Politica de bună vecinătate și perspectivele integrării R.moldova in UE

Politica europeană de vecinătate (PEV) a fost elaborată în 2004 pentru a preveni apariția unor noi linii de diviziune între Uniunea Europeană extinsă și vecinii săi și pentru a consolida prosperitatea, stabilitatea și securitatea tuturor.

Temei juridic• Articolul 8 din Tratatul privind UE• Titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană

(acțiunea externă)• Articolele 206-207 (comerțul) și 216-219

(acordurile internaționale) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).PEV - Acoperire geografica Europa de est- Armenia, azerbaidjan, Belarus, Georgia, republica Moldova, UcrainaOrientul Mijlociu si Africa de nord- Algeria, egipt, Israel, iordania, liban, libia, maroc, palestina, siria, Tunisia.Obiectivele generale ale PEV

consolidarea stabilității, securității și bunăstării în regiune.

UE oferă vecinilor săi o relație privilegiată, care se bazează pe un angajament reciproc în favoarea

valorilor comune (democrație și drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță, principiile economiei de piață și dezvoltarea sustenabilă).

PEV sprijină coordonarea politică și aprofundarea integrării economice, mobilitatea sporită și contactele între persoane.

Asigurarea democratiei - alegeri libere și corecte, eforturi de combatere a corupției, independența sistemului judiciar, controlul democratic asupra forțelor armate și libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere Avantajele PEV

• PEV le oferă țărilor partenere posibilitatea de a participa la activitățile UE printr-o cooperare sporită în domeniul politic, dar și în domeniul securității, în cel economic și cultural.

• Pe plan economic, PEV le oferă acestor țări relații comerciale preferențiale , acces la piața internă a UE, conexiuni mai bune cu UE la nivelul infrastructurii (în special, infrastructura energetică , de transporturi și de telecomunicații ), posibilitatea de a participa la anumite programe ale UE și o asistență financiară și tehnică sporită.

• Pe lângă asistența în domeniul cooperării pentru dezvoltare care le este acordată în mod obișnuit,

țările care fac obiectul politicii de vecinătate pot beneficia și de asistență macrofinanciară (AMF) , o formă de asistență financiară de urgență destinată țărilor care se confruntă cu o criză a balanței de plăți.PEV - Un parteneriat strategic

• Planurile de acțiune ale țărilor partenere joacă un rol central în cadrul PEV. Actualmente se bazeaza pe 12 planuri de acțiune bilaterală care au fost încheiate între UE și fiecare partener în cadrul PEV.

• Acestea stabilesc programe de reformă politică și economică cu priorități pe termen mediu și scurt (de la 3 la 5 ani).

• Planurile conțin o listă cuprinzătoare de priorități stabilite de comun acord, care trebuie transpuse în practică de țările respective și de UE pentru stimularea creșterii economice

• PEV se bazează pe acorduri juridice în vigoare între UE și partenerii săi – Acordurile de parteneriat și cooperare (APC) și Acordurile de asociere (AA), încheiate mai recent.

• Țărilor partenere care au inițiat reforme politice ambițioase li se pot oferi, de asemenea, acorduri

de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ALSAC) și parteneriate pentru mobilitate.Instrumente PEV

• Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP), suma alocată pentru acest instrument in perioada 2007-2013 a fost de 11,181 miliarde EUR.

• Pentru perioada 2014-2020, finanțarea va fi disponibilă prin intermediul unui nou Instrument european de vecinătate (IEV) – buget de €1.13 mlrd

• În plus, Comisia oferă sprijin financiar sub formă de subvenții acordate partenerilor, iar BEI și BERD completează acest sprijin prin intermediul împrumuturilor.

• UE sprijină, de asemenea, organizațiile prin intermediul Facilității pentru societatea civilă - o nouă Facilitate pentru societatea civilă a fost creată în septembrie 2011 pentru a consolida capacitatea societății civile de a promova și monitoriza reformele și pentru a mări gradul de responsabilitate publică.PEV - realizari

• UE a înființat programe specifice pentru vecinii săi din est și sud, respectiv, intitulate:

• Programul de integrare și cooperare în cadrul Parteneriatului estic (EaPIC - 130 de milioane EUR)

• Sprijin pentru parteneriat, reforme și creștere favorabilă incluziunii (SPRING - 540 de milioane EUR).

Aceste programe alocă un sprijin financiar suplimentar țărilor vecine care adoptă reforme politice.

• Principiul „mai mult pentru mai mult” – suport în funcție de progresele realizate în ceea ce privește crearea unei democrații profunde și sustenabile și punerea în aplicare a obiectivelor aferente reformelorPEV - directii

• PEV este completată de politici de cooperare economică care au o dimensiune politică și socială mai largă, cum ar fi Parteneriatul estic , Parteneriatul euromediteraneean și Sinergia Mării Negre.a.Parteneriatul estic (PEs) - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. (aprobat în 2008 și inaugurat în 2009)b.Parteneriatul Euro-Mediteranean (EUROMED) - 15 țări mediteraneene (Albania,

Algeria, Bosnia și Herțegovina, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Mauritania, Muntenegru, Monaco, Maroc, Palestina, Siria [a cărei participare este suspendată din cauza războiului civil], Tunisia și Turcia). Liga Statelor Arabe a participat la toate reuniunile din 2008, iar Libia are statut de observator.

c.Sinergia Mării Negre - Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Republic of Moldova, Turkey, Ukraine, Romania and Russia. - încurajarea cooperării dintre țările din jurul Mării Negre, sinergia oferă un forum pentru abordarea problemelor comune, încurajând în același timp reforme politice și economice.

Parteneriatul estic - obiective • accelerarea asocierii politice și aprofundarea

integrării economice” dintre UE și vecinii săi din est.

• să promoveze democrația și buna guvernanță, să consolideze securitatea energetică, să sprijine reformele sectoriale (inclusiv în domeniul protecției mediului)

• să încurajeze contactele interpersonale, să sprijine dezvoltarea economică și socială

• să ofere finanțare suplimentară pentru proiecte de reducere a dezechilibrelor socio-economice și de creștere a gradului de stabilitate

Parteneriatul Euro-Mediteranean • la summitul de la Paris (2008), Parteneriatul

EUROMED se relanseaza ca Uniunea pentru Mediterana (UpM) .

• UpM se inspiră din obiectivele stabilite în cadrul Declarației de la Barcelona (1995), și anume:

• de a crea un spațiu de pace, stabilitate, securitate și prosperitate economică comună, cu respectarea deplină a principiilor democratice, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, promovând în același timp înțelegerea între culturi și civilizații în regiunea euro-mediteraneană.

Perspectivele integrarii RM in UE

Repere istorice:• Relaţiile R.M. cu Uniunea Europeană au debutat

după 27 august 1991.Comisia Europeană a iniţiat în noul context geo-politic din estul Europei şi cel determinat de reconsiderarea caracterului instituţiilor europene

după luarea deciziilor de la Maastricht, relaţiile cu statele nou apărute în fostul spaţiu sovietic.

• La 20 iulie 1992, Comisia propunea semnarea acordurilor de parteneriat şi cooperare cu statele succesoare ale URSS, iar la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat şi Cooperare între UE şi RM.

• 1 iulie 1998 relaţiile celor două părți au fost plasate într-un cadru legislativ oficial. Noul acord propunea şi bazele juridice aplicării programului TACIS (Technical Aid to the Commonwealth of Independent States) de asistenţă în Moldova.Acordul de Partneriat şi Cooperare instituit pentru o perioadă de 10 ani, avea urmptoarele obiective ample:

• continuarea dialogului politic, • promovarea comerţului şi a investiţiilor, • cooperarea între domeniul legislativ, economic,

social, financiar şi cultural, s• usţinerea eforturilor Republicii Moldova de a

consolida democraţia, de a dezvolta economia şi de a finaliza tranziţia la economia de piaţă.La 18 septembrie 2000, la Bruxelles, a avut loc o nouă întrunire a Comitetului de Cooperare Parlamentară între Republica Moldova şi Uniunea

Europeană - concluzia : nu există altă cale pentru aderarea la structurile europene decât cea a modernizării sistemului legislativ şi a consolidării statului de drept.

• Pentru a constitui cadrul instituţional intern, care să sprijine politica europeană a guvernului RM, la 13 noiembrie 2002, era emis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naţionale pentru Intergrare Europeană,

• iar la 28 februarie 2003, in cadrul Parlamentului RM, a fost constituită Comisia Naţională pentru Integrare Europeană, apoi şi Departamentul Integrării Europene pe lângă Ministerul Afacerilor Externe (8 august 2003).

• Pentru a identifica obiectivele cheie pentru viitoarea cooperarea transfrontalieră la 1 iulie 2003, Consiliul European adoptă un nou document “Deschizând calea pentru noul instrument destinat Politicii de bună vecintătatea.” Acest instrument trebuia sa substituie programul TACIS.

• Repere istorice in relațiile RM-UE (3)• În prima jumătatea a anului 2004 au avut loc o

serie de runde de negocieri şi consultări privind elaboarea Planului individual de Acţiuni RM-UE

pentru 2004-2006, pentru ca la 9 decembrie, 2004-Comisia Europeană să aprobe Planul de Acţiuni RM-UE.La 1 decembrie 2005 debuta activitatea Misiunii de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene şi aveau loc încercări de rezolvare a conflictului transnistrean.Misiunea Uniunii Europene de asistentă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) oferă asistenţă de ordin frontalier, vamal şi fiscal guvernelor RM şi Ucrainei.

• Strategia europeană a RM pentru perioada 2007-2013, adoptată de către Comisia la 7 martie 2007, are la bază Politica Europeană de Vecinătate, Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-RM şi Planul de Acţiuni.

• La data de 21 decembrie 2009, la Bruxelles, s-a desfăşurat cea de-a XI-a reuniune a Consiliului de Cooperare RM-UE - reprezentanţii UE au recunoscut aspiraţiile europene ale RM, au fost iniţiaţi paşi concreţi în vederea creării Zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, a fost declarată intenţia de a lansa în 2012 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. De asemenea, a fost discutată problematica transnistreană şi a fost confirmată continuarea

cooperării în căutarea unei soluţii viabile pentru conflictul transnistrean.

• 12 ianuarie 2010 -  Lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu UE Au avut loc 15 runde de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind ZLSAC( DCFTA) Rundele de negocieri, in baza carora este conceput Acordul de Asociere, au luat sfarsit dupa parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de-al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.

• Prin   Acordul de Asociere , R. Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente.

• Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integr

• 17 martie 2010  - Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Comunităţii Energetice• La 11 octombrie 2011, RM a semnat

Memorandumul de Înţelegere între Comunităţile Europene şi Republica Moldova privind asocierea Republicii Moldova la cel

de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7). RM este prima ţară în cadrul Parteneriatului Estic şi a doua din Politica Europeană de Vecinătate după Israel, care devine asociat la FP7. Acesta este primul Memorandum de Înţelegere semnat de RM după semnarea Protocolului adiţional la APC din 30 septembrie 2010. Integrarea Europeană rămâne obiectivul ireversibil al agendei interne şi externe a Republicii Moldova.

• 20 martie 2012 - Lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei de Liber Schimb , Aprofundat și Cuprinzăto r în cadrul negocierilor privind Acordul de Asociere.

• 26 iunie 2012 - Semnarea Acordului privind spațiul aerian comun între Republica Moldova și UE

• 29.noiembrie 2013 - Republica Moldova a parafat textul Acordului de Asociere , care include

și crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat și Cuprinzător.

• 14.martie 2014  - Adoptarea modificării Regulamentului 539/2001 , pentru a permite transferul RM în lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de obligativitatea vizei. Eliminarea vizelor de scurtă şedere in zona Schengen  se  aplica pentru cetățenii RM care dețin un pașaport biometric, de la 28 aprilie 2014

• Repere istorice in relațiile RM-UE (9)• 17.aprilie.2014  -  Parlamentul European

reafirmă perspectiva europeană a Moldovei şi menţionează că Moldova poate cere să devină membru al UE 26 iunie 2014 - Consiliul UE a aprobat Agenda de asociere UE-Republica Moldova - un document de bază care indică prioritățile cooperării între cele două părți, în următorii trei ani, înlocuind astfel Planul de Acțiuni Republica Moldova privind Politica europeana de vecinătate din 22 februarie 2005.

La 27 iunie 2014, la Bruxelles, iderii Uniunii Europene, si Prim-ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, Republicii Moldova, au semnat la Bruxelles Acordul de Asociere la Uniunea

Europeană . La eveniment au fost prezenţi şefi de state şi de guverne din cele 28 de ţări membre ale UE, care la fel şi-au pus semnătura pe document. Alături de Moldova, un document similar a fost semnat de către Georgia, iar Ucraina a semnat partea economică a Acordului de Asociere..

La  28 iunie Cabinetul de miniştri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles.

• În data de 1 iulie  2014 in Bruxelea Republica Moldova a semnat  , concomitent cu statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania şi Bosnia şi Herţegovina) Acordul de Asociere la Programul european pentru cercetare-inovare Orizont 2020 (H2020).

• La 2 iulie 2014 a avut loc ratificarea Acordului de Asociere de către Parlamentul Republicii Moldova. Conform procedurilor legale, acesta urmează să fie ratificat şi de către legislativele

tuturor statelor membre ale UE.

Incepand cu 1 septembrie 2014 intra in vigoare Prevederile Acordului de Asociere UE- R.Moldova. Aplicarea provizorie survine până la ratificarea de către statele membre ale UE a Acordului de AsociereEfecte ale integrarii asupra economiei R.MoldovaCresterea economica Comert extern – semnarea acordului de asociere cu UE si aderarea la uniunea vamala