Poezia postmodernistPOSTMODERNISMUL indic legtura cu modernismul, situndu-se istoric dup momentul modernism.Trsturiale postmodernismului n poezie:- intertextualitatea-utilizarea frecvent a imitaiei altor texte: parodia, pastia, a citatul ascuns, aluzia;

- relativizarea normelor i a canoanelor;

- cultivarea ironiei;

- interferena registrului ludic/ironic cu cel grav;

- amestecul de stiluri;

- respingerea sentimentalismului specific liricii;

- refuzul plasticizrii limbajului; -refuzul metaforei;

- narativizarea liricii (introducerea unor elemente ale relatrii directe, ale povestirii;

- nerespectarea conveniilor poeziei tradiionale i a normelor limbii;

- limbaj prozaic, prin apropierea de existena cotidian banal etc.

- Reprezentani: Mircea Crtrescu, Traian Coovei, Florin Iaru, Alexandru Muina etc.

Poema chivetei de Mircea Crtrescu M. Crtrescu (1956-), poet, prozator i publicist, este un reprezenzentant de seam al generaiei 80 i al postmodernismului romnesc.

Poema chiuvetei a aprul prima dat n 1982, n volumul colectiv Aer cu diamante (M. Crtrescu, Traian Coovei, Florin Iaru i Ion Stratan), fiind reluate in alte volume de poezie.

Titlul, alctuit n manier postmodernist, prin alturarea surprinztoare a unui cuvnt poetic, expresiv unui termen nepoetic, din sfera universului prozaic.

Tema ilustreaz iubirea imposibil, abordat ntr-o manier inedit, postura de ndrgostit fiind preluat de o chiuvet de buctrie.

Poezia e structurat pe 4 secvene poetice:

1.prezint lumea cotidian i nfiriparea sent de iubire

2. declaratia de dr a chiuvetei adresat stelei

3. resemnarea chiuvetei

4. aduce in prim plan vocea narativa, gaura din perdea, care i evoca povestea de dr nemplinit pt dacia crem.

Spaiul claustrant al apartamentului este locuit de obiecte animate de o stranie metamorfoz: chiuveta, muamaua, borcanul cu mutar, tacmurile ude.

Steaua la care privete cu nostalgie chiuveta reprezint i ea un alt univers, situat extrem de departe.

Versurile stabilesc o distanta enorma intre lumea uranica, a stelei din departari inaccesibile, si centralele electrice din subsoluri, "pline de becuri".

Invocatia poetica adresata stelei implica un magnetism erotic al intregii fiinte a chiuvetei: "stea mica, nichelul meu te doreste, sifonul meu a bolborosit/ tot felul de cantece pentru tine, cumsepricepe si el,/ vasele cu resturi de conserva de peste/ te-au si indragit./ vino, si ai sa scanteiezi toata noaptea deasupra regatului de linoleum/ craiasa a gandacilor de bucatarie."

Steaua devine astfel, in lumea moderna a artefactelor (obiecte produse de activitatea uman) fara valoare, unHyperion degradat,care isi risipeste lumina pentru obiectele unei lumi fara stralucire, in case, in medii ce contin toate aceste resturi metalice, deseuri ale unei lumiKitsch,surogate ale unei civilizatii lipsite de spiritualitate.

Totusi, tensiunea ideatica a poeziei se simplifica, figurand si aspiratiile banale ale stelei galbene, care iubeste o "strecuratoare de supa/ /asa ca intr-un tarziu chiuveta incepu sa-si puna intrebari cu/ privire la sensul existentei si la obiectivitatea ei."

Iubirile se consum, totusi, ntr-o lume devalorizat, ca nite tranzacii pur mercantile: "i intr-un foarte tarziu ii facu o propunere musamalei."

Att chiuveta, ct i steaua sunt de gen feminin, ca de altfel toate perechile de protagoniti: steaua i strecurtoarea de sup, chiuveta i muamaua, gaura din perdea i o dacie crem, ceea ce constituie o ndeprtare de la regula cuplului tradiional.

Naratorii poeziei sunt multipli, fiind selectionati din diverse medii ale tehnicii acaparatoare i personalizati de strania putere a poeziei.

Trsturi postmoderniste:-caracterul hibrid (amestecul de coduri, de obiecte poetice i nepoetice);

-tema literar care dezvluie o libertate total de creaie i de imaginaie;

-prezena scenariului epic;

-intertextualitatea, prin trimiterea ctre Luceafrul sau Riga Crypto, toate cele trei poezii avnd n comun tema iubirii ntre pl incompatibile: uman cosmic in Luc, vegetal si uman in RC, universul ustensilelor casnice si cel stelar in PC;

-scrierea cu minuscul a numelor proprii (dmbovita, dacie) i scrierea cu minuscul dup punct sunt abateri de la normele limbii literare i au rolul de a instaura o nou convenie poetic;

-limbajul curent, prozaic etc.