Universitatea ” Lucian Blaga” din Sibiu

Specializarea: Tehnologia Tricotajelor si Confectiilor

Disciplina: Procese si masini pentru confectii 2

Proiect de an

Student : Tăban Marina Anul : IV Grupa 641

Indrumător: Asistent Ing. Dinu Milena

2015

Tema proiect

Proiectarea constructiv-tehnologica a produsului sacou tip sport pentru barbati destinat sezonului de primavara-toamna.

Cuprins

Memoriu justificativ……………………………………………………………………………Cap.1. Date initiale. Prezentarea produselor……………………………………………………

1.1. Analiza produselor si modelelor……………………………………………………….

1.2. Descrierea aspectului exterior al produselor proiectate. Schita cu date tehnice……….

1.3. Adoptarea materiilor prime. Caracteristici……………………………………………

Cap.2. Calculul necesarului de materii prime………………………………………………….2.1. Stabilirea regimului de lucru………………………………………………………….2.2. Calculul necesarului de materii prime de baza, materiale secundare si auxiliare……2.3. Inmagazinarea materiilor prime. Calculul stocului de materii prime………………..

Cap.3. Proiectarea tehnologiilor de fabricatie………………………………………………….3.1. Receptia materialelor prime. Scop, aparatura, utilaje……………………………… 3.1.1. Calculul necesarului de utilaje si de personal…………………………………3.2. Proiectarea salii de croit………………………………………………………….. 3.2.1. Preparatia pentru croit. Sablonarea…………………………………………… 3.2.1.1. Calculul necesarului de personal si de mobilier tehnologic…………… 3.2.2. Spanuirea si sectionarea spenului……………………………………………… 3.2.2.1. Adoptarea metodei de spanuire. Calculul necesarului de dotari tehnice

si de personal…………………………………………………………… 3.2.3. Decuparea reperelor dupa contur………………………………………………… 3.2.3.1. Calculul necesarului de utilaje si de personal…………………………… 3.2.4. Numerotarea reperelor…………………………………………………………… 3.2.4.1. Calculul necesarului de personal, de mobilier tehnologic si de dispositive… 3.2.5. Termolipirea reperelor si formarea pachetelor………………………………….. 3.2.5.1. Calculul necesarului de personal si de utilaje…………………………..3.3. Proiectarea tehnologiilor de confectionare si finisare………………………………… 3.3.1. Elaborarea proceselor tehnologice. Stabilirea normei de timp,a normei

de productie si a necesarului de personal pentru fiecare faza………………….. 3.3.2. Elaborarea grafurilor proceselor tehnologice…………………………………. 3.3.3. Cuplarea fazelor pe operatii……………………………………………………

Cap.4. Centralizarea necesarului de utilaj si de mobilier tehnologic…………………………..Cap.5. Centralizarea necesarului de personal…………………………………………………Cap.6. Controlul calitatii produselor…………………………………………………………Cap.7. Stabilirea suprafetelor de productie si depozitare………………………………………

7.1. Amplasarea sectiilor si a dotarilor tehnice………………………………………… 7.2. Stabilirea suprafetelor magaziilor…………………………………………………..Cap.8. Organizarea transportului intern………………………………………………………Concluzii……………………………………………………………………………………….Bibliografie……………………………………………………………………………………

Memoriu justificativ

Apariţia vestimentaţiei este legată de cele mai timpurii trepte de dezvoltare ale societăţii omeneşti, evoluţia îmbrăcămintei fiind dependentă de viaţa economico-socială, nivelul de cultură şi civilizaţie atins de aceasta.Funcţiile de bază ale îmbrăcămintei sunt: funcţia de apărare, funcţia fiziologică-igienică, funcţia informaţională şi nu în ultim rând funcţia estetică.

Creată la început pentru apărarea corpului de acţiunea nefavorabilă a mediului climatic înconjurător, sub influenţa diferitelor condiţii istorice, social-economice, naţionale, a evoluţiei idealurilor estetice, îmbrăcămintea a suferit multiple transformări, a atins o mare varietate de tipuri şi forme devenind un obiect al artei plastice.

În perspectivă se conturează perspectiva obţinerii reperelor sau a produsului în ansamblu, prin procedee neconvenţionale care elimină croirea materialelor plane şi permite obţinerea directă a formei spaţiale a produsului corespunzătoare formei corpului.

Îmbrăcămintea defineşte un complex larg de obiecte care se îmbracă pe corp (lenjerie, bluze, sacouri, paltoane, căciuli, mănuşi, ciorapi, etc.). În sens larg la aceste componente ne referim. În sens restrâns prin îmbrăcăminte se înţelege totalitatea produselor realizate de industria de confecţii.

Moda fiind considerată acel fenomen de schimbare a formelor în artele aplicate, cu manifestare puternică în vestimentaţie, care decurge din tendinţa oamenilor către forme noi, legate de dezvoltarea societăţii omeneşti şi continua schimbare a cerinţelor de ordin estetic, ea determină apariţia, apoi predomină o perioadă de timp determinată, a unor forme de îmbrăcăminte, noi materiale, accesorii, etc.

Trăsăturile de bază ale modei sunt: schimbarea şi varietatea. Acesta permite coexistenţa unor stiluri diferite în care se manifestă o tendinţă constantă pentru găsirea celor mai funcţionale forme, corespunzătoare proporţiilor reale ale corpului, în aşa fel încât să fie satisfăcute preferinţele unor categorii cât mai largi de consumatori.

Cap.1. Date initiale. Prezentarea produselor.

1.1. Analiza produselor si modelelor

Se va stabilii gama de confectionare, pe marimi,talii si grupe de conformatii,separate, pentru fiecare produs sau model de produs ce urmeaza a fi realizat.

Denumireprodus Gama de marimi Talia Grupa de conformatie

Sacou barbati 46 48 50 52 II B

1.2. Descrierea aspectului exterior al produselor proiectate . Schite cu date tehnice.

Aspect exterior

Sacou barbati la un rand, incheiat la 2 nasturi “32”, cu rever cu spit. Pe reverul stang, in dreptul coltului de rever o butoniera de ornament, cu cap rotund, cu rotunjime taiata.

Buzunare laterale cu dublu refilet si capac, pe pieptul stang buzunar cu laist.

Mentiuni:

La modelul NOSHAR terminatia manecii cu slit, 4 butoniere si 4 nasturi “24” metalici.

Descriere amanuntita

Stofa: piept si spate

Pe piept pensa cu adancime de 10 mm si lungime de:

Numerotat cu marimi tip SUEDEZ: la marimile 88-96: 200 mm la marimile 100-112; 44: 210 mm la marimile 116-132; 46-52; 144: 220 mm la marimile 54-62; 146-152; 244: 230 mm la marimile 64-66; 154-158; 246-250: 240 mm la marimile 160-166; 252-256: 250 mm la marimile 258-260: 260 mm

La capatul pensei se lipeste un adeziv de forma triunghiulara.

Buzunare exterioare:

a) buzunar cu laist latime 28 mm

lungime 115 mm adancimea 140 mm

Deschiderea buzunarului se inseileaza cu ata subtire. Capetele buzunarului cu laist se fixeaza cu micro zig-zag.

b) Buzunare laterale cu 2 refileti cu latimea de 5 mm cu capac, latimea de 40 mm si deschiderea buzunarului de 160 mm adancimea de 180

mm

Deschiderea buzunarului se insaileaza ata subtire; capetele paspoalelor trebuie richtuite dupa executare.

Buzunarul drept prezinta si un buzunar ascuns pentru maruntis.

Punga buzunarului se croieste din panza, iar buzunarele nu au contrarefilet din captusala.

La calcarea pieptului rascroiala se scade cu 2 mm, conform schitei:

La rascroitura manecii se coase un snur de 2 mm, conform schitei:

Plastronul – STANDARD se realizeaza cu dublura si vatelina. Plastronul se preambaleaza cu trei randuri de cusaturi zig-zag in lungime. La marginea plastronului se coase o banda adeziva cu cusatura zig-zag. Se monteaza plastronul prin calcarea pe fata sip e banda se executa o cusatura ascunsa pentru fixarea plastronului.

Piesele plastronului sunt:

Plastronul se fixeaza cu viledon la rascroiala gatului si pe partea rascroieli manecii.

Rezervele de cusatura sunt:

cusatura de asamblare clin-fata 10 mm cusatura de asamblare clin-spate 15 mm cusatura mijloc spate 15 mm rezerva la terminatie 35 mm

La modelul cu slit lateral, rezervel cusaturilor laterale se descalca fara crestare.

Captusala

Rezervele de cusatura sunt:

cusatura clin 10 mm

cusatura lateral 15 mm ( clin la spate ) cusatura spate 15 mm

Buzunarele interioare:

Sacoul are 4 buzunare interioare cu dublu refilet, 2 buzunare mari superioare, din care buzunarul stang cu petlita, un buzunar stilou, 1 buzunar pentru telefon mobil. Refiletii se vor executa din captusala ( contrast ) gri –SILVER. Toate buzunarele au cheite drepte la capete. Culoarea atei pentru cheite este identical cu culoarea atei Columbia si cu culoarea paspolului, gri –SILVER. Punga buzunarelor se croiecte din castusala corp. Latimea refiletului este de 5 mm. Sacoul fara subraur.

Lungimea deschiderii buzunarelor sunt:

buzunarele superioare : 135 mm buzunar stilou : 55 mm buzunar pentru telefon mobil : 95 mm

Adancimea buzunarelor sunt:

buzunarele superioare : 165 mm buzunar stilou : 125 mm buzunar pentru telefon mobil : 140 mm

Bizet fara limba:

distant buzunarului stilou de la buzunarul superior este de 55 mm. distant buzunarului telefon mobil de la bizet este de 20 mm, iar distant buzunarului

stilou este de 30 de mm, conform schita.

Buzunarele interioare sunt prezentate in schitele anexate.

Pe pieptul stang sub buzunarul stilou, la 25 mm se coase eticheta de reclama “ Seroussi “, la mijloc, cu cusatura zig-zag, culoarea gri- SILVER. Pe pieptul drept sub buzunarul superior se coase eticheta furnizor, la mijloc, cu cusatura zig-zag, la culoarea etichetei. Distant etichetelor de la buzunarul superior de pe partea stanga sip e partea dreapta este identical, conform schitei. Latimea cusaturii este de 2 mm, iar desimea de 6,5 imp/cm. ( imp= impunsaturi)

Guler

Rezerva de cusatura la stei este de 7 mm si cusatura zig-zag este de 8 mm. Pe dosul de guler,la linia de indoire se realizeaza o cusatura lant,cu o usoara incretire a dosului de guler pe toata lungimea. Se descalca cusatura steiului, fara vileron.

Maneca

Rezervele de cusatura sunt de 10 mm. Terminatia manecii cu slit, 4 butoniere si 4 nasturi – suprapusi.

Atentie: In cazul in care este asortat cu nasturi cu piciorus, se schimba distant dintre butoniere. Nasturele nu se coase prin captusala.

Capul manecii se increteste impreuna cu contexul pregatit. Rezerva la terminatia manecii este de 45 mm, se fixeaza cu viledon, asezata pe linia de indoire.

Asamblare

Rezervele de cusatura sunt:

cusatura umarului : 10 mm si sustinerea spatelui va fi numai in centrul acestuia, in dreptul omoplatilor si se descalca cu forma rotunda.

Cusatura cant : 7 mm Montare maneca : 10 mm

Bizetul se fixeaza la piept prin lipirea unei benzi adezive de 15 mm, cusuta la piept cu cusatura ascunsa si se executa o cusatura ascunsa la rascroiala gatului.

Pernita tip normal SUEDEZ.

Cuglul manecii nu se descalca. Agatatorul se fixeaza cu cheite.

Sacoul se incheie la 2 nasturi, distant dintre nasturi:

Numerotat cu marimi tip Suedez: la marimile 44 – 48; 88 – 108; este de 100 mm la marimile 50 – 54; 112 – 132; 144 – 148: este de 105 mm la marimile 56 – 66; 150 – 166: este de 110 mm

Distanta butonierelor de la cant este de 15 mm.

Butoniera de ornament de la rever este butoniera cu cap rotund, cu rotunjime taiata, pozitionata la 15 mm de la cant si 35 mm de la spit; desimea cusaturii este de 11 imp / cm.

Nasturii sa fie cusuti corespunzator astfel incat pe dos ata sa aiba un aspect frumos.

Toti nasturii de la fata sacoului se vor executa cu gat cu ata ASCOLITE.

Pe fata sacoului Noshar, desenul de pe nasture sa fie orientat pe vertical, conform schita.

Eticheta de reclama “ Seroussi “ la maneca

Eticheta de reclama se fixeaza la 1 cm deasupra terminatiei manecii stangi fata, pozitionata la mijloc, fixate la capete cu 2 cheite.

Pentru stofele tip catifea nu se aplica eticheta tesuta de reclama la maneca.

Fixarea etichetei de reclama se va face conform instructiunilor de mai jos:

finetea acului trebuie sa fie de 80 NM finetea atei este AL 150 NM – culoare neagra desimea cusaturii este de maxim 4 fire punctarea etichetei ( in cele doua margini )se va face cu maxima lejeritate ( aprox. 4 mm ) se va executa cu masina de punctat YUKI, model MB - 373

Schița buzunarelor interioare ( schita

punga buzunarului se coase o singura dată de pe laterale cu întărirea capetelor de buzunar

toate buzunarele interioare vor fi paralele între ele și paralele cu terminația sacoului ( piept stofă )

Modul de etichetare al sacoului ( schita

1. Etichetă de compoziție: - neîndoită; cusuta pe paspolul inferior lângă simboluri, cu numărul de order deasupra

2. Etichetă de reclamă “ SEROUSSI”3. Etichetă de furnizor

Tabel de dimensiuni

Mărimi 46 48 50 52

ToleranteMasuri corpÎnaltime 173 174 175 176

Bust 92 96 100 104Talie 80 84 88 92Bust 107,6 111,3 115,0 118,7 ±1 cm

Masuri sacou

Talie 95,0 99,0 103,0 107,0 ±1 cmSold 105,0 109,0 113,0 117,0 ±1 cmUmar 15,1 15,3 15,5 15,7 ±0,2 cmLungimea spatelui

73 74 75 76 ±1 cm

Latimea spatelui

43 44 45 46 ±0,5 cm

Lungimea mânecii

62,5 63,5 64,5 65,5 ±0,5 cm

Model de ambalare si etichetare

1. Etichetă. Carton de reclamă “ J SEROUSSI” ( FOND GRI ı BUC )Pe spatele fiecărei etichete carton de reclama “ J SEROUSSI” se lipește câte o etichetă autoadezivă cu barcod în limba româna.

eticheta autoadezivă se aplică exact sub gaura etichetei carton de reclamă și este poziționată la mijlocul acesteia.

2. Eticheta carton neutruAceastă etichetă se va pune între cele două etichete carton de reclamă “ J SEROUSSI” se aplică pe spatele etichetei o etichetă de preț cu barcod, exact la marginea de jos și va fi poziționată la mijlocu acesteia.

Eticheta autoadezivă cu barcod

Conține informații cu privire la numele modelului, articol de țesătură, mărimea, numărul de comanda și codul de bare al producătorului.

Mentiuni: În buzunarul interior stâng se introduce într-o pungulița de nylon nasturele de rezervă ( un nasture 24 si 32 )

Cele trei etichete împreună cu sigilul “ J SEROUSSI” se agată la prima butonieră de sus a sacoului.

La fiecare produs se aplica pe umeraș un inel de mărime.

Ambalare: Pe umeraș “ J SEROUSSI”, în pungă polietilenă, si în husă special “ J SEROUSSI”.

1.3. Adoptarea materiilor prime. Caracteristici.

În industria confecțiilor textile, pentru realizarea produselor de imbrăcăminte se utilizează diferite categorii de materii prime, care se impart în:

Materii prime de bază Materiale secundare ( căptușeli și întărituri ),și Materiale auxiliare ( ață de cusut, furniture,garniture, auxiliare pentru încheiat,

etichete, material pentru ambalat, ș.a.).

In alegerea materiilor prime utilizate la realizarea produsului vestimentar, se ține cont: de anotimpul și perioada zilei în care se poartă aceasta, de grupa de vărstă a purtătorilor, de funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească vestimentația, de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor în corelatie cu particularitațile produsului, de compoziția fibroasă a materialelor în concordanță cu destinația produsului de îmbrăcăminte.

Material de baza

Pentru realizarea produsului sacou am ales o ţesătură din in 100 %. Fibrele de in se extrag din tulpina plantei cu acelaşi nume. Cantitatea precum şi calitatea

conţinutului de fibre de in se corelează pozitiv cu lungimea porţiunii utile a tulpinii, care trebuie să fie de minimum 65 - 70 cm. Grosimea optimă a tulpinii de in este de 1,3 - 1,7 mm în porţiunea sa mijlocie.

Tulpina inului pentru fibre, cu un conţinut total de fibre de 22 - 23 % este mai înaltă şi se ramifică puţin la vârf.

Tulpina inului pentru ulei în aceleaşi condiţii de cultură este mai scundă şi se ramifică puternic, conţinând circa 12 % fibre filabile.

În secţiunea transversală a tulpinii alcătuită din epidermă, scoarţă, cilindrul central, fibrele sunt localizate în scoarţă (sub epidermă) sub formă de fascicule alcătuite din fibre elementare, unite între ele prin substanţe de cimentare ca: lignina, substanţele pectice, hemiceluloze etc.

Proprietăţile fizice ale fibrelor de in.

Fibrele liberiene sunt pluricelulare şi toate celulele au aceeaşi structură. Deosebirile dintre ele se referă la forma exterioară, la dimensiuni, la proporţia dintre componenţii chimici şi

la unele detalii structurale. Fasciculul de fibre de in ce conţine 10 - 40 fibre elementare are o lungime de 12-18 cm.

Masa specifică a fibrelor de in este de 1,43 - 1,50 g/cm3. Lungimea medie a fibrei elementare este cuprinsă între 20 şi 30 mm. Lungimea şi grosimea celulelor de in variază în limite largi, atât de la un soi de plantă la altul, cât şi în cuprinsul aceluiaşi soi, astfel:

lungimea minimă: 3 mm; lungimea maximă: 125 mm; grosimea medie este 7 — 20 micrometri grosimea maximă: 40 micrometri;

Fineţea fibrelor elementare de in este cuprinsă în intervalul Nm 3500 - Nm 8000.

Fineţea fibrelor tehnice după extragere din tulpini variază între Nm 150 şi Nm 300.

Lungimea maximă a fibrelor tehnice este de circa de 700 mm, fiind egală cu lungimea porţiunii utile a tulpinii de in.

Grosimea fibrelor tehnice de in este determinată de grosimea fasciculelor de celule din ţesutul anatomic al tulpinii.

Culoarea fibrelor de in

Fibrele de in au culoare gălbuie, cenuşie sau cafenie. Culoarea şi mai ales uniformitatea culorii este un criteriu important de clasificare a fibrelor liberiene. Culorile deschise: argintie, galben-deschis, gri-deschis sunt specifice fibrelor de calitate superioară, iar cele închise : cenuşie, plumburie - fibrelor de calitate inferioară.

Luciul

Fibrele de in fac parte din categoria fibrelor cu luciu slab. Luciul se datorează prezenţei pe fibre a acidului pectic şi a substanţelor ceroase. Cerurile au o contribuţie însemnată în producerea luciului la fibrele de in. Fibrele lucioase sunt mai flexibile.

Higroscopicitatea

Fibrele de in primesc şi cedează cu uşurinţă vaporii de apă. Această însuşire numită higroscopicitate asigură produselor din in un confort deosebit.

Masa specifică reală a fibrelor de in este de 1,43 - 1,5 g/cm3. De ea depinde într-o oarecare măsură conductibilitatea termică a fibrelor.

Proprietăţi mecanice ale fibrelor de in

Rezistenţa specifică a fibrei de in este cuprinsă între 6 şi 35 cN/tex. Alungirea la rupere este 2-3 %.

Modulul de elasticitate la tracţiune (raportul dintre sarcină şi alungire, în domeniul deformaţiei elastice reversibile) este la in de 2 750 daN/mm2 şi reflectă rigiditatea mai mare a inului comparativ cu bumbacul (745 daN/mm2.

Proprietăţi termice

Fibrele de in se aprind uşor, nu se sting de la sine, ard uniform şi nu lasă cenuşă.

Coeficientul de conductibilitate termică la temperatura medie de 20°C este pentru in de 0,04 kcal/m/h.

Proprietăţi chimice ale fibrelor de in

Fibra elementară de in este mai rezistentă faţă de agenţii chimici decât bumbacul, deoarece inul conţine lignină, ceruri, grăsimi şi substanţe pectice în cantitate mai mare.

Faţă de acidul sulfuric inul este mai puţin sensibil decât bumbacul. Acizii minerali diluaţi (5 %) la rece, nu degradează fibrele de in. Folosit în concentraţii mari de aproximativ 70 %, acidul sulfuric degradează puternic inul, producând hidroliza celulozei.

Bazele diluate, în concentraţii de până la 5 % nu degradează fibrele liberiene. în concentraţii mai mari de 18-19 %, produc modificări structurale în fibră.

Caracteristicile materialelor de baza şi a materialelor auxiliare utilizate. Structura unui material, fie că acesta este o ţesătură, tricot sau un neţesut, afectează în

procent mare calitatea produsului. La alegerea materialelor din care se vor confecţiona produsele trebuie avut în vedere ca acestea să asigure confortul vestimentar necesar, cu toate aspectele sale de confort termofiziologic, igienic, senzorial, optic şi dimensional.Alegerea materialelor pentru realizarea produselor se face ţinând cont de mai multe aspecte :

- condiţiile în care sunt exploatate produsele respective- destinaţia lor- cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească aceste produse pentru realizarea

confortului, respectiv condiţii de microclimat, condiţii igienico – funcţionale şi cerinţe de rezistenţă fizico – mecanice.

Proprietăţile materialelor de bază privind stabilitatea la solicitările fizico – mecanice, ca rezistenţa la frecare, oboseală, la acţiunea luminii, stabilitatea dimensională în timpul purtării sunt bine îndeplinite de materiile prime alese. Aceste materiale prezintă calităţi igienice satisfăcătoare, permeabilitatea lor bună asigurând crearea microclimatului subvestimentar, deci o bună izolaţie termică.

Experienţa industrială a demonstrat alegerea corectă a materialelor pentru un produs de îmbrăcăminte, determinând în mod hotărâtor calitatea produsului (aspectul exterior, forma şi stabilitatea produsului, comoditatea la purtare, rezistenţa), economicitatea produsului şi posibilitatea de utilizare a tehnologiilor moderne de execuţie. Este necesar să se facă o evaluare complexă a caracteristicilor necesare construcţiei şi realizării formei modelului, a comportării materialelor în procesul de confecţionare şi exploatare a produselor.

Materiale auxiliare Celofibra ( viscoza ). Propietăți și caracteristici

Celofibra reprezintă fibrele obţinute din transformarea chimică a celulozei în xantogenat de celuloză, iar viscoza (mătase artificială) este de aceeaşi natură, însă sub formă de fire filamentare. Celofibra poate fi normală (grad de polimerizare 300 - 350), polinozică (cu grad mărit de polimerizare 900 - 1000), HWM (fibre cu modul înalt), lyocell, tencel fibre cu caracteristici îmbunătăţite şi obţinute prin tehnologii ecologice. Aspectul longitudinal reprezintă o suprafaţă cu striaţii longitudinale, iar secţiunea transversală este zimţată, pentru celofibra normală, dar poate fi netedă şi rotundă pentru alte categorii de celofibră. Fineţea firelor este de la 60 la 300 den pentru articole vestimentare. Fibrele de celofibră sunt tăiate de la 32 la 38 mm cu fineţea de la 1,2 la 1,8 den pentru fibre tip bumbac şi de la 60 - 150 mm cu fineţea de 2,5 - 4,2 den pentru fibrele tip lână destinate articolelor vestimentare şi de 8-25 den pentru covoare şi tapiţerie. Celofibra are aspect mat, semimat şi lucios, culoare natur, albită sau vopsită în masă.

Proprietăţi fizice ale celofibrei

Densitatea: 1,50 - 1,52 g/cm3; Umiditatea: repriza este de 13 % Proprietăţi electrice: nu se încarcă cu electricitate statică Acţiunea căldurii: se descompune la temperatura de 190°

Proprietăţi mecanice ale fibrelor de celofibră

Rezistenţa în stare uscată:

normală: 0,13-0,15 N/tex; polinozică: 0,16 - 0,83 N/tex; HWM: 0,23 - 0,36 N/tex.

Alungirea la rupere în stare uscată:

normală: 14-18%; polinozică: 7 - 11%; -HWM: 13.6-14.6%.

Modulul de elasticitate:

standard: 48 - 68 cN/tex; polinozică: 93 cN/tex;

HWM: 74- 176 cN/tex.

Rezistenţă în mediu umed a celofibrei faţă de rezistenţa în mediu condiţionat este:

44 - 54 % , pentru normală;

56 - 63%, polinozică;

55 -65 % HWM .

Alungirea în mediu umed:

16 -22 %, pentru normală;

7 - 13 % , polinozică;

17 - 18 %, WHM.

 

Proprietăţi chimice specifice celofibrei (viscozei)

Acţiunea acizilor. - Rezistenţa mică la acizi tari.

Acţiunea bazelor. - Rezistenţă mică la baze tari.

Acţiunea oxidanţilor. - Rezistenţă mică

Acţiunea solvenţilor. - Rezistă la solvenţi organici, clorit de sodiu, acetonă, apă fierbinte, insolubilă în acid formic.

Alte proprietăţi: - nu este atacată de molii şi alte insecte.

Cap.2. Calculul necesarului de materii prime

2.1. Stabilirea regimului de lucru

Se va stabili regimul de lucru în întreprinderile de confecții textile, după cum urmează:

Doua schimburi de câte 8 ore pentru secțiile de producție ( croi, confecționat, finisat ) Un schimb de 8 ore pentru secții neproductive ( magazii, depozite, recepție )

Producția zilnică ( Nzi ) se va calcula cu ajutorul relației de mai jos:

Nzi =

N lN z ( buc/zi )

unde: Nl = numarul de produse ce trebuie realizate lunar ( buc/lună )

Nz = numarul mediu de zile lucrătoare pe lună

N =

Nzi2 ( buc/zi )

N = numărul de produse ce se realizează într-un schimb, ( buc/8h )

N’ =

NNlt ( buc/8hlinie tehnologică )

N’ = numărul de produse realizate într-un schimb, pe o linie tehnologică, ( buc/8h )

Nlt = numărul de linii tehnologice de confectionare.

Denumire produs

Capacitatea unei linii tehnologice N’ ( buc/8h )

Nr. linii ternologice ( Nlt )

Producția planificată

N (buc8h)

Nzi(buc/zi)

Nl(buc/lună)

2.2. Calculul necesarului de materii prime de bază, material secundare și auxiliare

Lansarea în fabricație a produselor de îmbrăcăminte contractate, distribuite pe mărimi,talii și grupe de conformații, impune un calcul prealabil al necesarului de materii prime și material, bazat pe comenzi ferme. În plus, în cazul în care comanda respectivă impune și utilizarea unei game coloristice în cadrul aceluiași material, calculul trebuie particularizat și pentru fiecare culoare în parte.

În condiții normale, la o comanda de volum mare, distribuția pe mărimi și talii trebuie să respecte curba lui Gauss-Laplace ( dacă se urmareste distribuția unidimensională, pe mărimi sau talii ) sau clopotul lui Gauss-Laplace ( daca distribuția este bidimensională, pe mărimi și talii).

În practica curentă însă, pentru o comandă dată, care de regulă este de volum redus, distribuția pe mărimi și talii se abate de obicei de la normalitate, respectând totuși cerințele pieței de desfacere.

La realizarea proiectului se consider că produsele de îmbrăcaminte ce urmează a fi realizate respect o repartiție normal pe talii și grosimi ( repartiția Gauss-Laplace). Din acest motiv se au în vedere următoarele condiții:

Mărimile simetrice, mai mari sau mai mici decât mărimea medie, să aibă pe cât posibil, procente egale, pentru realizarea unor încadrari combinate de câte două mărimi; în caz contrar, se vor realize și încadrari simple;

Procentul mărimii medii să fie ¿ 25%; Numărul de bucăți pe mărimi se va reprtiza astfel încât acestea să respecte clopotul

lui Gauss-Laplace.

Totodată, cantitatea totală de produse se va defalca astfel încât numărul de bucăți pe culori să fie diferit, iar producția ce urmează a fi realizată într-un schimb pe o linie tehnologică se va planifica pe mărimi și pe culori, conform tabelului.

Produsul Culoarea

Mărimea Totalbuc/cul.46 48 50 52

Sacou

Total buc/măr.Procent (%)

Necesarul de materii prime de bază (Nmb) se stabilește cu ajutorul următoarei relații de calcul:

Nmb = Csm x N (m, m2, kg)

unde: Csm = consumul specific mediu pentru materialul de bază, (m, m2, kg)

N = numărul de produse ce se vor realiza într-o anumită perioadă, ( 8h, zi, lună ).

Necesarul de materii prime de bază obținut pentru producția planificată se centraliză conform tabelului

Denumire material de bază

Producția planificată

Csm Nmp( m )

Nmb( m2 )

Nmb( kg )

8h zi lună 8h zi lună 8h zi lună

8h zi lună 8h zi lună

În urma operațiilor de croire se vor obține diferite pierderi de materie primă. Aceste pierderi sau deșeuri pot fi considerate materiale recuperabile și refolosibile, și se pot calcula cu relația:

P = D x N ( kg )

unde: D = masa deșeurilor ( a materialelor recuperabile și refolosibile ), corespunzătoare unui produs de îmbrăcăminte, ( kg )

D = D’ x M ( kg )

D’ = suprafața deșeurilor ( a materialelor recuperabile și refolosibile ), corespunzatoare unui produs de îmbrăcaminte, ( m2 )

M = masa specifică a materiei prime, ( kg/ m2 )

N = numărul de produse corespunzător perioadei de calcul, ( buc/8h, buc/zi, buc/lună )

Datele obtinute sunt centralizate in tabelul

Denumire D D’ M Ip P ( kg )

produs ( kg ) (m2 ) ( kg/ m2 ) ( % ) 8h zi lună

În confecționarea produselor de îmbrăcaminte se folosesc pe lângă materialul de bază și materiale secundare. Acestea se pot identifica fizic pe produsul finit, unde îndeplinesc diferite roluri, și anume:

materiale pentru căptușli – au rolul de a dubla detaliile produsului de îmbracăminte, mărindu-le astfel rezistenta la purtare, șifonare, păstrarea formei în timp, și ducând totodată la îmbunătățirea valorii de prezentare a produselor finite și a parametrilor de confort. Materialele destinate căptușirii produsele de îmbrăcăminte trebuie să fie lucioase pentru ca produsele să alunece ușor pe corpul purtătorului.

materialele pentru intărituri – au rolul de a dubla unele detali ale produselor de îmbrăcăminte, cu scopul de a mări rezistența la purtare, la șifonare și conferă totodată o modelare corespunzătoare a produsului pe corpul purtătorului.

Materialele secundare se stabilesc în funcție de model, de normele de tehnoprezentare, de modul de etichetare, ambalare, ș.a.,și pot fi diferite de la un produs de îmbrăcăminte la altul.

Pentru stabilirea necesarului de materiale secundare ( Nmsec.) se folosește relația de calcul:

Nmsec = Csm x N ( m, m2 , kg)

unde: Csm = consumul specific mediu pentru materialele secundare, ( m, m2 , kg)

N = numărul de produse ce se vor realiza într-o anumită perioadă, (8h, zi, lună).

Necesarul de materiale secundare obținut pentru producția planificată se centralizează în tabelul

Denumire material secundar

Producția planificată

Csm Nmsec( m )

Nmsec( m2 )

Nmsec( kg )

8h zi lună 8h zi lună 8h zi lună

8h zi lună 8h zi lună

Materialele auxiliare se folosesc la realizarea produselor de îmbrăcăminte alături de materialul de bază și de materialele secundare. Din această grupă de materiale fac parte: ața de cusut, garniturile, furniturile, auxiliarele folosite la incheiat ( nasturi, catarame, butoni, copcii, fermoare, agrafe, capse) etichetele, materialele pentru ambalat.

Necesarul de materiale auxiliare ( Nmaux ) se va stabili folosind relația de calcul:

Nmaux = Csm x N ( m, m2 , kg, buc)

unde: Csm = consumul specific mediu pentru materialele secundare, ( m, m2 , kg, buc)

N = numărul de produse ce se vor realiza într-o anumită perioadă, ( 8h,zi, lună)

Datele obtinute în urma calculelor efectuate vor fi centralizate apoi in tabelul

Denumirea materialului auxiliar

CcmUnitatea de măsură

Nmaux

8h zi luna

La alegerea aței de cusut necesară în procesul de coasere, se ține cont de propietățile materiilor prime ce urmează a fi asamblate și de tipul operației de coasere.

În calcularea prețului de cost al unui produs de îmbrăcăminte se va ține cont și de o categorie specială de materiale consumabile, în general aceleași indiferent de tipul și modelul produsului, și anume: hâertie și cartoane pentru șabloane, cretă de croitorie, creioane, tuș pentru numerotat, ace de mână, ș.a. Acestea sunt centralizate conform tabelului

Denumirea materialului auxiliar

CcmUnitatea de măsură

Nmaux

8h zi luna

2.3. Înmagazinarea materiilor prime.Calculul stocului de materii prime.

Materialele textile necesare confecționării îmbrăcămintei sunt achiziționate de către întreprinderile de confecții, în funcție de necesitățile producției. Pe baza necesităților , materialele se aprovizionează ritmic, pentru a facilita o desfășurare continuă a procesului de producție. Aduse în întreprinderi, materialele se păstrează în încăperi speciale numite magazii sau depozite, de unde sunt apoi transferate către secțiile și atelierele de producție.

După intrarea în întreprindere, materialele se recepționează și păstrează în încăperi până la transferul către producție.

Depozitarea în magazii se face pe rafturi separate, pe tipuri de materiale sau în încăperi separate.

Magaziile trebuie să fie astfel organizate încât să se poată circula cu ușurința în interiorul acestora și să se asigure accesibilitatea la toate materialele depozitate.

La păstrarea materialelor se impune respectarea unor condiții tehnice,și anume:

încăperile destinate ca magazii să fie uscate și fără posibilitați de igrasie amplasarea magaziilor se face în fluxul procesului de producție, și cât mai aproape de

secțiile de croit magaziile trebuie să asigure conditii optime de mediu:

t = 20±20 C, φ = 60÷65%, lumina naturală să fie indirectă; spațiul magaziei să corespundă cu volumul de materiale ce vor fi depozitate să fie luate măsuri de prevenire a apariției rozătoarelor, moliilor sau a altor dăunatori

Pentru asigurarea continuitați și a ritmicitații proceselor de producție, întreprinderile de confecții textile își asigură stocuri de aprovizionare:

stocuri curente – reprezintă cantitatea de materiale destinate asigurării desfășurării normale a producției în intervalul dintre două livrări

Volumul stocului curent ( Sc ) se poate calcula cu relația:

Sc = Csmz x T ( m, m2,kg,buc )

unde: Csmz = consumul specific mediu zilnic, ( m, m2,kg,buc )

T = intervalul dintre două livrări, ( zile )

Cap. 3. Proiectarea tehnologiilor de fabricatie

Procesul de productie al produselor de imbracaminte reprezinta totalitatea activitatilor ce au loc pentru transformarea materiilor prime cu ajutorul mijloacelor de munca, activitati organizate si conduse de personal uman. Acestea pot fi impartite in:

procese de pregatire procese de prelucrare procese de finisateIn functie de modul de realizare, procesul de productie poate fi manual sau mecanizat

(manual – mecanic, mechanic sau automatizat ), activitatea executantului fiind astfel o munca manuala, manual – mecanica sau supraveghere a utilajului.

Elementele component ale procesului de productie, omogen din punct de vedere tehnologic, sunt reprezentate prin:

operatia de munca – este acea parte a procesului de productie efectuata de un singur executant ce actioneaza asupra unor obiecte sau grupuri de obiecte, in cadrul aceleasi tehnolohii, la un loc de munca prevazut cu dotari tehnice; poate fi constituita din:

operatia tehnologica, de transformare directa cantitativa sau calitativa a obiectului muncii in semifabricat si apoi in produs finit, cu ajutorul mijloacelor manuale, manual – mecanice sau mecanice;

alte elemente care nu reprezinta transformari ale obiectului muncii, dar care sunt necesare la realizarea produsului respective ( CTC, transport interoperational, depozitare, s.a. );

faza – este o parte a operatiei, caracterizata de utilizarea aceleasi dotari tehnice, in regim tehnologic, cu scopul efectuarii unei singure transformari tehnologice;

manuirea – complex de manuiri; miscarea – complex de miscari.In vederea intocmirii procesului de fabricatie al unui produs de imbracaminte, respectiv

al unui model al acestuia, se vor urmari etapele: de stabilire a fluxului tehnologic specific; de adoptare a tehnologiei de fabricatie; de calculare a necesarului de personal si de dotari tehnice, pentru diferitele operatii

ale procesului de productie.

3.1. Receptia materiilor prime de baza. Scop, aparatura, utilaje.

3.1.1. Calculele necesarului de utilaje si de personal

Receptia este operatia din procesul de productie in care materialele sunt controlate pentru a stabili daca corespund cu normele interne, standardele in vigoare si cu documentele de livrare.

Receptia se face prin sondaj sub aspect cantitativ si calitativ. Cantitatea receptionata din totalul materialelor sosite in intreprindere este de 10 – 20 %. Daca se constata defectiuni inadmisibile, se dubleaza cantitatea de receptionat, iar in unele cazuri se receptioneaza intregul lot de marfa.

Receptia materialelor este organizata ca o sectie de lucru, cu activitate permanenta, amplasata in imediata apropiere a magaziilor.

Marfurile care corespund normelor tehnice sunt acceptate, iar cele necorespunzatoare se resping catre furnizori.

Receptia cantitativa are drept scop verficarea materialelor intrate in intreprindere din punct de vedere al cantitatilor cuprinse in documentele de livrare ca: numar de baloturi, lungime, latime, etc. Dupa efectuarea acesteia se intocmeste un document de receptie in care se trec rezultatele controlului efectuat.

Receptia calitativa urmareste verificarea, respectiv confruntarea materialelor achizitionate cu colectia de mostre omologate, si efectuarea unor analize de laborator care sa verifice parametrii fizici – chimici ai materialelor controlate. Verificarile de comparare a materialelor cu colectia de mostre, si celelalte verificari asupra starii fizice, se fac cu mijloace organoleptice. Astfel se verifica aspectul materialelor privind tuseul, uniformitatea culorii, defectele existente pe material si provenite din fabricatie sau din timpul transportului. Controlul organoleptic se efectueaza in paralel cu controlul cantitativ pe cale manuala sau mecanizata.

Utilajele folosite pentru receptie sunt: mese de control manual sau mecanizat, masini de metrat, sau rame de control, in functie de forma si caracteristicile dimensionale ale materialelor.

In vederea stabilirii necesarului de utilaje, respective a necesarului de executanti, se va porni de la stabilirea productiei teoretice a rampelor de control ( Pt ):

Pt = v x T ( m/8h )

unde: v = viteza cilindrului debitor, ( v = 10 ¿ 12 m/min ).

T = durata unui schimb, ( T = 480 min ).

si a productiei practice ( Pp ), conditionata de oprilile necesare pe durata unui schimb:

Pp = Pt x k ( m/8h )

unde: k = coeficient al opririlor, ( k = 0,7 ¿ 0,8 ).

Necesarul de material receptionat ( Nmr ) se stabileste tinandu-se cont de tipul materialului si de faptul ca se lucreaza intr-un singur schimb, astfel:

la tesaturi se realizeaza o receptive prin sondaj pentru 10 ¿ 100% din cantitatea totala de material:

Nmr =

Nmbzi

x10100 ( m )

la tricoturi se realizeaza o receptive pentru intreaga cantitate ( 100% ):

Nmr =

Nmbzi ( m )

unde: Nmb = necesarului de materii prime de baza ( table

Numarul utilajelor, a rampelor de control ( n ) necesare se stabileste cu relatia:

n =

NmrPp ( rampe de control )

Numarul de muncitori ( m ) necesari pentru efectuarea receptiei este dat de relatia:

m = 2 n ( muncitori )

3.2. Proiectarea salii de croit

In cadrul salii de croit, materiilr prime de baza si unele material secundare sunt

transformate in repere ale detaliilor produselor de imbracaminte, ce urmeaza a fi asamblate in

cadrul sectiei de confectionat. De corectitudinea operatiilor din cadrul sectiei de croit va depinde

in continuare calitatea produselor de imbracaminte, precum si pretul de cost al acestora.

In acest capitol se vor stabili modalitatile de realizare a operatiilor din cadrul sectiei de

croit ( fig.), de acestea depizand apoi stabilirea necesarului de dotari tehnice si a necesarului de

executanti.

Termolipirea reperelor si formarea pachetelor

mecanizat – prese de termolipit

Numerotarea reperelor manual - dispositive de numerotat

Decuparea reperelor dupa contur

automatizat - instalatii automate de croit

mecanizat - masini fixe de croit

Sectionarea spanului Mecanizat - masini mobile de croit cu cutit

disc/vertical

Spanuirea materialelor

mecanizat/automatizat - masa si masina de spanuit, derulatori de baloti

manual - masa de spanuit, derulatori de baloti

Incadrarea sabloanelor / sablonarea

automatizat - calculator, plotter

3.2.1. Preparatia pentru croit. Sablonarea.

In cadrul acestei faze se executa lucrari pregatitoare croirii, costand in pregatirea materialelor, in sortarea acestora pe baloti in functie de latimea tesaturii, precum si in operatia ulterioara de incadrare, conform combinatiilor si tabelelor de repartizare.

Sablonarea sau incadrarea este o operatie importanta in procesul de croire, deoarece de modul cum este realizata va depinde in continuare calitatea produselor si consumul specific de material. Pentru aceasta trebuie tinut cont de o serie de conditii tehnice de realizare a incadrarilor, si anume:

respectarea firului drept; trasarea semnelor de referinta si a crestaturilor marcate pe suprafata si conturul

sabloanelor; asezarea sabloanelor mici intre cele mari; incadrarea marimilor mici cu marimile mari, in cazul incadrarilor combinate; incadrarea tuturor sabloanelor din fiecare complet de sabloane si realizarea incadrarii

astfel incat piesele cu aceeasi denumire sa fie perechi – in cazul incadrarilor pe materialul desfacut ( pe simplu );

incadrarea sabloanelor perechi o singura data pe suprafata foii de sablon, si a sabloanelor neperechi cu mijlocul ( linia de simetrie ) in dreptul marginii indoite a materialului – in cazul incadrarilor pe materialul dublut ( pe dublu );

asezarea sabloanelor cu directia nominal in acelasi sens in cazul materialelor cu sens, a materialelor in carouri sau in dungi, a materialelor cu desene, a materialelor scamosate sau pulsate;

respectarea rezervei tehnologice in cazul materialelor in dungi, in carouri sau cu desene, in vederea reasezarii sabloanelor si redecuparii dupa contur;

folosirea latimii materialului in intregime; incadrarea in cosunul specific planificat.

Pentru realizarea incadrarilor executantul trebuie sa cunoasca urmatoarele date: modelul, marimile si taliile care urmeaza a fi incadrate, numarul de incadrari necesare pentru fiecare tip de material, consumul specific pentru fiecare tip de material, consumul

manual - masa de incadrat

specific normat pentru fiecare incadrare, latimea pe care trebuie sa se efectueze fiecare incadrare, caracteristicile materiei prime utilizate si metodele de spanuire.

3.2.1.1. Calculul necesarului de personal si de mobilier tehnologic

In vederea stabilirii necesarului de personal se va porni de la exprimarea capacitatii salii de croit in numar de spanuri necesare realizarii productiei pe 8h, tinandu-se cont totodata, ca fiecare span I se va atasa cate o incadrare.

Calculele aferente determinarii numarului de spanuri realizate intr-un schimb pentru fiecare produs/ model/ sortiment se vor centraliza conform tab.

Tabel

Denumireaprodus/sortiment Total

nbi(buc/8h)

npi(buc/8h)

nfi nf max ns

Repartitie numerica buc/8hRepartitie procentuala 100%Material de bazaIncadrarea IIncadrarea IIIncadrarea III

CaptusalaIncadrarea IIncadrarea IIIncadrarea III

Structura productiei, conditionata de cerintele clientilor prin repartitia uni/bidimensionala, genereaza particularitati in ceea ce priveste elementele de baza ale

Gama de marimi

geometriei spanului, si anume: lungime, latime, numar de foi suprapuse. Aceste elemente vor fi evidentiate in lucrarea de fata astfel:

nbi = numarul de bucati de produse din incadrarea “ i “ ( incadrarea I, II, III,.), ( buc/8h );

npi = numrul total de produse din marimile si/sau taliile care se croiesc cu incadrarea “ i”

nfi = numarul de span pentru spanul corespunzator incadrarii “ i “: nfi =

npinbi ( foi )

nf max = numarul de foi admise intr-un span. Se stabileste in functie de caracteristicile materiei prime ( grosime, comportare la suprapunerea straturilor ), tinandu-se cont totodata ca inaltimea maxima a unui span este de 12 cm. In tabelul sunt prezentate intervalele de valori limita pentru principalele grupe de materii prime;

ns = numarul de spanuri de acelasi tip, corespunzator incadrarii “ i “

ns =

n finf max ( spanuri )

Numarul total de spanuri ( Ns ) pentru un sortiment va fi: Ns = ∑i=1

m

nsi ( spanuri )

unde: i = tipul incadrarii ( I, II, III ).

Pe baza numarului total de spanuri se poate determina numarul mediu de foi dintr-un

span ( n f ) pentru un sortiment, cu relatia:

n f =

∑i=1

m

n f max

Ns ( foi )

Tabel

Grupa de materii prime Destinatianf max

Tesaturi subtirilenjerie, rochii, bluze, camasi

120 ÷ 135Tesaturi din bbc 80 ÷ 100

Tesaturi din bbc/tip bbc fuste, pantaloni 60 ÷ 80Tesaturi din matase naturala/artificiala diverse 60 ÷ 80Tesaturi/tricoturi flausate lenjerie 60 ÷ 80Tesaturi din in, canepa, bbc, fire groase diverse 50 ÷ 65

Tesaturi din lana/tip lanarochii, fuste, pantaloni 50 ÷ 70sacouri, pardesie 40 ÷ 60paltoane 30 ÷ 40

Catifea din bbc diverse 40 ÷ 50

Necesarul de timp ( Nt ) pentru realizarea incadrarilor corespunzatoare productiei/8h se stabileste in functie de:

consumul specific de materii prime; numarul de repere component ale unui produs; numarul de produse incadrate pe aceeasi suprafata.

Nt = k x tinc x nb ( min )

unde: k = coeficient al opririlor calculat cu relatia:

k =

TT−( t pi+tdl+ton)

T = durata unui schimb, (480 min);

tpi = timp de pregatire – incheiere, (20 min)

tdl = timp de deservire tehnico organizatorica a locului de munca, (60 min);

ton = timp pentru odihna si necesitati fiziologice, (15 min);

tinc = timp pentru incadrarea unui produs fara a tine cont de opriri. Se adopta in functie de valoarea consumului specific mediu si de modul de realizare a incadrarii, din tabelul

Productia practica ( Pp ) stabilita la operatia de incadrare se calculeaza cu relatia:

Pp =

TNt ( inc./8h )

Necesarul de personal ( m ) pentru operatia de sablonat este dat de relatia:

m =

N sPp ( muncitori )

Numarul total de muncitori in cazul incadrarii mai multor produse/sortimente, se va obtine prin cumulare.

Necesarul de mobilier tehnologic ( n ) se calculeaza cu relatia:

n = m ( mese de incadrat )

Csm ( m2 )

0,01

÷0,5

0

0,51

÷1,0

0

1,01

÷1,5

0

1,51

÷2,0

0

2,01

÷2,5

0

2,51

÷3,0

0

3,01

÷3,5

0

3,51

÷4,0

0

4,01

÷4,5

0

tinc(min)

material simplu 10,0 14,7 19,4 23,9 28,0 31,9 35,6 39,1 42,6

material dublu 10,1 14,0 17,8 21,4 25,0 28,6 31,9 35,1 38,2

3.2.2. Șpanuirea si sectionarea spanului

Spanuirea sau stratificarea materialelor este operatia prin care tesaturile/tricoturile se aseaza in straturi suprapuse de lungime corespunzatoare incadrarii, si impreuna cu taierea, respective sectionarea spanului si decuparea dupa contur a reperelor, reprezinta fazele principale din cadrul sectiei de croit.

Pentru asigurarea unei calități superioare a producției, precum și pentru o productivitate înaltă a muncii, trebuie să se respecte unele condiții tehnice de stratificare, și anume:

stabilirea cu exactitate a lungimii șpanului, corespunzatoare foii de încadrare; stabilirea unei înălțimi optime a șpanului, dependent de caracteristicile mașinii de tăiat,

de compoziția fibroasa a materialelor, precum și de finisajul acestora; realizarea unui perete drept la unul din capetele șpanului, față de care se așează ulterior

foaia de încadrare; așezarea materialelor scămoșate sau plușate astfel încât fibrele lungi să fie orientate în

aceeași direcție;