Politica externă a rePublicii Moldova în anul 2013 – încePutul ireversibilităţii integrării euroPene?

Buletin de Politică externă al Moldoveiinstitutul pentru

dezvoltare şi iniţiative sociale

„viitorul”

Numărul 74, Ianuarie 2014

Buletinul de Politică Externă al Moldovei reprezintă o serie de analize scurte, scrise de experţi locali şi străini, dedicate celor mai importante subiecte de politică externă, dezvoltărilor majore din Marea Neagră, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de menţinere a păcii din regiune. Buletinul are scopul să creeze o platformă comună pentru discuţii între experţi, comentatori, oficiali şi diplomaţi care sunt interesaţi de perspec-tivele de integrare europeană a Moldovei. Buletinul mai tinde să ofere diplomaţilor şi analiştilor moldoveni o tribună veritabilă pentru dezbaterea celor mai controversate puncte de vedere care ar putea ajuta Moldova să-şi găsească mai uşor calea spre UE.

Axa cronologică a vieții politice în Republica Moldova, în anul 2013, poate fi divizată în două perioade distincte – internă, marcată de criza politică de la început de an, și externă, deter-minată de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la 28-29 noiembrie. Perspectiva semnării Acordului de Asociere la Vilnius a dominat agenda internă în a doua jumătate a anului 2013, contribuind la închegarea Coaliției Proeuropene și a determi-

nat diplomația moldovenească să acționeze după principiul ”totul sau nimic”. Această abordare poate fi câștigătoare în cazul în care Moldova va semna în 2014 Acordul de Asociere și va obține regimul liberalizat de vize, dar se va putea dovedi perdantă în cazul în care Rusia va blo-ca procesul de asociere a țării, după cum s-a întâmplat în Ucraina.

relațiile republica Moldova - uniunea europeană – anul parafării

Pe parcursul anului 2013, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Euro-peană au fost profund marcate de „stafia” Vilniusului. După încheierea crizei politice interne și instaurarea guvernului Coaliției Pro-Europene condus de Iurie Leancă, Republica Moldova a avut o evoluție bună în cadrul Parteneri-atului Estic. Anul 2013 a aprofundat apropierea instituțională de Uniunea Eu-ropeană, proces demarat în anul 2010. În același timp, în pofida declarațiilor optimiste făcute de Vladimir Filat și Iurie Leancă la sfârșitul anului 2012, pro-

REcENzENţi:Cornel Ciurea, Cristian Ghinea, Witold Rodkiewicz, Martin Sieg, Dan Dungaciu

Ion Tăbîrță,Corneliu Ciurea

2 Buletin de Politică externă al Moldovei

Str. iacob Hîncu 10/1, chişinău Md-2005 republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714 fax office@viitorul.org www.viitorul.org

cesul de asociere la Uniunea Europeană nu a fost finalizat întrucât, la Vilnius, Acordul de Asociere a fost doar parafat și nu semnat.

1. Negocierea Acordului de Asociere cu UE. Începând cu 12 ianuarie 2010 până pe 15 martie 2013 au avut loc 15 runde de negocieri. Principalul punct de divergență l-a constituit textul Preambu-lului Acordului de Asociere, ce reprezintă o declaraţie introductivă a acordului care stabilește scopul Acordului de Asociere și filosofia acestuia. Republica Moldova dorea ca în preambul să fie stipulat că finalitatea procesului de apropiere a ei de Uniunea Europeană să fie integrarea europeană, însă UE a respins o asemenea mențiune. La 28 noiembrie 2013, la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Republica Moldova a parafat textului Acordului de Asociere, care cuprinde și o parte privind crearea Zo-nei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, urmând ca în anul 2014 să se producă și semnarea lui.

2. Negocierea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător. Negocierile oficiale au demarat la 27 februarie 2012, până la 15 martie 2013 având loc 6 runde de negocieri. La 12 iunie 2013, Republica Moldova și Uniunea Europeană au finalizat negocierile pe marginea Zonei de Liber Schimb Aprofun-dat și Cuprinzător. Negocierile s-au produs într-un ritm alert, persistând încă semne de întrebare cu privire la câștigurile nete pe care ar putea să le aibă Moldova în urma intrării în această zonă (având în vedere presiunile Rusiei, reticența Transnistriei și predominanța agriculturii de subzistență). La 16 decembrie, Consiliul miniștrilor UE a adoptat o decizie de deschidere a pieței europene pentru vinurile moldovenești de la 1 ianuarie 2014, decizie care s-a dovedit a fi un răspuns dat Rusiei contra instituirii unui embargou pentru produsele vinicole moldovenești.

3. Liberalizarea regimului de vize cu UE. Dialogul privind liberalizarea regimului de vize a fost lan-sat la 15 iunie 2010. La 15 noiembrie 2013, Comisia Europeană a publicat cel de-al 5-lea Raport de Progres al Comisiei Europene privind implementarea Planului de Acțiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, prin care a constatat îndeplinirea tuturor condițiilor abolirii regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen. Drept rezultat, la 27 noiembrie 2013, Comisia Euro-peană a înaintat propunerea de a liberaliza regimul de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, care presupune modificarea Regulamentului 39/2001 privind abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată în spațiul Schengen pentru cetățenii Republica Moldova.

Astfel, în relațiile cu Uniunea Europeană, Moldova și-a îndeplinit parțial obiectivele, reușind să obțină recomandarea Comisiei în ceea ce privește liberalizarea regimului de vize și parafând (dar nu semnând) Acordul de Asociere. În 2014, Moldova urmărește semnarea Acordului de Asociere în luna septembrie și obținerea regimului liberalizat de vize în luna mai (sau septembrie) pentru a rămâne în limitele manda-tului actualului Parlament European și Comisiei Europene. În pofida încurajărilor și evaluărilor optimiste ale Comisiei Europene și ale anumitor state membre, nu există încă o decizie finală a UE în ceea ce privește vizele și Acordul de Asociere. Astfel, persistă în continuare un grad de incertitudine.

relaţiile moldo-ruse – anul embargouluiSummit-ul Parteneriatului Estic a influențat în modul cel mai direct și relațiile Republicii Moldova cu

Rusia. Lansând în 2009 politica instituțională de frontieră Parteneriatul Estic, pentru a securiza cât mai efi-cient hotarele estice, UE s-a implicat într-o dispută geopolitică cu Rusia, miză principală fiind Ucraina. La Vilnius, a avut loc prima confruntare între puterea soft a Uniunii Europene și cea hard a Federației Ruse.

În anul 2013, Moscova a folosit împotriva Chișinăului, în mod diferit, ambele tipuri de putere – hard și soft. Simbolic, ambele tipuri de putere, au fost exprimate de cele două vizite efectuate în Republica Moldova, în septembrie: 1) hard – a viceprim-ministrului guvernului rus și trimis special pentru regiunea separatistă Transnistria, Dmitri Rogozin, care în timpul unei conferințe de presă la Chișinău și-a permis să declare că „în drum spre Europa de trenul Moldovei se va desprinde vagonul transnistrean”, totodată reamintind de dependența energetică absolută a Moldovei de Rusia „sezonul rece se apropie, sperăm că nu veţi îngheța la iarnă”; 2) soft – a patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, care a spus că „Mol-

3Buletin de Politică externă al Moldovei

Str. iacob Hîncu 10/1, chişinău Md-2005 republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714 fax office@viitorul.org www.viitorul.org

dova este o țară cu tradiții, iar valorile creștin-ortodoxe trebuie să fie puse la baza dialogului interetnic”. În toamna lui 2013, Rusia i-a dat Republicii Moldova o mini-demonstrație a politicilor sale repre-

sive. Principalele pârghii de presiune ale Moscovei asupra Chișinăului sunt următoarele: 1) separa-tismul transnistrean; 2) șantajul energetic; 3) piața de desfacere rusă pentru mărfurile moldovenești, preponderent vinicole și agricole; 4) migranții moldoveni aflați la muncă în Rusia. În mod real, în anul 2013, Federaţia Rusă a folosit doar pârghia pieței de desfacere și a amenințat cu cea separatistă.

La 10 septembrie, Serviciul rus pentru Protecția Consumatorilor a interzis importurile de vinuri din Republica Moldova, motivând prin „calitate nesatisfăcătoare” a vinului moldovenesc. În realitate, embargoul rus a fost răspunsul politic cu substrat geopolitic a intenției Chișinăului de a se apropia de UE. Totuși, pârghia vinului a fost cea mai ușor suportabilă pentru Republica Moldova, deoarece statul nostru deja a trecut această lecție în 2006. Pârghia separatistă a fost utilizată prin declarațiile suges-tive că integrarea europeană va duce la pierderea sigură a regiunii transnistrene de către Moldova și resuscitarea separatismului găgăuz prin tentativa de organizare a unui referendum anti-european pe 2 februarie 2014 în Găgăuzia. Celelalte două pârghii – energetică și a migranților de muncă – cu efect mai dureros pentru Chișinău, nu au fost folosite la scară masivă de Moscova, ele fiind doar testate prin lansarea unor informații în sursele mass-media despre utilizarea lor. Probabil, aplicarea lor este ținută pentru momente mai prielnice pentru asigurarea eficienței lor, cum ar fi, spre exemplu, ajunul alegerilor parlamentare în Republica Moldova din anul viitor.

relațiile moldo-române – anul gazoductuluiRelațiile Republicii Moldova cu România în anul 2013, au fost catalogate de mulți experți și dem-

nitari drept o trecere de la etapa declarațiilor la etapa proiectelor. În special, acest lucru se referă la demararea construcției gazoductului Iași-Ungheni, lansat la 27 august, cu ocazia aniversării a 22-a de la independența Republicii Moldova. Gazoductul va conecta Republica Moldova la rețelele de gaz din România. În prima fază, gazoductul urmează să transporte 500 milioane de metri cubi de gaz, urmând ca în faza următoare să fie construită și o stație de comprimare, iar la faza finală capacitatea lui se preconizează să fie de 1,5 miliarde de metri cubi anual. Gazoductul va avea o lungime aproximativ de 32 km pe teritoriul României și 11 km pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea investiției este estimată la 26,5 milioane euro, iar un sfert din sumă va veni din fonduri europene nerambursabile.

Deși gazoductul Iași-Ungheni ridică mai multe semne de întrebare legate de posibilele constrângeri tehnice ale rețelelor de aprovizionare, capacitatea de transportare, termeni de realizare și costuri suplimentare ale proiectului, totuși, în viitor, importanța strategică a acestui gazoduct poate fi una vitală pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

Pe lângă gazoduct, dinamica relațiilor moldo-române a fost plină de evenimente politice, cu implicarea oficialităților de cel mai diferit rang, care au avut atât conotaţie simbolică, cât și practică. La nivel simbolic, putem menționa sărbătorirea în comun de către oficialii moldoveni și români a zilelor naționale ale celor două state – de către premieri ziua națională a Republicii Moldova și ziua României de către președinți. La nivel practic, este vorba despre vizita comună a prim-miniștrilor Leancă și Ponta la Bruxelles, în cadrul căreia demnitarii ambelor state au discutat cu oficialii europeni un portofoliu de proiecte moldo-române, cu susținere europeană (interconectarea energetică, rutieră, feroviară etc.) și stabilirea unui mecanism de asimilare de fonduri europene de către Republica Moldova și România.

Cu toate acestea, în relațiile dintre Republică Moldova și Romania persistă mai multe probleme care s-au manifestat pe parcursul anului 2013 și vor avea impact și în 2014: cea identitar-istorică (declarațiile președintelui Băsescu privind cel de-al treilea proiect instituțional fundamental al României); regândirea programului de burse acordate de statul român tinerilor din Republica Moldova (declarațiile premierului Leancă), problema Tratatului privind regimul frontierei dintre România și Republica Moldova (declarațiile spicherului Corman); modalitatea de gestionare a celor 100 de milioane de euro alocate de România pentru granturi etc.

4 Buletin de Politică externă al Moldovei

Str. iacob Hîncu 10/1, chişinău Md-2005 republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714 fax office@viitorul.org www.viitorul.org

relațiile moldo-ucraineneRelațiile cu Ucraina în 2013 au fost marcate de un spirit de concurență deghizată și loială în

cadrul Politicii Europene de Vecinătate și cooperare dificilă în procesul de reglementare a conflictului Transnistrean, având în vedere că Kievul a deținut pe parcursul anului președinția OSCE. În 2013 Moldova a acceptat rolul de ”frate mai mic” al Ucrainei și nu a contestat dreptul Kievului de a semna înaintea Chișinăului Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Această politică modestă s-a dovedit câștigătoare, Chișinăul strângând toți laurii la Vilnius, iar Kievul ieșind pe un termen nedefinit din cărți. Cu toate acestea, eșecul Ucrainei la Vilnius nu poate fi considerat drept o șansă oferită Chișinăului, având în vedere că Parteneriatul Estic are nevoie de o locomotivă puternică pentru a contracara influența Rusiei.

Procesul de reglementare a conflictului Transnistrean n-a oferit multe șanse Kievului deși diplomații ucraineni au încercat în repetate rânduri să apropie părțile. Contextul geopolitic a determinat însă o logică de confruntare care a neutralizat eforturile Ucrainei și a lăsat sarcina reglementării de mai departe pe umerii Elveției și Serbiei.

relațiile moldo-americaneVizita pe 5 decembrie 2013 pe durata a 5 ore la Chișinău a șefului diplomației americane, John Kerry,

a marcat un fel de ”ieșire din anonimat” a Statelor Unite ale Americii care, pe parcursul anului 2013, a urmărit de la distanță Republica Moldova, oferind spațiu de manifestare pentru Politica Europeană de Vecinătate. În opinia experților, vizita lui John Kerry a demonstrat sprijinul comun al Statelor Unite ale Americii şi Uniunii Europene în parcursul european al Moldovei, un fost stat sovietic, supus presiunilor din partea Rusiei. În același timp, succesul acestei vizite a fost umbrit de decizia Ucrainei de a nu semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Pe parcursul anului 2013, SUA s-a manifestat mai curând ca ”un mare absent” în relațiile cu Republica Moldova, deși susținerea pentru consolidarea suveranității a fost resimțită în continuare. Relativa sa repliere a fost, însă, echilibrată de energia și implicarea Poloniei și României, considerate a fi partenerii strategic ai SUA în regiunea noastră. Cu toate acestea, eșecul Ucrainei la Vilnius ar putea constitui o invitație pentru SUA de a-și mări prezența în regiune în 2014.

concluziiAnul 2013 poate deveni unul de cotitură pentru Republica Moldova. Chișinăul a dat dovadă că are

capacitatea de a ieși din echilibristica vectorială în care s-a aflat de la momentul declarării independenței. Republica Moldova a demonstrat voință politică în procesul apropierii sale de UE, ceea ce a provocat reacții de nemulțumire din partea Rusiei. Presiunile ruse vor crește în intensitate paralel cu nivelul apropierii Moldovei de Uniunea Europeană, care vor duce la creșterea drastică a costurilor demersului european al Chișinăului. Pentru apropierea europeană, Republica Moldova va trebui să plătească un preț politic și geopolitic înainte de a fi beneficiat de avantajele propriu-zise ale calității de membru. La Vilnius, Republica Moldova a început cu adevărat, nu doar declarat și mimat, procesul de europenizare a statului. Ireversibilitatea acestui proces va putea fi estimată doar dacă Republica Moldova își va menține actuală direcția vectorială până la Riga. Numai atunci vom stabili exact valoarea politică și geopolitică a anului 2013 pentru Republica Moldova.

Această publicaţie a fost elaborată de IDIS „Viitorul” cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros – Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie reflectă poziţia autorilor/auto-rului şi nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al instituţiilor finanţatoare.

Str. iacob Hîncu 10/1, chişinău Md-2005 republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714 faxoffice@viitorul.org www.viitorul.org