inițiate  la  nivel  național  împotriva  întreprinderilor  aflate  în  dificultăți 

financiare8. Obiectivul  acestora  este  de  a  pune  accentul  pe  încurajarea  restructurării  într‐un  stadiu 

incipient a întreprinderilor viabile, prevenindu‐se astfel intrarea lor în insolvență, mai degrabă decât pe 

lichidarea întreprinderilor respective.  

Recomandarea adoptată survine în urma unei consultări publice desfășurate anul trecut cu privire la o 

abordare europeană a  insolvenței și a unei propuneri de  revizuire a normelor UE privind cazurile de 

insolvență transfrontalieră9. 

Recomandarea  Comisiei  va  contribui  la  instituirea  unui  cadru  coerent  pentru  normele  naționale  în 

materie de insolvență, cerând statelor membre: 

să  faciliteze  restructurarea  într‐un  stadiu  incipient  a  întreprinderilor aflate  în  dificultăți 

financiare  ,  înainte  de  lansarea  procedurii  oficiale  de  insolvență  și  fără  proceduri  lungi  sau 

costisitoare, astfel încât să limiteze recurgerea la procedura de lichidare; 

să  permită  întreprinderilor  cu  datorii  să  își  restructureze  activitatea fără  să  fie  nevoie  să  se 

înceapă oficial procedurile judiciare; 

să  dea  întreprinderilor  aflate  în  dificultăți  financiare  posibilitatea  de  a  solicita  o perioadă  de 

grație temporară de până  la patru  luni  (care să poată  fi prelungită până  la cel mult 12  luni)  în 

care  să  adopte  un  plan  de  restructurare, înainte  ca  instituțiile  creditoare  să  poată  iniția 

proceduri de executare silită împotriva lor; 

să faciliteze procesul de adoptare a planului de restructurare, ținând seama atât de  interesele 

debitorilor,  cât  și  de  cele  ale  creditorilor,  astfel  încât  să  se mărească  șansele  de  salvare  a 

întreprinderilor viabile; 

                                                            8  Recomandarea  Comisiei  privind  o  nouă  abordare  europeană  în  materie  de  eșec  în  afaceri  și insolvență, C(2014) 1500 final: http://ec.europa.eu/justice/civil/files/c_2014_1500_en.pdf 9 A fost aprobată recent de Parlamentul European. 

 

10 

să  reducă  impactul  negativ  pe  care  falimentul  l‐ar  avea  asupra  șanselor  viitoare  ale  unui 

întreprinzător de a pune bazele unei noi afaceri, în special prin descărcarea acestora de datorii 

în termen de cel mult trei ani. 

Conform recomandării, statele membre ar trebui să instituie măsuri corespunzătoare în termen de un 

an. După 18 luni de la adoptarea recomandării, Comisia va efectua o evaluare a stării de fapt, pe baza 

rapoartelor  anuale  ale  statelor membre,  pentru  a  stabili  dacă  sunt  necesare măsuri  suplimentare 

pentru a consolida abordarea orizontală în materie de insolvență. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

JUSTIȚIE 

Comisia Europeană prezintă un cadru pentru protejarea statului de drept în Uniunea Europeană 

Comisia Europeană a propus în data de, 11 martie 2014, un nou cadru pentru 

abordarea  amenințărilor  sistemice  la  adresa  statului  de  drept  în  oricare 

dintre  cele  28  de  state  membre  ale  UE10.  Inițiativa  este  urmare  a  două 

dezbateri  de  orientare  privind  statul  de  drept  organizate  de  colegiul 

comisarilor    în  data  de  28  august  2013  și  de  25  februarie  2014,  în  cadrul 

cărora  s‐a ajuns  la  concluzia  că este necesar  să  se  conceapă un  instrument 

pentru  a  se  face  față  amenințărilor  sistemice  la  adresa  statului de drept  în 

                                                            10 COM(2014) 158 final: http://ec.europa.eu/justice/effective-justice/files/com_2014_158_en.pdf  

În lumina experienței, cu cât întreprinderile aflate în dificultate au posibilitatea să se restructureze mai devreme, cu atât șansele lor de a se salva sunt mai mari. Însă restructurarea timpurie (înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvență) nu este posibilă în mai multe țări (de exemplu, în Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Lituania, Slovacia, Danemarca), iar dacă este posibilă, procedurile pot fi ineficiente sau costisitoare, reducând stimulentele oferite societăților pentru a se menține pe linia de plutire. În unele țări pot trece mulți ani până ce întreprinzătorii de bună credin�ă care au dat faliment pot să fie descărcați de datoriile vechi și pot testa o nouă idee de afaceri (Austria, Belgia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Croația, Polonia, Portugalia și România). Atunci când un întreprinzător cinstit intră în faliment, prin scurtarea perioadei de descărcare de datorii s-ar garanta faptul că un eventual faliment nu devine „o condamnare pe viață”.

 

11 

statele membre ale UE. 

Comunicarea nu are caracter legislativ şi forță juridică obligatorie. 

Caracteristici ale noului cadru privind statul de drept. 

Noul  cadru  este  considerat  a  se  întemeia  pe tratatele  actuale  ale  UE, completând  instrumentele 

existente, și anume procedura prevăzută la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și 

procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către un stat membru, pe care o poate declanşa 

Comisia Europeană (articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ‐ TFUE). Acest nou 

cadru este pus  în  legătură  cu  rolul de gardian al  tratatelor  îndeplinit de Comisia Europeană  (art. 17 

TUE). Noul mecanism nu exclude eventuale modificări viitoare ale tratatelor în domeniu. 

Mecanismul  ar  urma  să  se  aplice  anterior  activării  mecanismelor  precizate  la  art.  7  TUE,  fără  a 

reprezenta o alternativă la acestea, ci având un rol de a le preceda şi completa. 

Pe  fond,  principiile  statului  de  drept  sunt  considerate  a  include  legalitatea  (implicând  un  proces 

legislativ  transparent,  responsabil,  democratic  şi  pluralist);  securitatea  juridică;  interzicerea 

arbitrariului  puterilor  executive;  instanțe  judecătoreşti  independente  şi  imparțiale;  un  control 

judecătoresc efectiv, care include respectarea drepturilor fundamentale; egalitatea în fața legii. 

Noul mecanism  este  considerat  a  suplini  o  lacună,  în  contextul  în  care,  deşi  utilizarea  procedurii 

prevăzute la articolul 258 TFUE s‐a dovedit un instrument important în abordarea anumitor preocupări 

privind statul de drept, există totuşi atari preocupări care exced domeniului de aplicare a dreptului UE 

şi care nu pot fi considerate ca încălcare a obligațiilor în temeiul tratatelor, situații pentru care se pot 

aplica mecanismele preventive şi sancționatorii prevăzute la articolul 7 TUE. 

În contextul  în care ar exista  indicii clare privind o amenințare sistemică privind principiile statului de 

drept  într‐un  anumit  stat membru,  Comisia  Europeană  ar  urma  să  inițieze un  schimb  structurat  cu 

statul în cauză. 

Noul mecanism va  implica  trei  etape:  o  evaluare  întreprinsă  de  Comisie,  o  recomandare  adresată 

statului, respectiv urmărirea modului de punere  în practică a recomandării. De notat că  în  ipoteza  în 

care statul în cauză nu dă curs recomandării într‐un termen stabilit, Comisia poate aprecia posibilitatea 

activării unuia dintre mecanismele precizate la articolul 7 TUE. 

În comunicare, România este amintită alături de Bulgaria ca fiind vizate de mecanismul de cooperare şi 

verificare,  instrument care abordează situații tranzitorii dobândirii statutului de membru al UE şi care 

nu este adecvat pentru situația tuturor statelor membre. 

Etape viitoare: 

Comunicarea urmează a fi prezentată în Consiliul UE (Afaceri Generale) în 18 martie a.c., iar cu ocazia 

reuniunii din 24 iunie a.c.  în aceeaşi configurație urmează a se adopta concluzii ale Consiliului privind 

acest document. 

 

 

12 

Noul cadru al UE privind statul de drept 

 

13 

Către un adevărat spațiu european de justiție: consolidarea încrederii, a mobilității și a creșterii 

Comisia Europeană  și‐a prezentat  în data de   11 martie 2014 punctul de vedere  referitor  la viitorul 

politicii  UE  în  domeniul  justiției11.  Obiectivul  Comisiei  Europene  este  ca  pe  viitor  să  realizeze  noi 

progrese  în direcția  creării, până  în  anul 2020,  a unui  spațiu  european  comun de  justiție pe deplin 

funcțional, întemeiat pe încredere, mobilitate și creștere. 

Astfel, sfârșitul anului 2014 va reprezenta un moment de răscruce  în evoluția politicii UE  în domeniul 

justiției. La 1 decembrie 2014 se vor încheia atât Programul de la Stockholm al Consiliului European, cu 

o durată de cinci ani, cât și planul de acțiune al CE aferent acestuia, care stabilește prioritățile pentru 

crearea unui  spațiu  de  libertate,  securitate  și  justiție.  Tot  atunci  se  va  încheia  și  etapa  de  tranziție 

prevăzută  în Tratatul de  la Lisabona  în domeniul justiției. Se va permite astfel eliminarea restricțiilor 

actuale în ceea ce privește controlul judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiție și rolul 

Comisiei în calitate de gardian al tratatelor în domeniul cooperării judiciare și polițienești în materie 

penală.  Așadar,  Comisia  va  avea  competența  de  a  lansa  acțiuni  în  constatarea  neîndeplinirii 

obligațiilor  în  cazul  în  care  legislația  UE,  aprobată  în  prealabil  în  unanimitate  de  către  statele 

membre, nu a fost pusă în aplicare în mod corect. 

În domeniul  justiției, Comisia Europeană a  identificat trei provocări esențiale: consolidarea  încrederii 

reciproce, facilitarea mobilității și contribuția la creșterea economică. 

Instaurarea unui climat de încredere. Încrederea reciprocă este piatra de temelie pe care ar trebui să 

se  întemeieze  politica  UE  în  domeniul  justiției.  Instrumentele  UE  precum mandatul  european  de 

arestare sau normele privind aspectele referitoare  la conflictul de  legi  între statele membre necesită 

un nivel ridicat de încredere reciprocă între autoritățile judiciare din diferite state membre. Deși UE a 

pus  baze  solide  pentru  promovarea  încrederii  reciproce,  este  totuși  necesar  ca  aceasta  să  fie 

consolidată  în  continuare  pentru  a  se  asigura  că  cetățenii,  practicienii  din  domeniul  dreptului  (și 

judecătorii) acordă o  încredere deplină hotărârilor  judecătorești,  indiferent de statul membru  în care 

acestea au fost pronunțate. 

Mobilitatea. Europenii  își  exercită  din  ce  în  ce mai mult  dreptul  la  liberă  circulație:  ei  călătoresc, 

studiază,  se  căsătoresc,  întemeiază  o  familie,  cumpără  și  vând  produse  și  servicii  peste  hotarele 

naționale,  în  întreaga Europă.  În prezent, aproape 14 milioane de cetățeni ai UE  își au  reședința pe 

teritoriul unui stat membru ai cărui resortisanți nu sunt. Chiar dacă cetățenii  își exercită din ce  în ce 

mai mult drepturile, aceștia  întâmpină  încă o serie de dificultăți de ordin practic și juridic atunci când 

încearcă să  își  îndeplinească  într‐un alt stat membru drepturile de care dispun  în  țara  lor de origine. 

Comisia  Europeană  abordând  aceste  obstacole  cotidiene,  în  ultimul  său  raport  privind  cetățenia 

                                                            11 COM(2014) 144 final http://ec.europa.eu/justice/effective‐justice/files/com_2014_144_en.pdf  

 

14 

Uniunii,  a propus,  de  exemplu,  12  acțiuni menite  să  consolideze  drepturile  cetățenilor12.  Politica  în 

domeniul  justiției ar trebui să continue,  în mod prioritar, să elimine obstacolele din calea cetățenilor 

UE care își valorifică dreptul de a circula liber și de a locui în orice țară din UE. 

Creșterea. În decursul ultimilor ani, politicile  în domeniul  justiției au  fost mobilizate pentru a susține 

întreprinderile, precum și creșterea și stabilitatea economică prin îmbunătățirea accesului la justiție și 

prin facilitarea soluționării  litigiilor. Pe viitor, politica UE  în domeniul  justiției ar trebui să continue să 

sprijine  redresarea  economică,  creșterea  și  lupta  împotriva  șomajului.  Sunt  necesare  reforme 

structurale pentru a se asigura că sistemele juridice pot produce rezultate prompte, fiabile și demne de 

încredere în ceea ce privește justiția. Întreprinderile trebuie să aibă convingerea că vor fi în măsură să 

asigure  respectarea contractelor  și  să  trateze  litigiile  în mod eficace pe  întreg  teritoriul UE,  fără a  fi 

frânate de obstacolele cu care încă se mai confruntă. 

Pentru  a  aborda  aceste provocări, Comisia  Europeană propune  ca pe  viitor domeniul  justiției  să  se 

bazeze  pe  o  combinație  de  diferite  metode: consolidarea a  ceea  ce  s‐a  realizat  până  acum,  

codificarea legislației  și  a  practicilor  UE  în  vigoare,  după  caz,  și completarea,  după  caz,  a  cadrului 

existent  cu noi  inițiative. Vor  fi necesare analize, de  la  caz  la  caz, precum  și evaluări ale  impactului 

pentru a decide care este cea mai adecvată abordare în fiecare domeniu. 

 

Încrederea în sistemele judiciare naționale Surse: Sondajul Eurobarometru 385 din noiembrie 2013 — Justiția în UE 

                                                            12 POLITICI ȘI ORIENTĂRI EUROPENE ‐ Sinteza activităților UE, 6 ‐ 12 mai 2013 http://www.cdep.ro/afaceri_europene/afeur/2013/szs_1357.pdf  

 

15 

AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ 

Cetățenii europeni susțin orientările noii PAC 

Peste  trei sferturi  (77%) dintre europeni consideră că politica agricolă comună  (PAC) aduce beneficii 

tuturor cetățenilor UE. Peste 90% dintre aceștia sunt  favorabili  față de principalele orientări ale noii 

PAC,  cum ar  fi ajutoare mai echitabile  și mai bine direcționate  (92%)  și  stabilirea unei  legături  între 

sprijinul  financiar  acordat  fermierilor  și  utilizarea  de  practici  agricole  benefice  pentru  mediu 

(„ecologizare”,  91%).  Acestea  sunt  concluziile  principale  ale  sondajului  Eurobarometru  privind  PAC 

prezentat  în data de   10 martie 2014 de către CE. Printre alte tendințe puse  în evidență de sondaj se 

numără: 

Europenii acordă o importanță crescândă agriculturii: o consideră, alături de dezvoltarea 

zonelor rurale, o miză „foarte  importantă” pentru viitor (53%, +7 puncte față de 2009). O majoritate 

absolută consideră, de asemenea, că este important să se asigure diversitatea sectoarelor agricole și a 

produselor alimentare în cadrul Uniunii Europene. 

Peste  80%  dintre  europeni  susțin  obiectivele‐cheie  ale  PAC,  fie  că  este  vorba  de 

garantarea  aprovizionării  cu  produse  alimentare,  de  dezvoltarea  zonelor  rurale  într‐un  mod  mai 

echilibrat sau de sprijinirea tinerilor fermieri. 

Acest sprijin este și mai consistent atunci când vine vorba de principalele orientări aduse 

de  reformă: pentru 91% dintre aceștia  (+4%),  stabilirea unei  legături  între sprijinul  financiar acordat 

fermierilor și respectarea practicilor agricole benefice pentru mediu („ecologizare”) este privită ca un 

lucru pozitiv, la fel ca și acordarea de sprijin fermierilor într‐un mod mai echitabil și mai bine orientat ‐ 

92% (+4% față de 2009). 

Majoritatea cetățenilor UE sunt în favoarea sprijinului acordat fermierilor și sunt de acord 

cu  proporția  acestui  sprijin  în  ansamblul  bugetului UE.  Valoarea  sprijinului  acordat  fermierilor  este 

considerată ca fiind adecvată de 45%, „prea mică” de 26% și „prea mare” de 13%. 

Un  procent  91%  dintre  europeni  sunt  de  părere  că  este  important  să  se  sprijine 

exploatațiile agricole fragile atunci când se confruntă cu dificultăți climatice, sanitare sau economice, 

iar aproape unul din doi consideră acest principiu ca fiind „foarte important” (48%). 

Aproximativ 64% dintre europeni au auzit de sprijinul pe care UE  îl acordă fermierilor  în 

cadrul PAC, în timp ce, în ancheta precedentă din 2009, doar 41% dintre europeni declarau că au auzit 

de PAC în general. 

Majoritatea europenilor  (61%)  sunt  conștienți de  faptul  că veniturile agricole  sunt mai 

scăzute decât cele din alte sectoare economice. 

În ceea ce privește informarea consumatorilor, ancheta arată că europenii sunt foarte atenți la 

calitatea produselor alimentare precum laptele și anumite tipuri de carne și că au așteptări importante 

în ceea ce privește trasabilitatea.  

 

 

16 

 

 

PREŞEDINȚIA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE  

 

     

 Moto: „Europa – căutările noastre comune.”    

 

CONSILIUL OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, POLITICĂ SOCIALĂ, SĂNĂTATE ŞI PROTECȚIA CONSUMATORILOR   

 

Reuniunea miniştrilor, din 10 martie a.c., a avut pe ordinea de zi o dezbatere cu privire la aspecte ale 

ocupării  forței  de muncă  şi  a  politicii  sociale  în  anul  2014,  exercitarea  Semestrului  european  şi  un 

schimb de opinii  cu privire  la o evaluare  intermediară a  Strategiei Europa 2020. A  fost dezbătută o 

propunere de recomandare13 a Consiliului privind un Cadru de calitate pentru stagii şi a fost exprimat 

acordul pentru o decizie a Consiliului privind o reuniune socială tripartită la nivel înalt pentru creşterea 

economică şi ocuparea forței de muncă şi de abrogare a Deciziei 174/2003/CE14. Consiliul a discutat şi 

pe Analiza anuală a creşterii pentru anul 2014 şi a adoptat o serie de concluzii15. Miniştrii au  făcut o 

analiză în legătură cu raportul comun de muncă  şi cu raportul privind mecanismul de alertă din care se 

reflectă  deteriorarea  situației  în multe  state membre  undec  rata  şomajului  este  ridicată  sau  foarte 

ridicată. Consiliul a  luat act de  rapoarte, a ajuns  la o abordare generală  cu privire  la decizia privind 

liniile directoare de ocupare a forței de muncă16 şi a adoptat o serie de concluzii relevante17.   

 

 

 

                                                            13 2013/0431 (NLE). 14 UE  şi  statele membre  au  promis  că  vor  coopera  în  cadrul  unei  strategii  integrate  denumită  Strategia  Europa  2020 pentru implementarea obiectivelor acesteia. În concluziile Consiliului European din 28 iunie 2013 s‐a constatat că trebuie consolidată dimensiunea socială a Uniunii Economice şi Monetare şi s‐a anunțat o propunere care să revizuiască Decizia 174/2003/CE care  instituia reuniunea socială tripartită  la nivel  înalt ce a contribuit constant  la dezvoltarea dialogului  în cadrul  Strategiei  Europa  2020.  Argumentele  de modificare  a  acestei  decizii  se  bazează  pe  necesitatea  adaptării  ei  la dispozițiile Tratatului de la Lisabona.  http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&t=PDF&gc=true&sc=false&f=ST%205820%202014%20INIT 15 6610/1/14 REV 1. 16 2013/0392(NLE) – propunere de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale  statelor membre  (s‐a decis  că orientările pentru politicile de ocupare a  forței de muncă ale  statelor membre  sunt menținute pentru anul 2014 şi sunt  luate  în considerare de statele membre  în politicile  lor de ocupare a forței de muncă  aşa cum au fost definite în Decizia Consiliului nr.707 din 21.10.2010, JO L 308, 24.11.2010,p.46). 17 6608/1/14 REV 1 –  Situația  socială  în UE – proiect de  concluzii  ale Consiliului  ‐  Statele membre  sunt  invitate  să‐şi revizuiască şi să‐şi consolideze eforturile pentru a reduce sărăcia. 

 

 

FOR

 

În  p

dedi

euro

patr

impo

Scop

o  re

locu

dezv

vede

(18 

pers

pune

pent

din c

inte

Secr

glob

pe  t

euro

auto

elen

Salo

activ

un m

Reco

plen

socie

         18 Foeste interhttp:19 htt20 Rahttp:acces

RUMUL EU

perioada  1

icată  tiner

opean al  tin

ronajul  pre

ortant repe

pul acestei 

eflecție  com

urilor  de m

voltării spir

ere  la exam

luni) şi s‐a b

soane, dar ş

ere  în aplic

tru tineret 

cele candid

rnaționale. 

retarul gen

bală a intrat

toată  lume

opene  au  r

omat şi neaj

nă  înțelege 

onic am sele

v şi ar pute

mesaj optim

omandările

nare.  În  cee

etății  în  ca

                       rumul europecondus  în mnaționale de //gr2014.eu/tp://gr2014.eportul Comis//ec.europa.ssibility‐based

UROPEAN A

0‐12  marti

ilor18,  cu 

neretului  s

eşedinției 

er al acestei

dezbateri a

mună  asup

uncă  adecv

itului antre

minarea ace

bazat pe su

şi de peste

care a aces

au mobiliza

date, reprez

 Au fost pr

eral elen p

t în al 6‐lea

ea  de  pe  c

responsabili

ajutorați. Tin

capacitate

ectat antre

a fi realizat

mist pentru 

e comune a

ea  ce  prive

are  trăiesc 

                        ean al tineretod democrattineret de pe/sites/defaulteu/sites/defauiei Europene eu/enterprised‐business‐m

AL TINERE

ie  a.c.,  la 

abordarea 

‐a desfăşur

elene  a 

i preşedinți

a fost de a i

pra    incluz

vate  cu  ed

eprenorial în

estei teme 

ugestiile for

 700 de ex

stora  şi coo

at participa

zentanți ai m

rezentate ra

pentru  tine

a an consecu

continentul 

itatea  de  a

nerii sunt p

ea    şi  pote

eprenoriatu

tă incluziun

tinerii din E

doptate19 a

eşte  incluzi

prin  prog

    tului este plattic de tineri ce tot continent/files/Conferult/files/Finalpentru 2013 e/policies/inn

models‐for‐pee

ETULUI 

Salonic,  a

temei  inc

rat  cu  sprij

Consiliului 

ii.  

invita facto

iunii  social

ucația,  a  s

n rândul tin

a  fost cupr

rmulate de 

perți.  Prio

operarea eu

area a cca. 

ministerelo

apoarte, s‐a

ret, dl Pan

utiv şi nu su

nostru,  îns

a‐i  ajuta  p

rin definiție

ențialul  ace

l ca  fiind c

nea lor. Sun

Europa.”  

au fost apro

iunea  socia

rame  integ

tforma organcare sunt repntul. Pagina crence%20Progl%20recommpoate fi accenovation/polier‐to‐peer‐m

  avut  loc 

cluziunii  lo

inul Comis

UE,  cons

rii de deciz

le,  a  educ

olidarității 

nerilor. Per

rinsă de ult

peste 15.0

ritățile evo

uropeană  în

250 de per

r responsab

au făcut com

agiotis Kan

unt semne e

să  tinerii  a

e  cei  tiner

e mai energ

estor  tineri,

el mai bun

nt convins c

obate oficia

ală20  s‐a  re

grate  de  p

nizațiilor de tiprezentanții au detalii wwwgramme%209endations%2esat pe: cy/business‐iarkets_en.pd

această  co

or  sociale. 

iei Europen

stituindu‐se

zie (dar nu n

ației  de  ca

între  gene

ioada care 

timele trei 

00 de tiner

cate,  mod

n domeniu

rsoane din ț

bile de prob

mparații şi s

nellopoulos 

evidente că

au  avut  de

ri.  Dacă  ei 

gici, creativi

  de  aceea 

 exemplu p

ă participa

al de preşed

ecomandat 

romovare, 

neret din Eura 99 de consiw.youthforum9.3.14.pdf 20Greek%20P

innovation‐obdf 

onferință 

Forumul 

ne  şi  sub 

e  într‐un 

numai) la 

alitate,  a 

erații  şi  a 

s‐a avut în 

preşedinții 

ri şi diverse 

alitățile de 

l politicilor 

țările UE şi 

blemele tin

s‐au dat exe

a declarat

ă se apropie

e  suferit  ce

sunt  tineri

i şi harnici î

pentru  ac

prin care  tin

nții la acea

dinția greac

ca  tinerii 

asigurându

ropa. Acesta lii naționale am.org  şi pe 

Presidency.pd

bservatory/fi

eretului, da

emple de b

t:  „(…) Criza

e de sfârşit. 

el  mai mul

i  nu  înseam

în toate. (…

ceastă  conf

nerii s‐ar p

astă conferi

că la închei

să  fie  inclu

u‐li‐se  un 

are caracter ale tineretulu

f 

les/case‐stud

ar şi ONG‐u

bune practic

a economic

Ea a afecta

t.  Guverne

mnă  că  sun

) Preşedinț

ferință  de 

utea  implic

nță vor ave

erea sesiun

uşi  în  cadr

stil  de  viaț

independent ui  şi organiza

dies/12‐she‐ 17 

uri 

ci. 

că 

at 

le 

nt 

ia 

la 

ca 

ea 

nii 

ul 

ță 

şi ții 

 

18 

sănătos. Statelor membre  le revine obligația de a consolida organizațiile de tineret  şi, deopotrivă, să 

recomande antreprenoriatul social prin crearea unor rețele naționale de tineri antreprenori sociali.  

 

REUNIUNEA CONSILIULUI PENTRU TRANSPORTURI, TELECOMUNICAȚII ŞI ENERGIE 

 

În 14 martie a.c., sub preşedinția elenă, a d‐lui ministru Michalis Chrisochoidis, miniştrii din domeniul 

transporturilor  au  discutat  un  proiect  de  regulament  care  face  parte  din  cel  de‐al  patrulea  pachet 

feroviar21,  precum şi  poziția pentru propunerea care vizează crearea unui parteneriat public‐privat – 

Shift2Rail – ce se referă la un program de 

cercetare  şi  inovare  în  scopul 

îmbunătățirii  şi  dezvoltării  serviciilor 

feroviare în Europa22. Modificările privesc 

pilonul  tehnic  deoarece  se  urmăreşte 

eliminarea  barierelor  administrative  şi 

tehnice  din  calea  creării  pieței  unice 

europene  feroviare  (definirea  noilor 

sarcini din domeniul  interoperabilității  şi 

siguranței, care derivă din certificatele de 

siguranță  şi din autorizațiile pentru vehiculele agenției căilor  ferate ale UE23, clarificarea dispozițiilor 

existente,  consolidarea dispozițiilor  legate de  guvernanța  agenției  în  conformitate  cu  abordările PE, 

Consiliului şi Comisiei Europene din 2012).  

Parteneriatul public‐privat va urmări dezvoltarea, testarea şi aprobarea soluțiilor tehnice şi inovatoare 

care să ducă la reducerea costurilor, la creşterea capacităților şi la îmbunătățirea fiabilității serviciilor24.  

 A  avut  loc  o  dezbatere  pe marginea  unei  comunicări  a  Comisiei  Europene  –  „Împreună  pentru  o 

mobilitate  urbană  competitivă  care  utilizează  eficient  resursele”25  ‐  pentru  a  se  defini  o  poziție 

                                                            21  http://ec.europa.eu/transport/modes/rail/packages/2013_en.htm  Cel  de‐al  patrulea  pachet  feroviar  cuprinde  6 propuneri legislative pentru a pune în aplicare 3 grupuri de măsuri care vizează: reînnoirea normelor privind structura de guvernanță  în  relație  cu  gestionarea  infrastructurii  şi  operațiunile  de  transport  (pilonul  guvernanță);  asigurarea continuării  deschiderii  pieței  pentru  serviciile  de  transport  feroviar  intern  de  pasageri  (pilonul  deschiderii  pieței); creșterea nivelului calității și al eficienței serviciilor feroviare prin eliminarea obstacolelor rămase pe piață și consolidarea armonizării  cerințelor  de  interoperabilitate  și  de  siguranță,  pentru  asigurarea  unui  nivel mai  ridicat  de  armonizare  a rețelei feroviare a UE (pilonul tehnic). Cele 3 propuneri legislative ale pilonului tehnic: reformarea Directivei 2008/57/CE, a Directivei 2004/49/CE şi abrogarea Regulamentului (CE)nr.881/2004. 22  COM(2013)27  final  –  propunere  de  regulament  al  PE  şi  al  Consiliului  privind Agenția  pentru  Căi  Ferate  a UE  şi  de abrogare a Regulamentului (CE)nr.881/2004 ‐ 2013/0014(COD). 23 http://www.era.europa.eu/Pages/Home.aspx pagina agenției. 24 Decizia 98/500/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind constituirea comitetelor de dialog sectorial, menite să promoveze dialogul între partenerii sociali la nivel European (JO L 225, 12.8.1998, p. 27). 25  COM(2013)913  final.  Comunicarea  îşi  propune,  între  altele,  să  susțină  ajutorul  acordat  oraşelor  europene  în soluționarea problemelor de mobilitate urbană, să se contureze obiective pe un sistem european de transport competitiv 

 

19 

comună.  Discuțiile  s‐au  axat  pe  planificarea  mobilității  durabile  şi  pe  identificarea  modului  de  a 

coordona şi folosi mecanismele de finanțare disponibile la nivelul UE şi la nivel național.  

Consiliul a fost informat, la această reuniune, de evoluțiile mai multor dosare legislative aflate în curs 

de  desfăşurare  (pachetul  privind  aeroporturile,  propunerea  de modificare  a  regulamentului  privind 

transportul pe căile navigabile interioare, propunerea de directivă privind combustibilii alternativi ş.a.). 

 

REUNIUNEA REȚELEI JUDICIARE EUROPENE ÎN MATERIE CIVILĂ ŞI COMERCIALĂ  

(EJN‐CIVIL) 

 

În data de 13 martie a.c., a avut  loc,  la Atena, o  reuniune a experților26 din această  rețea  judiciară 

pentru  a  aborda  punerea  în  aplicare  a  regulamentului  de  consolidare  a  cooperării  internaționale 

judiciare  în materie  de  obligații  de  întreținere  (nr.  4/2009/CE)  şi  alte  proiecte  în materie  civilă  şi 

comercială,  în  conformitate  cu  regulamentul  Conferinței  de  la  Haga  din  2007,  sub  coordonarea 

ministrului elen de justiție, transparență şi drepturile omului, precum şi a Comisiei Europene.    

 

JUSTIȚIE 

 

În data de 12 martie a.c., la Atena, sub coordonarea ministrului elen de justiție, şi împreună cu Comisia 

Europeană,  s‐a organizat o  conferință  cu  tema  „Legea  insolvenței – evoluțiile  recente  în  ce priveşte 

armonizarea”. S‐a intenționat analizarea şi obținerea unor propuneri pentru revizuirea Regulamentului 

privind insolvența nr. 1346/2000/CE, armonizarea dreptului material de insolvență (tendințe legislative 

şi potențialul de armonizare) şi schimburi de bune practici.  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                                                               şi eficient din punct de vedere al resurselor, să se depăşească situațiile de fragmentare a pieței unice creând standarde şi specificații comune precum şi achiziții publice comune ş.a. 26 Este o structură înființată în mai 2001 de Consiliu cu scopul de a îmbunătăți, simplifica şi accelera cooperarea judiciară efectivă în aceste domenii. Pagina http://ec.europa.eu/civiljustice/ 

 

20 

ELEMENT DE INTERES GENERAL 

 

Reguli noi pentru o mai bună protecție a datelor  

 

În  domeniile  tehnologiei  informațiilor,  rețelelor  de  socializare  și  telefoanelor mobile  –  lucrurile  se 

schimbă cu mare viteză,  iar  timpul nu are concurent. Reforma regulilor UE privind protecția datelor, 

vechi de 20 de ani, ar fi trebuit să aibă loc demult, iar scandalul legat de supravegherea cetățenilor, fie 

ei  şi  europeni, de  către NSA27,  certifică 

acest  lucru.  Însă, NSA a amintit  tuturor 

că securitatea și  infracțiunile nu pot fi o 

scuză  pentru  abuzarea  drepturilor 

fundamentale. 

Astfel, Parlamentul European a dezbătut 

pe 11 martie și a votat pe 12 martie a.c., 

un  pachet  legislativ28  care  va  impune 

mai mult control  și mai multă siguranță 

on‐line,  decizând  cum  vor  fi  gestionate 

și protejate datele personale în viitor.  

În  propunerea  legislativă  sunt 

prevăzute:  

sancțiuni dure pentru companii,  

limitarea creării de profiluri ,  

autorități  mai  puternice  și  mai 

independente  pentru  protejarea 

datelor.  

Însă cel mai important lucru este posibilitatea utilizatorilor de a cere suprimarea datelor lor.  

                                                            27 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2013/2188%28INI%29&l=en 28 Pachetul legislativ face referire la un regulament general privind protecția datelor  ‐ COM(2012)0011 – 2012/0011(COD) http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2012/0011(COD)&l=en şi o directivă (COM(2012)0010 – 2012/0010(COD)   http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2012/0010(COD)&l=en,   respectiv, Rezoluția legislativă  a  Parlamentului  European  din  12 martie  2014  referitoare  la  propunerea  de  regulament  al  Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bTA%2b20140312%2bTOC%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fRO&language=RO şi  Rezoluția  legislativă a Parlamentului European din 12 martie 2014  referitor  la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor  și  la  libera  circulație  a  acestor  date  ‐  http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=‐%2f%2fEP%2f%2fTEXT%2bTA%2b20140312%2bTOC%2bDOC%2bXML%2bV0%2f%2fRO&language=RO  

 

21 

Raportorul regulamentului, Jan Philipp Albrecht (Verzi/ALE, Germania), este de părere că „ (…) Regulile 

trebuie respectate, nemaifiind nevoite să fie înțelese în 28 de legi naționale, astfel companiile europene 

vor ști exact ce să  facă. După noile reguli, pot  fi colectate doar datele strict necesare pentru oferirea 

serviciilor. S‐a  introdus  și o dispoziție care va proteja europenii de cereri de acces  la date din partea 

guvernelor străine. Regulamentul va  limita masiv felul  în care se pot vinde datele personale fără a se 

ştii sau a avea acordul persoanelor în cauză. Va trebui să reformăm și felul în care operează serviciile de 

informații la nivel mondial, dar aceasta este sarcina statelor membre”. 

La rândul său, dl Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia), raportor pentru proiectul de directivă, consideră că 

aprobarea  acesteia  „(…)  va aduce ameliorări  semnificative  în procesarea datelor personale de  către 

poliție  și autoritățile  judiciare  în materie penală. Parlamentul European  trebuie  să asigure drepturile 

cetățenilor fără să sacrifice abilitatea poliției de a combate infracțiunile”.   

Parlamentul European a mai decis, printr‐un raport separat, asupra regulilor privind procesarea datelor 

în  cooperarea  polițienească  și  judiciară,  pentru  protejarea  transferurilor  de  date  în  UE  și  la  nivel 

transfrontalier29. 

Negocierile  cu  reprezentanții  Consiliului  vor  începe  imediat  ce  statele UE  ajung  la  un  acord  asupra 

propriei poziții.  

Statele membre  vor  avea  2  ani  pentru  implementarea  regulamentului  și  transpunerea  directivei  în 

legislația națională. 

 

                                                            29 http://www.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?reference=2012/0010(COD)&l=en