Tudor ArgheziNastere: 21 mai 1880, BucuretiDeces: 14 iulie 1967Tudor Arghezi a fost un scriitor roman cunoscut pentru contribuia sa la dezvoltarea liricii romaneti sub influena baudelairianismului. Opera sa poetica, de o originalitate exemplara, reprezinta o alta varsta marcanta a literaturii romane. A scris, intre altele, teatru, proza (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire i Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum i literatura pentru copii.Arghezi este unul din acele cazuri in care viata si opera, omul si artistul reprezinta destine paralele. Artistul nu ignora, desigur, omul Arghezi, ci isi creeaza destinul, polemizind continuu cu el. Posibilitatea operei argheziene de a absorbi datele biografice ale autorului este mica, pentru ca sint create, in permanenta, baraje de aparare impotriva lor. De aici, rezulta tainuirea multora din momentele biografiei tineretii, ramase pentru posteritate enigmatice si in legatura cu care se pot emite numai ipoteze. Prin reactie la filiatia reala, de pilda, poetul Arghezi inventeaza o alta genealogie pentru sine (Testament-ul sta marturie), astfel incit aceasta devine tema fundamentala a operei, cu date structural modificate fata de biografia adevarata. Eul poetic arghezian isi revendica o postura privilegiata in biografia imaginara a umanitatii.Poetul a deschis principalele drumuri ale poeziei romanesti interbelice, si, mai ales, a intuit aproape toate formulele liricii moderne. Poezia fiorului religios, poezia sentimentului cosmic, poezia chtonica, poezia vizionara, poezia terorii mistice, poezia primitivitatii, poezia universului domestic, poezia razvratirii, poezia metamorfozelor materiei, poezia jocului, poezia ingenuitatii, poezia absurdului isi afla punctele de plecare in opera lui. Arghezi eplaca turnanta a liricii romanesti noi. Tot criticul literar mai sus amintit ii releva poetului marea capacitate de a realiza in opera sa o permanenta fuziune intre traditie si modernitate, astfel incat in arta lui A rghezi, o noutate izbitoare rasare mereu din ceva stravechi. El impune in publicistica romaneasca tableta ca specie literara. Ramane creatorul unui limbaj personal si suculent, aproape fara echivalenta (si deci foarte greu traductibil) in limba straina. Poetul refuzat de idee, cum il catalogheaza Ion Barbu, este posesorul celui mai bogat registru lexical din poezia romaneasca (peste 20.000 de cuvinte), dand alta viata cuvantului, fund, cum insusi marturiseste, posedat de intentia de a imprumuta vorbelor insusiri materiale, asa incat unele sa miroase, unele sa supere pupila prin scanteiere, altele sa fie pipaibile, dure sau musculate si cu par de animal.Opere

Dupa razboi publica in revistele Hiena, Cugetul romanesc, conduce cateva luni ziarul Natiunea, iar din februarie 1928 deschide seria celebrelor Bilete de papagal. Debutul in volum, realizat la 47 de ani, cand poetul era deja o prezenta marcanta in peisajul literar si cultural al vremii, (Cuvinte potrivite, 1927), este de asemenea nesupus conformismului. Volumul vine doar sa consacre definitiv un poet cu o voce originala, unica. Urmeaza, acum la intervalede timp mai apropiate, celelalte volume, care ii vor consolida pozitia aparte in lirica romaneasca interbelica.

Cuvinte potrivite, poezii, 1927Icoane de lemn, tablete, 1929Poarta neagra, tablete, 1930Flori de mucigai, poezii, 1931Cartea cu jucarii, poezii, 1931Tablete din ara de Kuty, povestiri swiftiene, 1933Ochii Maicii Domnului, 1934Carticica de seara, poezii, 1935Cimitirul Buna-Vestire, roman parabolic, 1934Versuri, 1936Ce-ai cu mine vantule?, 1937Lina, roman, 1942Eminescu, studiu critic, 1943Versuri alese, 1946Bilete de papagal, 1946Prisaca, 1948, poeme pentru copii1907-Peizaje, 1955Pagini din trecut, publicistica, 1955Cantare omului, 1955Frunze, 1961Poeme noi, 1963Cadene, 1964Silabe, 1965Razlee, 1965Versuri lungi, 1965Ritmuri, 1966Litanii, 1967Noaptea, 1967.O Furnica

Colaborare la reviste:

Linia dreapta, Viata sociala, Viata romaneasca, Cro/iica, Seara, Libertatea, Rampa, Facla, Faclia, Versuri, Versuri si proza, Umanitatea, Izbanda, Flacara, Contimporanul, Hiena, Clopotul, Natiunea, Gandirea, Lamura, Cugetul romanesc, Lumea

Lucian Blagaeste o personalitate marcanta a culturii interbelice care marcheaza aceasta perioada prin originalitatea creatiei.Opera sa este una n care gndurile si sentimentele autorului sunt transmise direct,ntr-un limbaj figurat.In multe din poeziile sale,Lucian Blaga sugereaza sentimentul dragostei.Tema dragostei ,a iubirii o ntlnim foarte clar n poezia "Izvorul Noptii" n care eul liric aduce un omagiu iubitei.In poezia lui Blaga se stabileste o stnsa legatura ntre iubita si natura deoarece iubita primeste trasaturi ale naturii:"imi pare ca ochii tai,adnci ,sunt izvoruldin care tainic curge noaptea peste vaisi peste munti,si peste sesuri,acoperind pamntulc-o mare de ntuneric." ("Izvorul Noptii")

O alta tema ntlnita n poeziile lui Blaga este tema singuratatii si a izolarii.El se izoleaza,pleaca la marginea lumii,unde nu aude dect sunetul apei batnd n tarmuri.Pamntul parca e o insula izolata,singuratica,nconjurata de ntuneric:"Suntem fara scapare singuri n miaza noptiiAici unde astazi singuratatea ne omoara." ("Noi cntaretii leprosi")Singuratatea devine izolare a pamntului de cer.Poetul rataceste n singuratate n asteptarea iesirii zadarnice din aceasta.Temamortii este prezenta n opera lui Blaga.Sentimentul mortii,tipul fiintei pndite de moarte este regasita n poemele sale.Teama de moartee a omului pentru care nu exista viata de dincolo,o viata linistita ca cea a omului religios,ci a fiintei amenintate de ntuneric.Blaga s-a inspirit din folclor si din mitologie unde teama de moarte este evidenta:"De ce mi e asa de teama-mamaSa parasesc iar lumina?" ("Din adnc")Tema trupului ca nchisoare a sufletului este si ea ntlnita n opera lui Blaga.In poezia"Dati-mi un trup voi muntilor" poetul exprima dorinta fierbinte a sufletului sau care-si cauta un nvelis pe masura cunostintelor sale:"Dati-mi un trup voi muntilor,dati-mi alt trup sa-mi descarc nebunia n plin! ("Dati-mi un trup voi muntilor")Tot n aceasta poezie ntlnim axis mundi,prin dorinta sa de a putea fi un munte,sansa de a putea urca pna la cer precum muntii care pot atinge cu crestele lor norii.

Tema cunoasterii,care nseamna iubire este ntlnita n poezia"Eu nu strivesc corola de lumini a lumii".Iubirea este o forma de cunoastere,o cale de comunicare cu Universul dar numai prin bataile inimii iubitei:".si sub glii ti-am auzit/ a inimii bataie zgomotoasa"("Pamntul")Lucian Blaga a scris poezii n care tema era natura.,"Vara",aici el nu descrie un peisaj din natura n genul celor creeate de Alecsandrisau Cosbuc.Pentru el natura nconjuratoare este numai un punct de plecare pentru meditatie,pentru cugetare,acest fapt fiind explicat foarte bine cu ajutorul cuvntului-cheie"dogoare"care sugereaza starea eului,arsita de conoastere a sufletului sau.

Tudor Arghezieste un inovator al limbajului artistic n poezie. Creatia sa poetica este impresionanta prin diversitatea tematica si prin profunzimea ideilor.Arghezi abordeaza mai multe teme n poeziile sale.O tema bine reprezentata la Arghezi este cea a framntarii metafizice.El si pune ntrebari asupra conditiei umane si mediteaza asupra locului omului n univers,asupra posibilitatii sale de cunoastere chiar si asupra existentei lui Dumnezeu.O tema ntlnita frecvent este cea a singuratatii omului:"Tare sunt singur ,Doamne,sipiezisiCopac pribeg uitat n cmpie,Cu fruct amar si cu frunzis."(Psalm)Se confeseaza lui Dumnezeu,fiinta suprema.El foloseste metafora copacului uitat n cmpie,prin care arata ca este lipsit de bucurie.O alta tema este cea a omului parasit de Creatorul sau:"De cnd s-a ntocmit Sfnta ScipturaTu n-ai mai pus picioru-n bataturasi anii mor si veacurile pierAici sub tine dedesupt subt cor."Eul asteapta un semn de la Creatorul sau,este trist datorita trecerii timpului,neputnd sa-l opreasca,se simte abandonat.Astfel intervine nevoia omului de a comunica cu divinitatea.Arghezii considera ca Dumnezeu se ascunde intentionat de om."Incerc de-o viata lunga sa stam un ceas la sfatsi te-ai ascuns de mine de cum m-am aratat."O alta tema frecventa este aceea a cautarii disperate a unei dovezi n legatura cu existenta creatorului.Negasind ceea ce cauta apare ndoiala,tagada."Pentru credinta sau pentru tagadaTe caut drz si fara de folos.Esti visul meu, din toate, cel frumossi nu-ndraznesc sa Te dobor din cer gramada"(Psalm)Vrea cu disperare o dovada,cauta necontenit o certitudine dar n zadar.Setea de adeverire,de concretizare a divinitatii este exprimata n multe din poeziile sale.Sunt unele poezii n care este exprimata revolta poetului mpotriva creatorului.Exasperat de cautare,de piedicile care-i mpiedica aceasta lunga cautare,eul si exprima revolta mpotriva acestuia:"Oriunde-ti pipai,cu soapta tristei rugi,Dau numai de belciuge,cu lacate si drugi."Iubirea la Arghezi este un sentiment protector,chemarea necontenita a iubitei:"si acum s-o vad venindPe poteca solitara,De departe,simt un jindsi-as dori sa mi se para."("Melancolie")Iubita ca sotie este stapna universului casnic,iubirea este mplinita n cadrul naturii vegetale si animale cu toate bogatiile sale:"Pamntul umbla dupa tine sa te soarbaCu vrfuri boante de iarba oarba.Din sngele tau baut si din sudoarePot sa iasa alte poame si fesuri noi de floare."("Mireasa")O alta tema este timpul care trece si distruge omul:"Ma bate vremea,ma bate ziua,ma bate clipa."Timpul se afla ntr-o strnsa legatura cu tema mortii.Spaima de moarte este ilustrata n poezia"Duhovniceasca":"Ce noapte groasa,ce noate grea!E cineva sau poate mi se pare."Insa aceasta spaima este diminuata datorita realizarii omului si datorita mplinirilor sale.De aici omul si ia taria de a nfrunta sfrsitul:"De ce-as fi trist ?Ca nu stiu mai bineCu sunet de vioara ulciorul pe pamnt?Nu mi-e cladita casa de sita peste Trotus,In pajistea cu crnguri?De ce-as fi trist?si totusi...("De ce-as fi trist")In opera sa Tudor Arghezi are si elemente moderniste prin temele lirice prelucrate,prin limbajul folosit si extrasele din toate registrele limbii arhaice,bisericesti,cotidiane si rurale,dat si titlul socant al poeziei "Flori de mucigai".Un alt element modern al liricii bacoviene este evidentiat prin sursa de inspiratie si anume cea nchisorilor.Ion Barbueste si el unul dintre marii poeti ai literaturii romne care,de asemenea se impune prin originalitatea creatiei sale.Lirica lui Barbu reprezinta o relatie dintre matematica si poezie.Poetul a fost debutat de un matematician,iar modul sau de a gndin spiritul abstract al matematicii si-a pus amprenta si supra operei sale: "Ca n geometrie nteleg prin poezie o anumita simbolistica pentru prezentarea formelor posibile de existenta,ntruct exista undeva,n domeniul nalt al geometriei,un loc luminos,unde se ntlneste cu poezia.Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei;asa ca ramnnd poet,n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei."Poezia lui este cu mult mai deosebita dect cea a lui Arghezii sau Blaga,ntruct gradul de dificultate este mai mare.Astfel poeziile sale sunt greu de nteles deoarece foloseste un limbaj abstract.Barbu exprima,n opera sa,dorinta lui de comunicare cu Universul,n care pluteste o stare de intelectulitate.Tema poeziei"Din ceas dedus..."exprima ideea autocunoasterii,ideea reflectarii n oglinda,poezia n totalitate fiind un joc al mintii.Lumea materiala care ne nconjoara constituie o oglindire a ideilor n spirite,o oglindire a spiritelor n propria constiinta.Tema nuntii o regasim n poezia "Ritmuri pentru nuntile necesare".Aici Barbu exprima ideea de cunoastere prin trei cai esentiale:prin eros,prin ratiune si prin contemplatie poetica.Utiliznd simbolul,toate aceste trei cai sunt simbolizate printr-o nunta.Aici eroul este dominat de Venus,ratiunea de Mercur si contemplatia de Soare.In poezia"Timbru" poetul este fascinat de lucruri,de piatra,de unda marii,acestora atribuindu-le suflete,si de aceea el simtea comuniune cu creatia cosmica."Ar trebui un cntec ncapator,precumFosnirea matasoasa a marii cu sare,Ori lauda gradinii de ngeri,cnd rasareDin coasta barbateasca al Evei trunchi de fum."Ion Barbu este si un modernist deoarece opera sa cuprinde elemente care se ncadreaza n acest curent literar:adncirea lirismului, ambiguitatea limbajului, profunzimea ntelesurilor,versul liber.Toate aceste elemente fac ca opera sa sa se ncadreze n acest curent literar.

Tudor Arghezia fost poet, prozatorsi gazetar cu o cariera literara ntinsa si foarte bogata, unul dintre autorii de prim rang ai poeziei interbelice.n anul 1927 i apare volumul de poezii "Cuvinte potrivite", care constituie unul dintre cele mai importante momente pentru poezia romneasca interbelica.Anul 1931 reprezinta, prin aparitia volumului"Flori de mucigai", o alta data importanta pentru poezia argheziana.El mentine cteva linii traditionaliste dar se poate contesta ca el inoveaza pe baza traditiei fiind considerat un modernist clasicizant. Este primul poet romn care valorifica estetica urtului nsemnnd utilizarea unor cuvinte urte care sunt considerate a sfida bunul simt, descoperite nsa ca avnd o puternica expresivitate.n viziunea argheziana, orice categorie se poate transforma n contrariul sau : materialul n spiritual, urtul n frumos, nepoeticul n poetic. Prin transfigurarea si sintetizare realitatea se schimba, iar urtul devine obiect estetic.Arghezi este un reprezentant al poeticii antipoeticului, prin credinta lui n puterea de izbavire a unei pure frumuseti, evita din temperatura nalta la care sunt supuse cuvintele n procesul creator. Nu e vorba despre o subliniere a urtului pentru a pune n lumina frumusetea ci despre o conversiune a lui la o stralucire tainica, folosind propriile sale resurse nebanuite."Testament" asezata cu intentie n capul volumului de nceput "Cuvinte potrivite" este cea mai semnificativa poezie. Fara sa constituie un manifest, "Testament" marturiseste despre obsesiile poetice latente argheziene. Poezia n versiunea argheziana - presupune deci: "Sudoarea muncii sutelor de ani".

Lucian BlagaPersonalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu nscrierea n universalitate. S-a nascut la 9 mai 1895la Lancram, lnga Alba Iulia, ntr-o familie de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum marturiseste el nsusi, "sub semnul unei fabuloase absente a cuvntului", viitorul poet - care se va autodefini mai trziu "mut ca o lebada" - neputnd sa vorbeasca pna la vrsta de patru ani.Primele clase le-a facutla Sebes, a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Brasov, unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat romnesc de Teoria dramei. n anul izbucnirii primului razboi mondial si-a nceput studiile de teologiela Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta n 1917. ntre 1917 si1920 afrecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filosofia obtinnd si doctorantul.Revenit n Romnia rentregita, s-a daruit cauzei presei romnesti din Transilvania, fiind redactor la revistele "Cultura" din Cluj si "Banatul" din Lugoj.n1926 aintrat n diplomatie ocupnd succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga, Lisabona, Berna si Viena. A fost ales membru al AcademieiRomne n 1937. Discursul de receptie si l-a intitulat Elogiul satului romnesc.n1939 adevenit profesor de filosofia culturiila Universitateadin Cluj, mutata temporarla Sibiun anii ce au urmat dictatului dela Viena. LaSibiu redacteaza, ncepand cu 1943, revista Saeculum, care va aparea un an.Din 1948, ndepartat de la catedra, a lucrat n cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei.A trecut la cele vesnice pe 6 mai 1961, fiind nmormntatla Lancram.Lucian Blagas-a manifestat n ipostaza dubla de poet si de filozof cu egala stralucire, dar si de dramaturg si publicist.Volume reprezentative ale poetului sunt: "Poemele lumii", "Pasii profetului", "n marea trecere", "Lauda somnului", "La cumpna apelor", "Nebanuitele trepte".Creatia sa este o sinteza de traditie si modernitate.Substanta poeziei este, pentru Lucian Blaga, mitul; trasaturile fundamentale ale creatiei sale poetice sunt sentimentul misterului, setea de absolut, nelinistea metafizica si vocatia creatiei.Opozitia dintre cunoasterea luciferica si cunoasterea paradisiaca a ceea ce cuprinde inspirata metafora " Corola de minuni a lumii", adicatotul.Cunoastrea poetica, metafizica, ce mbogateste frumusetea lumii, este ncorporata ntr-o comparatie ampla si destul de sugestiva si plastica: "si-ntocmai cum cu razele ei albe luna,/ nu micsoreaza, ci tremuratoare/ mareste si mai tare taina noptii,/ asa mbogatesc si eu ntunecata zare/ cu largi fiori de sfnt mister/ si tot ce-i ne-nteles/ se schimba-n ne-ntelesuri si mai mari/ sub ochii mei / caci eu iubesc/ si ochi si flori si buze si morminte."Iubirea este comunicarea eului poetic cu spiritul universal, iar ultimele imagini (flori, ochi, buze, morminte)sunt simboluri fundamentale ale existentei.n conceptia lui Blaga cunoasterea este logica (adica rationala, pe cale stiintifica, dar prin care misterele lumii nu pot fi revelate) pe care el o numeste paradisiaca; pe langa aceasta exista cunoasterea luciferica prin care metafora, imaginatia poetica sporesc misterele lumii.Blaga teoretiza distingnd:a) metafore plasticizante - care se produc n cadrul limbajului, iar transferul de termeni de la unul asupra celuilalt se face n vederea plasticizarii unuia dintre ei ca n exemplul: "randunelele pe un fir de telegraf - note pe un portativ"; "pe uliti subtire si nalta / ploaia umbla pe catalige"; "n joc cu piatra cte-un val / si-arata solzii de pe pntec".b) metafore revelatorii - care sporesc semnificatiile faptelor, misterele lumii, releveaza ceva ascuns n elementele la care viseaza: "soarele / lacrima Domnului / cade n marile somnului"; "n somn, sngele meu ca un val / se trage din mine / napoi n parinti"; "cenusa ngerilor arsi n ceruri / ne cade fulguind pe umeri si pe case".

Ion BarbuMatematician si poet, Barbu s-a nascutla Campulung-Muscel. Fiulunic al magistratului C. Barbilian si al Smarandei. Studii elementare si gimnaziale n oraselul natal, Darmanesti-Roman, Pitesti. Liceulla Bucuresti, unde este remarcat de prof. Gh. Titeica, la un concurs al Gazetei matematice. Dupa licenta i se acorda o bursa n Germania. Doctoratul n 1929 cu teza Reprezentarea canonica a adunarii functiilor ipereliptice. Apoi se afirma ca matematician si devine profesor titularla Universitateadin Bucuresti. Stralucita vocatie matematica se materializeaza n 80 de studii, apreciate n tara si strainatate. Cu numele sau adevarat sunt consacrate asa-zisele "spatii Barbilian" n geometrie. Dan Barbilian de pe actul de nastere si din universul matematic este aceeasi persoana cu Ion Barbu, pseudonimul sau literar, nscris la loc de cinste n istoria literaturii romne.Ca poet, debuteaza n "Literatorul" 1918. Colaboreazala Sburatorulsi E. Lovinescu l semnaleaza cititorilor ca un "poet nou". Preocupat mai mult de matematici, ne-a lasat putine opere literare: "Dupa melci" 1921, "Joc secund" 1930, iar dupa moarte au aparut "Ochean" 1966, Pagini de proza "1968".Pleaca n lumea de dincolo, la 11 august 1961, rapus de o criza hepatica. A doua zi, salcia din fata casei (strada C. Davilla 8), cntata de poet ca un copac sfnt, se prabuseste la o furtuna. Acolo, la radacina salciei, si ngropase cinii credinciosi...Mai exact spus, ntelegerea poetului asupra a ceea ce trebuie sa fie poezia e mai aproape de conceptia unor poeti moderni si singulari ca Stephane Mallarm sau Paul Valry, dect de conceptia mai generala, impusa de romantism. Apoi nu trebuie uitat ca poetul a fost debutat de un matematician si ca modul lui de a gndi n spiritul abstract al matematicii s-a impus si n planul reprezentarilor poetice. Ion Barbu nsusi afirma: "Ca si n geometrie, nteleg prin poezie o anumita simbolica pentru reprezentarea formelor posibile de existenta. Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, asa ca, ramnnd poet, n-am parasit niciodata domeniul divin al geometriei."Scurte si riguroase ca forma - cteva sunt sonete -, poeziile propun un univers tematic restrns. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului si ale florei , evoca zeitati mitologice sau surprinde procese de constiinta, cum ar fi solemnul legamnt al lepadarii de pacatul contemplatiei abstracte n favoarea vointei de a trai cu frenezie, ntr-o totala consonanta cu ritmurile vii ale naturii. Evitnd poezia - confesiune, exprimarea directa a nazuintelor sufletului sau, I. Barbu le transfera unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, muntii, pamntul ceea ce indica o tendinta de a folosi simboluri "obiective". Peisajele, pasteluri exotice si imaginare, nchid n ele elanuri si ncorsetari ale fiintei umane, aspiratii patetice si ncrncenate refuzuri.

Perioada interbelicAnii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o remarcabildezvoltare a romanului care n scurt timp atinge nivelul valoric european.TraditionalismTraditionalismul este o ideologie cultural literala interbelica caracterizata printr-un ansamblu de idei, credinte, prin care promoveaza traditia si ideea de specific national. Atitudinea traditinalismului este mai veche n cultura noastra, iar ea preia elemente din semanatorism si poporanism.Traditinalismul interbelic se constituie n opozitie cu modernismul lovinescian(secolul XX)Traditionalismul pretuieste si apara traditia nteleasa ca expusa pericolului alterarii si degradarii. Spiritul critic nu este exclus din atitudinea traditionalista, numai ca el este ntors, de regula, mpotriva tendintelor si valorilor moderne ce aduc o eroziune si chiar o degradare a "vechiului". Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclor, conservarea n mit a trecutului national, mai ales a celei de factura rurala.Cel mai "intens" traditionalism la reprezentat n cultura noastra, gndirismul, miscarea literara dezvoltata n jurul revistei "Gndirea" (1921-Cluj-condusa de Cezar Petrescu). Revista are printre colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, cuprinznd literatura n toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici.Gndirismul insista asupra specificului religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national n cultura romna.Nichifor Crainic, conducatorul revistei din 1926 pna n 1944 sustne: "Autohtonismul nu poate fi reflectat n totalitea lui daca nu i se ia n discutie pe lnga cele trei elmente ale specificului national (Istoria nationala, Folclorul romnesc, Natura) si folclorul spiritual care este caracteristic romnilor, credinta ortodoxa sau ortodoxismul."