pod rutier infrastructura rutier.pdf

download pod rutier infrastructura rutier.pdf

If you can't read please download the document

Transcript of pod rutier infrastructura rutier.pdf

  • Universitatea Transilvania Brasov

    Proiectarea unui pod rutier

    1. Memoriu justificativ

  • Podul ingineri constructori

    (rau, o vale, cai de comunicatii) trecnd deasupra acestora.

    Clasificarea podurilor

    beton, beton armat, beton precomprimat

    cu elemente cu sectiuni mixte -beton

    materiale compozite

    lemn, metal, coarde

    poduri rutiere ( osea

    poduri de -

    tramvai)

    poduri apeducte ne a apei

    poduri canal

    poduri de conducte apa, gaze, chimice

    pentru lungimi mai mici de 5 m

    pentru lungimi mai mici de 20 m poduri mici

    poduri medii

    poduri mari

    pentru lungimi mai mari de 100 m poduri foarte mari

    a

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatr%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Betonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Beton_armathttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Beton_precomprimat&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/O%C8%9Belhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Materiale_compozitehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lemnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coardehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98oseahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_ferat%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tramvai
  • Poduri dalate de la 6 18 m deschideri

    Poduri pe grinzi

    Poduri n arc

    Poduri hobanate

    Poduri suspendate

    Podurile se pot construi din beton, , metal, lemn, coarde. n mare structura

    -

    calea de rulare

    Infrastructura -

    culee pile;

    - este zona de racordare a podului cu terasamentul

    din aripi, sferturi de con, pl ,drenuri, rampe de acces.

    1.1 :

    Acest pod se afla la 4,5 km de judetul Arad, si a fost inaugurat la data de 15 iunie

    2012. Podul dispune de o banda pe sens, doua trotuare si o pista pentru biciclisti.

    Potrivit proiectului oficial podul propriu-zis este o investitie romaneasca,

    beneficiarul lucrarii fiind Ministerul Trasportului din Romania.

    de luni pentru

    realizarea infrastructurii nu poate fi respectat. n luna februarie 2010, premierul Romniei

    termenului de eligibilitate .

    Lucrarile la acest pod au fost incredintate firmelor Astaldi si FCC Cosntruccion.

    Fiind singura varianta de ocolire a autostrazii A1 (Bucuresti-Nadlac) , Comisia

    Europeana presa firmele pentru finalizarea lucrarii.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Poduri_suspendatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Betonhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zid%C4%83rie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lemnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Coardehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cale_de_rularehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Structur%C4%83_de_rezisten%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Culee&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pile&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Terasamenthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aripi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sferturi_de_con&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pl%C4%83ci_de_racordare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Drenuri&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rampe_de_acces&action=edit&redlink=1
  • 1.2

    Datorita constructiei autostradei A1 , drumul care facea legatura dintre Arad si Timisoara

    trebuia intrerupt, astfel constructorii ingineri au venit cu ideea constructiei acestui pod care trece

    pe deasupra autostrazii A1.

    Acest pod prezinta o mare importanta deoarece toate marfurile care vin din export in

    Arad pe cale rutiera , nu pot ajunge la Timisoara decat pe tronsonul care intersecteaza

    autostrada A1, de aici rezultand o foarte mare utilizare, nu numai a acelor care aduc marfuri din

    export ci si a celor care viziteaza Timisoara din tari straine.

  • Dupa cum se observa, acesta este un pod rutier de clasa mica cu o deschidere

    de pana in 15 m, care functioneaza in conditii normale, in ciuda faptului ca debitul

    de masini este foarte mare. Inainte de a se realiza podul s-a efectuat un debit de

    verificare, care depasea cu mult conditiile de exploatare a acestuia. Aceste debite

    foarte mari sunt insa, pentru o perioada foarte scurta de timp sau pentru conditii

    speciale, altfel podul poate ceda sau i se poate afecta structura structura retelei de

    grinzi .

    de comunic

    nivelele n zonele n prezent tranzitate.

    A1 ficul de pe teritoriul

    Romniei.

  • 1.3 Prezentarea a trei variante constructive diferite:

    1.3.1 Poduri suspendate:

    Podurile suspendate constau ntr-

    (100 -

    1945 asemenea poduri se ntlneu numai n Statele Unite, n prezent

    .

    Podurile cu cabluri

    poduri cu hobane poduri

    suspendate.

    Podurile suspendate se deosebesc de cele hobanate att prin forma cablurilor, ct

    cabluri principale ,

    -

    http://ro.wikipedia.org/wiki/1945http://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite
  • reia la capetele podului se

    -

    1.3.2 Podul in arc :

    Podul Lupu de pe fluviul Huangpu din Shanghai, inaugurat la 28 iunie 2003, are o

    lungime de 750 metri, fiind cel

    Podul transport i

    conectarea cu noul cartier de afaceri, Pudong din Shanghai, China. n octombrie 2000, a nceput

    ate.

    solului rului Huangpu.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Podhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transporthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pudonghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Shanghaihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Huangpu
  • Podurile pe arce durilor. De-a lungul timpului au fost

    bolta, ncepnd cu

    realizate n prezent,

    -

    beton.

    amplasame

    respectiv de 550-600 m n cazul

    podurilor pe arce metalice.

  • 1.3.3 Poduri pe cadre

    Podurile pe cadre

    att n sens

    enului de fundare n amplasament.

    Se unde straturile incompresibile bune de

    Utilizarea podurilor pe cadre devine ne

    n cazul pasajelor denivelate sau pasajelor

    Deschiderea podurilor pe cadre poate ajunge la valori de 150-200 m.

    la punctele de

    ncte (noduri de cadru). Cu ct stlpii

    cadrelor au s

    transferate stlpilor.

  • Descrierea constructiei

    (Pod cu grinzi de beton. Locatie Autostrada A1)

    Podul este construit din beton armat de clasa superioara, de regula C25/30 ,

    iar betonul din fundatie este un beton simplu, de clasa C8/10. Are doi piloni de

    sustinere in centru,pentru a prelua fortele care apar pe pod si de a le transmite mai

    departe. Are o latime de 10m si o lungime de 63m. Pentru iluminare s-au folosit

    stalpi telescopici din otel galvanizat . Balustrada construita de o parte si de alta a

    podului ofera protectie sporita participantilor la trafic.

    Materialele utilizate

    - 144m de balustrada din otel

    - 400m3 de beton armat cu fibra de otel

    - Plasa de Buzau de 6mm

    - Fier beton 20mm

    - Corpuri de iluminare publica

    - Asfalt

    - Indicatoare rutiere

    - Vopsea pentru delimitarea sensurilor de mers

  • - Fibra de otel

    - Panouri cofraje cu distantieri si pene

    - Schele metalice

    - Grinzi de pod T armate , tip iptana

    Modalitatea de realizare a constructiei

    Pod pe grinzi din beton in forma de T prefabricate

    dimensiuni

    caracteristicilor

    acestuia. Prin utilizarea unor

    omice, a unor

    scheme stati

    din beton pot deveni competitive n raport cu podurile metalice sau mixte.

    n cazul podurilor metalice, dintr-

    principale dispuse longitudinal, antretoaze dispuse transversal, peste care se

    .