Politici de Incluziune Sociala - Familia Monoparentala

8/18/2019 Politici de Incluziune Sociala - Familia Monoparentala

1/8

-UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA-FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA ASISTENŢĂ SOCIALĂ

POLITICI DE INCLUZIUNE SOCIALA AFAMILIEI MONOPARENTALE

Stu!"t# M$%$&'" (F'u)-M$%$&'"* N'+"' M')+'"'P)$,!$) U"+&!)+t')# T'%.' P!t)$"!%'

1


2/8

DEFINITII FAMILIA MONOPARENTALA

Din punct de vedere sociologic, familia monoparentala poate fi definita ca un grup socialconstituit pe baza relatiilor de rudenie intre unul dintre parinti ( parintele singur ) si copilul sau copiii

sai ,grup caracterizat prin stari affective ,aspiratii si valori comune. In abordarea sociologica , familiamonparentala este un grup primar, iar menbrii sai intretin relatii directe, informale. “ Dintr-o persepctiva juridical , familia monoparentala apare ca un grup de personae intre care s-au stabilit drepturi si obligatii, reglementate prin norme legale “ ( Codul familiei, art 97 ). In analizelereferitoare la familia monoparentala , un accent deosebit este pus pe consecintele asupra evolutieicopiilor ,pe starea de sanatate, success, esec sau abandon scolar, devianta, stabilitate in familiile pe carele formeaza. In cadrul familiei monparentale , autoritatea comporta tendinte contradictorii! o suprasolicitare a parintelui singur, dar si momente de criza atunci cand acesta nu mai face fata solicitarilor, problemelor cotidiene.In functie de raportul relational dintre adulti, prin care unul dintre ei a abandonat , s-a separate

de familie, a divortat, nu a dorit legalizarea relatiei cu partenerul" partenera sau a decedat , se potimagina probleme,dificultati pe care familia monoparentala le va avea de depasit pe viitor. “ In general structura familiei are doua semnificatii! o componenta numerica ( structura pe generatii, precum si setul de statusuri si roluri aferente ) si o component ace tine de diviziunea rolurilor ininteriorul familiei si e#ercitarea autoritatii “.(I. $i%ailescu, ,,&tructura si functiile familiei, in&ociologie generala, 'olirom, Iasi, *, p 1+.)$amele singure infrunta mai multe probleme decat cele din familiile complete si se confrunta cu probleme de autoritate in fata prpriilor copii.

• CC/I&ICI0/ $I0I/I $232'/30/

emeile parinti singuri se confrunta mai ales cu dificultati financiare, iar barbatii parinti singuri sudificultati privind munca domestica, ceea ce ii determina sa apeleze la a4utor solicitand rude, prieteni,cunostinte. &e spune ca mamele au disponibiltati mai mari pentru relatii parteneriale cu copii, dezvoltadiverse modalitati de a4utorare in favoare familiei lor. 5arbatii singuri implica mai putin copiii intreburile casei,dar fac paella a4utor din afara.olul parental este mai bine evidentiat daca tatal s-a aflatimpreuna cu copilul sau in permanenta, iar interactiunea cu copilul a fost de la inceput. &e poate observaca e#perienta paternitatii in singuratate poate determina femeile sa se masculinizeze, sa devina maiferme in deciziile pe care le iau ,iar barbatii sa se feminizeze aparand ca persoane sensibile si empatice

in raporturile cu ceilalti.tunci cand se despart ,mamele continua sa se ingri4easca de copii, iar rolul tatilor se rezuma adesea la plata unei pensii alimentare6 intr-o alta ordine de idei familia monoparentala este condusa in cele maimulte cazuri de mama, iar starea economico- finaciara a familiei este precara, facand apel de multe ori laspri4inul de factura publica.In absenta spri4inului pentru mama din partea familiei , a comunitatii si c%iar a societatii conduc la abandonul copilului.e aceea, masurile de factura publica vizeaza diminuarea,eliminarea cazurilor e#treme de abandonare a copiilor.


3/8

“ bandonul a cunsocut o cota ridicata de manifestare atat in ultima perioada a regimului comunist,cat si in primii ani de tranzitie. 'rintre cauze,sunt enumerate in primul rand e#plozia saraciei, ignorareami4loacelor de planificare familiala, cresterea ponderei mamelor tinere, apoi lipsa serviciilor de asistentasociala, a serviciilor pentru familie ( C.8amfir, 1997, p + ). Cresterea numarului famiilor monoparentale este un fenomen care se petrece in intreaga lume.

cest fapt a facut ca si atitudinea fata de acest tip de familie sa evolueze, mai mult sau mai putin, infunctie de zone, de evolutia culturala a acestora./ste foarte important ca noi, societatea, sa consideram familia monoparentala ca fiind o familie normala,ca pe o alternativa si nu ca pe un model nereusit al asa zisei familii clasice. cest punct de vedere ar a4uta mult persoanele care se confrunta cu aceasta problema, in special copiii care cresc in familiimonoparentale. “ amiliile monoparentale sunt adesea victime ale saraciei, iar copiii au tendinta de a repetae#perienta parintilor. celeasi studii arata ca monoparentalitatea rezultata din divort este corelata cu odiminuare a activitatii educative! mama este suprasolicitata atat din punct de vedere emotional cat si

material si relational si este mai putin disponibila pentru copil e#act cand acesta are mai mare nevoie deatentie si eforturi sporite. In acest timp rolul patern este analizat in termenii :absentei paterne:,:deprivarii paterne:, deresponsabilizarii paterne:(Cristina &tefan ,amilia monoparentala, 2 abordare politica *, pag +;) . In urma rupturii, capacitatea de a e#ercita adecvat sarcina de parinte este puternic diminuata, parintiicomunica mai putin bine cu copiii, sunt mai putin afectuosi le controleaza mai putin binecomportamentul.In fata despartirii copiii reactioneaza diferit, in functie de se#, varsta, calitatea relatiilor din familie, temperament. eactiile lor pot fi de agresivitate, ura, tristete, frustrare, confuzie, an#ietate,rusine, revolta fata de parintele pe care il considera vinovat. Cel mai mult sufera copiii de varsta mica pentru ca ei nu pot intelege ce se intampla si considera ca sunt pedepsiti, dezavanta4ati, ca li se ia ceva

cu forta. /ste cunoscut faptul ca multi copii proveniti din familii divortate au un sentiment de vinovatie,cred ca ei sunt cauza despartirii. rebuie sa i se e#plice ca ambii parinti il iubesc, c%iar daca nu mai stauimpreuna. Conteaza foarte mult reactia mamei, cat de puternica este, cum depaseste acest eveniment. 2mama care se plange toata ziua de cele intamplate, care discuta in permanenta despre acest subiect cuoricine intra in casa, care repeta mereu cat de suparata este, care isi catalog%eaza sotul in fel si c%ip, vaface mult rau copilului. cesta se va simti lipsit de aparare, dezavanta4at fata de ceilalti copii, percepedivortul ca pe o mare nenorocire. cest mod de a privi lucrurile nu-l avanta4eaza deloc. $ama trebuie sainteleaga ca, mai mult decat conditii materiale, trebuie sa-i ofere copilului spri4in moral. aca si-aasumat responsabilitatea cresterii lui trebuie sa stearga cu buretele lucrurile urate din trecut, sa fieoptimista, increzatoare, sigura pe ea pentru ca aceasta stare i-o va transmite si copilului. esigur, nu esteusor, dar in ultima instanta fericirea copilului este mult mai importanta, deci merita acest efort.

*


4/8

• $I0I $232'/30 I3 C23/ ) porneste deacasa6 emanciparea , cel putin a femeilor ,inseamna in primul rand o emancipare in sfera privata.In omania postcomunista , problemele familiei monoparentale si protectia ei sociala intra in atentiastatului roman abia in anul *.

>


5/8

,,In Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentala ,se mentioneaza ca protectiasociala a familiior monoparentale a fost prevazuta atat in 'rogramul de guvernare 1 @ >, cat si indocumentele pe care omania le-a prezentat la Comisia /uropeana si in negocierile cu ondul $onetar International, referitoare la masurile de asistenta sociala pentru * @ >. ( BBB.mmssf.ro )'e scurt, sunt propuse a4utoare financiare , menite sa mai amelioreze starea de saracie in care este

recunoscut ca traiesc familiile monoparentale, in marea lor ma4oritate .eci spri4inul public nu este unulspecific,ci unul datorat starii de saracie. 2 familie monoparentala primeste alocatia lunara de sustinere( 2.=.?. nr 1;"* ) , dar la fel de bin ea ar putea primi a4utorul social sau oice alta forma de spri4infinanciar. “ In omania , in ultimii ani,procentul copiiilor aflati in stare de saracie este mult mai mare dect aladultilor aflati in aceeasi situatie, numarul femeilor aflate in saracie este mai mare decat al barbatilor “( /. 8amfir,C. 8amfir,$. 'op,199> , p 1). emeile sunt responzabilizate pentru copiii lor in mai mare parte decat barbatii si au sanse mai mici pe piata muncii atunci cand devin mame. “amilia monoparentala intampina in primul rand ,dificultati

de ordin material, apoi disfunctionalitati de factura bilogica ( probleme legate de se#ualitate sirestrangerea descendentei ) si nu in ultimul rand deficiente affective , implicate de absenta parteneruluiadult, a dragostei con4ugale si de aparitia unor frustari legate de rolurile e#tinse in neconcordanta curesursele ,inclusiv cele sufletesti “ ( $. oinea, 199+ ,p 79 ) 'roblema mamelor singure presupune o abordare comple#a ,in functie de etapele parcurse deomania de la comunism la actualul conre#t sociopolitic.omania are inca de de deposit %andicapulunei societati in care statutul legal al celor care nu se incadreaza in tipare nu este recunoscut.In ultimiiani si-au facut aparitia anumite incercari prin care s-a dorit acordarea de beneficii pentru mamele cucopii! concediul platit pentru ingri4irea copiilor in varsta de pana la doi ani, concediul parental. &e pareinsa ca de aceste beneficiaza doar mamele care au un loc de de munca. Cele mai dezavanta4ate sunt

femeile cu mai multi copii si femeile tinere care nu au reusit sa lucreze inainte de a avea copii. 'e de alta parte, liberalizarea avorturilor a dus la scaderea natalitatii. “ &caderea natalitatii devine dramatica prinfaptul ca ea este alarmant de diferentiata ! natalitatea este foarte scazuta la clasa mi4locie ridicata inmediile sarace si in cele marginale “ ( 2=? nr. 1;"* ). amilia in societatea romaneasca s-a vazut confruntata cu socul trecerii de la o protectie din partea statului e#treme de evidenta la o realitate cu repercursiuni sociale dure si in care resursele allocatefamiliei sunt reduse. $amele singure, femeile divortate cu copii, adolescentele mame fac fata unor pre4udecati sociale care se regasesc si astazi .inerele din casele de copii deveneau uneori fara voiemame necastorite cu copii nelegitimi, nerecunoscuti, cu paternitate incerta. cest fenomen se regasesteastazi prin insitutionalizarea copiilor sau parasirea nou @ nascutilor in maternitati. utorii ca mamelesingure fac parte din grupuri sociale ignorate de politicile sociale, cum ar fi sfera mai larga a familiilor monoparentale , familiile cu multi copii, persoanele fara acte, o parte a populatiei de romi.

0egislatia actuala in domeniul asistentei sociale nu si-a pus inca problema asigurarii unei protectii sporite mamelor singure. locatiile de sustinere nu sunt diferentiate pentru mamele singure ca

;

http://www.mmssf.ro/http://www.mmssf.ro/


6/8

situatie speciala in cadrul familiilor monoparentale. 'rimul pas a fost facut prin definirea persoaneisingure ca situatie speciala , peste tot in lume cei mai multi dintre parintii singuri care isi cresc copiiisunt femei. In omania, mamele singure sunt invizibile in conte#tul global al politicii sociale./le apartin pietei muncii, retelei de munca in familie, sistemele bunastarii si sunt, de asemenea, incluse in sistemulgarantiilor legale privind egalitatea intre parinti. oate acestea nu duc la o adevarata egalitate de sanse in

ceea ce priveste veniturile si protectia sociala. iata de parinte apare din ce in ce mai frecvent drept un factor de risc, de criza, implicand pentrufemei iesirea pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp de pe piata muncii, reducerea drastica aveniturilor, diminuarea pana la ine#istenta a timpului liber. &aracia nu mai este un fapt accidental,singular, c%aracteristic unui individ sau altuia, ci apare ca o stare ce afecteaza familii,grupuri mai maride oameni iar societatea romaneasca se caracterizeaza de o suita de procese economice si sociale cuadanci implicatii privind costurile sociale. 'oliticile in domeniul populatiei si familiei, in general, si politicile orientate spre familiamonoparentala, in mod special, sunt conditionate de masuri economice si sociale concrete. 'rotectia

sociala, in caz de maternitate, pentru femeile care lucreaza in sistemul privat,este lipsita de un controlreal.locatia pentru copii are doua caracteristici principale! este universala si prezinta o valoare realafoarte mica.

In omania in urma investigatiilor politicilor sociale si conform teoriilor specialistilor s-auidentificat masurile specifice necesare imbunatatirii calitatii vietii familiilor monoparentale !

- acilitati privind locuinta si calitatea locuirii6- sistenta pentru familiile cu un singur parinte ,spri4in pentru familiile sarace privind posibilitatea

copiilor de a urma o scoala, referitor la transport, mese la cantina, servicii de ingri4ire temporaraa copiilor, servicii de consiliere familiala6

- $odalitati de protectie sociala privind accesul pe piata muncii a celor care au in ingri4ire copii

minori6- &pri4inirea implicarii comunitatii in depasirea dificultatilor celor aflati in nevoie6- Crearea unor alternative abordabile privind petrecerea timpului liber, actualizarea posibilitatilor

de participare la viata culturala. “ 'oliticile in domeniul familiei nu pot fi gandite decat in stransa legatura cu alte tipuri de politici,cum ar fi cele legate de locuire, politicile destinate educatiei, politicile de factura economica, inclusiv privind forta de munca si protectia categoriilor defavorizate pe piata muncii “( Ioan $i%ailescu,amiliile in societatile europene , /ditura =niversitatii 5ucuresti , 1999, pg 1*1 ). $asurile privind politici ale egalitatii de sanse pentru familia monoparentala ar putea porni de laacceptarea formelor de e#istenta privata diverse drept comportamente care se desfasoara in parametriisociali obisnuiti,normali, astfel incat parintele singur sa nu mai fie tratat ca victima pentru care sa fiegandite politici de support, menite sa ofere, cel mult, premise pentru supravietuire.

In timp ce femeile care nu au copii pot fi candidate la cariere de succes, cele ce au copii si suntcasatorite pot inca spera sa impace afirmarea profesionala cu familia, iar femeile care cresc singure copiiau sanse reale mult diminuate pentru implinirea in cariera si pentru formarea unei familii

+


7/8

complete.stfel, aceste persoane sunt tratate ca defavorizate, ca persoane care,din punct de vedereeconomic au un status precar. In omania, tratamentul egal din perspective drepturilor politice si legale este satisfacut din punctde vedere formal pentru familiile monoparenatale, ca si fata de orice alte grupuri sociale. ormal, statul, prin intermediul institutiilor sale, trateaza indivizii in mod egal! ei nu sunt dezavanta4ati in efortul de a

beneficia de resursele si serviciile pulice la care sunt indreptatiti .'entru familia monoparentala ,considerata, asa cum am aratat, drept una dintre candidatele de prima marime la saracie, premiselerezistentei la discriminari sociale sunt mult mai scazute. ezistenta mai mica fata de discriminare mai poate fi cauzata si de lipsa de solidaritate din partea familiei sale, a comunitatii.In multe situatii , asacum rezulta si din e#presia folosita in mod current, adultul din familia monoparentala este parintelesingur. &inguratatea este o stare de fapt care determina o participare scazuta la viata sociala, in sensul ca parintele unic acorda in primul rand spri4in copilului sau, c%iar in detrimental unor oportunitati personale.

'rotecDia familiei Ei a copilului s-ar putea rezuma astfel !

⇒ &uport material universal pentru familiile cu copii care constF Gn! alocaDii pentru copii, reduceri deimpozite, asigurarea unor condiDii decente de viaDF6

⇒ /ducaDie gratuitF Ei spri4inirea participFrii Ecolare a copiilor care provin din familii sFrace Ei cu mulDicopii6

⇒ sistenDF medicalF gratuitF6⇒ 'rotecDie socialF pentru copii cu %andicap fizic Ei mental6⇒ &pri4in educativ Ei de integrare pentru copiii delicvenDi6⇒ Hn ultimii ani, Gn omnia, strategia politicF a avut urmFtoarele elemente!⇒ 'lanul naDional de acDiune Gn favoarea copilului adoptat de ?uvern Gn 199;6⇒ &trategia epartamentului de 'rotecDie a copilului, adoptatF de ?uvern Gn 19976⇒ $Fsuri de spri4in financiar a familiilor cu copii promovate de $inisterul $uncii Ei 'rotecDiei &ociale

Gn 199-19996⇒ HnfiinDarea Gn 1999 a noii genDii 3aDionale pentru 'romovarea drepturilor copilului6⇒ ransformarea Gn 1 a genDiei 3aDionale pentru promovarea drepturilor copilului Gn utoritate

3aDionalF pentru 'rotecDia drepturilor copilului6⇒ doptarea Gn anul 1 a 0egii asistenDei sociale care include serviciile specializate de asistenDF

socialF centrate pe familie Ei comunitate6⇒ Introducerea Gn anul a 0egii venitului minim garantat care asigurF un spri4in familiilor Gn

dificultate Ei celor cu mulDi copii6⇒ cordarea unor a4utoare materiale pentru familiile sFrace pe perioada de iarnF 16⇒ 0ansarea de cFtre ?uvern Gn august a unui program social coerent de protecDie Ei asistenDF

socialF pentru grupurile defavorizate6⇒ 'oliticile familiei, pentru care tot mai multe DFri au Gnceput sF ia mFsuri, urmFresc mai multe scopuri!⇒ sigurarea forDei de muncF

7


8/8

“atoritF apariDiei unor obstacole Gn dezvoltarea unor strategii politice coerente la sfGrsitul anului rezultatele nu erau cele preconizate iniDial. 'unctele slabe ale politicii sociale centrate pe copil Ei pefamilie se e#plicF prin!

0ipsa unui cadru general coerent, integrat privind politici sociale unitare de protecDie a

copilului Ei a familiei Gn dificultate, Dinnd cont de structura comple#F a nevoilor lor6 ragmentarea sistemului de protecDie pentru copil Ei familie Gntre numeroase ministere,

instituDii, agenDii, organizaDii6 0ipsa unui sistem de servicii publice de asistenDF socialF specializate pe nevoile copilului Ei

ale familiei6 Hnregistrarea unor eEecuri evidente Gn procesul de dezinstituDionalizare a copilului6

doptarea unor mFsuri de spri4in pentru copil, cel mai adesea sub presiunea urgenDelor sau a

factorilor e#terni6 ispersia responsabilitFDilor factorilor de decizie guvernamentali Ei locali pentru protecDia

copilului ( /lena 8amfir, ,pag 9 )

CONCLUZII

In cadrul actual viata sociala a femeilor in familiile monoparentale este una defavorabila, elesunt considerate persoane nea4utorate si sarace , la tinerete isi cresc copiii si au sanse diminuate pe piatamuncii, de aici rezulta sansele mici la obtinerea veniturilor, iar cand a4ung mai in varsta, e#ista o mare posibilitate sa traiasca in saracie si singuratate. in pacate la noi in omania parintele singur esteignorat atat la nivelul politicilor publice cat si in cadrul teoriilor politice.'oliticile publice pun accentul

la noi asupra spri4inului copiilor si sunt concentrate ca politici sociale prin care se acorda in mod concretdoar cu a4utoare finaciare modeste care nu sunt un real a4utor si nu scot familia respectiva din situatia precara in care traiesc. Cristina &tefan mentioneaza in J amilia $onoparentala 2 abordare 'olitica ,'olirom ,+ ,pag77 ! ,,'entru realizarea unei stari de fapt mai bune pentru familia monoparentala, in omania estenecesara centrarea atentiei publice asupra parintelui singur. ceasta va permite atat realizarea respectariidrepturilor omului cat si a intrunirii unor mi4loace de e#istenta care sa presunpuna in primul rand serviciiadecvate pentru familieKK.

Politici de Incluziune Sociala - Familia Monoparentala

Documents

Transcript of Politici de Incluziune Sociala - Familia Monoparentala