PO TEL 07 22 Rev 0 Expertizare Si Reparare Elemente Beton

COMPANIA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE

SE APROBĂ DIRECTOR GENERAL dr. ing. Alexandru Stelian GAL

CERINŢE TEHNICE PRIVIND EXPERTIZAREA, DIAGNOSTICAREA ŞI REPARAREA

ELEMENTELELOR DE CONSTRUCTII DE BETON

COD: TEL – 07.22 Revizia: zero Exemplar nr:

AVIZAT: ing. Traian ENE

VERIFICAT: dr. ing. Doina FRUMUŞELU / ing. Mihaela TOMESCU

ÎNTOCMIT : ing. Claudiu MANOLESCU

ing. Ştefan PANŢU

ing. Cristian GIURCONIU

Drept de proprietate: Prezentul document este proprietatea Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice TRANSELECTRICA SA. Multiplicarea şi utilizarea parţială sau totală a acestui document este permisăcu acordul scris al conducerii TRANSELECTRICA SA.

- Mai 2006 -

CERINŢE TEHNICE PRIVIND

EXPERTIZAREA, DIAGNOSTICAREA ŞI REPARAREA ELEMENTELELOR DE CONSTRUCŢII DE BETON

Cod: TEL – 07.22Pag. 2 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5 LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

1. Documentul revizuit:

CERINŢE TEHNICE PRIVIND EXPERTIZAREA, DIAGNOSTICAREA ŞI REPARAREA

ELEMENTELELOR DE CONSTRUCŢII DE BETON

2. Cod: TEL – 07.22

Autorul reviziei Nr rev. Conţinutul reviziei

Nume şi prenume Data/Semnătura



Cod: TEL – 07.22Pag. 3 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

1. SCOP Prezentul document stabileşte metodologia de lucru aplicată în activitatea de expertizare, diagnosticare şi reparare a elementelor de construcţii de beton ale reţelei electrice de transport. 2. DOMENIU DE APLICARE Prezentul document înlocuieşte anexele 1 şi 2 din Procedura Operaţională Prevenirea şi combaterea coroziunii instalaţiilor de transport al energiei electrice, cod TEL-07.21, revizia 0, aprilie 2003. Prevederile documentului se aplică de către persoane fizice şi juridice abilitate, acreditate şi acceptate de Transelectrica să execute activităţi de inspecţie, expertiză, proiectare, mentenanţă, reabilitare, retehnologizare a instalaţiilor de transport, urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor energetice, precum şi de ST la elaborarea temelor de poiectare, evaluarea conţinutului tehnic al notelor de constatare, rapoartelor de expertiză, proiectelor, caietelor de sarcini întocmite şi la recepţia lucrărilor executate. Prevederile documentului se aplică respectând reglementările de securitatea muncii din sectorul electroenergetic şi de protecţie a mediului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. 3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI 3.1. Definiţii - Aderenţă: forţa de atracţie la interfaţa acoperire/metal de bază evaluată prin măsurarea efortului pe unitatea de suprafaţă, necesar separării acestora. - Beneficiar: CN Transelectrica SA şi sucursalele de transport ale Transelectrica. - Element de construcţii de beton în sensul prezentului document: stâlp, riglă, suport de aparataj de beton. - Examinare: studierea şi analizarea directă a unei entităţi pentru a avea convingerea că aceasta este conformă cu cerinţele (exigenţele) specificate. - Executant: Societatea Comercială care a câştigat licitaţia de execuţie. - Expert: persoană atestată de un organ de stat pentru a face o expertiză în domeniul construcţiilor. - Expertiză tehnică: cercetare făcută de un expert tehnic atestat sau o firmă de specialitate, asupra unei situaţii sau probleme privind calitatea unui produs, serviciu, proiect sau lucrare de construcţii, precum şi starea tehnică a unor construcţii existente. - Fundaţie: Partea de construcţie care face legătura între ansamblul unei lucrări şi terenul pe care se reazemă aceasta. Ea transmite terenului toate încărcările construcţiei. Se execută în mod curent din beton simplu sau beton armat. - Furnizor de materiale: Producătorul sau distribuitorul de materiale. - Inspecţie: activitate de verificare, control sau supraveghere, care se exercită în cadrul unei misiuni date, de către specialişti atestaţi cu experienţă în domeniul cercetării experimentale a construcţiilor. - Material de hidroprotecţie: material care se aplică pe suportul de beton curăţat şi constituie o acoperire elastică care permite respiraţia betonului şi nu permite pătrunderea în beton a apei cu gaze şi săruri dizolvate (osmoză inversă).



Cod: TEL – 07.22Pag. 4 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- Material de reprofilare: un mortar cimentos, modificat polimeric, care reface suprafeţele de beton deteriorate prin coroziune, fisurare, desprindere a betonului neaderent. În cazul reparării construcţiilor puternic afectate se utilizează mortare îmbunătăţite cu silice ultra fină (silica fume) şi ranforsate cu fibre. - Material pasivant: un material folosit ca protecţie anticorosivă a armăturilor, care constituie totodată puntea de aderenţă cu materialul de reparaţie nou aplicat. - Mentenanţă: ansamblul tuturor acţiunilor tehnice şi organizatorice care se execută asupra instalaţiilor şi componentelor acestora pentru menţinerea sau restabilirea capacităţii de a-şi îndeplini funcţia pentru care au fost proiectate. - Notă de constatare: document întocmit de persoana fizică sau juridică acceptată de Transelectrica să execute servicii de inspecţie, examinare, expertiză tehnică conform legislaţiei în vigoare. - Raport de expertiză: document întocmit de o persoană fizică sau juridică, acreditată să execute o activitate de expertizare tehnică. - Raport de încercare: document întocmit de persoana fizică sau juridică, acreditată să execute determinări fizico-mecanice şi chimice conform standardelor în vigoare. - Reabilitare: operaţiuni efectuate asupra unor echipamente, instalaţii sau ansambluri de instalaţii energetice, după o perioadă de funcţionare, cu scopul de a restabili caracteristicile tehnice şi de eficienţă ale acestora la un nivel comparabil cu cel iniţial (de proiect), dar fără modificarea tehnologiei iniţiale. - Retehnologizare: operaţiuni de înlocuire a unor tehnologii existente, uzate moral şi/sau fizic cu tehnologii moderne, bazate pe concepţii tehnice de dată recentă, de vârf, în scopul creşterii producţiei, reducerii consumurilor specifice de energie, reducerii emisiilor poluante etc. - Staţie electrică: ansamblul de instalaţii electrice şi construcţii anexe, destinat conversiei parametrilor energiei electrice şi/sau conectării a două sau mai multor surse de energie electrică ori a două sau mai multor căi de curent. - Urmărirea comportării (în exploatare) a construcţiilor: acţiune sistematică de observare, examinare, investigare a modului în care răspund (reacţionează) construcţiile în decursul utilizării lor, sub influenţa acţiunilor agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiilor cu mediul şi activitatea utilizatorilor.

3.2. Prescurtări - HGR: Hotărârea Guvernului României - LTE: Laboratorul Tehnologii Echipamente - PE: Prescripţie Energetică - ST: Sucursala de Transport - TEL: CN Transelectrica SA 4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ - C 231-1989 Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere de pe suprafaţa de determinare a rezistenţei betonului în lucrare. - C 236-1991 Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei semidistructive prin smulgere din profunzime la determinarea rezistenţei betonului din lucrare.



Cod: TEL – 07.22Pag. 5 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- C 244-1993 Ghid pentru inspectare şi diagnosticare privind durabilitatea construcţiilor din beton armat şi precomprimat. - GM 017-2003 Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive ((înlocuieşte PC 1/3-96). - GM 018-2003 Ghid pentru investigarea şi diagnosticarea stării structurilor din beton armat, beton precomprimat şi oţel, situate în medii agresive (înlocuieşte PC 1/2-94). - HGR nr. 273/94 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. - HGR nr. 766/97 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii. - HGR nr. 925/95 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi construcţiilor. - Influenţa variaţiilor climatice şi a poluării asupra comportării construcţiilor de beton, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 2004. - Legea nr. 10/95 privind calitatea în construcţii. - Legea nr. 90/1996 (republicată în 2004) privind protecţia muncii, completată de Legea nr. 194/23 iunie 2005. - NE 012-99 Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat. - NSPM 65/2000 Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice. - Ordin nr. 77/N/96 Indrumător privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică a proiectelor, execuţiei lucrărilor şi construcţiilor. - Ordinul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 12/2000 (fost nr. 235/95) Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime. - Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 21834/9.08.1991 privind concentraţiile admisibile de substanţe toxice în atmosfera de lucru. - Ordinul nr. 235/95 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime. - PE 009/93 - Norme PSI pentru ramura energiei electrice şi termice prin Decizia conducerii RENEL D-25/94 - P 100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale. Completare şi modificare cap. 11 şi 12/1996. - P 130-99 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor. - PC 1/1-1993 Îndrumător de diagnosticarea stării de degradare şi metode de remediere şi protecţie anticorosivă a elementelor din beton armat degradate prin coroziune în medii agresive pe bază de clor. - PC 1/2-94 Îndrumător pentru investigarea şi diagnosticarea stării structurilor din beton armat, beton precomprimat şi oţel, situate în medii agresive. - PC 1/3-96 Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii agresive.



Cod: TEL – 07.22Pag. 6 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- PE 006/81 Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile MEE. - PE 731/85 (reeditat februarie 2005) Normativ de întreţinere şi reparaţii curente pentru construcţii energetice (clădiri şi construcţii). - România, Calitatea solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2004. - România, Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2002. - SR EN 61773:2003 Linii electrice aeriene. Încercări pentru fundaţii. - STAS 5511-89 Încercări pe betoane. Determinarea aderenţei dintre beton şi armătură. Metoda prin smulgere. - STAS 6652/1-82 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi indicaţii generale. - STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţiile civile şi industriale. - STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat. - SR EN 12390-6:2002 Încercarea pe beton întărit. Partea 6 : Rezistenţa la întindere prin despicarea epruvetelor (înlocuieşte STAS 1275-88). - SR CR 12793-2002 Determinarea adâncimii stratului de carbonatare a betonului întărit (înlocuieşte SR 13381-97). - SR EN 13396-2004 Produse şi sisteme pentru protecţia şi repararea structurilor de beton. Metode de încercări. Măsurarea penetrării ionilor de clor (înlocuieşte SR 13380-97). - TEL 07.14 Procedură Operaţională. Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor. - Transelectrica - Trecut, prezent, viitor - monografie tehnică, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2004. - Transelectrica - monografiile tehnice ale Sucursalelor de Transport. - Transelectrica, Riscuri eco-pedogeografice cu impact asupra staţiilor electrice. Catalogul solurilor, Ed. Art Design, Bucureşti 2005. 5. EXPERTIZARE SI DIAGNOSTICARE

5.1. Prezentarea elementelor de construcţii din staţia electrică

5.1.1. Analiza documentaţiei tehnice: - descrierea staţiei: zona de amplasament, durata de exploatare etc.; - date de proiectare cu privire la calitatea betonului (marca, conţinutul de adaosuri, tratamente tehnologice) şi armăturilor (tip, poziţie, numărul armăturilor de rezistenţă, diametrul barelor şi sârmelor), grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor; - date privind calitatea elementelor de beton rezultate din certificatele de calitate emise de fabricant, precum şi din procesele verbale de finalizare a lucrărilor de montaj; - semnalarea neconcordanţelor dintre datele de proiect şi datele de execuţie;



Cod: TEL – 07.22Pag. 7 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- date privind exploatarea staţiei electrice cu privire la modificările constructive intervenite pe durata exploatării, înlocuirile efectuate ca urmare a unor avarii, indicele şi cauzele de deteriorare, solicitări mecanice şi chimice, programul de întreţinere şi reparaţii etc.

5.1.2. Analiza condiţiilor de mediu din zona de exploatare: - clasa de agresivitate a mediului, conform hărţilor cu zonele de agresivitate; - acţiunea factorilor climatici şi antropici.

5.1.3. Se descrie structura de rezistenţă a părţii de construcţie. Se fotografiază defectele.

5.2. Aplicarea metodei E1 de evaluare calitativa Prin metoda de evaluare calitativă se vor stabili următoarele:

5.2.1. Măsura în care proiectul construcţiei respectă indicaţiile prescripţiilor actuale privind: - încărcările climatice (vânt, zăpadă şi chiciură); - încărcări din seism; - dimensionarea elementelor de beton după metoda la stări limită; - verificarea elementele structurale din punct de vedere al criteriului rezistenţă; - determinarea mărimii reducerii capacităţii portante, făcând o comparaţie între momentul capabil actual al secţiunii de beton cu degradări şi momentul capabil iniţial al secţiunii fără degradări. - rezervele de rezistenţă.

5.2.2. Măsura în care există deficienţe de execuţie şi exploatare ce au afectat sau afectează starea tehnică a construcţiei;

5.2.3. Modul de comportare a construcţiei la cutremurele anterioare, precum şi la celelalte acţiuni care au survenit pe durata de exploatare (încărcări gravitaţionale, tasări ale terenului de fundare, coroziune, diferenţa de temperatură etc.);

5.2.4. Evaluarea calitativă se face pe baza examinării construcţiei şi a analizei următoarelor documente: - proiectul de rezistenţă a construcţiei; - releveele construcţiei, elementelor şi detaliilor considerate importante pentru aprecierea stării tehnice, în cazul în care nu se dispune de proiect, când realizarea construcţiei nu este conformă cu proiectul sau construcţia a suferit transformări structurale în decursul perioadei de exploatare fără a avea la bază documentaţiile tehnice întocmite în acest scop; - proiectele sau documentelor pe baza cărora s-au efectuat, în trecut, lucrări de intervenţie precum şi a altor date referitoare la «biografia» construcţiei; - datele referitoare la comportarea la cutremurele anterioare; - consideraţiile asupra normelor pe care s-a bazat proiectarea construcţiei sau asupra practicii la data respectivă, în raport cu prescripţiile actuale în vigoare; - notele de constatare, rapoartele de încercare şi rapoartele tehnice întocmite după investigaţii in situ, în ansamblu şi în detaliu.

5.2.5. Se va analiza riscul unor interacţiuni nefavorabile cu construcţiile învecinate, inclusiv efectele posibile ale prăbuşirii unei construcţii asupra celorlalte.



Cod: TEL – 07.22Pag. 8 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

5.3. Aplicarea metodei curente de calcul E2a de evaluare analitică 5.3.1. Evaluarea analitică prin metoda curentă de calcul E2a are ca scop: - determinarea încărcării seismice convenţionale capabile «Scap» a construcţiei analizate; - identificarea elementelor/zonelor cu vulnerabilitate ridicată a structurii; - verificarea îndeplinirii criteriilor de ductilitate şi evitare a ruperilor casante; - determinarea rigidităţii structurii la deplasări laterale. 5.3.2. Evaluarea încărcării seismice convenţionale capabile «Scap» (forţa tăietoare de bază) şi a gradului nominal de asigurare la acţiuni seismice «R». Secţiunile (zonele) critice se selectează de către expert şi se justifică prin raţionamente inginereşti: ex. panourile şi cadrele marginale cu deschiderile cele mai mari, unde tracţiunea este maximă şi unde apar cele mai mari momente de încovoiere date de forţele din exploatare; 5.3.3. Încărcările gravitaţionale, masele de nivel şi dimensiunile geometrice ale ansamblului structural şi elementelor structurale se vor considera în calcul în conformitate cu situaţia existentă la data efectuării expertizei. 5.3.4. Pentru rezistenţele materialelor se vor adopta următoarele valori: - valorile de calcul determinate conform reglementărilor tehnice în vigoare - în situaţiile când se cunosc datele din proiecte şi se apreciază că la execuţia lucrării s-au respectat prevederile proiectului iniţial, iar structura nu a suferit degradări semnificative în timp; - valorile obţinute pe baza rezultatelor încercărilor nedistructive prelucrate conform metodologiei în vigoare pentru determinarea rezistenţelor de calcul ale materialelor în celelalte situaţii. 5.3.5. Concluziile privind starea de siguranţă actuală a elementelor structurale ale staţiei după aplicarea metodelor E1 şi E2a: - aprecieri asupra urgenţei măsurilor de intervenţie; - indicarea elementelor la care valoarea gradului nominal de asigurare la acţiuni seismice este necorespunzătoare; - nominalizarea elementelor care necesită ancorarea. NOTĂ: Expertiza trebuie să conţină o evaluare a costurilor pentru remedierea defectelor din staţia electrică şi lucrările de refacere şi protecţie a mediului. 5.4. Factorii care condiţionează durabilitatea elementelor de beton 5.4.1. În faza de concepţie - proiectare - clasa de agresivitate a mediului de exploatare; - încărcările permanente, temporare şi accidentale; - grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii. 5.4.2. În faza de execuţie - calitatea produselor componente ale betonului (ciment, apă şi agregate), raportul apă/ciment, gradul de compactare şi tratamentul ulterior al betonului; – punerea în operă a armăturilor de rezistenţă (longitudinale): secţiune, traseu şi poziţionare; – neuniformitatea grosimii stratului de acoperire cu beton a armăturii;



Cod: TEL – 07.22Pag. 9 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

– utilizarea necorespunzătoare a adaosurilor în beton; – fisurarea elementelor de construcţii la depozitare, transport, manipulare şi montaj; – compactarea necorespunzătoare a betonului şi prezenţa unor fisuri deschise peste limita admisă la încărcări de durată.

5.4.3. În faza de exploatare - funcţionarea accidentală de durată a stâlpilor cu punerea la pământ prin armătură; - menţinerea în exploatare a elementelor de beton cu fisuri accentuate; - fisurarea şi spargerea accidentală a elementelor de beton; - coroziunea betonului prin dizolvarea şi antrenarea hidroxidului de calciu din piatra de ciment sub acţiunea apei din precipitaţii, urmat de procesul de carbonatare; - coroziunea betonului prin acţiunea agenţilor corosivi care interacţionează chimic cu componentele pietrei de ciment rezultând compuşi solubili în apă şi/sau compuşi insolubili cu mărire însemnată de volum; - coroziunea armăturii sub acţiunea agenţilor agresivi (umiditate, oxigen, ioni agresivi) care difuzează prin stratul de beton şi reacţionează cu componenţii acestuia; - absenţa lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.

5.5. Metode de investigare a stării de deteriorare a elementelor de beton 5.5.1. Metodele de control nedistructiv pentru: – controlul dimensiunilor elementelor de beton; – determinarea rezistenţei mecanice a betonului; – determinarea compactităţii betonului; – determinarea modulului de elasticitate dinamic al betonului; – determinarea prezenţei şi dispunerii armăturilor. Aplicarea acestor metode se face de către personal calificat, pe baza unor proceduri operaţionale.

5.5.2. Metode semi-distructive de control care nu afectează siguranţa în exploatare a staţiei electrice pentru: - determinarea adâncimii de carbonatare a betonului; - determinarea concentraţiei ionilor agresivi (cloruri, sulfaţi) din beton; - determinarea adâncimii de dezalcalinizare a betonului; - determinarea rezistentei de compresiune şi a aderenţei betonului; - examinarea stării armăturii; - prelevarea unor probe de beton în vederea efectuării unor experimentări de laborator. Locul de prelevare a probelor se repară de urgenţă.

5.5.3. Metode distructive (încercare la rupere) care oferă posibilitatea prelevării eşantioanelor de armătură şi beton din zonele cele mai solicitate ale elementului de beton în vederea experimentărilor de laborator. Încercările la rupere se vor executa după o documentaţie de încercare care va preciza: - palierele sarcinilor aplicate; - durata de aplicare a sarcinilor de încercare;



Cod: TEL – 07.22Pag. 10 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- direcţia şi punctul de aplicaţie a sarcinilor de încercare; - măsuri specifice de protecţie a muncii. Prezentarea rezultatelor va cuprinde: - schema elementului de beton şi punctul de aplicaţie a sarcinii de încercare; - sarcina maximă aplicată înainte de rupere; - descrierea sumară a ruperii; - caracteristicile dimensionale şi mecanice ale elementelor rupte; - fotografii ale elementului de beton şi ale unor detalii de rupere; - datele meteorologice locale din timpul încercării; - concluzii. 5.5.4. Încercări şi determinări fizico-chimice de laborator Încercările şi determinările fizico-chimice se execută de către laboratoare acreditate, pe probe de beton şi armătură prelevate din elementele cu defecte şi constau în principal din: - determinarea rezistenţei mecanice, umiditatea, absorbţia de apă şi porozitatea betonului; - determinarea alcalinităţii betonului şi concentraţiei ionilor agresivi (cloruri şi sulfaţi); - determinarea rezistenţei si alungirii la rupere a armăturii, limita de curgere, numărul de îndoiri alternate etc.; - determinarea stării de coroziune a armăturii: forme de coroziune, compoziţia, grosimea şi compactitatea produşilor de coroziune. 5.6. Diagnosticarea stării tehnice a elementelor de beton. Aprecieri privind decizia de intervenţie În functie de gravitate, defectele identificate prin aplicarea metodelor enumerate vor fi încadrate în următoarele patru categorii: 5.6.1. Categoria A Deteriorări care nu afectează durabilitatea şi siguranţa elementelor de beton: − dezalcalinizarea superficială a betonului pe o adâncime de maximum 5 mm; - fisuri cu deschideri foarte mici, sub 0,2 mm; - reducerea rezistenţei la compresiune a betonului nu depăşeşte 5 % faţă de valoarea din proiect; - armături vizibile, cu urme de rugină în lungul armăturilor de rezistenţă. 5.6.2. Categoria B Deteriorări care conferă elementelor de beton durabilitate nesatisfăcătoare (alarmantă): - dezalcalinizarea profundă a betonului pe o adâncime egală cu grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii; - fisuri cu deschideri de până la 0,4 mm; - reducerea rezistenţei la compresiune a betonului nu depăşeşte 20 % faţă de valoarea din proiect; - expansiuni şi exfolieri datorate coroziunii, beton sfărâmicios; - umplerea fisurilor şi porilor cu produşi de coroziune; - armături corodate, cu secţiunea redusă până la 15 %. 5.6.3. Categoria C Deteriorări care atestă starea gravă (periculoasă) a elementelor sub aspectul siguranţei în exploatare şi care impun cămăşuirea sau consolidarea cu fibră de carbon: - beton total dezalcalinizat;



Cod: TEL – 07.22Pag. 11 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- fisuri profunde cu deschideri de peste 0,5 mm; - reducerea rezistenţei betonului cu peste 20 % faţă de valoarea din proiect; - ruperi ale armăturilor transversale (etrierilor); - armături vizibile, corodate profund, cu o reducere a secţiunii de peste 15 %. Elementele de beton cu astfel de defecte vor fi însemnate cu o bandă de vopsea roşie pe întreaga secţiune transversală, la înălţime vizibilă, reprezentând locuri de muncă periculoase, neaccesibile.

NOTA: La stabilirea categoriei de deteriorare a unui element investigat, gravitatea defectelor este cumulativă. Elementele de construcţii care prezintă defecte încadrate în categoriile A, B, C vor fi reparate şi protejate contra coroziunii conform tehnologiilor prezentate la pct. 6.

5.6.4. Categoria D Deteriorări care atestă starea gravă (periculoasă) a elementelor sub aspectul siguranţei în exploatare (ex. caverne, armături longitudinale dispărute prin coroziune etc.), care nu mai pot fi reparate şi impun înlocuirea acestora.

5.7. Cerinţe tehnice privind inspectarea şi testarea fundaţiilor

5.7.1. Inspectarea şi testarea fundaţiilor se execută cu următorul scop: - determinarea tipului şi dimensiunilor fundaţiei; - evaluarea iniţială a stării fundaţiei; - depistarea unor deteriorări mecanice şi/sau forme de coroziune; - stabilirea prezenţei unor materiale necorespunzătoare sau construcţii suspecte; - determinarea unor modificări ale condiţiilor geotehnice şi de mediu; - propunerea unui program de reabilitare sau modernizare.

5.7.2. Evaluarea tehnico-economică De la început se acordă atenţie costului total al inspectării, reabilitării şi protecţiei anticorosive, coroborat cu programul de întreruperi pentru a stabili oportunitatea păstrării sau înlocuirii fundaţiilor existente, respectând strategia Transelectrica de reutilizare cât mai mult posibil a fundaţiilor existente.

5.7.3. Elaborarea programului de inspectare si testare A. Studiul de documentare In cadrul acestei etape vor fi trecute în revistă informaţiile referitoare la parametrii geotehnici şi fizici ai fundaţiilor şi se vor stabili: - tipurile şi dimensiunile fundaţiilor şi încărcările aplicate terenului de fundare; - tipurile de sol şi parametrii corespunzători; - dacă s-au făcut modificări anterioare sau reparaţii la fundaţii; - probleme ce au apărut la tipuri similare de fundaţii sau probleme potenţiale ce pot apare în urma studiului desenelor de execuţie; - eventualele completări ale LEA, la un moment ulterior construcţiei iniţiale şi de aici, posibilitatea existenţei unor tipuri diferite de fundaţii.

B. Inspectarea şi testarea propriu-zisă Se stabilesc următoarele caracteristici: - tipul fundaţiei (dacă nu a fost determinat la studiul de documentare);



Cod: TEL – 07.22Pag. 12 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare; - gradul de poluare a mediului (aer, sol); - starea părţii supraterane a fundaţiei: fisuri, exfolieri, ciupituri, muchii deteriorate, interstiţii între structura de fixare a stâlpului şi fundaţie, coroziunea armăturilor etc.; - prezenţa unor modificări sau reparaţii anterioare (dacă nu s-au găsit date la studiul de documentare); - măsurări ale rezistenţei specifice a solului. Metode de lucru : a) Metode directe − supraterană: vizual − subterană: în condiţii de calm relativ al aerului (viteza vântului <5 m/s) poate fi excavat pământul lângă una din laturile sau muchiile fundaţiei pentru măsurarea dimensiunilor acesteia. Trebuie respectate regulamentele de siguranţă în ceea ce priveşte excavarea.

b) Metode nedistructive in situ - măsurarea rezistenţei la compresiune a betonului cu sclerometrul Schmidt. - măsurarea grosimii acoperirii de beton;

c) Metode distructive in situ - prelevarea de carote de beton cu diametrul de 100-150 mm şi analizarea în laborator. Analizele de laborator determină: conţinutul de ciment, reacţia alcalii-agregat, nivelul atacului sulfatic, distrugerile datorate cristalizării sării, distrugerile datorate îngheţului, contracţia agregatului, porozitatea betonului, microfisurările şi delaminările. Testele de laborator trebuie realizate în laboratoare acreditate. Trebuie luate min. 3 probe din punctele de interes. Adâncimea de testare este de min. 150 mm. Găurile rezultate trebuie acoperite cu un material compatibil. - teste de carbonatare - cunoaşterea adâncimii carbonatării împreună cu vârsta betonului este utilă în evaluarea durabilităţii potenţiale şi probabilitatea coroziunii armăturii. Se realizează prin utilizarea unui indicator potrivit, de ex. fenolftaleina. - potenţialul semi-celulei - electrodul este plasat în contact cu suprafaţa betonului şi realizează o detectare a coroziunii în punctul de contact. - teste de rezistivitate - se măsoară trecerea curentului electric prin beton utilizând tehnici cu 2 sau 4 electrozi. Rezultatele reflectă proprietăţile betonului până la o adâncime aproximativ egală cu spaţiul dintre electrozi. - analiza probelor de praf de beton - se obţine prin găurirea fundaţiei cu ajutorul unei bormaşini rotopercutoare şi a unui spiral de 20 mm. Praful trebuie colectat la intervale regulate de 25 mm, după care se determină concentraţiile de ioni negativi ( SO4

2-, Cl-, NO32-, CO3

2-, HCO3- etc).

d) Determinarea concentraţiei de sulfaţi, cloruri, azotaţi etc. şi a acidităţii în sol şi în pânza freatică - determină activitatea agresivă a solului şi apei asupra fundaţiei. În acelaşi timp trebuie stabilit dacă pânza freatică din apropierea fundaţiei este mobilă sau statică. Aceasta se poate face vizual, luând în considerare viteza de infiltrare a apei într-un puţ săpat în zonă.

e) Măsurători pe probe de armătură - se măsoară grosimea armăturii şi se compară cu grosimea iniţială şi vârsta fundaţiei. În funcţie de rezultat se apreciază gravitatea coroziunii.



Cod: TEL – 07.22Pag. 13 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

5.8. Evaluarea stării tehnice a fundaţiei Se pot adopta patru categorii de măsuri: a) Acceptarea stării actuale Criteriile pentru a decide dacă se acceptă starea existentă a fundaţiilor se bazează pe următorii parametrii: − procese de coroziune şi/sau deteriorare inexistente sau nesemnificative; − încărcările se înscriu într-un nivel acceptabil de siguranţă în exploatare pentru fundaţie; − capacitatea fundaţiei este corespunzătoare, stabilită în baza calculelor efectuate, a parametrilor geotehnici şi prin teste de laborator. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile de mai sus trebuie luată în considerare fie reabilitarea sau modernizarea (creşterea rezistenţei structurale şi/sau geotehnice) fundaţiilor, fie construirea unei noi fundaţii. b) Reabilitarea Criteriile care stau la baza deciziei de reabilitare sunt: − nu există nici un plan de modernizare a LEA în viitorul previzibil; − rezistenţa geotehnică a terenului de fundare şi rezistenţa structurală a fundaţiei sunt suficiente pentru a oferi nivelul dorit de siguranţă pentru încărcările curente impuse; − deşi există o deteriorare structurală semnificativă, aceasta poate fi reparată cu respectarea bugetului de timp şi cheltuieli, la nivelul de fiabilitate şi durabilitate cerut. Dacă oricare din criteriile de mai sus nu poate fi îndeplinit trebuie realizată modernizarea fundaţiei.

c) Modernizarea (creşterea rezistenţei geotehnice a terenului şi/sau rezistenţei structurale a fundaţiei) Criteriile pe baza cărora se poate lua decizia de modernizare a fundaţiilor se vor baza pe următoarele premise: încărcările impuse fundaţiei sunt mai mari decât rezistenţa geotehnică a terenului şi/sau cea structurală a fundaţiei sau există deteriorări structurale semnificative.

d) Montarea unor fundaţii noi Inainte de a începe o recondiţionare majoră şi/sau un program de modernizare a fundaţiei trebuie realizată o analiză tehnico-economică.

5.9. Rapoarte de expertiză - Expertizarea elementelor de construcţii de beton şi a fundaţiilor se finalizează printr-un raport de expertiză ce conţine piese scrise şi desenate, întocmite şi prezentate în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cerinţele de mai sus. - LTE întocmeşte un punct de vedere tehnic privind conţinutul Raportului de expertiză. 6. TEHNOLOGII DE REABILITARE Lucrările de remediere a defectelor se vor executa cu echipe specializate care vor cunoaşte tehnologia de preparare şi punerea în lucrare a amestecurilor, verificarea calităţii lucrărilor, normele de tehnică a securităţii muncii.



Cod: TEL – 07.22Pag. 14 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

Lucrările de remediere au drept scop refacerea capacităţii portante a elementelor de beton şi protejarea acestora contra agenţilor climatici şi poluanţi. Executarea lucrărilor de remediere prezintă următoarele etape tehnologice: - pregătirea locului de muncă; - pregătirea suprafeţelor; - executarea propriu-zisă a remedierilor; - verificarea calităţii lucrărilor executate.

6.1. Stâlpi, suporţi şi rigle de beton

6.1.1. Pregătirea locului de muncă − staţia electrică se scoate de sub tensiune. În cazul defectelor situate la baza stâlpului se admite efectuarea remedierilor cu staţia sub tensiune; − se montează schela sau scara de urcare; − lucrările de remediere se realizează în condiţii tehnice şi de mediu impuse de fişa tehnică a materialelor, respectând cu stricteţe reglementările de acces la lucru şi de securitatea muncii în sectorul electroenergetic.

6.1.2. Pregătirea suprafeţelor Suprafeţele construcţiilor care au fost amplasate în regiuni cu medii neagresive, fără defecte tehnologice grave: - se deschid fisurile ce depăşesc 0,1 mm în zonele în care armătura este corodată (pete de rugină), făcându-se observaţii asupra stării acesteia; această operaţie se execută manual, prin ciocănire uşoară cu buciarda, spargere atentă cu dălţi ascuţite şi ciocane mici de până la greutate de 250 g, prin loviri scurte şi uşoare, fără atingerea armăturii de oţel; - se curăţă cu peria de sârmă armăturile corodate pentru îndepărtarea produşilor de coroziune; - suprafeţele curăţate se desprăfuiesc prin ştergere cu peria de păr sau prin suflare cu aer comprimat; - se verifică alcalinitatea betonului cu o soluţie alcoolică de fenolftaleină 0,1 %. Dacă betonul se colorează în roşu spre violet intens, se consideră că este suficient de alcalin pentru a asigura protecţia armăturilor de oţel. În cazul în care se constată că betonul şi-a pierdut alcalinitatea (betonul nu se colorează), se repetă operaţia de pregătire până se ajunge la betonul alcalin sau la armătură. Betonul dezalcalinizat se îndepărtează. - se spală cu apă suprafeţele de beton curăţate care urmează să fie reparate cu un mortar de ciment. - după spălare, zona de beton se usucă complet şi se trece la executarea operaţiilor de remediere. - vegetaţia de pe suprafeţele de beton se distruge prin aplicarea unor biocizi. - în cazul în care programul de întrerupere permite, se recomandă pregătirea suportului de beton cu jet de apă la presiune înaltă de 1 500-1 800(2 000) bari, metodă care elimină subiectivismul pregătirii mecanice (manuale). Notă: În cazul în care armătura şi-a redus secţiunea iniţială, se va solicita avizul unui laborator acreditat.



Cod: TEL – 07.22Pag. 15 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

Suprafeţele construcţiilor care au fost amplasate în regiuni cu medii agresive, cu defecte tehnologice grave: - La construcţiile exploatate în areale cu agresivitate industrială şi chimică, ce prezintă peste 30 % din defecte încadrate în categoriile A, B, C pregătirea suportului de beton de face cu jet de apă la presiune înaltă de1 500-1 800(2 000) bari. Această metodă se aplică pentru îndepărtarea betonului cu aderenţă sub 1,5 N/mm2 şi deschiderea fisurilor în vederea aspectării şi închiderii lor ulterioare. Jetul de apa distruge şi vegetaţia, eliminându-se etapa de biocidare.

6.1.3. Materiale folosite şi condiţii de aplicare Sistemele de reparare sunt compuse din: − produse pasivante pentru armătură; − mortare de reprofilare de natură cimentoasă, modificate polimeric. a) În cazul reparării construcţiilor puternic afectate din regiuni cu medii agresive, se va utiliza pentru reparaţii un mortar superior, cu adaos de silice ultra fină (silica fume). Tehnologia de preparare şi punere în operă se execută conform fişelor de produs. b) În cazul construcţiilor situate în regiuni cu medii fără agresivitate, se va utiliza un mortar superior cu întărire rapidă. Prepararea şi punerea în operă se face conform fişelor de produs. - acoperire de finisare pe bază de materiale hidroprotectoare, flexibile şi cu aderenţă mare. Materialele hidroprotectoare se aplică numai pe un suport de beton curat, cu porii deschişi pentru a se asigura aderenţa corespunzătoare.

6.2. Fundaţii

Dacă în urma evaluării fundaţiei, concluzia rezultată a fost reabilitarea acesteia, atunci trebuie luat în considerare sistemul de reparare corespunzător: metoda de reparare, materialele folosite, metoda de aplicare.

6.2.1. Pregătirea suportului - înlăturarea betonului degradat, depunerilor de natură argiloasă, pojghiţelor de lapte de ciment, fragmentelor de beton neaderent etc. cu bucearda, şpiţul şi dalta, până la betonul sănătos; - îndepărtarea petelor de produse petroliere şi uleiuri prin degresare cu solvenţi organici şi îndepărtarea betonului impregnat cu aceste produse prin buciardare sau cu jet de apă; - spălarea zonelor de aplicare sau tratarea cu jet de apă deoarece în cazul folosirii unui material de reparare de natură cimentoasă, substratul trebuie stropit foarte bine până la saturare cu apă, iar surplusul de apă trebuie să se poată scurge;

6.2.2. Materiale folosite şi condiţii de aplicare - materialele cementitice trebuie să fie fabricate din ciment Portland, agregate naturale, aditivi şi apă potabilă. - conţinutul total de ioni de clor al materialelor nu trebuie să depăşească 0,1 % din masa materialului cementitic. - se vor lua măsuri pentru controlul reacţiilor alcalii-agregate, astfel ca agregatele nereactive să aibă un conţinut de oxid de sodiu echivalent care să nu depăşească 3 kg/m3 beton. - sistemul de reparare cuprinde: a. Produse pasivante pentru protejarea anticorosivă a armăturii.



Cod: TEL – 07.22Pag. 16 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

b. Mortare cimentoase, modificate polimeric. In cazul repararii fundaţiilor puternic afectate se utilizează mortare îmbunătăţite cu silice ultra fină (silica fume) şi ranforsate cu fibre. c. Acoperiri hidroprotectoare, flexibile, pe bază de ciment care permit respiraţia betonului, împiedicând totodată pătrunderea vaporilor de apă cu gaze şi sărurile agresive dizolvate. Materialele se vor folosi conform recomandarilor producatorilor. − mortarul de reparat trebuie aplicat pe agentul de amorsare ,,ud” pe ,,ud” şi se va folosi doar atunci când adâncimea de reparat este mai mică de 20 mm. − straturile succesive trebuie aplicate după ce stratul precedent s-a întărit suficient pentru a suporta greutatea unui strat suplimentar aplicat deasupra sa, corespunzător realizării aderenţei între cele două straturi.

6.2.3. Alte cerinţe tehnice pentru fundaţiile stâlpilor LEA şi staţiilor electrice - în cazul în care reparaţia fundaţiei se realizează cu mortare de ciment, acoperirea hidroprotectoare se aplică direct pe tencuială. - nu se aplică materiale hidroprotectoare pe fundaţiile sclivisite deoarece nu aderă la suport. - se reface partea supraterană a fundaţiilor din staţiile electrice acolo unde este îngropată în sol şi se realizează hidroprotecţia suprafeţei de beton. - pentru impermebilizarea fundaţiilor - partea subterană - se folosesc mortare impermeabilizatoare. In cazul fundaţiilor noi, se folosesc adaosuri de impermeabilizare dozate la prepararea betonului sau betoane impermeabile. - se respectă strategia Transelectrica privind reutilizarea cât mai mult posibil a fundaţiilor existente după testarea acestora.

6.3. Cuvele de retenţie a uleiului electroizolant de la autotransformatoare şi transformatoare

- cuvele de retenţie se protejează cu sisteme/materiale rezistente la acţiunea agresivă a uleiului electroizolant în cazul unor situaţii neprevăzute (accidente, avarii), de ex. sisteme de mortare epoxidice, folii de polietilena de înaltă densitate (PEHD), termosudabile. Protecţia cuvelor este necesară pentru eliminarea riscului de impurificare a solului cu produse uleioase ca urmare a distrugerii în timp a pereţilor de beton. - soluţiile tehnice de protejare a cuvelor se adaptează în funcţie de vechimea cuvei (cuve noi sau cuve reparate). Pentru îmbunătăţirea lucrabilităţii betonului necesar realizării cuvelor noi, se dozează un superfluidizant la prepararea acestuia pentru cuvele noi.

6.4. Verificarea calităţii - prima fază în cadrul lucrărilor de reparaţii ale elementelor de construcţii şi fundaţii o constituie realizarea unei suprafeţe etalon care constă în aplicarea tehnologiei de pregătire a suportului şi de reparare la un element de construcţie, care constituie element de referinţă pentru evaluarea calităţii lucrării. Realizarea suprafeţei etalon se face de către executantul lucrării în prezenţa executantului, beneficiarului şi a dirigintelui de şantier, opţional putând fi invitat şi furnizorul de materiale. În cazul în care există neconformităţi legate de calitatea execuţiei şi a materialelor folosite, se solicită prezenţa reprezentantului LTE pentru stabilirea cauzelor şi remedierea situaţiei neconforme.



Cod: TEL – 07.22Pag. 17 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

- verificarea calităţii lucrărilor efectuate se face după fiecare operaţie tehnologică şi la recepţia finală. - după pregătirea suprafeţei, se verifică alcalinitatea betonului la toate elementele şi aderenţa prin metoda smulgerii pastilei metalice, prin sodaj la 5 % dintre elemente; - după reparare şi finisare, se verifică aderenţa prin metoda smulgerii pastilei metalice şi rezistenţa la compresiune prin metoda reculului cu sclerometrul, prin sondaj la 5 % dintre elemente.

NOTA: La pregătirea suportului de beton şi repararea defectelor, cf. pct. 6, se folosesc instalaţii tehnologice şi sisteme unitare de reparaţii pe bază de materiale compatibile, cu proprietăţi fizico-chimice apropiate de cele ale betonului vechi de la stâlpi şi fundaţii, verificate şi acceptate din punct de vedere tehnic de LTE. 7. MĂSURI SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII 7.1. Pe întreaga durată a efectuării lucrărilor în instalaţiile electrice se vor respecta cu stricteţe Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice nr. 65/2000 şi Legea 90/1996 (republicată în 2004) privind protecţia muncii, completată de Legea nr. 194/23 iunie 2005. În afară de măsurile de protecţie a muncii prezentate, se aplică toate măsurile de protecţie a muncii valabile în instalaţia care urmează să fie reabilitată, conform normelor în vigoare.

7.2. Produsele volatile sunt inflamabile, ca urmare se vor lua măsuri tehnice şi organizatorice privind prevenirea şi stingerea incendiilor prevăzute în PE 009/93 - Norme PSI pentru ramura energiei electrice şi termice prin Decizia conducerii RENEL D-25/94.

7.3. Lucrările privind investigarea prin metode nedistructive şi semi-distructive se vor executa cu LEA/staţia electrică scoasă de sub tensiune în cadrul reviziilor tehnice, reparaţiilor curente sau capitale. În timpul încercării la rupere se vor respecta normele specifice de protecţie a muncii prevăzute în documentaţia de încercare.

7.4. După stabilirea locului de montare a prizei de pământ şi înainte de începerea săpăturilor, se ia legătura cu organizaţia care deţine instalaţiile subterane existente. Acestea vor indica traseele instalaţiilor, precum şi măsurile de tehnica securităţii muncii ce trebuie luate pentru fiecare instalaţie în parte.

7.5. Toate prevederile normelor indicate la punctele anterioare, privitoare la protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor la lucrările executate, fie că sunt norme republicane, de ramură sau ale furnizorilor de produse de protecţie, se vor aplica în mod cumulativ, pentru fiecare caz în parte.

7.6. Produsele volatile (diluanţi, solvenţi) sunt toxice şi pot ataca organismul pe cale pulmonară, digestivă şi prin piele. Executantul lucrărilor va lua măsuri de protecţie în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 21834/9.08.1991 privind concentraţiile admisibile de substanţe toxice în atmosfera de lucru.



Cod: TEL – 07.22Pag. 18 / 18

Rev. 0 1 2 3 4 5

7.7. Atât în ceea ce priveşte toxicitatea, cât şi inflamabilitatea produselor, executantul lucrărilor de protecţie contra coroziunii va respecta cu stricteţe prevederile furnizorilor cuprinse în fişele de produs şi indicaţiile de utilizare.

7.8. Se interzice efectuarea oricăror lucrări în timpul descărcărilor electrice atmosferice.

7.9. Este obligatorie purtarea echipamentului de protecţie adecvat.

7.10. Formaţia minimă de lucru va avea 2 persoane.

PO TEL 07 22 Rev 0 Expertizare Si Reparare Elemente Beton

Documents

Transcript of PO TEL 07 22 Rev 0 Expertizare Si Reparare Elemente Beton