8/18/2019 Politica Externa Gorbaciov

1/4

Politica Externă a lui Mihail Gorbaciov :

Primele idei, concepţii, coordonate ale Perestroikăi în problemele internaţionale au fost expuse de Gorbaciov la olună de la preluarea puterii, în cadrul Plenarei din aprilie 1!" a ## al P#$%& 'ceastă problem a fost de(voltată,completată )i aprofundată mai pe lar* în lucrarea  Restructurarea şi noua mentalitate pentru ţara noastră şi pentruîntreaga lume.

+deea central era aceea că, în locul unei confruntări )i înarmări permanente, Gorbaciov propunea un dialo*, oînţele*ere reciproc avantaoasă, o cooperare pa)nică, -o continuă flexibilitate tactic, o înclinare spre compromisurireciproc acceptabile., în a)a fel înc/t -confruntarea dintre capitalism )i socialism să se desfă)oare numai )i numai înformele colaborării ţi întrecerii pa)nice.&

Primii pa)i s0au făcut apoi în cadrul unor înt/lniri )i convorbiri internaţionale& #u prileul celui dint/idialo*sovietoamerican, ce are lod la 1 noiembrie 1!" la Geneva, între 2onald 2ea*an )i Mihail Gorbaciov,acesta din urmă )i0a expus noile sale concepţii, care conţineau două conclu(ii de mare însemnătate :

1& $n ră(boi nuclear nu trebuie să fie de(lănţuit niciodată, fiindcă, în cadrul acestuia, nu pot fi învin*ători )iînvin)i&

3& $niunea %ovietică )i %$' nu vor tinde spre reali(area supremaţiei militare&

2&2ea*an a propus reduceri reciproce de armament, monitori(ate, aplic/nd proverbul rus : -crede, dar verifică4.,declar/ndu0i lui Gorbaciov, că în ca( contrar %$' va continua sin*ură înarmarea )i $2%%, în situaţia *rea pe care otraversea(ă, nu va putea ţine pasul cu ritmul )i amploarea înarmărilor americane& USSS s0a an*aat că nu va reluaexperimentele cu arma nuclear, instituindu0)i un automoratoriu, cu începere din vara anului 1!"&

5a 1" ianuarie 1!6, el declara în plenul conducerii P#$% : -Este inadmisibil să ne lăsăm du)i de stihia curseinucleare& 'ceasta ar însemna să acţionăm contrar vocii raţiunii, contrar sentimentului uman al autoconservării.&

7n 1!6, Gorbaciov continuă pre(entarea )i ar*umentarea concepţiilor sale de politică externă la #on*resul 889++al P#$% )i la instituirea diplomaţilor )i funcţionarilor superiori ai Ministerului de Externe al $2%%& ot la acest#on*res s0a aprobat )i formula că -$niunea %ovietică nu aspiră la o securitate mai mare, iar una mai mică n0o va

accepta.& 7n )edinţa din luna mai 1!6 cu diplomaţii sovietici, Gorbaciov a reafirmat că ;pacea este supremavaloare < )i ; ră(boiul mondial este răul absolut& El nu poate fi c/)ti*at, cum nu poate fi c/)ti*ată cursaînarmărilor

8/18/2019 Politica Externa Gorbaciov

2/4

distru*ă !" rachete, iar $2%% să elimine 1B"3 rachete& ratatul prevedea de asemenea, inspecţii la faţa locului, decătre fiecare în parte, pentru verificarea aplicării măsurilor& otu)i această reducere de arme, afecta doar JK dintotalul rachetelor nucleare deţinute de ambele părţi&

7n contextul destinderii )i cooperării, al înţele*erii )i încrederii reciproce, s0au desfă)urat, la 3"036 noiembrie 1!!la Fremlin întrevederea cu Drancois Mitterand& Ce(baterile s0au efectuat pe tema cooperării sovieto0france(e îndomeniile economic, )tiinţific, tehnic, social L ca un simbol al acestor relaţii a fost anunţată lansarea navetei spaţiale

cosmice %oiu( &M&B, la 36 decembr& 1!!, av/nd la bord un echipa mixt, sovieto0france(, fiind al doilea de acest*en, după cel din iunie0iulie 1!3& 5a această înt/lnire Gorbaciov a reluat )i a subliniat locul )i rolul important alEuropei în context intenaţional, iar Mitternad a anunţat că a definitivat )i oferă $2%% un proiect de cooperareeuropeană, Dranţa va deţine în 1! pre)edinţia or*anismelor #omunităţii Economice Europene = în domeniile protecţiei mediului )i cel a al audio0vi(ualului& Gorbaciov a readus în discuţie )i a pledat pentru acel ideal deconstruit ; #asa #omună Europeană

8/18/2019 Politica Externa Gorbaciov

3/4

situatie nu este vorba numai despre confruntarea dintre doua sisteme sociale, ci despre o ale*ere intre supravietuiresi anihilare reciproca-O11&

acticile sovieticilor in convorbirile privind armamentul pareau a fi o reluare a tactici lor din primii ani ai*uvernarii ?ixon ceea ce repre(enta o incercare totala de a submina sistemele defensive si in acelasi timp lasandneschimbata amenintarea ofensiva de fond&

#u trecerea timpului, schimbarea doctrinara a lui Gorbaciov nu a mai putut fi evitata, nici macar de o

 birocratie modelata de cei aproape trei(eci de ani de serviciu ca ministru de externe ai lui Gromiko O13& CeoareceNnoua *andire- a lui Gorbaciov a mers mult dincolo de adaptarea politicii sovietice de stat la noile realitatiL ea adistrus cu totul structura de re(istenta intelectuala a politicii exteme sovietice istorice& #and Gorbaciov a inlocuitconceptul de lupta de clasa cu tema Qilsoniana a interdependentei *lobale, el definea o lume de interese compatibilesi de armonie intrinseca , o inversare totala a ortodoxiei leniniste de stat&

Prabusirea ideolo*iei nu numai ca a lipsit politica externa sovietica de filosofia si de convin*erile eiistorice, dar a complicat dificultatea inerenta a situatiei sovietelor& Pe la milocul anilor R!I, factorii de deci(ie politica sovietici s0au confruntat cu o a*enda ale carei puncte care ar fi fost suficient de dificil de depasit fiecare in parte, dar care in combinatie s0au dovedit a fi insurmontabile 'cestea au fost: relatiile cu democratiile occidentaleLrelatiile cu #hinaL tensiunile din orbita satelitilorL cursa inarmarilorL si sta*narea economiei interne si a sistemului politicO1A&

+nsa, de ceea ce avea nevoie $niunea %ovietica era usurarea imediata, nu de sub tensiuni in *eneral, ci de

sub presiunile economice, in special de cursa inarmarilor& ?u exista nici o speranta de a infaptui aceasta prin proceduri laborioase de stabilire a unor niveluri convenite ale fortelor, prin compararea unor sisteme incomensu0rabile, prin ne*ocierea unor proceduri de verificare *reu de preci(at si apoi prin pierderea catorva ani pentru a leimplementa& +ntr0o asemenea maniera, ne*ocierile privind controlul armelor deveneau un mecanism prin care se puteau aplica presiuni asupra fra*ilului sistem sovietic, cu atat mai eficace cu cat nu fusesera *andite in acest scop&

 #onsilierii sai militari, i0au spus ca in situatia in care accepta sa0si demonte(e rachetele in timp ce+nitiativa de 'parare %trate*icaO1" continua nestin*herita, una dintre urmatoarele administratii americane puteaobtine un avanta decisiv asupra unei forte nucleare sovietice ba(ate pe tirul de rachete drastic reduse saude(afectate&

eoretic, era adevarat ca, aproape si*ur, #on*resul ar fi refu(at sa finante(e %C+ daca un acordre*lementand controlul armelor, ar fi condus la eliminarea tuturor rachetelor& %i erau ne*liate beneficiile pentru$niunea %ovietica ale aproape inevitabilei controverse intre %tatele $nite si toate celelalte puteri nucleare&

Politica externa a lui Gorbaciov mai ales cu privire la controlul armelor, a fost o actuali(are subtila astrate*iei sovietice postbelice& %i a fost chiar pe calea denucleari(arii GermanieiO16 si a stabilirii premiselor pentruo politica *ermana mai nationala pe doua temeiuri: anume ca 'merica era mai putin probabil sa riste un ra(boinuclear pentru o tara care dadea inapoi din fata riscurilor unei strate*ii nucleare in vederea propriei ei aparari, si caGermania putea fi tot mai tentata sa spriine denucleari(area cu un anumit *en de statut special pentru ea insasi&

Gorbaciov a oferit un mecanism pentru slabirea 'liantei 'tlantice intr0un discurs tinut inaintea #onsiliuluiEuropei& +n 1!, cand si0a pre(entat ideea unei #ase #omune Europene, o structura va*a, extinsa de la 9ancouver la 9ladivostok,O1B in care fiecare era aliat cu fiecare, diluandu0se intelesul de alianta&

#eea ce0i lipsea lui Gorbaciov, insa, era timpul principala conditie necesara pentru maturi(area politiciisale& ?umai o schimbare brusca l0ar fi pus in situatia de a0si redistribui prioritatile& Problema de(armarii a fost destulde controversata si mediati(ata ce a produs multe diver*ente intre cele doua superputeri&

Perestroika lui Gorbaciov, lansată în 1!", a vi(at nu doar reforme de ordin intern al re*imului sovietic, dar )ischimbări de optică în ceea ce prive)te relaţiile internaţionale& N?oua mentalitate. era denumirea noii paradi*me a

 politicii externe sovietice )i ea prevedea o destindere a relaţiilor cu 9estul, în primul r/nd cu %tatele $nite&#hestiunea esenţială era aceea a de(armării nucleare, a)a cum stipulau oficialii sovietici sau a reducerii arsenaluluinuclear, ca să invocăm o formulă mai realistă )i mai precisă cu care opera partea americană&

Prima destindere apare în relaţiile sovieto0americane la începutul anilor 16I, după cri(a rachetelor din #araibe& adoua etapă a coincis cu anii 1BI )i s0a încheiat în 1B o dată cu inva(ia sovietică a 'f*anistanului& ?oul pre)edinte american, 2onald 2ea*an, ales în 1!I, de)i perceput în memoria colectivă ca un N)oim. haQkH, cu o

reputaţie de lider dur )i luptător neostoit cu Nimperiului răului., a)a cum etichetase el $niunea %ovietică, a fost defapt iniţiatorul noii destinderi care a dus în ultimă instanţă la sf/r)itul 2ă(boiului 2ece&

http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn11http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn12http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn12http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn13http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn13http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn15http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn16http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn17http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn17http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn11http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn12http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn13http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn15http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn16http://www.scrigroup.com/istorie-politica/istorie/O-noua-viziune-politica-Mihail22223.php#_ftn17

8/18/2019 Politica Externa Gorbaciov

4/4

Cin 1!", tratativele privind reducerea arsenalului nuclear au fost reluate, dar s0au desfă)urat anevoios, c/nd dincau(a unor chestiuni de ordin electoral la americani, cum a fost ca(ul în 1!!, c/nd din cau(a unor puseuriconservatoare la nivelul conducerii sovietice&

7n cele din urmă, la A1 iulie 11 = iată acum 3I de ani = ratatului de reducere a armelor nucleare, numit )i %'21, a fost semnat între Mihail Gorbaciov )i urma)ul lui 2ea*an la pre)edinţia americană, Geor*e ush& Potrivit

acestuia, cele două superputeri se an*aau să0)i păstre(e doar c/te 6III de rachete cu focoase nucleare, iar restul =să le distru*ă într0un interval de B ani&

ratatul a intrat în vi*oare abia în 1J, principala problemă care apăruse între timp fusese colapsul $2%%& 7n 13,

la 5isabona, la tratat au aderat noile state post0sovietice, care pe l/n*ă 2usia = $craina, elarus )i Fa(ahstan =deţineau )i ele arme nucleare, de altfel mai mult dec/t cele ale Dranţei, Marii ritanii )i #hinei luate împreună& '

fost cel mai cuprin(ător tratat din istoria secolului 3I în ceea ce ţine de distru*erea masivă a armelor nucleare&

Procesul de reducere al focoaselor nucleare, la care s0au an*aat părţile americane )i post0sovietice, a fost încheiat în3II1, la momentul acela fiind distruse !I la sută din potenţialul celor 3 superputeri din 11& dată cu asumareaunor an*aamente ferme de distru*ere a unei proporţii impresionante a focoaselor nucleare americane )i sovietice,

2ă(boiul 2ece clasic, cu corolarul său de echilibru al terorii, luase sf/r)it&