7/25/2019 Polisemia-substantivului

1/4

Polisemia substantivuluiVocabularul limbii se modifca in permanenta , caci unele cuvinte dispar,altele apar; cuvintele existente isi ingusteaza sau isi largesc sensul.

Disparitia cuvintelor este cauzata de doi actori: Disparitia obiectului,scoaterea din uz a notiunii pe care o exprima:

vistiernic, spatar, ort, pate on, laibar. Inlocuirea unui cuvint cu altul: potica, spiterie au ost inlocuite cu

armacie, dres,sulimeneala au ost inlocuite cu ard.

Polisemia adjectivului

ensurile adjectivului polisemantic se di erentiaza prin raportare lasubstantive. !umai in combinare cu di erite substantive se ace sesizabilsensul adjectivului, di erit de alt sens al aceluiasi adjectiv.

cump

"despre lucruri#$are costa mult; care are pret ridicat; costisitor; "despre persoane#%a care cineva tine oarte mult;drag; "despre notiuni abstracte#$are este dobindit cu pretul unor mari

sacrifcii si e orturi.

Polisemia verbuluiPolisemia verbului se mani esta, ca posibilitate de a insoti subiecte di eriteca sens sau de a f determinat de complemente di erite , cu prepozitiidi erite.

& pisca

"finte#& apuca cu vir ul degetelor de piele, stringind'o"si provocind

durere#; "bucati mici, vir uri,margini#& inlatura cite putin prin rupere sau taiere; " am#"despre persoane#& ura in cantitati neinsemnate, sip e nesimtite; "fg.#"despre insecte#& ace sa aiba o senzatie dureroasa"prin intepare

sau muscare#; "fg#& intepa cu vorba; a critica usor; "finte#& lovi usor"cu biciul , cu palma#; "coardele unor instrumente muzicale#& apuca cu vir ul degetelor,

acind sa vibreze.

7/25/2019 Polisemia-substantivului

2/4

DescriereaDescrierea este un mod de expunere prin care se prezinta trasaturilecaracteristice ale unui colt din natura, ale unui peisaj, enomen al naturii,portretul unui personaj etc. Descrirerea poate f: de tip tablou "descriereaunor obiecte sau enomene naturale# de tip portret "enumerarea trasaturilorfzice si morale ale unei persoane#

(iguri de stil)pitetul este fgura de stil care consta in determinarea unui substantive sauverb printr'un adjective , adverb etc. menit sa exprime insusirile obiectuluiintron mod plastic,creind imagini fgurate, artistice.

*eta ora este fgura de stil prin care se trece de la sensul obisnuit al unuicuvint la alt sens, prin intermediul unei comparatii subintelese.Intr'un altsens, meta ora este o comparatie in care lipseste termenulcomparat,evidentiindu'se , direct, cuvintul cu care se compara.

*ecanismul meta orei e, uneori usor de observat:%una tu "ca# stapina marii+"*.)minescu#;%imba noastra'I "ca un # oc ce arde ."&.*ateevici#

)xemplu:Priveam de la locurile noastre printer draperiile moi ale salciilor."*. adoveanu#

"Daca autorul ar f apelat la comparatie, raza ar f sunat ast el:Priveam..printre salcii,care erau ca niste draperii moi#.

Desci rarea unor meta ore si a mecanismului lor cere uneori un e ort,dar

e ectul plastic expresiv,revelator este mai puternic decit in cazulcomparatiilor.

(iguri de sunetImbinarea sunetelor , sonorizarea versurilor dintrun text poetic alcatuiescceea ce se numeste orc-estratie.)a se creeaza cu ajutorul unor fgure de stilnumite fguri de sunet .

)u onia imbinare armonioasa a sunetelor unui cuvint sau ale unei raze, cue ect auditiv placut , curgator.Drept exemplu ne poate servi c-iar primulvers ori , in linii mari, intreaga poezie a lui *ateevici.

7/25/2019 Polisemia-substantivului

3/4

&literatia consta in repetarea intentionata a unor sunete sau grupuri desunete vocalice sau consonantice, pentru a obtine diverse e ecte sonore,subliniind sensul, apro undindu'l creind o anumita atmost era.

&sonanta este o variant a aliteratiei si consta in repetarea unor vocaleaccentuate intr'un cuvint sau intr'un vers.

&st el repetarea inisistenta a consoanelor l si r in versurile / 0 1 din prima stro aimbinate cu vocala a si di tongul o , a , creeaza un e ectu musical, o ambiantadesc-isa , luminoasa, iar instistenta cu care se repeat nazala n "de 1 ori# in versul aldoilea sugereaza ideia de pro unzime, dar "mai ales in alte cazuri# si de tristete.

&nuntul.2eportajul&nuntul este o instiintare , de obicei, scrisa si expusa public, cuprinzind

in ormatii de interes general.&vizul este o instiintare scrisa cu caracter ofcial.

&fsul este o instiintare publica, tiparita "uneori si desenata#, care se fxeazasau se distribuie in locuri speciale cu scopul de a anunta anumiteevenimente.

2eportajul este un text coeerent oral sau scris, care in ormeaza despreintimplari recente. De regula reportajul are in vizor evenimente reale, derasunet, relevante pentru comunitate, o erind obiectiv date culese la atalocului.

ubiectul unui reportaj se caracterizeaza prin:

a# &propiere in timp si spatiub# 3nicitatea cazului sau implicare unor personalitati notoriic# &pelul la emotiid# *iza pe impactul social ulterior

4nomatopeea4nomatopeea este fgura de stil care consta in imitarea unui sunet dinnatura ori sonorizarea actiunii pe care o reprezinta.

&ntiteza,5iperbola&ntiteza este o fgura de stil ori un procedeu compositional cind prinalaturarea a doi termeni se subliniaza opozitia ori contrastul.

5iperbola este fgura de stil care consta in exagerarea trasaturilorobiectului .

7/25/2019 Polisemia-substantivului

4/4

Verbele personale si verbeleimpersonaleVerbele care au orma pentru toate persoanele se numesc verbe personale.

Verbele care nu au orma pentru persoanele / si 6 se numesc verbeimpersonale. )le se numesc enomene ale naturii, stari"ploua , ninge#.

3nele verbe se utilizeaza numai la pers.0 avind restrictii clare ata desubiect" a mieuna, a latra#.

&ceste verbe sunt unipersonale.

3nele verbe romaneste sunt impersonale in toate cazurile de utilizare, altelesunt impersonale cu sensuri si in context special: verbul a citi se conjunga latoate persoanele dar orma de re7exive are numai la per a 0'a. se citesteputin.