Politica Interna a Lui Iustinian

2
 Politica internă a lui Iustinian În momentul urcării pe tron a lui Iustinian, viaţa internă a Imperiului se afla în stare de dezordine şi anarhie. Sărăcia era răspândită mai ales  î n pr ovincii iar impozi tele nu se pl ăteau cu regulalitate. Izvoarele principal e care se referă la această activitate a lui Iustinian sunt Novelele sale, tratatul lui Ioan Lydos Despre administrarea statului roman şi Istoria Secretă a lui Procopius. Răscoala NIKA (532) – încă primii ani ai domniei Iustinian a fost martorul unei răscoale teribile în capitală, care a fost aproape gata să-l detroneze. În lipsa unei prese scrise locul principal unde se discutau problemele sociale, religioase sau politice ale imperiului era Hipodromul din Constantin opol atât de celebru pe ntru cursele cu cai.  Aic i se formas er ă 4 pa rt ide politice - numite după culorile căl ăreţ i lor din  întrecerile cu care: albaştrii, verzii, roşii şi albii . Aceste grupuri numite şi demes aveau propriile case de finanţare ale vizitiilor, carelor şi cailor şi se aflau în permanentă rivalitate. Cel mai influent partid politic era cel al Albaştrilor, susţinători ai Ortodoxiei, iar următorul ca influenţă era cel al Verzilor care susţineau monofizismul. Aceste 2 partide trecând peste disensiunile dintre ele, întărâtaţi de pr oblemele sociale gr ave ale vremii, printre care şi abuzurile func ţion arilor publ ici, prec um juri stul Tri bonian şi pref ectul pret oriului Ioan de Capadocia, care extorcau populaţia în mod scandalos şi violent, şi-au unit forţele făcând front comun. Ace ştia au fost sprijini ţi şi de nepoţii fostului basileu Anastasie şi au răsculat întreaga cetate. Au fost distruse multe monumente şi edificii publice prin incendiere. Iustinian a încercat zadarnic să calmeze mul ţ imea înfuriat ă, promiţînd demiterea funcţionarilor corupţi. În momentul când răsculaţii au proclamat pe un nepot a lui Anastasie ca împărat, situaţia ajunsese foarte gra vă, răscoala dur ând dej a de 6 zile. Str igă tul mul ţimii era: ”Nika” adică „victorie” de unde şi numele răscoalei. Împăratul retras în palat împreună cu consilierii săi, se pregătea să fugă, dar intervenţ i a ener gi că a Împăr ătesei Te odor a, a schimbat situaţia, aceasta aducându-i aminte lui Iustinian că este împărat şi nu se poate înjosi. Iustinian a poruncit generalului Belizarie să înăbuşe răscoala prin forţă, iar acesta i-a închis pe răsculaţi în Hipodrom şi a ucis între 30.000 şi 40.000 de oameni. Rudele lui Anastasie au fost executate, iar  împăratul şi-a reluat tronul neclintit. Una di n pr inci palele caract er istici ale politici i interne a lui Iustinian a fost lupta sa continuă cu marii proprietari de pământuri , care deţ i neau domenii foarte vaste cu administraţ i ei pr oprie, sistem de colectare a impozitelor proprii, armată personală, chiar şi serviciu poştal şi care astfel aduceau mari prejudicii finanţelor imperiale. Împăratul s-a folosit inclusiv de mi jl oace mai puţ i n ortodoxe, pr in inmixtiunea în pro bleme de moşte nire, pri n don aţi i cu for ţa sau chiar don aţi i false

Transcript of Politica Interna a Lui Iustinian

5/11/2018 Politica Interna a Lui Iustinian - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/politica-interna-a-lui-iustinian 1/3

 

Politica internă a lui Iustinian

În momentul urcării pe tron a lui Iustinian, viaţa internă a Imperiuluise afla în stare de dezordine şi anarhie. Sărăcia era răspândită mai ales

  în provincii iar impozitele nu se plăteau cu regulalitate. Izvoareleprincipale care se referă la această activitate a lui Iustinian sunt Novelele

sale, tratatul lui Ioan Lydos Despre administrarea statului roman şi IstoriaSecretă a lui Procopius.

Răscoala NIKA (532) – încă primii ani ai domniei Iustinian afost martorul unei răscoale teribile în capitală, care a fost aproape gatasă-l detroneze.

În lipsa unei prese scrise locul principal unde se discutauproblemele sociale, religioase sau politice ale imperiului era Hipodromuldin Constantinopol atât de celebru pentru cursele cu cai.   Aici seformaseră 4 partide politice - numite după culorile călăreţilor din

 întrecerile cu care: albaştrii, verzii, roşii şi albii. Aceste grupuri numite şidemes aveau propriile case de finanţare ale vizitiilor, carelor şi cailor şise aflau în permanentă rivalitate. Cel mai influent partid politic era cel alAlbaştrilor, susţinători ai Ortodoxiei, iar următorul ca influenţă era cel alVerzilor care susţineau monofizismul.

Aceste 2 partide trecând peste disensiunile dintre ele, întărâtaţi deproblemele sociale grave ale vremii, printre care şi abuzurilefuncţionarilor publici, precum juristul Tribonian şi prefectul pretoriuluiIoan de Capadocia, care extorcau populaţia în mod scandalos şi violent,şi-au unit forţele făcând front comun. Aceştia au fost sprijiniţi şi denepoţii fostului basileu Anastasie şi au răsculat întreaga cetate. Au fostdistruse multe monumente şi edificii publice prin incendiere.

Iustinian a încercat zadarnic să calmeze mulţimea înfuriată,promiţînd demiterea funcţionarilor corupţi. În momentul când răsculaţiiau proclamat pe un nepot a lui Anastasie ca împărat, situaţia ajunsesefoarte gravă, răscoala durând deja de 6 zile. Strigătul mulţimii era:”Nika” adică „victorie” de unde şi numele răscoalei.

Împăratul retras în palat împreună cu consilierii săi, se pregătea săfugă, dar intervenţia energică a Împărătesei Teodora, a schimbat

situaţia, aceasta aducându-i aminte lui Iustinian că este împărat şi nu sepoate înjosi. Iustinian a poruncit generalului Belizarie să înăbuşe răscoalaprin forţă, iar acesta i-a închis pe răsculaţi în Hipodrom şi a ucis între30.000 şi 40.000 de oameni. Rudele lui Anastasie au fost executate, iar

 împăratul şi-a reluat tronul neclintit.

Una din principalele caracteristici ale politicii interne a luiIustinian a fost lupta sa continuă cu marii proprietari de pământuri, caredeţineau domenii foarte vaste cu administraţiei proprie, sistem decolectare a impozitelor proprii, armată personală, chiar şi serviciu poştal

şi care astfel aduceau mari prejudicii finanţelor imperiale. Împăratul s-afolosit inclusiv de mijloace mai puţin ortodoxe, prin inmixtiunea înprobleme de moştenire, prin donaţii cu forţa sau chiar donaţii false

5/11/2018 Politica Interna a Lui Iustinian - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/politica-interna-a-lui-iustinian 2/3

 

făcute statului, prin instigarea unor procese religioase cu scopuldeposedării, etc. Numeroase confiscări au avut loc după revolta din anul532, mai sus menţionată.

Iustinian a încercat să reformeze administraţia coruptă devaninitate, hoţie şi extorcare, care a cauzat atât de multă sărăcie şiruină, dar nu a reuşit, având în vedere sărăcia care domnea în imperiu,epuizarea vistieriei imperiale prin războaiele costisitoare duse în vest,tributul umilitor pe care îl plătea perşilor, aceste cauze fiind printreprincipalele care i-au zădărnicit planurile.

La aceste cauze s-au adăugat perioadele de foamete, epidemii şicutremure de pământ care au ruinat populaţia, la sfârşitul domniei luisituaţia din imperiu fiind jalnică. Neputându-şi plăti armata, care eraformată, în mare parte din mercenari, acesta a fost nevoit să reducănumărul trupelor. Plata soldei întârzia destul de des, militarii răzbunându-

se pe populaţia din teritoriu. Ca efect al reducerii drastice a trupelormilitare, graniţele erau foarte prost apărate, astfel că barbarii treceaunestingheriţi graniţa jefuind teritoriile şi aşa sărăcite.

Pentru a scăpa de impozitele imposibil de plătit populaţia a fugit dinmulte oraşe care au rămas pustii, iar agricultura era distrusă total,producţia fiind aproape de 0.

În concluzie:   încercările lui Justinian pe tărâmul reformeiadministrative au fost un eşec total, din punct de vedere finaciar,imperiul aflându-se pe marginea prăpastiei. Acesta a decedat lăsând, din

acest punct de vedere, o grea moştenire succesorilor săi.

5/11/2018 Politica Interna a Lui Iustinian - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/politica-interna-a-lui-iustinian 3/3