CONSTANTIN CUBLESAN

POEZIADE ZL$TNOAPTE

LIMES2019

,,5h.

,j|*:N*ci, ironicd (oarecum qugubeald) -fi n lueoht\$nune/ CAnd sunt zile bune"; Dev enir e at,l' il|,nyfi' \!rl <mam6>> pin'la cuvdntul <lafr>l

14r4i,,nt\'' - este fird indoial5 un moralist cdruia'' ens\ " - este fird indoial5 un moralist cdrura

ljfat$oit. cuvintelor (intre studenli: ,,- Amun'nve'..\e", sau Pe dealul paginii; .,Cu trenuV'.,r0ve\\e ) SAU re U9AIW pQgmll: rrLU If,enUU0l"SapNituUil poet satiric, amintind de tehnicaa,!,me \o1a, sd zicem. Ceea ce este importantN,:,N \nt4 sa zicem. Ceea ce este important

dl'ftnttt a\o.ticd, intelectuald nu mai pufin, inljr'gA-\i pe care il lucreazd cu minutia unui

i[ri\eiitievlVnr e o carte pe care nu trebuie s-o

i6cluq\enliazd farmecul qi strdlucirea poeticd

,dlefll '\ la intdmplare, citind distihurile ca peoA\ Iumii din cuvinte, autorul fiindu-{i de

\trzito, printre idei, asupra cdrora meritd

CUPRINSUL

AXUL SPIRITUAL: TRADITIE-RELIGIE (Bartolomeu Valeriu Anania) ... 5

DE LA PROLETCULTISM LA EXISTENTTALISM (A.E. Baconsky)...'.. tO

POET iN SPANIA (Eugen Barz)....,....... ................;................. 15

COTIDIANUL METAFORIC (Andrei Bodiu) ........................ 19

TANDRA $I NOSTALGICA (Eta Boeriu)........ ......................23

POEMELE CREPUSCULULUI (Rodica Braga).......... ....,......29

MELANCOLICA $r ELEGIACA (Olga Caba) .,.....................34

O MITOLOGIE A SATULUI (Doina Cetea).,........ ............."...38

SFERELE $ARPE ($erban Chelariu)...... ............42

SENINATATEA ELEGTACULUI (Gabriel Chitu) .................46

ORFISMUL TRATRILOR INTIME (Dumihu Chioaru).,.............................50

SINGURATATEA iN LARGUL LUMII (Minerva Chira)...........................54

IxN SA'ruL pAcANnOR (Ioan Cioba) ........... s8

iNstNcuRaREA * o CAT'EGORIE ESTETICA paniet corbu)..............61

P0ETIZAND iN BxpncfeTIVA (Ion Cristofor)..... .............66

iNcHruaRp LIMBII MATERNE Qr{icolae Dabija)......... ......70

POEZIA BANALULUI COTIDIAN (VictorFelea).......... ......74

LUMINA AMARA (Petre Got)... ................".......79

iNcBRur VIETII gI AL MORTII (Horia Gdrbea)........ .........83

POETUL LrNEI NOI GENERATII (Eml Giurgiuca)....................................87

SUMBRU $I SENTIMENTAL (Romulus Guga) ....................93

PSALMII INOCENTEI (Andrea H. Hedeq).... .........................97

POET iN AUSTRALIA (Daniel Ioni{d) ............ 100

ULTIMUL MENESTREL (Negoi!6Irimie)......... .....,............ 104

$ERPI ALBA$TRI (Alexandru Jurcan) ............ 110

LIN MENESTREL (George Lesnea)........ ..........114

SUB SEL4NUL MODERNISMULUI (Emil Manu) ..........".... 119

DESCOPERIREA EXPRESIONISMULUI (Gabriela Melinescu) ............. 123

POEME PE PATUL DE SPITAL (Gheorghe Mocula)....... ........................129

2LO 217

POEMUL IMPROZA (SdnzianaMureqeanu) .......................132

ANATOMIA FAPTULUI BANAL (IrinaNechit)...................................... 135

POET fN SCANDINAVIA @aniel onaca)........................:....................... 139

POEME TAOISTE $I HAIKU (Mircea Petean) .................... 143

LIRICA DE IDEI (Camil Petrescu).....

POEZIA SENTIMENTALA $I INTELECTUALA (Monica Pillat).......... 152

POEZIA UNUI REVOLTAT (Alexandru Sfdrlea) ................ 157

O COSMOGONIE (i.{ichita Stdnescu) .....,........ 161

POEZIA COTIDIANULUI (Petre Stoica).......... ...................166

CONFESIIINILEPOETICE(LiviuloanStoiciu) ..................171

REFLEXIV SI ELEGIAC (Eugen Suciu)........... .................... 175

PATRIOTICA ALTFEL (Aurel $orobetea).............:....... ......179

,,EU tNFLoREsc iN cAlrrgc" (Florica gtefan) ................ 183

GENERATIA auAUarA (Lucian Valea) ...... 187

LINI$TEA ESTE OBIECT PSIHIC (Alexandru Ovidiu Vintih)............... 193'

DEMONSTRATIA INTEGRALISTA (larie Voronca) ...........;................. 196

ACTUALITATEA TRAITA LIRIC (Lucian Vasiliu) ".........,201

POEMELE TRISTELOR CONTEMPLARI (Iustinian Zegr earu) ............. 20 5

MIGRATII. DESPRE CWANT (Adrian Voica) ..................208

272

IsELrRI

c,r'd1**ur

rur,o,{ffottut^

a Romdniei

Cublegan. 'Floregti : Limes,

Cubleganprezenta edilie

llrl9ltanilor, g

'lllrtiorEti- clujpf,1,p0e221'111s4.o22

lutfirrtali'"o.*

-

AXUL SPIRITUAL: TRADITM.RELIGIE(Bartolomeu Valeriu Anania)

Larea;ezarca, printr-un act revolu,tionar, a istoriei na,tionale

in adevdrurile sale netrunchiate ideologic, intr-un final de secol

doudzeci, Clujul avea nevoie acutd de trn spirit putemic, director,menit a coagula in jurul ideii de credinfd cre,stind toate forfeleintelectuale care au pdstrat in fiinfialitatea lor lucrativS, tradif;aoraqului cultural, prin definifie, din totdeauna. N-a fost o intdmplare,aqadag cd in fruntea Bisericii Ortodoxe a fost intomzat aici, ca

arhiepiscop, Bartolomeu Valeriu Anania, un eminent teolog qi unreal poet, de vocalie religioasd profundE, de respectuoasd notorietate

;i nu mai put'n de autenticd autoritate. Era omul potrivit la loculpotrivit. Cdci ;i pentru el, Agora Transilvand a reprezentat cadrulpropice in a-qi putea desdvdr;i opera de creator devotat spiritului qi

faptei creqtine. Aici qi-a definitivat diortosirea integrali a Bibliei,fiind primul traducdtor in versuri (la noi) a tuturor pas{elor poetice

ale Scripturll, dovedindu-se a fi un rafinat artizart al lirnbii rom6ne,

dupa model eminescian gi arghezian, deopotrivd. tn tot ce a gdndit,

angalat qi implinit ca arhiereu se vede fibra vizionard a poetului. Unpoet ce trebuie aEezat firesc in paginile istoriei noasfe literarealdturi de iluqtrii poefi religioqi modemi: Blaga, Voiculescu,Arghezi etc., p6nd la Ioan Alexandru sau Daniel Turcea.

A debutat cu versuri in revista ,,Ortodoxia" (1935),

ftcAndu-;i apoi prezenla cu stihuri qi studii teologice in publica{ii de

aceeaqi factur6: ,,Glasul Bisericii" qi ,,Telegrafirl Rom6n" (Sibiu),

,,Mitropolia Olteniei" (Craiova), ,,Candela Moldovei" (aqi) q.a. Aqa

lncdt, in 1942, c6nd a intrat in monahism, la Mdn6stirea Antim dinBucureqti, urcdnd apoi grabnic fieptele ierarhice, fiind hirotonitierodiacon, in acela;i an, la Mbndstirea Polowaci, era deja un nume

cunoscut ca scriitor (in i938 i se reprezentase, in cadrul TeatruluiRadiofonic, piesa Jocul fulgilor; in 1939 pe scena Ligii Culturale,piesa La furcdrie; in 1940, la sala Studio a Teatrului Nafional,

poemul dramatic Dochia). Dupd rdzboi, student la Medicinaclujeand, se afid in fruntea migcdrii protestatare studen{eEti, dreptpentru care este urmdrit de Polilie qi, in cele din urmd (in 1958),

condamnat la25 Ni de inchisoare. Aqa se explicb qi inthrziatul s5u

debut editorial, in 1976, cu volumul de versuri, Istarii agripine(Editura Cartea Rom6neascF) qi File de Acatist (La Detroit, unde se

afla deja cu insdrcindri misionare).Istorii agripine e o colecfe de 14 poeme in manierd esopicS,

niqte fabule cu pronun{at caracter moralizato4 av6nd substrat epic,anecdotic, in buna manierd argheziand, (,"in vechimea Romeis-a-ntAmplat odatd{ Fric6-n cei putemici, rdzrnerigL-n gloatd.l

SdrScimea fdrii, snop de trupuri zxelte,l La picioare-qi puse scule qi

unelte,/ Nemaivr6nd sb lucre pentru cei ce-n pene-qi/ Infoiaucerbicea, graqi, pulini qi leneqi./ Fdrd doar qi poate, un astfel de joc/Liniqtea cetil[ii o punea pe foc" etc. * Prefo1d). Mult mai interesant

este ?nsd volumul File de acatist, alcdtuit din doud arnple poeme,

construite in manira caJronicd a imnologiei religioase, primul,IJuminatul (,,Imn qi cronicd qi bocet"), inchinat rnartirului nafionalIoan Valahul, sdvdrqit ?n chinuri, la 12 mu l662,la Constantinopol,ca ,,rndrturisitor atr dreptei credinfe" creEtine. Cel de al doilea,Lumindtorul, consacrat memoriei egumenului Awa Calinic,episcop al Noului Severin, ,,sdvdrqit cu pace qi-n sdrdcie la i 1 aprilie1858", exaltat discrns encomiastic, avAnd Ei el aceeEi construcjieacatisticd, urm6nd ca atarc fonna prozodicd fixb a trnei speciiincanatorii practrcati liturgic. in aceeaqi manierS, dd la iveald, tn1992, poemul ,,?n stil bizantid' ($tefan Iloaie), Imn Eminescului,poem de slavd inchinat poehrlui na{ional, structurat simfbnic,autorul practicAnd o polifonie a sonoritililor versului ce urmeazdcadenfe variate, simefrice, de o solemnitate gravd, maiestuoas5 darqi, deopotrivS, o mlddiere doinitd a verbului adoraliei, astfel inc6tansamblul cdnturilor (Starea altem6nd cu Treapta) sd exalte unprofil metafonzat al celui ce este ,,luminatd stem6-n vecia unuineam'', avdnd concenfrarea definiliilor aforistice: ,,Cuceritor de

spafii, ne d5rui pe pdm6nV tlimirea de-a cuprinde o lume-ntr-un

6atic Dochia). Dupd rdzboi, student la Medicina

r{pna i" fiuntea migcdrii protestatare studenteqti, drept,ilil7ste urmarit de Poli{ie Ei, tn cele din urmi (in 1958),

l\i',U5 ani de inchisoare. Aqa se explicd gi int6rziatul sdu

fti,,{tl,}t. in 19V6, cu volumul de versuri, Istorii agripine

flf,/',1rpa Romdneasca) qi File de Acatist (La Detroit, unde se

ii/ jit',/'sarc;r'tati misionare).

,!,1,11',lt,lugripine e o colec{ie de 14 poeme in manierd esopic6,

{il,ltl,i'l';, pronuntat caracter moralizator, avdnd substrat epic,

'[Jtrlia.'l U*u manierd argheziand (,,in vechimea Romei

i fi,r'i' odatd/ Fric[-n cei putemici, fizmefi\d-n gloatd.l

/xrtirflii, snop de trupuri welte,lLa picioare-qi puse scule qi

1r;lrn,1lpiwdnd sd lucre pentru cei ce-n pene-gi/ Infoiau

!l''ii/';i, puti"i ;i leneqi./ Fdrd doar qi poate, un astfel de joc/llfil urliiio

punea pe foc" etc. - Prnfatil. Mult mai interesantpidi(1rmul File de acatist, alc[tuit din doud ample poeme,

1rfljif,ll manira cattonicb a imnologiei religioase, primul,

t{d, i'tmo qi cronicd ;i bocet"), inchinat rnartirului na,tional

f/tlisavarqit in chinuri, la 12 mu 7662,1a Constantinopol,lri/i'llitot al dreptei credinfe" creqtine. Cel de al doilea,iljilfii consacrat memoriei egumenului A'r,va Calinic,d/i,4,,Lrfd Severin, ,,sbv6rqit .r', fu.. qi-n sdrdcie la 11 aprilieliirriiilr,tdiscurs encomiastic, av6nd gi el aceeaqi construcfieti,Ul'tr'tana ca aarc fomra prorodi"a fixi a unei specii

fill{rrti.utu liturgic. in aceeEi manier6, dd la ivealS, inlitilirillt,,in stil bizantin" ($tefan Iloaie), Imn Eminescului,

Nll')1t',,rv[ inchinat poetului nafional, structurat simfonic,

lft,lu ipanA o polifonie a sonoritdlilor versului ce urmeazd,

,ill,'1t{rte, simetrice, de o solemnitate gravd, maiestuoas[ dar

f il,iil 1

o mladiere doiniti a verbului adorat'ei, astfel incdt'u['l/]mtnitor (starea altemdnd cu Treapta) sd exalte un

ll{lJLrrt al celui ce este ,,luminatd stem5-n vecia unuij1il]1dl,/ concentrarea definiliilor aforistice:,,Cuceritor de

nrtilrui pe pAmdnt/ Uimirea de-a cuprinde o lume-ntr-un

llll,'d'

ilr'

cuvdnt" sau: ,,Menit ai fost sd scaperi un verb de foc prin oameni(...) Instanfd-fi este vorba, condeiul tdu, toiag" q.a.

in acatistul lluminatul, se poate desluEi, frrd, a fofiainlelesurile de sacralitate ale jertfitului Ioan Valahul, qi evocareapropriilor suferinle, ispaEite abuziv ?n temni.tele comuniste, poemuldobdndind astfel calitalile urei paraftaze tn actualitate a rnarliriuluiunui intreg popor aflat sub opresiunea cuceritorului: ,,Izbit[, larapiere de ndvdlire turcd.l Ostaqii Semilunei te prind Ei mi te mdnd..lAscuns in pulberi albe, serafic drurn te wcd -/ Nepdmdntean qislobod, cu stelele de mAn6: //bucrrilte rob al vie.tii pentru ear:e lupliqi sdngeri/ bucuri-te cd din lanfri cAnt6 tAmbife de ingeril bucurd-tesldbiciune istovitd-n Duhul Sffint/ bucurd-te poticnire dirfru caremorfi tnvie/ bucurd-te voinicie!/ bucurd-te neputinla inimii de-a fiucisS/ bucurd-te cd vecia ili surdde-n temnifi scris5/ buculd-te cd temAngdi cu cei slobozi laolaltA/ bucurd-te nlzutre cdtrevisacealaltA/bucurd-te were'naffr/ bucurS-te ca-[i tresaltA/ Duhu-n minte/bucurd-te mucenice noule Ioane sfinte!"

Poezialaacd- s-o numesc astfel - scrisd de Valeriu Ananiaare ?n substratul ei de profunzime o vibrantd qi autenticd emolie demdrturisire religioasd, cum nu se afld lapreamulli dintre acei poefipe care, de obicei, ii numim, religio;i, ;i a cdror operd se

carar:tenzeazd printr-o rostire moralizator-dicacticd, ilustrativd, inregistrul tematic al mitologiei biblice. Volumul Geneze (1971) esteintru toful reprezentatl pentru lirica meditativd (,,Poemul meu e-otoamnl cu aripi cdldtoare..."), cu tentd filosoficd, induhovnicitd,viafa de zi cu zi implinindu-se, fir melancolia sa, sub spectrulluminii qi dramatic in umbra morfii. E o poezie viguroasd totuqi, cudeschidere, vizionard in felul ei, in perspectivd de universalitate qiistoricitate, in sens arghezian, din cdnd in cAnd poetul rostindu-;iverbul ca pe-o profesirme de credinf5:

,, E- at dt a fo ant e-n mine de-nt ind er i ; i dwr at d.

cd md strecor ca urnbra in grota de-altddatt,qaQnca st lacula st vosta st severLr

cq un ecolt cuvocea rdmasd-n qltd erd ( . )

Spre dorul meu de taind m-aq cdldra din unghii,dar stdnca nici cu-o iotd nu pot sd mi-o fnjunghii.Alerg... Asud... Si iatd peraele devarcavdndtoqrea scrisd-n cdrbuni qi chinovar.Ca peste-o carte veche, uitatd, pldng ;i gem;

e-rtdia mea icoand cu-ntdiul meu poem.

De mii de ori sub soare-ncercai sd mi-o-nJirippdn'ce-i aflai addncul liturgicului chip"

(Jmbra albd).

E denunlatd adesea o teamA anume de instrdinare a omuluide sine, de ?nsingurare in veac neprielnic, contemplarea naturiiavand substrat de falsd percepere apocalipticd a reafitAfii

existenfiale: ,,Toate iemile sunt albe,/ dar apeasta/ e cea mai neagrd

din toate./ AtAt anins peste cetate,l cA s-au astupat ugile,/ ferestoele,/

lucamele,/ fumurile s-au inecat de-abuqile,/ pe metereze au amuf;tgoarnele/ cu strdjerii-nghe{afi in muqtiuce.// Cin'sd fagfl $i-ncotros-apuce? (...) Marele frigl e c[-ntre oameni nu mai sunt poteci./ Cui

sd-i deschizi? Cdtre cine sd treci?lFiecare s-a ghemuit in sine./ Laora-n care stig/ fumicilor le e cald ;i bine" (Marele viscol).

Cu volumul Anamneze (1984) Vaeriu Anania coboara

meditalia insprefacere, in sens biblic, fireqte, poetizdnd ideile pure

in contemplarea sufletului ca existenld antepdmdnteanS, dupd

filosofia lui Platon (,,eu sunt memoria vecilor fecunzi", declamb

inf-un loc). Biogpficul ?qi are partea lui tezistd in metaforizarea

poeticd a sentimentelor, a asumdrii menirii creatoare (,,Miracolul e

fapta mea cea bund "), dar deschiderea religioasd a inlelesurilorfiinf6ri, a faptei, are forld qi vigoare m[rfurisitoare a clipei celei de

apoi ajudecdlii, intr-o viziune fabuloasd de prooroc:

,,Vfoui cdndvq un zvon de oseminte

/ierbdnd lafala negrelor stihii.Cum la-rwiere numai se va;ti.Erq o revdrsqre de morminte

Si-un tremur viu qi-unfoc devdrsdturi.Se desJhceau pecelile uitdrii.

I

ll' )lilt ,

licem;

^pinstiinne

a omului

'contemPlarea natunl

rrio'ralipticd a realitatii(,7s1 ecea mai neagrlNf sput rryile,l ferestrele,/t,1tnetereze au amufitt6n's1tfuga? liry*:,rnai sunt Poteci./ Cui

[gfremuit in sine./ La

ulbd),

viscol).iliriu anania coboard

ll'poetizana ideile Pure

ipepamdnteana" duPa

lfi fecunzi", declama

lirta in metaforizarea

'nnutout (.,Miracolul ea inlelesurilor

a clipei celei cle

-

Dinfiarele uscatului Si-a mdriimdncalii se-norceau prin mii de guri.

Din rdsdrit, nevolnicele oasewcau incet spre cuca cea de sus

;i alteleveneau dirapre ryw,intregi, ne-ntregi, pe jumdtate roase,

Si galbene Si albe la un loc,cu semne-n coaja doldora de cqrii,cu pdrtia pe wtde-au curs ghefarii,cu ce-a rdmas din trecerea prinfoc"

Anamnezd (Vdzui cdndva... )

Ca in descdntec, cu rezonante folclorice, sunt evocatevdrstele copiliriei qi chipul idealizat al mamei, in ciclul cu fiumoaseinclinafii ludice, (hele mamel, impletind rostirea in grai oltenescdupd rostuirea melodicd a cAnturilor specifice: ,,- Nani, pui decuculeand,/ somnul deie-fi geand-n gean6.,llasd-fi visul sd se culce/l6ngi dor de maic6 dulce" (Cdntec de leagdn). Poemele au gingdqieiviti din inocenfa qi puritatea reintoarcerii in v6rsta fragedei pruncii.

Reunitd intr-un masiv volum antologic, Poeme (Prefala de

Petru PoantS. Cronologie de $tefan loaie. Edih:ra Poiirom, Iaqi,2010), creSia lirica a lui Valeriu Anania atest6 la superlativ ,,oraeuharisticd a literaturii romdne", dupd expresia celui mai fidelexeget al operei acesuia, Aurel Sasu, ilustrdnd una din fa.tetele

multiple ale cdrturarului care a fost inattul, in rdnd, cu marileconqtiin{e, din toate wemurile, ale inalfllor no;tri ierarhi, poeli Eifruritori de rostire rom6neasc6.

DA, LA PROLETCULTISM LA EXISTENTIALISM(E. Baconsky)

Destinul scriitoricesc al lui A. E. Baconsky este unul dintrecele mai ciudale (aq putea spune chiar: stranii) din literatura romdndde dupd cel de al doilea rl.zboi mondial. Traiectoria sa de laavangardd la proletcult, apoi la un soi de evazionism intr-o poenede meditalie Ei reflexivitate angoasatd, pricinuit6 de qocul

cunoaqterii unei lumi alienate a occidentului, este pe cAt de

spectaculoasd pe atAt de dramaticd. A fost un om al contrastelor qi alparadoxurilor infielinute cu abilitate de strateg doctrinar al faladelor,intr-o culturd (societate) constrdnsd dogmatic de o ideologiepartinicd brutald, comunistd. Afiqdnd, caprezegd, publicd, o finutiaristocraticd, aproape cd nu puteai crede cd este irutorul baladeildptarului din Feleac, cucerind lauri pentru o poeziepropaganclisticd (a debutat in 1950 cu volumul Poezii, o liricdsociald, militantd, obfndnd in 1954 Premiul de Stat pentru volumulCdntece de zi Ei noapte, cu o tematicd. angajatd) de care se vadezice fulminant in plenul Congresului Scriitorilor din 1956, opt6ndftliq pentru criteriul estetic in'artil, ceea ce a echivatat, in apreciereaforurilor conducdtoare alp breslei (ale statului), cu o autenticd

deviere de la programul ideologic de educare qi formare a omuluinou, a noului intelectual. N-a putut supravielui insd frrd a strecura"

insinuant, ?n versuri elemente dintr-un limbaj plat, de rutin6,lozincard (,,Mdsura acestor zile n-o cunoqti,/ i1i trebuie o,tel sd pleciIa hrytd,l Altfel se poate sd rdmdi de oqti/ $i obosit s-adormi culancea rupt6" - Artd poeticd). A imprimat revistei pe care oconducea la Cluj (,,Steaua") o orientare deschisd in promovarea

valorilor clasice ;i interbelice, pulin agreate ?n epoc6, gi deopotrivdo aproiere de literatura mare universald, contemporand (A tradus dinpaezia unor Qasimodo, Lundkvist, Semprun, Sandburg, E$tis ry"a.,

realizdnd in1972 o masivd Panoramd a poeziei universale, socotitdpe drept cuvdnt, la wernea aceea) ca o adeviratd provocare la

10

A PROTETCUI.,TISM LA EXISTNNTIALISM,, rE. Baconsky)tv\

Destinul scriibricesc al lui A. E. Baconsky este unul dinlre

,/ ciudate (aq putea spune chiar: stranii) din literatura rom6nd

,,11',^ cel de al 6si1"u rdzboi mondial. Traiectoria sa de la

'iirtl,,aa h proletcult, apoi la un soi de evazionism intr-o poezie

N

^,,gN dita1ie ;i reflexivitate angoasatd, pricinuitd de qocul

/tt'?rii unei lu6i alienate a occidentului, este pe cdt deJ',,/tuloasa pe atdt de dramaticd. A fost un om al contrastelor qi aliilril'rurilor inffefinute cu abilitate de strateg doctrinar al faladelor,i[i0culrura (societate) constrdnsd dogmatic de o ideologie{rt,,itbrutal6, comunistd. Afiq6nd, ca prezenld publicd, o fnutditP4ril,aticd, aproape ch nu puteai crede cd este autorul baladeif',il'lui din Feleac, cucerind lauri pentru o poeziel;/ltraistica (a debutat in 1950 cu volumul Poezii, o liricd

[4] nmtitanU, obtin6nd in 1954 Premiul de Stat pentru volumul|,,il',g de zi ;i noapte, cu o tematicd angajatd) de care se vatl/'plminant in plenul Congresului Scriitorilor din 1956, optdnd

fTicu,ntru criteriul estetic ?rydrt5., ceea ce a echivatat,tn aprecierea

fiilf,r conducatoare ale breslei (ale statului), cu o autenticd

l,,l't'id. tu programul ideologic de educare qi formare a omului

i'r{noului intelechnl. N-a putut supraviefui insh ftrd a strecura.

-lrlrrt. 1n versuri elernente dintr-un limbaj plat, de rutind,

in5irl'la l.,nlasura acestor zile n-o cunoqti,/ i1i trebuie ofel s5 pleci

',ffi ettfet se poate sd rdmdi de oqti/ $i obosit s-adonni cu

filuliruptd" - Artd poeticd). A imprimat revistei pe care o'til('l':ala Clul (,,g1stua") o orientare deschisd in promovareanrr,Iil clasice ;i interbelice, pulin agreate in epoc6, qi deopotrivd

/0t;ere de litemtura mare universalS, conternporand (A tradus din

,ilfrmor Qasimodo, Lundkvist, Semprun, Sandburg, El tis q.a.,

,il',,rdin l9l2 0 rnasivd Panoramd a poeziei universale, socotitd

i4lrf,nt cuvdnt, la wemea acee1 ca o adevdratd provocare la| ,llfi

lN'

L0 1,!

cunoaqterea liberd a creafiei frrd frontiere). A cultivat ?n spafiulautohtorr o liricd ,,intimist5", cu arnpld qi rafinatd melodicitate aversului, mimend tehnica pastelului in evocarea naturii. a

anotimpurilor qi mai ales a scurgerii implacabile a timpului cosmic:

,,Aripa strdvezie avdntului de maiLin se mlddie-n aer ;i leagdnd-n lumindAceste flori ;i ziu a pe care-o a;teptaiDin cerurile vaste, u;oard, sd revind.De-acum e primdvara crproape de sfdr;it$i trec petale albe-nvdzduh ca primiiJhtutri,Dar fiecare iarnd prin carc-ai rdtdciti1i lasd-npiept ofloare pe care n-ai s-o scuturi (...)Zbor de petale albe * cdnd rdtdcind pe fuum,in legdnate ramuri imi desluSesc destinul"

(Legdnare de ramuri fn mai).

Cu volumele Fiul risipitor (1964), de fapt o altd altitudine inrostirea poeticd se anunlase incd din volumul Flwul memoriei(1957) dar mai ales cu Cadavre tn vid (1969) qi Corabia luiSebastian (1978), poezia lui A. E. Baconsky dobdndegte un fiortragic, marcat de revelalia de;ertaciunii existenliale, specfalapocaliptice: ,"Doamne al tuturor stdpdnirilor, ing[duie/ sd nepunem srnguri c[tqe cdci nimeni/ nu mai wea sd qtie de noi qi nune mai wea/ drept supugi... iatil e foarte tilrnu,l iath o mie de

bufnife cu ochii albaqtri-ntunecali,/ cineva pldnge sau poatemurmurd o apd freatrcd/nu prea addnc undeva gi parcd bat tobele/unor execulii himerice".. frrd mofir/ frrd victime fird cdldi...mdsura timpuluil o d5 o ruind dar timpul nu se mdsoar6/ timpultrece tn ochii supraetajalrl care nu se inchid niciodati... in sineinsuqi/ curgdnd se intoarce mereu. .. qi noi magnifici/ inati qi singurilungi qi singtri albaqtri qi singwi/ in acest foarte tilrzht cAnt6ndgutural/ dezacordatul pustiul cAntec de insomnie" lCosmopolis).

A.E. Baconsky e poetul care a marcat epoca, emtrlematic,asumAndu-;i toate incongruenlele atifudinale fr1fue sau obscure, pe

care le-au triit creatorii generafiei sale (in fond, toate generaliile de

dupd rdzboi), simfndu-se lnsd mereu independent Ei liber in a-gi

exprima propriile emofii, propriile cugetdri, pentru ca in final sd-qi

poatd j ustifi c4 blagian, creafia:

,,N-em otrdvit pe nimeni;i n-am ucis ;i n-amlovit cu piatra pdsdri niciflori multicolore"nici ploile de toamnd pe eare le purtamprin cdmpuri ca pdstorii tdculi ;i buni.Nici horede volbur d, de pulberi, de frunze n- arn rotitprin suflaele voqstre sau pe deasupra ldrii,ci-asemenea unuiviscol de noqpte-qm rdtdcitqi-am troienit zadqrnic cdrfuile durerii (...)Cdnt pe claiatwa genealogiei tale,

;i-n propriul meu cdntec tmi cafi addpost"(Cdtre cititor).

Dupd decembrie 1989 a fost contestat de cdtre unii critici

frondeuri, semnificativ, aldturi de Marin Preda, Nichita Stdnescu,

George Cdlinescu q.a., denun!6ndu-i o posibild duplicitate in relat'ilecu stipAnirea. A rdmas insq in conqtiinla cititorilor, ca un clasic alliteraturii neangajate din acea perioadd qi ampla antologie,reprezentativd, realizath de Diana C6mpan, una din vocile critice de

suprafali ale generaliei tinere, probeazd, cu prisosinfd acest fapt: Osutd ;i una de poezii (Antologie de versuri, prefafi Ei selecfle de

repere critice de Diana Cdmpan. Editura Academiei Rom6ne,Bucureqti, 2016). Pentru autoarea studiului inhoductiv (Pragurilepoeticului tn lirica lui A. E. Baconslqt), crea|'La scriitorului (,,un

scriitor caz") se dezvoltd in toei tepte de evolulie, marcend destinulunui autor ,,evadat din qabloane, un poet emancipat din oriceprizonierat in canon, jucdndu-qi reflexivitatea artisticd pe multipleplanuri, de la poezie gi prozd, pdni la memorialistica de cdldtorie,eseistic5, istoria qi teoria artei, teoria literard;i filosofia culturii".

Cu poemele din volumul Fluxul memoriei, A. E. Baconskydevine mai melancolic, mai confesiv, evocator, refugiindu-secumva? fbrd discrelie, inf-o atmosferd autumnald a unei naturi ce

12

,pdu-se insl mereu independent s,i liber in a-qi

,/emo1ii, propriile cugetdri, pentru ca in final sd-qi

,ll ilo uian, creatia;

,,il'/u''{i'tr''i1"1i,!

,,nrotrdvit pe nineni si n-am uci.s ;i n-om'.ii' \,tntpiatra pdsrtri nici flori multicolore,I

Sri';r,laile cle toamnd pe care le purtam

.i',ynnpuri ca pastorii taca{i ;i buni.

1t',1lwe

't,,alkra, de pulheri, de jiunze n-crm roti![ 6$etele voatre sau pe deasupra ldrii,

1l' filpnea unuiviscol cle noapte-am rdtdcir)

ynrotenit zadarnic cdrdrile durerii ( ... ).',ilpe dw ialura Eene al ogi e i ta I e,

.',[uriul meucaruec imi caut addpost"

: (Cdne cititor).

,4nbrie 1989 a fost contestat de cdtre unii critici

,,llmtv, alaturi de Marin Preda, Nichita Stdnescu,

llr;rilrl p a, denunlandu-i o posibild duplicitate in relaliile

m,il|,trnasinsd, in constiinfa cititorilor, ca un clasic alhllf{lj,t Ai"-*.u perioadd qi arnpla antologie,liplrljmtA de Diana Cdmpan, una din vocile critice de

ll,lfi,,llpirltinere, probeazd cu prisosinp acest fapl O

l1dr11/j;rr(Antologie de versuri, prefa{i qi selecfie der',,tl['it{ Diana Cdmpan. Editura Academiei Romdne,

li f,' lf-* autoarea studiului introductiv (Pragurile

l,'r1l',r/ui A. E. BqconsV), creafia scriitorului (,,un

llilllrpolta in trei hepte de evolulie, marcAnd destinul

|,|td,l,tl'n qabloane, un poet emancipat din orice

' rri 1"..n, jucandu-$i refl exivitatea artisticd pe multiplel;rlpilleqi proza,pdna la memorialistica de cdldtorie,

]j'r'l,pf 1m'ia artei, teoria literard ;i filosofia culturii".I tr,l'pOln volumul Fluxul memoriei,A. E. Baconskyr,{,1nrpolic, rnai confesiv, evocator, refugiindu-se

l[1h intr-o atmosferd autumnald a unei naturi ce

il,r il'

illl

t2

pare mai degrabd inventatd de poehrl insuqi: ,,Md uit la v6nt qi nuJvdd,lMd uit indelung qi nuJ vdd,lYdd doar arborii cum se clatin6/

$i frunzele cum aleargd priniarbd.// Md uit la timp qi nu-l vdd,l Mduit indelung qi nu-l vdd - /Vad doar copii cum cresc/ $i oameniicum incdrunlesc qi se-apleacd" (Vintul). Astfel se implica inaceastd contemplare a firii, a peisajului, insaqi biografia sa

drarnaticd: ,,Din c6te se-nt6mplard nu pot sd uit nimic,l Cltrar dac6,

ochiul palid al lunii maimbie/ Caarborii din iama cefoasd mdt''dicl

$i-mi scutur amintirea * zhpada mea tArzie (...) Dormi$ in suflet,glasnri de demult,/ Imagini dureroase, dormifi ca-ntemplul mdnt/Epavele de fosfor. Nu weau s5le ascult,/ Sus pe covertd-mi places-ascult cordbierii./ Dormifi in suflet, amintiri,/ Cum dom in scoicimarine furtuni ;i naufragii, -l Tu, v6nt de privard ce-n pieptul meurespiri,/ Adu-mi din codri fflrnza ce stip6neqte fagii,/ Adu-mialbastrul clopot al apelor ce crescl $i;oaptele din ierburi Ei tremurulluminii,/ $i-apoi c6ndva-ntr-o noapte ne;tiut6/ Da-mi somnul alb pe

care-l poartd crinii" (Ffuxul memmorie i).Poena de dragoste caligrafrazA cu eleganld tablouri de

intimitate, de parcd ar pict4 in manierd cvasi-renascentistS, nuduriale unor fiinle iubite, ireale: ,,Doarme in liniqtea c6mpului goald,lintins6, uqor aplecati pe umbrul drept -/ Ghioceii se-nalfd lipindu-Eiurechea de sdni/ Ca s6-i asculte cAntecul inmii (...) $i cAmpulclocoteqte de sevele tinere,lDe sevele tinere, de sevele tinere cAnt6pilraiele,l $i plantele cresc tn jurul ei noaptea/ infiorate de atingereapulpelor goale" (Nud de primdvard).

Se pasioneazil de lungi cbldtorii, emolia cunoaslerii altoriuniversuri, altor realitdfi se transleazd in verswi exuberante (,Toatepoemele pe care le scriu/ Sunt cAntece de drumefie" - Preludiu),p6na in clipa in care lumea ii apare dintr-odad transfiguratd in ruinadecdderii civ iliza[iei umane :

,,plutiminaintecu t'oate pdwele-nvdnt - nici un;oarecen-a pdrdsit vasul. Noaptea o-nttirnpindmcu o mwicd albd, muzicd de ospiciu, fuvm,

L3

cu toqte cd pldngerile ce se aud uneoritranspqr cu pete ro;ii de ruginii qifraliinu se mai qtia tntre ei (...)ne simlim coplesiti de cei ce rdvnescbogdliile noqstre de;i trdiesc pt'intre noi - am dori uneorisd ne intoqrcem laveckea noastrd singurdtate,la cenu;a pdrinlilor - dar drumurile acestea

nu mai pat duce-napoi - drumuleJdrd chum-nune rdmdne fucdt arizontulrotund, cercuri concentrice, ziduri aeriene

de temnild"(Sebastian Brant).

E de-acum a anzda con$tiinfei,inf4aunui,,univers vidat de

sensuri utrnane" (Mircea Braga) pe care nici nu line s-o dep6;eascd,

ldsdndu-se purtat intr-o fatald derivd a existentei ce-i pricinueqte unspleen al derizoriului, pe care il simte totuqi ca o presiune fiinlialdequati in paradisul artificial al civilizatjei occidentale, care-i aparc ca

un spectacol grotesc, crepuscular. Solufla posibilei salvbri totugi, oafld in asumarea condifiei omului religios, doritor al liniqtii despre

care ii vorbesc tainele biblice: ,,Doamne, a,q wea sd pl6ng, dar numail am nici un rdu pe-ale cdrui maluri/ sd-mi pot aminti de Sion. $iBabilonuV e-n mine qi mullimea de robi/ ?mi ?ntinde cdtuqelepredestinate qi rAde, rdde.../ istoria, vechile mituri, capul de lup,Doamne,/ simt umbra ta marc deasupra p[m6ntului mer/ simt inscheletul pe care-mi port trupul,/ oasele risipite pe cdmpuri de

inaintaqii apocrrfi.l simt cd timpul meu il mdsoard clepsidre/ins6ngerate gi false... ochii mei reci qi pustii.../ Doamne, istoria...l)oamne, ia de ia minel destinul acesta - qi dac[ nu-mi polihdrilAahd soartd,l dd-mi o moarte inaltia cotropitoare, sdlbatecd.,l mai maredecdt viala duqmanilor mei" (Psahn negru).

Profilul poetic al lui A. E. Baconsky nu seamdnb cu nici unaltul in epocd, impunand singular ur destin creator de profetviztonay in manierd programat apocrifE, contestat qi aclamatdeopotrivd, in tumultul bbtdliilor temerare pentru dreptul laexprimare independentS, ale tuturor generaliilor ce-i succed.

14