Podiul MoldoveiEste un podi situat n prile de est i nord-est ale Romniei, continunduse i dincolo de Prut, n Republica Moldova i Ucraina. Orientarea naturala a reliefului, urmata de o orientare similara a drumurilor, axelor de transport si functiilor economice (indeosebi agricole si comerciale) au facut ca Podisul Moldovei sa se sprijine pe Dunare (interconectarea cu fluviul realizanduse la Chilia - principalul port al Moldovei dintre Prut si Nistru pe vremea lui Stefan cel Mare - Reni, Galati). Limitele acestei forme geografice sunt: Nord: Prutul i hotarul cu Ucraina Est: Valea Prutului (Republica Moldova) Sud: Cmpia Romn Vest: Carpaii Orientali (Maramureului i Bucovinei) i Subcarpaii Moldovei

Genezn era precambrian-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare ca uscat Platforma Est-European constituit din isturi cristaline. Aceasta se prelungea n nordul podiului Moldovei, cobornd n trepte spre Carpaii Orientali. n era mezozoic-cretacic, ca urmare a orogenezei alpine, partea sudic a Podiului Moldovei sufer un proces lent de scufundare, fiind invadat de apele mrii. De-a lungul erelor mezozoic i neozoic s-au produs regresiuni i transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor strate groase de roci sedimentare. Podiul pare ca uscat la sfritul erei neozoice i nceputul erei cuaternare treptat, de la nord la sud. n a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenii exogeni, n principal apele curgtoare, au definitivat aspectul actual al Podiului Moldovei.

PetrografiePeste fundamentul cristalin se gsesc strate groase de roci sedimentare, depuse de-a lungul erelor mezozoic i neozoic (calcare, gresii, marne,

argile, pietriuri, nisipuri), nclinate uor spre sud-est (n jumtatea de nord) i spre sud (n jumtatea de sud).

Relief CaracterizarePodiul Moldovei este cel mai ntins i mai tipic podi din ar, desfurat aproximativ de la nord la sud. Acesta prezint altitudini diferite n funcie de subunitate: este mai nalt n partea de nord-vest, unde atinge 500-600 metri, mai jos n nord-est (200 metri) i coboar uor de la 500 metri la 200 metri n partea de sud. n partea de nord-vest, relieful este alctuit dintr-o alternan de culmi, depresiuni i culoare orientate spre sud-est. n partea de nord-est, relieful este alctuit din dealuri scunde desprite de vi largi i joase, orientate spre sud-est. n prile central i sudic este un relief de coline joase i o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Vile sunt adnci cu versani nclinai, lrgindu-se spre sud. Pe versani se evideniaz intense procese toreniale i alunecri de teren.

Subdiviziuni i diviziuniA. Podiul Sucevei este subdiviziunea cea mai inalta (688m) si este situat

n partea de nord-vest, ntre hotarul cu Ucraina i Valea Moldovei. Acesta cuprinde: - Orasul cel mai important Suceava - Zone joase : depr. Radauti , cul. Siretului , valea Sucevei - Zone inalte :dl. Botosanilor, pod. Dragomirnei, P.Falticenilor - Dealuri: Dragomirnei, Flticenilor, Ciungi (688 m), Ibneti, Bour, Cozancea, Dealul Mare. - Depresiuni: Rdui, Culoarul Moldovei, Culoarul Siretului. - Are un climat umed si racorosB. Cmpia Moldovei (Jijiei) ocup partea de nord-est ntre Prut (la est) i

culmea Bour-Dealul Mare (la vest). Este cea mai joasa subdiviziune (250m) C. Podiul Brladului. Acesta cuprinde: - Dealuri: Podiul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Flciului, Podiul Covurlui.

- Depresiuni: Depresiunea Elanului. D. Culoarul Siretului, orientat de la nord spre sud constituie o zon de trecere ntre Podiul Brladului i Subcarpaii Moldovei. Acesta este constituit dintr-o succesiune de lunci i terase. Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei. Dezvoltarea ei depinde nu numai de lucrari agrotehnice, ci, mai ales de specificul conditiilor naturale. Incercand un paralelism agroclimatic se poate observa: - graul se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in portiunile mai joase din Podisul Barladului; - porumbul urca ceva mai mult in altitudine, dar se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in estul Podisului Barladului, pretandu-se foarte bine in irigatie; - cultura plantelor tehnice: - floarea soarelui se cultiva in Campia Moldovei si in Podisul Barladului deoarece este o planta iubitoare de caldura si lumina (termo si heliofila); - sfecla de zahar solicita un climat mai recesi umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului; - inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa; - cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare (clima mai racoroasa si umeda) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului; - viticultura - vita de vie are nevoie de caldura si soare, prefera versantii orientali spre sud. Extinse in N, NE si S Podisul Barladului se afla podgorii renumite (podgoria Iasi - Husi si Nicoresti - Ivesti); - pomicultura -- pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei, Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului; - culturi furajere: - trifoiul in Podisul Sucevei; - lucerna in Campia Moldovei; - sfecla furajera in Podisul Sucevei.

Asezarile urbane din Podisul Modovei sunt: - Suceava; - Botosani; - Radauti; - Falticeni; - Siret; - Solca; - Iasi; - Barlad; - Vaslui; - Husi; - Darabani; - Saveni; - Harlau; - Targu Frumos; - Negrest; - Beresti; - Targu-Bujor. Orasele de tip feudal din Podisul Moldovei atestate de cronici si documente sunt: - Siret; - Suceava; - Botosani; - Iasi; - Barlad; - Husi; - Harlau. Orasele din Podisul Moldovei grupate in functie de categoria numerica: - intre 100.000 - 350.000: Iasi (343.000 locuitori) - intre 50.000 - 100.000: - Botosani (126.000 locuitori); - Suceava (114.000 locuitori); - Barlad ( 76.000 locuitori); - Vaslui (74.000 locuitori); - intre 25.000 - 50.000: - Radauti;

- Falticeni; - Dorohoi; - Husi. - sub 25.000: - Siret; - Solca; - Darabani; - Saveni; - Harlau; - Targu Frumos; - Negresti; - Beresti; - Targu-Bujor. Clima, hidrografia, invelisul biogeografic si resursele naturale Subcarpatii Moldovei au un climat influentat de pozitie, altitudine si desfasurarea in altitudine. Temperatura medie scade de la sud la nord (9C la Onesti, 8C la Tirgu Neamt) si scade cu altitudinea. Iarna, depresiunile au temperaturi mai ridicate cu 1-2C decit zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului morfologic. Circulatia aerului este predominanta din directia nord-vest (datorita canalizarii aerului ce traverseaza Carpatii in lungul vailor principale: Moldova, Bistrita, Trotus), dar patrunde uneori si Crivatul din nord-est, peste inseuarile joase ale dealurilor subcarpatice. Precipitatiile sint de 600-700 mm/an. In nord se resimt influente scandinavobaltice Pe ansamblu este un climat de dealuri joase (in depresiuni) si de dealuri mai inalte (pe culmile Pietricica si Plesu). In depresiunile Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin se produc iarna inversiuni de temperatura, iar dinspre zona montana bat uneori (mai des primavara) vinturi cu caracter de foen. In nord curge Moldova, care primeste ca afluenti riurile Neamt (Ozana) si Topolita, in partea centrala curge Bistrita (cu afluentul ei Cracau), iar in sud Trotusul, care primeste la Onesti riurile Tazlau, Casin si Oituz. Exista lacuri de acumulare pe Bistrita si citeva iviri de izvoare minerale (Oglinzi, Baltatesti). Vegetatia naturala predominanta o reprezinta padurile de stejar (in amestec cu alte foioase), paduri de gorun (in amestec cu carpen) si pe dealurile mai inalte, paduri de fag. Solurile predominante sint solurile argiloiluviale, solurile cenusii si cernoziomice (frecvente in depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita). Linga

Piatra Neamt, la contactul dintre zona montana si Subcarpati exista rezervatia paleontologica si geologica de la Cozla. Resursele naturale ale Subcarpatilor Moldovei sint: sare, petrol, gaze asociate, saruri de potasiu, roci de constructie (argila), potentialul hidroenergetic al riurilor (valorificat in cadrul Bistritei), apa (pentru industrie si consum urban), resurse de soluri si terenuri arabile favorabile agriculturii, pajisti de dealuri (relativ reduse ca intindere), un fond forestier (modest insa), si izvoare minerale care favorizeaza tratamentul balneoclimateric. Populatia si asezarile Zonele depresionare au o densitate ridicata a populatiei (150-200 loc./km) datorita sporului natural ridicat (6-7 %o) fata de media pe tara. Exista deplasari permanente (spre alte regiuni si spre orase) si fenomene de navatism atit spre orase (Piara Neamt, Buhusi, Bacau, Onesti, Tirgu Neamt), cit si spre platformele industriale, (Borzesti, Roznov, Savinesti). Satele sint mari si au in general o structura adunata. Au profil agricol, industrial, sau legat de exploatarea unor resurse. Un fost centru urban pina in secolul trecut (Tirgu Trotus) a devenit localitate rurala. Orasele sint: Piatra Neamt, Onesti, Buhusi, Tirgu Neamt, Tirgu Ocna. Piatra Neamt (123.000 loc.) a devenit in ultimele decenii un oras mare la nivelul retelei urbane a tarii. Este un oras modernizat, care imbina arhitectura veche cu constructiile mai noi. Are vocatie industriala (industria lemnului, constructii de masini) completata de platformele industriei chimice din apropiere (Roznov, Savinesti), la care se adauga activitati comerciale, administrative, culturale si turistice. Onesti (59.000 loc.) este un oras complet nou construit (in anii 1965-1970) pe locul fostului sat cu acelasi nume o data cu zona industriala din apropiere (Borzesti). A devenit principalul centru urban de pe Valea Trotusului. In apropiere Tirgu Ocna (16.000 loc.) a ramas mai mult un centru de extractie a sarii. Buhusi (22.000 loc.) este compus dintr-o parte mai veche (situata in vale) si o parte mai noua, construita pe o terasa a Bistritei; are industrie textila si alimentara. Tirgu Neamt (22.000 loc.), centru istoric si centru urban vechi, are o industrie mai modesta (indeosebi de prelucrare a lemnului). Caracteristici economico-geografice Subcarpatii Moldovei reprezinta o zona activa din punct de vedere economic. Petrolul, cunoscut si exploatat inca din secolul trecut, se extrage in

prezent la Solont, Balcani, Pirjol, Stanesti, Tescani, Tazlau, Tirgu Ocna si Casin ; alte exploatari (Moinesti, Zemes, Medirzau, Lucacesti) se afla situate inspre vest, spre zona flisului.Petrolul extras din zona flisului si din Subcarpati se prelucreaza la Borzesti si Darmanesti. La Beresti-Tazlau se exploateaza gaze naturale. La Borzesti, pe linga produse de rafinare a petrolului se obtin si diferite produse ale industriei petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre sintetice, mase plastice). Din Depresiunea Transilvaniei ajunge aici o conducta de gaz metan. Centrele electroenergetice principale sint termocentrala Borzesti, alte termocentrale mai mici (Piatra Neamt, Buhusi) si citeva hidrocentale, pe Bistrita (intre Piatra Neamt si Bacau). Industria chimica produce diverse produse petrochimice (Borzesti), fire sintetice (Savinesti), ingrasaminte azotoase (Roznov), produse clorosodice (la Borzesti pe baza extractiei de sare de la Tirgu Ocna), celuloza si hirtie (Piatra Neamt). Sarurile de potasiu exploatate la Tazlau sint folosite in industria de ingrasaminte complexe.Industria lemnului este mai reprezentativa la Piatra Neamt (cherestea de rasinoase) si Onesti (cherestea de fag). Industria materialelor de constructii este reprezentata la Piatra Neamt, unde se obtin prefabricate din beton, ceramica pentru constructii si ceramica fina. Industria textila realizeaza produse de prelucrare a lanii la Buhusi si tricotaje la Piatra Neamt. Fondul funciar bun, cu terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor industriale, furajere si pomicultura. Cresterea animalelor se face pe baza unor pasuni si a culturii plantelor furajere; exista efective notabile de bovine, ovine, porcine, precum si de pasari. Caile de comunicatie principale pornesc de pe culoarul Siretului (pe unde trece magistrala feroviara 5 si drumul international E 85 Bucuresti-Suceava) pe vaile principale spre zona subcarpatica si Carpatii Orientali. Pe Valea Trotusului trece o cale ferata electrificata transcarpatica, de o deosebita insemnatate (Adjud-Onesti-Comanesti-Ciceu), insotita si de o sosea. Pe Valea Bistritei este calea ferata Barcau-Piatra Neamt (si de aici la Bicaz) cu un drum rutier paralel. Recent orasul Tirgu Neamt a fost legat printr-o cale ferata noua de Pascani, racordindu-l astfel la reteaua feroviara a tarii. Sosele modernizate leaga, de asemenea, Piatra Neamt de Roman, Tirgu Neamt de Pascani si Tirgu Neamt de Piatra Neamt.

Turismul cuprinde obiective de interes national si international in partea de nord, in jurul orasului Tirgu Neamt; Cetatea Neamtului, manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu, statiunile Oglinzi si Baltatesti. Exista obiective turistice si in orasul Piatra Neamt, in imprejurimi (Cozla) si la Tirgu Ocna (salina).

Zone turisticeProvincia turistica Podisul Moldovei se desfasoara in estul Romaniei cuprinzand regiuni de dealuri, podis si depresiuni in care specificul este dat de elemetele istorice si de cultura (ruine de cetati medievale, biserici apartinand diferitelor epoci si stiluri, edificii din secolul XVIII - XIX, numeroase muzee, etc..) si prin peisajele caracteristice anumitor regiuni: podgorii si livezi renumite. In zona podisului Moldovei se contureaza doua zone turistice complexe ce au ca centre polarizatoare Suceava si Iasi, in rest sunt centre turistice cu o mai mica importanta (Barlad, Vaslui, Husi).

Manastirea Agapia din judetul Neamt, situata in in valea paraului Agapia este una dintre cele mai cunoscute monunente din tara noastra, an de an vin aici tot mai multi turisti dornici sa vada un tazaur de cultura si istorie, masnastirea Agapia fiind construita intre anii 1642 si 1647. Manastirea este de o minunatie rara, imediat ce pasesti in acele locuri te cuprinde o stare de liniste sufleteasca, fiind in acelas timp uimit de zona pitoreasca, peisajul mirific pe care-l desfasoara Muntele Muncelu, Dealul Mare si Dealul Crucii, dar si frescele pictate de Nicolae Grigorescu, intre anii 1858-1861. Cascada Duruitoare este situata in Masivul Ceahlau, la o altitudine de 1021 m, cu o cadere a apei de 30 m. Cascada isi face simtita prezenta cu mult inainte de a fi vazuta, fiind cunoascuta prin vuietul pe care il produce. Cascada Duruitoare este una dintre cele mai vizitate obiective turistice din Moldova si datorita faptului ca se afla in Parcul National Ceahlau si a traseului de maxim 5 ore si gradul de dificultate mediu.

Cascada Duruitoare, obiectiv turisticLa baza cascadei este construita o scara de lemn pe care se poate urca aproximativ 30m pana pe o platforma care fragmenteaza cascada in doua coloane diferite de apa. In primul prag al cascadei apele paraului au sapat prin eroziune marmite fluviale, iar a doua portiune

rasfira apa ca un evantai peste stinca, de la o inaltime de 5 m. Pentru pasionatii de alpinism si nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai frumoase si mai zgomotoase creatii ale naturii. Cetatea Neamt este o cetate medievala din Moldova, aflata langa orasul Targu Neamt. Ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei, cetatea Neamt cunoaste cea mai infloritoare perioada in timpul lui Stefan cel Mare, care o include in sistemul defensiv de cetati ce aveau ca rol apararea Moldovei. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (cetatea Neamt, cetatea Suceava si cetatea Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Cascada Duruitoare este situata in Masivul Ceahlau, la o altitudine de 1021 m, cu o cadere a apei de 30 m. Cascada isi face simtita prezenta cu mult inainte de a fi vazuta, fiind cunoascuta prin vuietul pe care il produce. Cascada Duruitoare este una dintre cele mai vizitate obiective turistice din Moldova si datorita faptului ca se afla in Parcul National Ceahlau si a traseului de maxim 5 ore si gradul de dificultate mediu.

Cascada Duruitoare, obiectiv turisticLa baza cascadei este construita o scara de lemn pe care se poate urca aproximativ 30m pana pe o platforma care fragmenteaza cascada in doua coloane diferite de apa. In primul prag al cascadei apele paraului au sapat prin eroziune marmite fluviale, iar a doua portiune rasfira apa ca un evantai peste stinca, de la o inaltime de 5 m. Pentru pasionatii de alpinism si nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai frumoase si mai zgomotoase creatii ale naturii. Muzeul Mihail Sadoveanu, cunoscut si sub numele de Casa memoriala Visarion Puiu, este o cladire aflata in vecinatatea Schitului Vovideni din comuna Vanatori, judetul Neamt,Moldova. A fost ridicata de catre Visarion Puiu, Mitropolitul Bucovinei, la sfarsitul secolului XIX si a devenit resedinta de vara a scriitorului Mihail Sadoveanu in anul 1948, pentru aproximativ 12 ani. Dupa plecarea in exil a mitropolitului, casa a ramas in custodia Manastirii Neamt. In anul 1964, se amenajeaza in interiorul ei Muzeul Mihail Sadoveanu. Legatura dintre cele doua personalitati s-a legat din timpul scolii primare, fiind colegi.

De cum patrunzi pe usa, prezenta scriitorului se face simtita prin multitudinea de poze, tablouri, busturi, carti, obiecte decorative, piese de mobilier sau colectii de arme de vanatoare si ustensile de pescuit care i-au apartinut. Casa este asezata intr-un cadru pitoresc, inconjurata de natura si pozitionata in apropierea unui lac si a numeroaselor obiective turistice din judetul Neamt: Cetatea Neamt si Casa memoriala Ion Creanga (Targu Neamt); Manastirile Agapia, Varatec, Neamt, Secu, Sihastria si altele. Parcul National Ceahlau se afla situat in masivul Ceahlau. Accesul in parc se poate face cu ajutorul potecilor turistice marcate ce pornesc din localitatile Izvoru Muntelui, Durau, Ceahlau, Tasca, Bicazu Ardelean, Izvoru Alb si Secu. Parcul National Ceahlau a fost infiintat in anul 1971 din dorinta de a pune sub ocrotire elemente ale cadrului natural ce prezinta o importanta deosebita stiintifica. Parcul are o suprafata totala de 5800 ha, din care 5200 reprezinta suprafata forestiera si 600 reprezinta suprafata golului alpin cu pasune. In acest perimetru se afla si rezervatia de zada denumita Polita cu Crini, ce are o suprafata de 364 ha. Parcul National Ceahlau poseda un bogat inventar floristic si faunistic, numeroase animale si plante ocrotite, declarate o parte din ele monumente ale naturii. Rezervatia mai prezinta importanta si datorita aspectului sau geologic si geomorfologic Inceputurile Gradinii Botanice din Iasi dateaza din sec. al XVII-lea. In anul 1960, gradina botanica a fost constituita in actualul amplasament cuprinzand o suprafata de 105 hectare, fiind una din cele mai mari gradini din lume. Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente fiecare avand specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice, etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee, etc.) si o colectie de cicadaceae (fosile vii). Sectorul Ornamental are o suprafata de 4,5 hectare si contine 2200 de taxoni in exemplare unice sau grupati in colectii, in numar de 25. Acesta dispune de o gama variata de plante decorative, ierboase si lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent. Sectorul Rozariu insumeaza 800 de soiuri de trandafiri nobili.