7/25/2019 POLITICA Externa Si de Securitate

1/4

INSTRUMENTELE PESC

Tratatul de la Lisabona modific tipurile de acte adoptate n domeniul PESC. Instrumenteleanterioare, cum sunt strategiile comune, poziiile comune i aciunile comune, sunt nlocuite. !eacum nainte, Consiliul European i Consiliul "E adopt numai decizii referitoare la#

interesele i obiecti$ele strategice ale "niunii%

aciunile care trebuie ntreprinse de ctre "niune% poziiile care trebuie luate de ctre "niune% modalitile de punere n aplicare a aciunilor i poziiilor "niunii.

Trebuie reamintit c niciun act legislati$ nu poate fi adoptat n domeniul PESC.

2. Perspectivele extinderii si aprofundarii colaborarii in doeniul politicii externe si securitatiiin UE

Pilonul principal al politicii e&terne a "E isi are originea la inceputul anilor'(), in asa*numita+Cooperare Politica Europeana, desfasurata in afara institutiilor comunitare, din initiati$a Statelor

-embre. Ea a permis acomodarea reciproca intre diplomatiile Statelor -embre, un proces gradual sinespectaculos, dar a cunoscut si momente de $arf, precum !eclaratia de le enetia /012)3, care arecunoscut pentru prima oara dreptul poporului palestinian la un stat propriu, sau deciziile politice

pri$ind aplicarea de sanctiuni economice /4rgentinei in 0125, in conte&tul razboiului -al$inelor, sau4fricii de Sud in 0126, ca reactie la perpetuarea regimului de apart7eid3.

Introducerea, prin Tratatul de la -aastric7t /01153, a politicii e&terne si de securitate comune/PESC3 printre domeniile asupra carora Comunitatea e&ercita o influenta directa a reprezentat in

buna masura formalizarea a ce$a ce e&ista de8a, dupa cum o rele$a urmatoarele trasaturi ale PESC#

* consensul ca unica metoda de adoptare a deciziilor%* desfasurarea de consultari intre Statele -embre /in care scop ministerele de e&terne si*au

dez$oltat structurile necesare3%* politici esentialmente declarati$e /dar nu intotdeauna lipsite de efect practic, un bun e&empluconstituindu*l recunoasterea independentei Slo$eniei si Croatiei3.

Spre deosebire de politicile descrise anterior, Politica E&terna si de Securitate Comuna nueste nici o politica de competenta e&clusi$ comunitara, nici o politica de competenta comuna "niune

9 statele membre. PESC inseamna instituirea unor mecanisme prin intermediul carora stateleintreprind actiuni comune si adopta pozitii comune. Prin mecanismul, esentialmente gu$ernamental

pus la punct in cadrul celui de al II*lea pilon al "niunii Europene pentru coordonarea politicilor lor indomeniu, ea ramane una aproape in intregime dependenta de $ointa statelor. 4ceasta situatie este in

parte rezultatul unui parado tarile membre doresc sa coopereze in c7estiuni de politica e&terna si desecuritate, dar, in acelasi timp, doresc sa isi mentina prerogati$ele in materie. 4stfel, desi putereaeconomica de care dispune ofera "niunii Europene o anumita mar8a de miscare in plan politic/acordarea de a8utoare de facilitati pentru comertul cu unele categorii de tari, impunerea de sanctiunieconomice, cooperarea in anumite domenii3, statutul politic international al "niunii Europenecontinua sa nu se ridice la inaltimea fortei sale economice. Pentru a le realiza, aceste actiuni comune,statele adopta pozitii comune#

se obliga sa informeze reciproc, la ni$elul misiunilor diplomatice si al gu$ernelor, cu pri$irela toate problemele de politica e&terna care prezinta un interes general%

de asemenea, statele membre isi coordoneaza actiunile in cadrul organizatiilor internationaledin care fac parte si al conferintelor internationale la care participa%

daca "niunea Europeana ia pozitie intr*o problema de politica e&terna, statele membre o

spri8ina acti$ si fara rezer$e%

7/25/2019 POLITICA Externa Si de Securitate

2/4

militeaza , in $ederea intaririi solidaritatii lor politice, anga8andu*se sa se abtina de la oriceactiune contrara intereselor "niunii Europene sau susceptibila sa aduca atingere eficacitatiisale.

Pentru a realiza misiunile ei in domeniul politicii e&terne si de securitate comuna potri$it art.05 T"Emodificat prin Tratatul de la 4msterdam, "niunea#

a3 defineste politicile si orientarile generale ale politicii e&terne%b3 7otaraste strategii comune %c3 adopta actiuni comune%d3 adopta pozitii comune%e3 intareste cooperarea sistematica dintre statele membre.

!a"a le#ala actuala este repre"entata de Titlul $ al Tratatului UE% versiunea consolidata dupaLisabona.

Obiectivele PESC

:biecti$ele Politicii E&terne si de Securitate Comune au fost fi&ate prin Tratatul de la-aastric7t si au ramas apoi nemodificate la tratatele ulterioare. In Tratatul asupra "niunii Europeneobiecti$ele acesteia sunt urmatoarele#

sal$gardarea $alorilor comune, intereselor fundamentale, independentei si integritatii "niunii, inconformitate cu principiile Cartei :;"%

intarirea securitatii "niunii prin toate mi8loacele% mentinerea pacii si intarirea securitatii internationale in conformitate cu principiile Cartei :;",

precum si cu ale actului final de la , la propunerea Inaltului ?eprezentant pentru politica e&terna si de securitate,"niunea Europeana a adoptat o strategie de securitate europeana prin care puterea militara a fostdefinita doar ca @unul dintre $ariatele si strans interconectatele instrumente pe care "niuneaEuropeana le poate folosi pentru protectia propriei securitati si promo$area @unei Europe sigure intr*o lume mai buna. Printr*un astfel de demers, "niunea Europeana a urmarit sa indice ca nu are niciun fel de ambitie de a de$eni o superputere militara.

&biectivele politicilor si actiunilor coune ale UE in plan extern vi"ea"a#

* sal$gardarea $alorilor comune ale "niunii Europene, a intereselor sale fundamentale, asecuritatii, independentei si integritatii sale%

* consolidarea si spri8inirea democratiei, a suprematiei legii, drepturilor omului si dreptuluiinternational%

* mentinerea pacii, pre$enirea conflictelor si intarirea securitatii internationale in conformitate cuprincipiile Cartei :rganizatiei ;atiunilor "nite%

* spri8inirea dez$oltarii durabile din punct de $edere economic, social si de mediu in tarile in cursde dez$oltare, in $ederea eradicarii saraciei%

* incura8area integrarii tuturor tarilor in economia globala, inclusi$ prin abolirea restrictiilor incomertul international%

* promo$area unor masuri pe plan international menite a mentine si imbunatati calitatea mediuluisi managementul sustenabil al resurselor naturale, pentru a asigura o dez$oltare durabila%

* asistarea populatiilor, tarilor si regiunilor care se confrunta cu dezastre naturale sau produse de

om%* promo$area unui sistem international bazat pe o cooperare multilaterala intarita si bunagu$ernare la ni$el global

7/25/2019 POLITICA Externa Si de Securitate

3/4

'. Politica europeana de securitate si aparare PES(

Ce reprezint PES4A Politica European de Securitate i 4prare /PES43 are drept obiecti$ sperit) Uniunii de"voltarea capacit)*ilor sale civile +i ilitare de #estionare a cri"elor +iprevenire a conflictelor la nivel interna*ional.4stfel, contribuia sa la meninerea pcii i asecuritii internaionale, potri$it Cartei :;", ar spori considerabil, adic pe msura forei saleeconomice i demografice. !e la nceput trebuie menionat c PES4 nu implic crearea unei armateeuropene, ci ea evoluea") de o anier) copatibil) +i coordonat) cu &r#ani"a*ia (tlanticuluide Nord.

Ideea unei aprri europene autonome a suscitat, n cadrul "E, discuii contro$ersate, legate, nprincipal, de slbiciunea structurilor e&istente i a comple&itii rolului lor, dar i de anga8amentulamerican pe solul ec7iului Continent. Consensul aprut n 8urul $oinei de a @europeniza aprarea adisimulat n realitate numeroase contradicii i discordii, cu pri$ire la aspectele strategice, militare iinstituionale ale unei astfel de securiti. !e asemenea, o absen a armonizrii concepiei statelor

membre asupra finalitilor i modalitilor unei aprri europene a fcut mult $reme ca instituiilecreate n acest scop s se do$edeasc puin eficace !isensiunile n sBnul statelor membre ale "Efa$orabile unei aprri pur europene sau c7iar unui pilon european al 4lianei ;ord*4tlantice icelelalte dornice s rmBn sub protecia ntreag a ;4T:, au aprut n plin lumin, dupsc7imbrile inter$enite n Est, dup ?zboiul din olf i din Dosnia i oso$oF. Practic, PES( estere"ultatul acordurilor senate de c)tre statele ebre de,a lun#ul tipului. Gn fine, este $orbade un proces, n sensul c, de acum nainte, capacitile europene, prin adoptarea unui obiecti$ int *7eadline goal *, sunt n centrul proiectului de aprare european. Pentru a depi aceste pro$ocri i aasigura buna tranziie a structurilor militare tradiionale ctre noi structuri de aprare i securitateeuropene, precum i pentru a duce la bun sfBrit noua etap a ridicrii puterii PES4, $or trebui s semodifice structuri naionale i proceduri de cooperare ce s*au con$enit prin acorduri bilaterale sau

multilaterale.Speciali"area PES( const) -n a plasa fiecare stat al Uniunii% care va fi dispus s) o fac)% pedoeniul de care el dispune -n totalitate sau doar de o parte a tenolo#iei +i priceperii saleilitare.4$anta8ul unei astfel de construcii ar fi, din punct de $edere militar, e$itarea risipirii idilurii mi8loacelor. ;ecesitate de cooperare ntrit se impune, mai mult ca niciodat, odat cuaprofundarea $iitorului PES4. Totui, $or fi situaii n care toate statele membre $or fi dispuse s

participe la cooperri, dar este posibil ca unele s nu fie n msur s le fac fa. Gn acest din urmcaz, cei care doresc pot folosi instrumentul cooperrii ntrite pentru PES4.

Gn acelai timp, PES( exclude orice for) de ap)rare teritorial) . 4ceasta rmBne n competenae&clusi$ a statelor naionale i a ;4T:. Constituia pentru Europa a pre$zut o clauz de

solidaritate n caz de agresiune armat, dar ea nu $a intra n $igoare decBt dac acest document $a firatificat de statele membre.

Gn mod formal, misiunile atribuite PES4 sunt definite prin cele trei sarcini de la Petersberg ce au fostadoptate n 0115 de "E: i au fost inserate n Tratatul "E. 4cestea sunt# isiuni uanitare +i deevacuare a resortisan*ilor% isiuni de en*inere a p)cii% isiuni de lupt) pentru #estionareacri"elor +i/sau opera*ii de restabilire a p)cii. dimensiune intern * prote8area cetenilor care triescn Europa.

PES4 include urmtoarele apte domenii#0. misiuni umanitare i de e$acuare%5. misiuni de meninere a pcii%

>. misiuni de fore lupttoare pentru gestionarea crizelor%H. misiuni de dezarmare /C3%F. misiuni de consiliere i asisten militar /C3%6. misiuni de pre$enire a conflictelor /C3%

7/25/2019 POLITICA Externa Si de Securitate

4/4

(. operaiuni de stabilizare la finele conflictelor /C3.2. toate misiunile pot s contribuie la lupta mpotri$a terorismului.

interesele i $alorile europene, promo$area drepturilor omului, cooperarea internaional,

dez$oltarea i democraia n lume.

0. Postul,1naltul Repre"entant pentru afaceri externe +i politica de securitate.

Gnaltul ?eprezentant al "E pentru afaceri e&terne i politica de securitate Gn cadrul reuniuniiinformale de la Dru&elles din 01 noiembrie, naintea intrrii n $igoare a Tratatului de la Lisabona la0 decembrie, efii de stat sau de gu$ern din "E au con$enit cu pri$ire la numirea doamnei Cat7erine4S