Iustinian I, zis "cel Mare", mprat bizantin n perioada (527 - 565).

Iustinian, mozaic din Biserica Sfntul Vitale din Ravenna Flavius Petrus Sabbatius Justinianus, nscut n 482 n satul Tauresium, lng Justiniana Prima, era nepotul mpratului Iustin I. Visul lui Iustinian a fost s reconstruiasc Imperiul Roman (cretinat ns) prin unirea celor dou imperii, de apus i de rsrit. A reuit n parte prin generalul su Belisarie care a cucerit Peninsula Italic i nordul Africii. ncercrile grele din punct de vedere militar i financiar de cucerire a Italiei, ncepute de Belisarie i ncheiate de Narses (un alt general) nu au avut un efect ndelungat. n 568, venirea longobarzilor acolo a distrus opera lui Iustinian.

mpratul n triumf asupra barbarilor, mpratul este Iustinian I sau Anastasiu I

Evenimentul intern cel mai important a fost rscoala Nika din Constantinopol. Opozanii lui Iustinian au proclamat un alt mprat, pe Hepatius, nepotul fostului mprat Anastasiu I. n timp ce Iustinian vedea situaia ca i pierdut, soia sa, mprtesa Teodora, o fost artist de circ, s-a opus retragerii din capital. Prin negocieri purtate de Narses cu revoltaii i prin atacul surprinztor al lui Belisarie cu trupele loiale mpratului n hipodrom, unde s-au adunat revoltaii, rscoala a fost potolit. Una dintre cele mai mari realizri ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman nceput n 529. Iustinian a ncercat s revitalizeze societatea roman, aflat n ultimul stadiu al descompunerii, printr-o uria oper de sistematizare a dreptului clasic i postclasic, astfel nct s poat fi aplicat la realitile secolului al VI-lea din Imperiul Roman. Iustinian, un cretin convins, a jucat un rol important. El nsui a ntocmit tratate religioase, a condus adunri bisericeti i-a ntemeiat propria episcopie, Iustiniana Prima i a construit biserica Hagia Sophia (Sfnta Sofia). A murit pe in noiembrie 565 n Constantinopol.

IUSTINIAN I, ULTIMUL MARE MPRAT ROMAN (527 APRILIE l - 565 NOIEMBRIE 13-14) Personalitatea mpratului lustinian I avea 45 de ani cnd s-a urcat pe tronul imperiului. El era, ca si unchiul su, un tracoillyrde limb latin. Charles Diehl arat ct e de greu s judecm personalitatea marelui mprat, cu toate c avem multe izvoare asupra domniei sale. Istoricul cel mai nsemnat al domniei lui lustinian e, fr discutie, Prokopios din Caesarea Palestinei. El a nsotit pe Belisarie n toate campaniile sale, a trit la Constantinopol, n societatea nalt a Curtii imperiale, a fost deci n msur s observe de aproape faptele si oamenii. Opera sa e, ca atare, foarte pretioas pentru aprecierea ndelungatei si glorioasei domnii a lui lustinian. Prokopios ne-a lsat trei lucrri asupra epocii sale Memorii sunt intitulate Anekdota (lucruri inedite"), n cea dinti dintre aceste lucrri, Prokopios e plin de admiratie pentru lustinian si Belisarie; n a doua, nsirnd constructiile civile, militare si religioase ale domniei, ne face un entuziast panegiric al mpratului, socotit mai presus de cei mai mari oameni ai Antichittii: el i-a strivit pe barbari, a redat imperiului provinciile pierdute si a ntemeiat numeroase orase; punnd capt rtcirilor, a ridicat credinta pe o singur temelie, a pus rnduial n legiuirile nesigure de mai nainte, a iertat dusmanilor si, dnd pilda unei clemente superioare, a ajutat pe sraci - ntr-un cuvnt, a fcut s domneasc fericirea n imperiu: Istoria secret

e, dimpotriv, o adevrat cronic scandaloas a Curtii bizantine, n care autorul ne nftiseaz, n toat cruzimea lor, moravurile deczute, schitnd n cele mai triste culori portretele prezentate mai nainte cu atta admiratie. Descoperit n 1623 de N. Alemanni n Biblioteca Vaticanului, Istoria secret a dat loc, de atunci, la multe discutii. Contrazicerea n care se afl fat de celelalte opere ale lui Prokopios i-a fcut pe multi s-i conteste autenticitatea, s-o priveasc drept un pamflet iesit din cercul opozitiei dinastice. Dar Feiix Dahn, a pus n lumin, destul de convingtor, analogiile de stil si de gndire dintre Anekdcta si celelalte opere aleistoricului. Studierea principiilor ritmicii cunoscute a prozei bizantine, care-si afl aplicarea nu numai n scrierea despre Rzboaie, ci si n pamfletul despre care e vorba, a dus la aceeasi concluzie n favoarea Jignit n patriotismul su, el este indignat de insuccesele lui Belisarie si de neglijentele lui lustinian. si atunci si va fi vrsat toat amrciunea n aceste Memorii, n care a pus toat ura sitoat patima sa, de neexprimat n public sau n crtile scrise pentru slvirea domniei. Dar pasiunea 1-a trt s fac din povestirea sa, dup justa expresie a lui Stein, o satir grotesc" pe socoteala mpratului si mprtesei, a lui Belisarie si a Antoninei. Justinian e caracterizat ca un om pervers si usor de amgit, un amestec de slbiciune si coruptie, de prefctorie si cruzime, un suflet perfid si mincinos, sperjur, fr loialitate si fr credint. Pare c natura, lund toat perversitatea de la ceilalti oameni, a pus-o n sufletul acestui brbat5, n lunga sa domnie, marea preocupare a lui Justinian ar fi fost s adune bani Altii povesteau c, fiind aproape de mprat, figura sa se prefcea pe neasteptate ntr-o mas de carne inform, cci nici sprncenele, nici ochii nu se mai vedeau la locul lor si nimic nu mai era de recunoscut, nsirnd aceste' brfe colportate de prostimea din Constantinopol pe socoteala lui lustinian, Prokopios a fost, totusi, destul.... de prudent spre a aduga: Acestea le scriu nu vzn-du-le nsumi, ci auzindu-le de la cei ce afirm c le-au vzut atunci". Aceste lucruri rspndite n public si culese de istoric n opera sa de ponegrire, aduc pe planul nti ceea ce s-a numit demonologie* lui Prokopios, iar istoricii din vremea noastr s-au oprit cu interes asupra ei. Citnd aceast interpretare a lui Rubin, nvtatul srb K. Gantar socoteste interesant s cerceteze un alt motiv al demonologiei lui Prokopios48, motivul demonilor fr cap. El mentioneaz ntre probele naturii demonice a lui lustinian tocmai acel pasaj n care Prokopios aduce mrturia celor doi servitori de ncredere care vorbesc despre plimbarea lui lustinian noaptea, fr cap, prin palat. Gantar precizeaz n mod documentat c teama de cei fr cap era nnscut la cei

vechi si chiar la popoarele primitive de astzi; aceast conceptie se ntlnea mai ales la vechii egipteni, unde era rspndit cultul lui Osiris fr cap, care a lsat urmele sale n papirusuri magice elenistice. n apreciata sa lucrare asupra lui lustinian, Charles Diehl se ntreab, pe drept cuvnt, despre aceste dou portrete att de contradictorii unde este adevrul si declar c el st la mijloc: nici n laudele exagerate din cartea Edificiilor, nici n povestile naive si scandaloase din Anekdota. lustinian avea 45 de ani cnd a ajuns pe tron. El a domnit 38 de ani si, cum se ntmpl de obicei,observ savantul francez, la captul unei lungi domnii, n administratia statului n cei din urm ani ai domniei sale s-a insinuat destrblarea, mpratul, btrn, se dezinteresa de opera pe care mai nainte o condusese cu mult energie, lsa armata s decad, fortretele s se ruineze, asista tot mai indiferent la abuzurile functionarilor si si si petrecea timpul n lungi si sterile discutii teologice. Sunt n Anekdota, cum s-a spus adesea, si lucruri adevrate ce se pot recunoaste confruntndu-le cu alte scrieri din aceeasi epoc; dar sunt si nscociri grosolane, iar lucrarea trebuie folosit cu precautie. Spre a ne face o idee exact despre lustinian, avem afar de Prokopios, pe Agathias, din acelasi timp, pe Eva-grios, scriitorul bisericesc din a doua jumtate a secolului al Vl-lea, pe Malalas, din epoca lui lustinian, pe loan din Nikiu, episcop egiptean de la sfrsitul veacu> lui al VH-lea, oper pstrat ntr-o versiune etiopia. Cu ajutorul lor putem controla spusele lui Proko-pios si schita mai aproape de adevr portretul marelui mprat. n ce priveste fizicul, lustinian, dup descrierea lui Prokopios, era de talie mijlocie, cu fata rotund, pielita obrazului colorat. Malalas adaug c avea nasul drept, pielea alb, fata mbujorat, prul buclat, figura rotund, un nceput de chelie, prul si barba crunte31. Spre a-si face o idee apropiat de nftisarea fizic a lui lustinian, Ch. Diehl compar aceste descrieri cu portretele n mozaic pstrate la San-Vitale si la San-Apollinare Nuovo din Ravenna, unul din 547, cellalt cu vreo zece ani mai n urm. n portretul de la SanVitale, figura mpratului e mai lunguiat, prul ondulat, mustata mic, nasul drept, subtire; n cel de la San-Apollinare Nuovo, lustinian ne apare mai gras, cu figura rotund, cu o expresie mai molatic. Mustata a disprut si masca aceasta gras nu mai are nimic din energia figurii dinti. Acesta e, dup Ch. Diehl, lustinian mbtrnit, asa cum ne apare la sfrsitul domniei52. nvtatul francez ne schiteaz apoi, n toat amploarea lui, portretul moral al marelui mprat, cum reiese din mrturiile izvoarelor. n mijlocul ceremonialului greoi al Curtii, lustinian se deosebeste prin simplitatea vietii si

obiceiurilor sale. Blnd, amabil, oricine se putea apropia de el. Milos fat de sraci, are mult grij de operele de caritate. Modest n traiul su zilnic, nu bea niciodat vin, mnca putin, mai cu seam legume, socotind, dup spusele lui Prokopios, un lucru josnic satisfacerea poftelor fizice si, adesea, se ridica de la mas dup ce gusta de cteva ori din mncare. Cnd religia prescria, se supunea la post o zi si dou nopti. Dormea putin, se scula odat cu zorile si se culca foarte trziu. Uneori se scula pe la miezul noptii, spre a se apuca de lucru, loan Lydos, care scrie n veacul al Vllea un tratat asupra magistraturilor, l caracterizeaz drept cel mai neadormit dintre toti mpratii" (Activitatea sa extraordinar e recunoscut, de altfel, si de Prokopios. Alt trstur caracteristic a lui lustinian era vanitatea, destul de pronuntat. Ea se manifest n multe chipuri, dar mai ales n faptul c mpodobea cu numele su orase, functiuni publice (cele create n domnia sa), ba chiar si o clas de studenti de drept54. Aceast vanitate 1-a fcut s-si atribuie o capacitate universal, pn si n materie de teologie, scriind tratate si sustinndu-si prerile n discutii cu naltii prelati. n mprejurri grave, mpratul arta adesea un suflet nehotrt si slab. Se stie ct de mult si pierduse cumptul n timpul rscoalei de la Hippodrom, cunoscut sub numele de Nika. Numaiatitudinea energic a Theodorei i-a salvat atunci tronul. Curioas la un autocrat ca el era slbiciunea cu care se lsa influentat de lingusitori. Risipa nebun de bani, nu att pentru satisfacerea nevoilor sale, cum observ cu drept cuvnt Stein, ct spre a mri prestigiul si gloria monarhiei, e nc una din scderile domniei sale, subliniat cu indignare de Prokopios, mpratul fiind nevoit s tolereze abuzurile celor obligati, prin functia lor, s-i procure banii de care avea necontenit nevoie. Alturi de aceste evidente scderi, deosebim ns n personalitatea lui lustinian si nsusiri de prim ordine. Putini suverani au avut mai mult sentimentul maiesttii imperiale, cultul respectuos al traditiei romane. In ordonantele sale, lustinian evoc necontenit vechile amintiri ale Romei. Visul su a fost de a reconstrui unitatea roman de odinioar, n care aventurierii germani si tiaser suveranitti si trebuie s recunoastem c a izbutit a face din acest vis aproape o realitate55. Din sentimentul acestei maiestti imperiale a iesit -ca s ntrebuintm expresia fericit a lui Ch.

Diehl una din cele mai mari opere ale istoriei: legislatia lui lustinian, care a dat Europei moderne bazele dreptului su56, oper imens, pe care Stein o socoteste mai glorioas dect rzboaiele lui Belisarie si Narses, mai important dect strlucirile Sfintei Sofii57. Aceeasi nalt idee a maiesttii imperiale a impus mretia de care lustinian a stiut s se nconjoare n lunga sa domnie. Rareori aparatul imperial a fost mai strlucit. Dar alturi de traditia roman, lustinian ntrupeaz tot att de mult si ideea crestin. El este Dar alturi de traditia roman, lustinian ntrupeaz tot att de mult si ideea crestin. El este capul suprem al Bisericii si campionul religiei, isapostolos, egalul Apostolilor, mpratul se socotea reprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt, rspunztor fat de el de administratia imperiului lui Christos. ntreprinderile sale militare au ceva din entuziasmul cruciadelor: suveranul nu putea suferi s-i vad pe dreptcredinciosi supusi ereticilor arieni, n toate operele sale mari el a simtit mna ocrotitoare a Divinittii si proclam acest lucru n novellele sale58. Nu putem uita c aceeasi idee crestin a inspirat si misiunile care au dus, n timpul lui lustinian, ortodoxia si civilizatia Bizantului de la un capt la cellalt al lumii cunoscute pe atunci. 2. Colaboratorii civili ai lui lustinian. Theodora. Pentru ntelegerea evenimentelor domniei lui lustinian trebuie s cunoastem si cealalt figur care, alturi de mprat, a avut un loc nsemnat n imperiu si a avut adesea un rol covrsitor n guvernare. nainte de descoperirea lui Alemanni, se stia putin despre Theodora59. Mrturiile scriitorilor o artau ca o femeie energic si se stie cu ct hotrre a intervenit n grava criz provocat de rscoala din 532. Se mai stie, din aceste putine mrturii, c Theodora exercitase o mare influent si n certurile religioase. Istoria secret a lui Prokopios destinuia acum lucruri extraordinare. n primii ani ai veacului al Vl-lea, tria la Constanti-nopol un srac cu numele Akakios, paznic al ursilor de la Hippodrom. El era tatl Theodorei. Orfan de timpuriu, a crescut, mpreun cu surorile sale, sub supravegherea slab a mamei, n lumea suspect a culiselor Hippodromului.

Sora sa, Comito, se produse n teatru si obtinu succese. Theodora, desi mic, a aprut alturi de ea, n roluri de camerist. Cnd ajunse mare, a fost atras de viata scenei pe care o cunoscuse si a figurat n pantomime, atrgnd atentia prin vioiciunea sa spiritual. Prokopios ne povesteste apoi, cu un mare lux de amnunte, aventurile scandaloase ale Theodorei. Dac e s-1 credem, lumea se ferea de ea ori de cte ori o ntlnea pe strzile capitalei, aceast simpl ntlnire fiind socotit de ru augur60. Theodora a prsit o bucat de vreme capitala, spre a nsoti un guvernator, Hekebolus, n provincia Pentapolis din Africa. Certndu-se apoi cu el, a plecat si a petrecut un timp n obscuritate, prin marile centre ale Orientului, fiind admirat pretutindeni pentru frumusetea ei. Se ntoarse iarsi n Capital61. Ea avea atunci ntre 20-25 de ani. Aici s-a ntlnit pe lustinian, mostenitorul tronului. O traditie pstrat mult vreme pretinde c Theodora ducea n acel momento viat retras si corect, ntr-o locuint modest unde-si petrecea timpul torcnd ln, ca matroanele din epoca bun a Romei. Ea i-a plcut lui lustinian, care s-a aprins de iubire pentru ea si nu numai c a coplesit-o de bogtii, dar a vrut s-o ia chiar de sotie. S-a lovit ns de mpotrivirea hotrt a mprtesei Euphemia, care nu era ncntat s-o vad pe Theodora urmndu-i la tron. Dar cnd Euphemia muri, n 523, lustinian, care tinea atta loc n domnia unchiului su, obtinu de la acesta pentru Theodora nalta demnitate de patriciu. Apoi, cnd lustinian fu asociat la tron, n 527, Theodora a fost ncoronat alturi de el, solemn, de ctre Patriarh, la Sfnta Sofia, si ea putu atunci primi n Hippodrom, care vzuse debuturile sale, aclamatiile zgomotoase ale populatiei. Acesta e romanul Theodorei, povestit de Prokopi-os. De trei secole, el a fcut ocolul lumii. Bury socoteste c acest capitol al biografiei mprtesei, ntemeiat numai pe mrturiile dusmanilor si, are mai mult valoare de zugrvire a moravurilor contemporane dect de stigmatizare a moravurilor Theodorei. Desigur, nu poate fi inventat totul n naratiunea lui Prokopios si - cum observ Diehl - fr a crede c Theodora, nainte de a urca pe tronul imperiului, a avut o viat necondamnabil, trebuie s admitem totusi c istoricul a exagerat mult trsturile acestui portret, schitat cu ur si patim. Ceea ce e sigur, dup mrturisirea chiar a lui Prokopios, este c, odat nltat pe tron, ea a fost cea mai corect si mai auster femeie. Ca fizic, Theodora era de o mare frumusete, iar Prokopios se exprim n aceast privint cu mult ad-

446 ISTORIA IMPERIULUI BIZANTIN miratie. Descriind Thermele lui Arcadius din Constan-tinopol, unde mpratul cldi un atrium mpodobit cu splendide coloane si o multime de statui de bronz si de marmur, Prokopios ne spune c acolo se nlt si Theodorei o statuie frumoas, dar mai prejos de frumusetea mprtesei, fiindc frumusetea ei este cu neputint omului a o spune n cuvinte si a o imagina"62. Dar chiar n opera de ponegrire, Prokopios mrturiseste frumusetea deosebit a Theodorei: era, de altfel, foarte frumoas - scrie el - si plin de gratie, dar mic de talie si debil nu cu desvrsire, ci numai ct palid, cu o privire totdeauna vioaie si plin de expresie"63. Din tot acest farmec, portretul ce ni s-a pstrat la Sn-Vitale, spune Ch. Diehl, unde Theodora apare n mijlocul doamnelor Curtii, ca lustinian ntre demnitarii si, nu mai are nimic. Sub lunga mantie imperial, statura mprtesei pare mai nalt si mai subtire, sub greaua diadem ce-i acoper fruntea, sub peruca sub care abia ghicim prul cel negru, fata delicat, cu ovalul slbit, cu nasul drept si subtire, are o gravitate solemn, aproape melancolic. Singuri ochii mari, negri, par a avea ceva din vioiciunea de care amintea Prokopios. Dar influenta pe care Theodora o exercita asupra lui lustinian era datorat - cum arat Bury - mai mult nsusirilor sale intelectuale dect farmecului su fizic. Aceast influent erarecunoscut de mprat n mod public. lustinian afirm, n adevr, ntr-o novell, semnalat de nvtatul englez, c a avut-o prtas pe mprteas la msurile pe care le lua. La sfrsitul novellei (ea era privitoare la numirea guvernatorilor de provincie), se impunea demnitarilor un jurmnt de credint lui lustinian si Theodorei. Atunci cnd mpratul se afla n dezacord cu dorintele ei, lustinian nu pregeta s lucreze independent. Vederile lor se deosebeau mai cu seam n ceea ce privea politica religioas. Theodora era o monofizit devotat si ntotdeauna a cutat s-i protejeze pe monofiziti. Puterea sa, n actiunea pe care o desfsura, se datora independentei sale economice. Basilissa avea la dispozitie mari mijloace financiare, de care nu ddea socoteal. Vaste domenii n Asia Mic erau

atribuite mprtesei, conduse de un Curator al Casei divine a Augustei" (Curator divinae domus serenissimae Augustae) si lustinian pare a fi sporit considerabil aceste domenii, cu prilejul cstoriei sale64. n ciuda mediului din care venea, Theodora s-a artat la nltimea situatiei sale. Ea s-a acomodat repede cu maiestatea imperial. Pe cnd lustinian a rmas simplu, ea a stiut s se nconjoare de toate elegantele si a dus la extrem cerintele etichetei. Dinaintea sa trebuiau s se prosterneze cei mai nalti demnitari. Suverana a artat ntotdeauna o energie mndr si un curaj brbtesc, sfidnd mprejurrile cele mai critice. A rmas celebr atitudinea sa cu prilejul teribilei miscri a M Historyll, p. 30. 448 multimii din 532. Capitala se afla n plin revolt. O mare parte a orasului se mistuia n flcri, 3000 de soldati credinciosi ai grzii nu erau de ajuns pentru a nfrunta furia multimii si lustinian se pregtea s fug din Constantinopol. Theodora, de fat la Consiliu, se ridic deodat, indignat de lasitatea general, chemndu-1 pe mprat la datoria sa. Chiar dac nu iar mai rmne alt scpare dect fuga, tot n-ar fugi, a strigat ea. Pentru cine a domnit e insuportabil s fie un fugar", zise Theodora. Eu n-as mai exista fr aceast purpur, n-as mai tri n ziua n care lumea nu mar saluta ca mprteas". Dac mpratul vrea s scape, aceasta e usor: bani are multi, are marea si corbii le ndemn. Eu ns tin la o veche maxim, c purpura e un frumos lintoliu". ({j.aoi oipanxai, soldati romani, de celelalte sectiuni ale armatei. Se mai numesc oi EK Kaia'YOV si aveau caracter national. Nu erau ntre ei barbari. lustinian ns a avut si cteva corpuri de persi, goti si vandali. 3. Foederati constituiau partea cea mai ntrebuintat dintre barbari (goti, heruli, huni, sclaveni,anti s.a.) si erau organizati ca trupe sub ofiteri, cnd romani, cnd barbari. Erau comandati de pxovTEt, deci de tribuni si de comites foederatorum. mprtiti n tagmata, ei purtau ca semn al serviciului imperial cingtoarea (cingulum, gr. tvn). Li se pltea sold si annona din tezaurul public. 4. Aliatii, bande de barbari (huni, heruli, goti, abasgi, sarceni etc.), care, legati printrun tratat cu imperiul, ddeau, n schimbul subsidiilor anuale, forte conduse de sefii lor proprii.

5. n sfrsit, alt clas de lupttori erau bucellarii, soldati din escorta privat a comandantilor militari, n timpul lui lustinian, toti ofiterii superiori aveau o trup ele escort, legat prin jurmnt de credint. Numele vine de la bucella, pesmetul militar, o pine de gru fin, si termenul derivat din acesta i desemna pe soldatii privati, ca oameni care mncau pinea fin a stpnului, n contrast cu cei ce mncau pinea cazon obisnuit. Erau dou clase distincte: hypaspistai (vnccGTtmrai), purttori de scuturi si doryphoroi (