PM examen.doc

7/29/2019 PM examen.doc

1/71

1

1. Securitatea si sanatatea in munca.Art 43 al const RM,Art 2 al legii 186 SSM si 227 al coduluimuncii prevede masuri si mijloace in domeniul SSM pentruangajatii intreprinderii economiei nationale.

SSm reprezinta un sist.de masuri si mijloace sociale economiceorganizatorice,tehnice igienice si de profilaxie asigura securityangajatului pastrarea sanatatii si mentinerea capacity de munncape parcursul zilei de munca.De dreptul SSM beneficiaza:a)cetatenii RM .b)cet straini c)pers fara cetatenie ce se gasesc inrelatie de munca cu intreprinderile econom nationale. Ca bazanormative serveste :

1.Const RM adoptata la29.07.1994 Art 43-Dreptul la munca sila protectia ei.Acest art prevede security si sanatateaangajatilor,durata saptaminii de munca cel mult 40 ore,protectiaspeciala a famiilor,adolescentilor,si pers cu capacitate de muncaredusa.Art 43-Interzicerea muncii fortate.Acest art prevede interzicerea

muncii fortate la intreor nationale si domeniile unde nu sesocoaate ca munca fortata diferite actiuni a colaboratorilora)Ministerul Apararii b)MAI-DPS SSE c)participarea inproducre a detinutilor din penitenciarele RM,daca sunt asigurateconditii optime de munca.Art 47.-dreptul la protectia sociala si indemnizatii pentru pers cucapacitate de munca redusa.

2.Legea RM 126 SSM ce include 6 capitole si 24 art in domorganizarii si desfasurarii activitatii in dom SSM la oriceintreprindere a econ .nation. indifferent de forma de proprietatesi forma de organizare a activitatii.


2/71

2

2. Securitatea SM continutulRM in persoana org de stat cu participare sindicatelor si altor orglegislative si normative elaboreaza,promoveaza si periodicaverifica politica de stat in SSM

Ia include :1.Unitatea actiunilor a tuturor minist si department org siintreprinderilor ,antreprenorilor de munca,prevenirea si micsorarea accidentelor de munca si inbolnavirilor.2.Prioritatea vietii si sanatatii angajatilor fata de scopul activitatiimuncii.3.Asigurarea respectarii

cerintelor,standartelor,normelor,regulilor,supravegherea strictade catre org de stat.4.Coordonarea actiunilor cu alte domenii a politicii de stat in altedirectii a economiei nationale PMA.5.Evidenta si cercetarea fiecarii accident de munca sau ainbolnavirilor.

6.Participarea statului la finansarea in SSM.7.Respectarea cerintelor,actelor normative in dom PMfemeilor,adolescentilor s.a dreptul la protectia sociala.


3/71

3

3. Categoriile SSM.1.Procesul de munca-Orice activitate umana ce arre ca scoprealizarea bunurilor material si spirituale.2.Executat-factorul uman implicat nemijlocit in procesul de

munca sau indeplinirea sarcinii de munca.3.Mediul de munca ansamblul conditiilor fizice,chimice in careangajatul isi indeplineste obligatiunile.4.Risc-Podibilitatea producerii unuii element nedorit in timpulprocesului de munca.5.Factori de risc-factorii proprii a elementelor component a sistexecutant sarcina de munca-mijloace de producer-med de

munca care conducind la diferite dificultati ,provoaca accidentede munca,inboln.6.Factori periculos-factor de risc care actionind asupraangajatului in anumite conditii provoaca traumarea org saudeces.7.Factor daunator-fact de risc care actioneaza aupra angajatului

in anumite conditii provoaca inbolnaviri sau boli profesionale.8.Concentratia maxima admisa(CMA)-este concert a subs toxicecare nu poate fi depistate pe parcursul zile de munca si care nuactioneaza asupra org uman si chiar a urmasilor lor.9.Zona de munca-spatiul incaperii de producer cu inaltimea de2m la nivelul podelei sau la nivel amenajarii locului de munca.10.Accident de munca-vatamarea a org uman la actiunea unor

factori de rissc in timpul indeplinirii obligatiunilor sau sarcinii demunca si care a provocat incapacitatea de munca de cel putin deo zi.


4/71

4

4. Sist de standartizare in dom SSMIn corespundere cu planul de coordonare al RM in om in SSM seelaboreaza standarte norme ,reguli si instructiuni in domSSM.Dupa sfera de actiune ele se clasifica :

1.Stand.generale-unitate pentru toate ramuri economieinationale.2.Stand.international pe ramura-pentru 2 sau mai multe ramuri alEN.Acest standart se elaboreaza de catre govern se cordon cufederatia sindicala al RM.Min ocrotirii sanatatiii si se adopta deGRM.3.Stand de ramura-Se elabor de catre ministr de ramura se adopta

de minist ce coordoneaza ministerul ocrotirii sanatatii ,organ desupraveghere de stat si comitetul central de sindicate.4.Stand.de intreprindere-se elaboreaza un plan adoptat deintreprindere in baza stand de ramura si a conditiilor reale demunca si se adopta de conducat intrreprind cu coordonnareasyndicatelor de intreprindere si a inspectorilor local de

security.1972 elaborat pus in aplicare sis de standart al SSM.Aceasta sist sub nr 12 include 10 subsistemeSubst 0.-Indrumari metodice si organizarea alcatuirii sist.Subst1-Clasificarea tipurilor,normelor,fact,periculosi sidaunatori.Subst 2-Cerinte a security catre install,mecanizm,scule.Subst3-Cerinte a securit catre procese tehnologice

Subst4-Clasificarea ,tipuri,cerinte catre mijloace de protectiveindividuale collective ,echipament de munca.Subst5-Cerinte securit asupra tipurilor de material izolant.GOST-12.1.005-88 SSSM Aerul locului de munca.


5/71

5

5. Actele legislative principale n domeniul securitii isntii n munc (SSM)

1. Constituia R.M.2. Legea securitiii sntii n munc

3. Codul muncii al R.M.4. Sistemul standartelor de protecie a muncii (SSPM)

1.Constituia R.M.Articolul 43 Dreptul la munc i protecia munciiArticolul 44 Interzicerea muncii forate sub o presiune. Nu seconsider munc forat pentru: Angajaii ministerelor de for,pentru cei care ispesc pedeapsa, i acei care particip lanlturarea consecinelor calamitilor naturale.Articolul 47 Dreptul la asisten i protecie social 2.Legea securitii i sntii n muncLegea SSM a fost aprobat de ctre parlament la 10 iulie 2008,publicat n Monitorul Oficial nr. 143-144, la 5 august 2008 ipus n aplicare la 1 ianuarie 2009. Legea conine 24 articole,

repartizate n urmtoarele capitole:I. Noiuni generale 3 articoleII. Politica R.M. n domeniul SSM 5 articoleIII. Obligaiile angajatorilor 10 articoleIV. Obligaiilei drepturile angajailor 2 articoleV. Dispoziii diverse 3 articole

VI. Dispoziii tranzitoriii finale 1 articolPolitica de stat privind SSM o face Ministerul Economiei i aComerului, n cadrul cruia activeaz inspecia muncii.

3.Codul muncii al R.M.


6/71

6

Codul muncii prezint un act legislativ, care prevede relaiilentre angajatori angajai, n diferite situaii de activitate. TitlulIX din cod se refer la protecia muncii (articolele 222-246). Deasemenea n codul muncii sunt prevzute nlesniri pentru femei

i tineretul sub 18 ani, angajai n procesul de producie. 4.Sistemul standartelor de protecie a muncii(SSPM)Prezint un complex de standarde reciproc legate, respectareacerinelor crora asigur SSM. n domeniul proteciei munciisunt urmtoarele standarde: ISO, GOST, OST, STP. Ctre SSPMintrodul n economia naional la 1 ianuarie 1975 se referstandardele de stat de grupa a 12-a. Aceste standarde sedivizeaz n urmtoarele subsisteme:

1) 0 apreciaz cerinele securitii ctre definiii, denumiri.GOST 12.0.001-82

2) 1 cerinele de securitate ctre factorii de producie, ctremsurareai normarea lor. GOST 12.1.005-88

3) 2 cerinele proteciei muncii ctre utilaj, instalaii, ctreprile componente, ctre materialele de confecionare.GOST 12.2.003-74

4) 3 cerinele securitii ctre procesele tehnologice. GOST12.3.002-75

5) 4 cerinele securitii ctre mijloacele de protecie a

angajailor. GOST 12.4.001-896) 5 cerinele securitii la exploatarea cldirilori

instalaiilor. 12.5.007-96Subsitemele 6-9 sunt de rezerv. Numrul de ordine astandardului n subsistemul dat (3 cifre nainte de linie). Ultimele2 cifre ale anului aprobrii standardului (2 cifre dup linie).6. Obligatiunile GRM,minister departamentelor in domSSM.Coordonarea SSM.


7/71

7

In corespundere cu legea Nr186 al Rm conducerea de stat alSSM o exercita GRM.Principalele obligatiuni sunt:*Elaboreaza si promoveaza politica de stat unica in dom SSMpentru totate ramurile EN.

*Determina functiile ministreului,departamente,org de statadministratorii locale in dom SSM*coordonarea activitatii de asigurare a unei munci sanatoase siindefensive in ramuri EN si exercita control asupra acesteiactivitati.*elaboreaza cuconcursul sindicatelor si altor organerepresentative al oamenilor muncii,programele de inbunatatire a

conditiilor de munca si prevenirea accidentelor de munca si abolilor profisionale.*stabileste inlesniri fixate pentru intreprinderi ce producmijloace de protectie individuale si colctive.*organizeaza si coordoneaza cercetari stiintifice in domen SSM.*organizeaza si efectueaza controlul instruirii factorilor de

decizie si a specialistilor in dom SSM.


8/71

8

7. Serviciul SSM .Componenta.Functii si Drepturi.Fiecare agent economic isi stabileste structura SSM in functie deurmatorii criterii:1.Dimensiunile intreprinderii-efectivul.

2.Gradul de pericol si nocivitatea a producerii3.Activitatea teritoriala a intreprinderiiElementele si componentele ale unei structure sunt:*de conducere-angajatorul*de executie-conducatorul locului de munca*de specialitate-serviciul de protectie si prevenire,serviciulmedical

Intreprinderili cu un efectiv de angajati de 50 desemneaza ounitate de inginer in dom SSM.Intrepr cu un efectiv mai mic de50 functiile le indeplineste angajatorul.Intrepr cu un efectiv de angajati de la 51-300 organizareaserviciul de protectie si prevenire este in componenta de 2-3persoane,ia la prezenta subs toxice la prima categorie in

serviciul intern de securitate se introduce o unitate de medic.Intrepr cu 300-1000 angajati organizeaza serviciul intern deprotectie 3-4 persoane si serviciul medical in componenta a 2-3pers cu un laborator toxicologic.Obligatiunile principale a serviciului sunt:1.Sa propuna masuri in planul annual de inbunatatire a cond.demunca si prevenire a acidentelorsi bolilor profisionale.

2.Coordoneaza si supravegheaza elaborarea instructiunilor deSSM pentru lucrari,profesii,sau servicii.3.Exercita controlul starii de securitate SSM in subdiviziunileintreprinderii si are dreptul sa ceara responsabilitatea pentruincalcari in SSM.4.Participa in comisii de avizare receptia noilor

tehnologii,echipamente de munca5.Petrece instruirea inproductiv generala a noilor angajati.


9/71

9

6.Duce evident fiecarui accident de munca si participa in consiliide cercetare7.Elaboreaza impreuna cu subdiviziunea intreprinderii actenormative in SSM.


10/71

10

8.Politica de stat al RM in domen SSM(sec si sanat in munca)RM in persoana org de stat cu participare sindicatelor si altor orglegislative si normative elaboreaza,promoveaza si periodicaverifica politica de stat in SSM

Ia include :1.Unitatea actiunilor a tuturor minist si department org siintreprinderilor ,antreprenorilor de munca,prevenirea si micsorarea accidentelor de munca si inbolnavirilor.2.Prioritatea vietii si sanatatii angajatilor fata de scopul activitatiimuncii.3.Asigurarea respectarii

cerintelor,standartelor,normelor,regulilor,supravegherea strictade catre org de stat.4.Coordonarea actiunilor cu alte domenii a politicii de stat in altedirectii a economiei nationale PMA.5.Evidenta si cercetarea fiecarii accident de munca sau ainbolnavirilor.

6.Participarea statului la finansarea in SSM.7.Respectarea cerintelor,actelor normative in dom PMfemeilor,adolescentilor s.a dreptul la protectia sociala.


11/71

11

9. Instruirea in domeniul SSM.Tipuri.StructuraSe petrece cu noii angajati,studentii ce fac practica si angajatiialtor intreprinderi ce fac lucrari la intreprinderea data.Instruireaintroductive generala se petrece in cabinetul SSM.Scopul

instruirii este:1.Familiarizarea cu actele normative nationale in dom produceriila intreprinderii data2.Masurile de asigurare a primului ajutor in caz de accident.3.Masurile,mijloacele de lichidare a incendiilor pe teritoriulintreprinderii.

Instruirea introductive generala se finalizeaza cu verificarea

cunostrintelor si semnatura angajatului.Celor de la alteintreprinderi se fac 2 exemplare un se pastreaza laintrepr.Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorlocului de munca se petrece la interval nu mai mult de 6luni.Intervalele se adopta de conducatorul intrepr.in functiune depericolul intreprinderii.Instruirea are ca scop reamintirea

cerintelor a instructiunii SSM.Instruirea periodica se semneaza infisa personala aangajatului.Instruirea periodica se petrece in afara de termen in

urmatoarele cazuri:1.La lipsa angajatului la locul de munca mai mult de 30 zile2.La scimbari in procesul tehnologic3.La modificarea instructiunii in SSM

4.La punerea in aplicare a noiilor acte normative.5.La luarea activitatii dupa un accident de munca.6.La indeplinirea unor lucrari ocazitionale.Se finalizeaza cu control.Rezultatele se fixeaza in procesulverbal a serviciului extern de verificare a cunostintelor sielibereaza un certificat ce sun valabile in timp de 24 luni.


12/71

12

10.Organele de supraveghere si control de stat in domSSM(functii,drepturi).Legea RM nr186 SSM codul muncii RM articolul 371 prevedeorganizarea de catre guvernul RM a organelor special de

supravedere de stat a cerintelor standartelor normelor regulilorla intreprinderele economii nationale. Organul central desupravedere de stat in corespundere cu articolul 371 al coduluimuncii 373 este inspectia muncii RM. Organelle desupravedere de stat sint independente in activitatea sa deconducerea ministerilor departamentilor intreprinderelor. Ele seformeaza de guvern wi activeaza in baza actelor

normativeadoptate de guvern. Supravederea in domeniul SSM inministerul apararii ministerul afacelor interne serviciul situatiilorexceptionale departamentul de coruptie o exercita organelleinter departamentale. Supravederea suprema a respectarii strictea cerintelor legislatiei wi actelor normative a RM o exercitaprocurorul general a RM prin organelle procuraturii. In

corespundere cu articolul nr 379 383 supravederea respectariicerintelor SSM o exercita wi inspectia tehnica a ssindicatelorRM. Organelle de supravedere de stat sint:

1.Inspaectia muncii RM- organ cetral cu drept de autorizare afunctionarii intreprinderilor economiei nationale

2.Inspectoratul tehnic- supraveghiaza stare tehnica ainstalatiilor agregatelor, respectarea cerintelor standartelor

normelor la proiectarea sii exploatarea lor.3.Inspectoratul energetic- supravigiaza starea tehnica a

instalatiilor electrice termice si util-rea energiei electrice termice4.Inspectoratul sanitar epidemiologic- supravighiaza starea

sanitara a incaperelor proceselor tehnologice, util-rea in ele asubstantelor toxice si a substantilor ce se degaja in rez-tul lor,

respectarea cerintelor standartelor


13/71

13

5.Inspectoratul de supraveghere a folosirii gazului ca materieprima si ca combustibil starea tehnica a instalatiilor, atestarealor.

6.Inspectoratul de supravedere in domeniul radioactive si

nuclear, articolul 385 al codului muncii prevede obligatiunele sidrepturile inspectoratului.7.Inspectoratul politiei rutiere supraveghiaza starea tehnica a

mijloacelor de transport respectarea regurilor de circulatie stareadrumurilor.

Functii:1.Supraveghiaza anul semistral trimestral si lunar starea SSM

la intreprinderele din teritoriul anumit.2.Coordoneaza actele normative in domeniul SSM elaboratede ministere departamente intreprinderi.3.Participa in comisiile de avizare a noilor intreprinderiprocese tehnologice instalatii mecanisme si participa lasemnarea docmentului de autorizare.

4.Participa in comisiile de cercetarea accedentelor gravecollective si cu cazuri mortale.inspectoratul de incendiu si explozii

5.Participa in comisie de certificarea si aytorizare a proceselortehnologice noilor intreprinderi reconstruite si reutilaretehnica6.Organelle de supravedere de stat coordoneaza si examineaza

standartele normele si reprezinta propuneri p-u modificare.7.Colaboratorii organelor de supravedere de stat prezintaprescriptii obligatoarea p-u indeplinire conducatorilorintreprinderii in termin de 15 de zile iar neindeplenirea lorelavoreaza procesul verbal wi decizie de contraventieadministrative in marimele pina la 10 salarii convenctionale

sau la pericolul vetii wi sanatatii a angajatilor au dreptul sa


14/71

14

suspende activitatea sectorul sectiei intreprinderii partial sautotal cu sijilarea acestor instalatii.Organelle de supravedere de stat are drepturi sa ceara

restetuirea de functii a persoanei vinovate p-u acc grave

collective mortale wi prezentarea procesului verbal procuraturii.DREPTURILE:

-Sa frecventeze liber orice incapere in orice moment-Sa prezinte prescriptii p-u incaperi- Sa scapeze partial total activitatea

Intreprindere e obligate:

-sa prezinte orice informative la cererea inspectorului- cazare transport de serviciu mijloace de comunicare- mijloace de protectie individuala


15/71

15

11. Comitetul securitatii laintreprindere(compon,functii).Comitetul de ssm la intreprinderi se formeaza incorespundre legea 186 ssm wi are ca scop sa asigyre

colaborarea dintre angajator conducator de intreprindere wiangajati.Component comitetului este in functie de numarulefectiv de angajati la intreprindere. Prewedintele comitetuluise allege la adunarea generala a comitetului secretarul ereprezentantul serviciului intern de securitate.Membriicomitetului se aleg pe un termen de doi ani proportional dinpartea colectivului si a angajatori. Intreprindere cu angajati

de la 5-50 comitetul include 2 persoane. De la 51-100 cite 2persoane.de la 101-500 cite 3 reprezentanti de la 501-1000cite 4 reprezentanti de la 1001 -200 cite 5 de la 2001 -300cite6 de la 3001-400 7 mai mult de 4000 cite 8reprezentanti. Comitetul de securitate intocmewte procesulverbal de alegerea prewedintei wi insemnare odata in 3 luni.

Hotaririle sint valabile la prezenta membrirol 50+1 wivotare 2/3 din prezenta membrilor. Angajatorulconducatorul intreprinderii e obligat sa prezinte timp specialp-u indeplinirea functiilor ca membru a comitetului dupaurmatoarele conditii:

1. Intreprinderi cu angajati 100-2 ori pe luna2. 100-300 5ore pe luna

3. 301-500 10re pe luna4. 500-1500 15 ore pe luna5. Mai mult de 1500 de la 20.

Functiile principale a comitetului sint1. Examineaza wi propne masuri in planul annual de

securitate

2. Examineaza actele normative elaborate de diviziuneleintreprinderii


16/71

16

3. Examineaa cauzile accedentele de munca wi a OLELORPROFESIONALE

4. EXAMINEAZA wi da parerele p-u procurareamijloacelor de protective wi a echipamentului de munca

5. Examneaza propunerele angajatilor in domeniuimbunatatirii conditiilor de munca wi a preveniriiaccedentelor de munca wi bolelor prof

6. Examineaza raportul annual a conducatoruluiintreprinderii in domeniul imbunatatirii cond de munca siprevenirei accedentilor de munca wi a bolelor prof.


17/71

17

12. Instructiunile SSM (tipurile,structura)

Instruc de SSM sunt documente normative si se divizeaza inurmatoarele tipuri:

*Instructiuni-carduri*instructiuni pentru executanti profesiei inaparte,lucrari,servicii.Se elaboreaza la comanda ministerelor,departamentelor decatre institutii de proiectare,cercetari stiitifice.Sunt actenormative adoptate de ministerul de ramura si servesc ca actnormativ pentru intrepr ramurii date.

Dupa elaborarea primii redactii,cadrul semnata deelaboratori se prezinta in ministerul de ramura pentruprezentarea spre examinare din institutiile di lista intocmitaiainte de elaborare.La baza elaborarii instuructiuni-cadru seafla:*Actele normative legislative in domen

*Examinarea procesului tehnol,determinarea factorilor derisc daunatori si periculosi*Examinarea cosespunderii cerintelor a echipamentului delucru si mijoace de protectie individuale si collective*Determinarea cauzelor acid de munca si a bolilorprofesionale in procesele date tehnologice.*Analiza corespunderii cerintelor de munca a conditiilor

meteorologiceInstructiunile dupa examinare se perfecteaza si se elaboreazareductia final ce se prezinta ministerului.Pentru adoptareinstruct se adopta de catre ministr ramurii,se inregistreaza inregistru instructiunilor.

Instructiunile p-u executanti se elaboreaza de catre diviziunule

intreprinderii sub conducerea serviciului intern de protectie wiprevenire. Instructiunele de securitatea sanatatea munca se


18/71

18

elabireaza in functie de statele intreprinderii- profesiile lucrarile.La baza elaborarii se afla:

1. Instr. -cadru de sanatate2. Actele normative in domeniu a intreprinderii

3. Conditiile reale de munca4. Analiza cauzzilor accedentilor de munca la locul dat demunc .

5. Corespunderea echipamentului de munca wi a mijloacelorde protective cerintelor procesului tehnologic la locul dat demunca profesia data lucrarilor date.

6. Corespunderea trasaturilor anatomo-fiziologice a angajatului

conditiilor reale de munca.Instructiunea se coordoneaza cu serviciul intern d protective wiprevenire a intreprinderii comitetul de securitate a intreprinderiicomitetul syndical a intreprinderii inspectoratul territorial desecuritaea sanatatea munca. Instructiunea se adopta de catreconducatorul intreprindirii se inregistreaza wi ii se numewte

numar. Instructiunile de ssm se elaboreaza pe un termen de 5 ani.P-u lucrarile noi sau profesiile prima data 3 ani apoi 5 ani.Verificarea inainte de termin are loc

1. La modificarea instructiunii cadru de ssm2. La punerea in aplicare a noilor acte normative3. La schimbari in procesul tehnologic4. La cererea organilor de supravedera de stat a inspectiei

muncii RM a sindicatelro de ramure.Instructiunile de ssm include urmatoarele capitore wi cerintilaconic.

1. Cerinti generale de securitate2. Cerinti de securitate la inceput de lucru3. in timpul lucrului

4. . In caz de avarie explozii5. la sfirsit de lucru


19/71

19

14. Responsabilitatea pentru Incalcarile Legislatiei.SSM.In corespundere cu articolul 22 a legii 186 SSM wi 186 a coduluimuncii persoanele oficiale vinovate de incalcari a legislatiei wiactelor normative a RM poarta responsabilitati:

- Responsabilitatea disciplinara- Responsabilitatea administrativa-R.. materiala- R penala

Angajatii in caz de incalcari poarta responsabilitati:- Responsabilitatea disciplinara- R materiala- R penala

Responsabilitatea disciplinara e in competentie conducatoruluiintreprinderii in caz de incalcari a cerintelor standertelornormelor regulilor si poate fi observatie, mustrare , mustrareaspra reducerea premiilor, concediere.Responsabilitatea administrative -e incompetentia a organelor de

supravedere de stat inspectiei tehnice a sindicatelor in caz deincalcari a cerintelor standartelor normelor regurilor si poate fi inmarime pina la un salariu de functie.Responsabilitatea materiala- e de competentie intreprinderii sipoate fi totala sau partiala in ca de prejudicial materialintreprinderii.Responsabilitatea penala e de competentie organelor judiciarewi poate fi :- Incalcarile ce nau adus la accidente din cazuri intimplatoare

persoana vinovata poarta responsabilitatea cu prevatiunelede libertate pina un an sau munca corectianla pe acelawitermin.

- In caz de acc de munca cu traumari persoana vinovata

poarta responsabilitatea finala cu privatiune de libertate pinala doi anis au munca corectionala pe un termin de un an


20/71

20

- In caz de acc de munca cu caz mortal colectiv sau gravpersoana oficiala vinovata angajatul poarta responsabilitateafinala cu privatiune de libertate de la 7 -12 ani.

15. Clasificarea cauzelor accidentelor de munca si bolilor

profesionaleCauzelele traumatizmului in producer se impart in grupe:1.Cauze organizatorice2.Cauz tehnice3.Cauz sanitare igienice4.Cauz psihofiziologice sau umane

Organizatorice se impart in:1.Incalcarea proceselor organizatorice:*lipsa doc tehnice*incalcarea de catre executanti a cerintelor stand,normelor2.incalcarea regulilor de circulatie a transportului tehnologic3.Organizarea nesatisfacatoare a lucrarilor4.Neutilizarea mijloacelor de protectie5.indeplinirea lucrarilor cu exevutanti nu dupa profesia data.6.Instruirea execuntatilor necalitativ si nu la timp.Tehnice se impart:1.Neajunsuri in constructiaa instalat ,mecanizm,sculelor.2.Defectarea install mecaniz,in timpul procesului tehnolog.3.Starea tehnica negative-facatoare a cladirilor si elementele

lor4.Ne asigurarea mijloacelor de protectie individual.5.Lipsuri in procese tehnolog.6.Nerespectarea de catre execut acerintelor,stand,norm,regulilor.7.Lipsa install in procesil tehnol de ridicare,incarcare.Sanitaro igienice:1.Gradul de iluminare la locul de munca2.Concentr de subst toxice in zona de munca majorat.


21/71

21

3.Prezenta zgomotului si vibratiei la locul de munca.4.Cond meteorologice nefavorabile.5.Prezenta la loc de munca a iradierilor termice,electrostatic,magnetice si radioactive.

Psihofiziologice sau umane:1.Necorespunderea trasaturilor anatomo,fizio si psihologiceconditiilor de munca2.Risc de prisos neargumentat dupa criteriile procesuluitehnolog.3.Climatul psihologic in colectiv nesatisfacut.4.Incalcarea regimului de munca ,nerespectarea

cerintelor,stand,regulilor,normelor.5.Scaderea controlului de sine statator la lucrari de montare.6.Intrebuintarea alcoolului in timpul de lucru.

16. Definirea , clasificarea accidentelor de munca.Comunicarea despre ele , instantele comunicarii.

Accidentele de munca de loc , de timp si cauza ce a devenit:1. Accidente de munca in timul muncii:a) Accidental in timpul indeplinirii lucrarii obligatiunilor sau a

sarcinii de munca.b) Accidente in timpul deplasarii pe teritoriul intreprinderii

pina la locul de munca si invers , pina la inceperea lucrarilorsi dupa.

c) Accidente in timpul deplasarii de la domiciliu laintreprindere sip e transportul intreprinderii.

d) Accideente in timpul compentitiilor sportive culturalorganizationale organizate sde intreprindere pe teritoriul ei.

e) Accidente in timpul deplasarii cu transprtul public pentruindeplinirea sarcinii de munca.

f) Accidente suferite in rezultatul lichidarii pericolului,avariilor, incendiilor la primirea deciziilor de sine stattator


22/71

22

g) Accidente in timpul lichidarii urmarilor avariei , exploziilor.2. Accidente in afara muncii:a) Accident la locul de munca in timpul indeplinirii lucarilor

de folos propriu, de sine statator fara cunostinte

conducatoruluib) Accidente in timpul furtului .c) Accidente in timpul lucrarilor neconfirmate de

intreprindere.Accidente de munca in functie de gravitatea se clasifica in:

1. Accident cu capacitate temporara de munca cel putin de o zi2. Accidente grave, accidente ce au provocat traumarea grava

cu grad de invaliditate sau a pierderea organelor sau asimtului.

3. Accidente cu cauza mortale in timpul accidentului sau dupaun timp oarecare.

Aciidente de munca in functie de numarul de accidentati seclasifica in:

1. Accidente individuale in care a suferit un angajat2. Accidente collective, in rezultatul caruia au suferit maimulti ingajati in acelas timp si cauza

Accidentele de munca se transmit imediat conducatoruluinemijlocit a lucrarii sau a intreprinderii. Ei sunt obligati saacorde primul ajutor accidentatului sis a evacueze angajatii de lalocul accidentului, sa transporte accidentatii dupa necesitatea

institutii medicale. Conducatorul intreprinderii este obligat sacomunice despre accident in urmatoarele instante :

1. Inspectia muncii RM2. Case nationale de asigurari sociale3. Indicatelor de ramuri4. Organelor de supraveghere de stat

5. Forului titular6. Procuraturii si politiei


23/71

23

7. Inspectia teritorialaComunicarea include:

1. Denumirea intreprinderii , adresa2. Datele de indentitate a acciedentatului

3. Locul accidentului, cauza4. Gravitatea5. Numele , prenumele celui care a comunicat.

17. Cercetarea accidentelor de munca cu incapacitateatemporal de munca. Comisia . dosar accidentului de munca.Accidentele cu capacitate de munca temporal se cerceteaza de

unitatea economica. Conducatorul intreprinderii in termin de 24de ore din momentul comunicarii despre accident printro deciziein scris desemneaza comisia de cercetare in component de celputinde 3 persoane.

1. Reprezentantii serviciului intern de protectie si prevenire2. Reprezentatul comitetului syndical al intreprinderii

3. Reprezentii comitetului de SSMComisia din momentul in scirs cerceteaza caz realul acumulindurmatoarele documente:

1. Declaratia accidentatilor2. Declaratia martorilor3. Declaratia persoanei responsabile pentru asigurarea unei

munci sanatoase.

4. Avizul fiecarui membru a comisiei despre imprejurarileaccidentului

5. Actele normative in domeniul accidentului6. Cocluzia medicala despre gravitatea traumarii si factorii de

riscComisia ia in termin de 5 zile elaboreaza procesul verbal a

accidentului de munca, il semneaza de membrul comisie si


24/71

24

persoana ce a asistat la cercetare (reprezentant procuraturii,politiei)Organele de supraveghere reprezinta conducatorului pentru aadopta. Dupa adoptarea procesului verbal comisia elaboreaza

dosarul accidentului de munca sil prezinta in arhiva intreprinderiipentru pastrarea in termin de 50 de ani.

18. Cercetarea accidentelor de munca grave si cu cazurimortale.Se cerceteaza de comisie inspectii muncii a RM printro deciziein scris de colaboratoare inspectiei muncii. Comisia in termin de

30 de zile cerceteaza cazul , elaboreaza procesul verbal aaccidentului pe blancheta inspectoratului territorial, o formeazadosarul accidentului sil prezinta inspectiei muncii pentruadoptare. Procesul verbal din dosar se elaboreaza pentru fiecareaccident in parte in afara de documentele mai sus numite indosar se include expertiza medico-legala, procesele verbale a

incercarii instantelor si a cercetarilor stiintifice. Conducatorulintreprinderii este obligat sa prezinte in arhiva intreprinderiidosarele accidentelor cercetate de inspectia muncii.Conducatorul este obligat de termin de 3 zile sa prezinte copiaprocesului verbal persoanelor cointeresate. Toate accidentele demunca , procesele verbale se inregistreaza in registrulaccidentelor de munca ce se pastreaza in serviciul intern de

protectie.

19. Metodele de analiza a traumatismului si imbolnaviriprofesionale.Analiza traumatismului in intermediul economiei nationale areca scop gruparea accidentelor de munca dupa anumite criteria,

determinarea cauzelor globale si elaborarea masurilor de


25/71

25

prevenire a accidentelor de munca. Pentru analizatraumatismului si bolilor profesionale sunt urmatoarele metode:

1. Metoda statica- are ca scop cercetarea si determinareanivelului , de structura si dinamica accidentelor de munca.

Ea utilizeaza urmatorii indici ce determina :a) Localizarea teritoriala , administrative si in timpulaccidentelor de munca

b) Intentitatea accidentatului, visrta , profesiaIndicia metodei statice sunt:

a) Absolute- ne determina numarul accidentatilor pe operioada de timp ei sunt:

1) Numarul total de accidente si perioada de timp2) Numarul total accidente mortale3) Nr. Accidentelor grave4) Nr. Total de accidente de capacitatea de munca temporal5) Nr. Total de zile din capacitatea de munca6) Suma totala dala,de pierderi material si financiare- plat ape

bonul de boala, compensatii sociale si demnizatiilor unice.b) Indicia relative a traumatismului:1) Indicia de frecventa- numarul de accidentati la o mie de

angajati:2) Indicia de gravitate- numarul de zile de incapacitatea de

munca pe o anumita perioada de timp la 1000 de angajati.


26/71

26

Determinarea celor mai raspindite boli la intreprindere:

2. Metoda topografica ea ne permite de a determina cel maipericulos loc de munca la intreprindere data. Pe schemasectorului intreprinderii cu anumite semmne se inregistreazaaccidentele de munca. In rezultatul analizei se determina celmai periculos loc de munca.

3. Metoda monografica- aceasta metoda in baza datelor demetoda topografica ne permite analiza detaliata la locul dat.

In procesul analytic se examineaza:1) Parametrii mediului de munca2) Factorii de risc a procesului tehnic3) Corespundere proceselor tehnice, cerintelor4) Pentru determinarea bolilor profesionale se admite:a) Incercarea instalatiilor, determinarea starii tehniceb) Cercetarea stiintifica pentru determinarea factorilor de risc.5) Analiza corespunderii trasaturilor anatomo fiziologice si

psihologice a angajatilor6) Corespunderea echipamentului de munca7) Prezenta certificatelor de securitate a locului de munca

autorizarea functionarii4. Metoda economica- ea ne permite a determina pierderi

financiare si material a rezultatului accidentului si bolilorprofesionale, sumele indemnizatiilor la pierderilecapacitatilor de munca sau deces. Determinarea eficacitatiimasurilor pentru prevenirea accidentelor de munca.

20. Indemnizatii unica pentru incapacitatea de munca saudeces.


27/71

27

In corespundere cu art. 18 al RM SSM intreprinderile achita oindemnizatie unica in caz de pierdere a incapacitatii de muncasau decesului angajatului din cauza accidentului:

a) Reducerea capacitatii de munca. Suma indemnizatiei unice

pentru pierderi incapacitaii de munca se determina prinprodusul salariului mediu pe RM la procent de pierdere acapacitaii de munca si procentul de vina a angajatului darnumai putin de un salariu annual al angajatului. Ladecedarea angajattului din cazul accidentului de muncasuma se determina prin produsul salariului annual aangajatului la numarul de an ice nu ia trait pina la virsta de

62 de ani (57) dar numai putin de 10 salarii a angajatului.Dreptul la aceasta indemnizatie o au:

1. Sotia , sotul2. Copii angajatului3. ParintiiIndemnizatiile se achita din sursele financiare a intreprinderii

iar la lipsa lor din finantele republicii cu achitarea intreprinderiidupa vinzarea intreprinderii, utilajului, cladirii.

21. Certificarea locurilor de munca din punct de vedere aSSM.In corespundere cu art 229 al codului muncii al RMintreprinderile sunt obligate sa analizeze locurile de munca in

corespunderea lor cu cerintele, standardelor, normelor. Inspectiamuncii in RM prin ordinal nr 1 din 1993 a aprobat si a pus inaplicare norme metodologice de certificare a locului de munca.Art.230, 231, 232 al codului muncii categoric interzice punereain aplicare a constructiilor intreprinderilor , proceselortehnologice fara autorizare. Certificarea loccurilor de munca se

exercita de o comisie speciala de munca numita printro decizie inscris a conducatorului intreprinderii , in component a cel putin 3


28/71

28

persoane. Certificarea are loc prin compararea indicillorcantitativi si calitativi ce caracterizeaza locurile de munca cucerintele standardelor. Comisia dupa examinarea locurilor demunca intocmeste fise de certificare a locului de munca. Locul

de munca este certificate daca corespund toti indicia si invers.Comisia in baza fiselor de certificare intocmeste pasaportultehnic sanitary a secctorului intreprinderii . materailelecertificarii se utilizeaza:

1. La elaborarea planului annual de masurare , pentruprevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale

2. La stabilirea unor inlesniri, indemnizatii pentru conditiile de

munca admisibile.In corespundere cu cerintele codului muncii RM intreprinderilesunt obligate sa prezente spre autorizarea sectiei , sectoareleutilajelor intreprinderii. In corespundere cu ordinal nr 6 din 1993a inspectiei muncii RM a fost pusa in aplicare normelemetodologice de autorizare a functionarii intreprinderii.

22. Autorizarea functionarii proceselot tehnologice ,producerilor si intreprinderii.Autorizarea o petrece inspectorul territorial de SSM a inspectieimuncii al RM in corespundere cu documentele prezentate deintreprindere ce solicita autorizarea:

1. Cererea de autorizarea semnata de conducatorul

intreprinderii2. Memorial tehnic ce include:a) Denumirea proiectantuluib) Caracteristica echipamentului de munca si a mijloacelor de

protectie individualac) Substantele toxice utilizate in procesul tehnologic ,

concentratie realad) Substantele toxice ce se degaja in procesul tehnic


29/71

29

e) Caracteristica factorilor de risc a procesului tehnologicDocumentele se prezinta cu 30 de zile inainte de punerea infunctiune a intreprinderii. Inspectorul territorial in termin de 30de zile din momentul inregistrarii examineaza documentele

prezentate. Corespunderea indicilor cause: starea tehnica acladirilor, instalatiile pentru evacuarea gazelor toxice,corespunderea certificatelor de munca cu conditiile reale.Inspectoratul territorial in caz de necessitate cheama laexamminare alte organe de supraveghere de stat. inspectoratulterritorial in rezultatul examinarii prezinta intreprinderiiformularul nr 1 autorizare totala si nr 2 partiala. Autorizarea

functionarii este pe un termen de 5 ani iar la reutilarea tehnica aintreprinderii pe 1 an termen de 3 ani.

23. Substantele chimice in aerul zonei de munca.Clasificarea, normarea, actiunea.Pentru a asigura oo munca productive este necesar de a asigura

zona de munca cu aer curat si parametrii optimali ai microclimei. In functie de procesul tehnologic substantele toxiceutilizate sau ce se degaja in aerul zonei de munca se degaja gaze,praf, aerozoli, pulberi. Aerul in conditii normale contine : N278,08% , O2 20,95%, gaze inerte 0,93% , compusi ai carbonului0,03% , alte gaze 0,01%. Organul uman are necesitatea ca aerulsa contina un anumit numar de ioni negative ai oxigenului. Aerul

contine anumite cantitati de substante toxice ce actioneazaasupra organului uman, se considera accidental de munca.Intoxicatii cronice se intelege patrunderea in organul uman aunor cantitati mici de substante toxice intrun interval de timp delunga durata, se considera boala profesionala. Substante toxicepatrund in organul uman prin diferite cai: prin sistemul respirator

90%, prin piele 10% prin system digestive 10%. Substanteletoxice provoaca urmatoarele actiuni:


30/71

30

1. Intoxicatia totala a organismului- compusi ai carbonului,plumbului benzolului.

2. Intoxicatie toxice iritante- irita mucoasa tubului digestiveclorul amoniul , azotul, acetone, ozonul.

3. Substante toxice ce provoaca alergie vopsele, dizolvante4. Substante toxice ce provoaca imbolnaviri de cancer-subst.radioactive plumb, ardeze , clorul.

5. Subst.toxice ce provoaca dereglari ai procesului de mutatii-subst.radioactive mangan

6. Subst.toxice ce provoaca procesul de reproducere aorganului uman- subst. radioactive.

Subst. toxice in corespundere cu pericolul de actiune dupastandart 12.1.005-88 a zonei de munca se clasifia in 4 clase:

1. Subst.extra toxice qCMA


31/71

31

organismului este necesar echilibrul energiei edata de organismsi primate.Qced =Qprim . Qced =QM+Qe unde :QM-energia metabolic ceasigura procesul intern al organismului, Qe- energia cheltuita

pentru evaporarea transpiratiei.Qprim=Qc+Q`con+Qir unde: Qc energia primita prin convetiede la aerul inconjurator, Q`con- energia primita prin conductive,Qir energia primita prin iradiere prin partile descoperite aorganismului.Parametrii microclimei se normeaza in functie de urmatoriicriteria:

a) Perioada anului- perioada rece, temperature mai mica ca 10grade; perioada calda mai mare ca 10 grade

b) Categoria lucrului fizic , cheltuielile de energie1) Q


32/71

32

5. Utilizarea sistemelor de protectie la iradieri termice sielectrostatice,electrice si radioactive

6. Utilizarea sistemelor de ventilare asigurarea concentratieimaximale admise a substantelor toxice a parametrilor

optimali ai microclimei7. Utilizarea mijloacelor de protectie individuala si colectiva

Pentru a asigura o concentratie maximal admisa a subst. toxice inaerul zonei de munca se utilizeaza sisteme de ventilare care seclasifica in functie de urmatorii criteria:

1. Dupa utilizarea energiei ce asigura miscarea aeruluia. Ventilare naturala- utilizarea puterii vintului diferente de

temperature ,de presiuni si alte fenomene a mediuluiinconjurator

b. Ventilare mecanica utilizarea instalatiilor mecanicepentru asigurarea miscarii aerului ventilatoare ,axialecentrifugal si deflectoare

c. Ventilare mixta naturala +mecanica

2. Dupa actiunea instalatiilor de ventilare asupra aerului :

a. Ventilare generala asigura miscarea aerului in tot spatialincaperii

b. Ventilare locala asigura evacuarea aerului de la locul demunca sau instalatiei sau introducerea aerului nemijlocitla locul de munca

c. Ventilarea mixta generala + locala

3. Dupa presiune:


33/71

33

a. Sisteme de ventilare in suprapresiune -Lint >Levac.cantitatea de aer introdusa este mai mare decit cantitateade aer evacuate

b. Sisteme de ventilare in depresiune -Lint


34/71

34

G- cantitatea degajarilor

- cantitatea de subst. toxice la introducere

2. Determinam cantitatea de aer necesara pentru sistemele dedegajare de caldura

L=

Unde: Q cantitatea de energie termica necesara pentruevacuare

C capacitatea termica a aerului

t temperature aerului ce se evacueaza din inkaperi

q densitatea aerului introdusa in inkaperi

m

H-inaltimea incaperii de la podea pina la peretele de evacuare aaerului

2-inaltimea zonei de munca

-temperatura aerului ce se introduce in incapere

3. Determinarea cantitatii necesare de aer la degajareavaporilor de apa

L=


35/71

35

G cantitatea de vapori de apa

qint densitatea aerului introdus in incaperi

- cantitatea de vapori de apa intrun kilogram de aer

Se determina dupa diagram ,i-d in functie de umeditatea sitemperature aerului

4. Determinarea cantitatii necesare de aer pentru sistemul deventilare generala in functie de coeficientul de schimb introora

L=K*VK- coeficientul de schimb

V volumul inkaperii

Coeficientul de schimb se determina din urmatoarele conditii:

a. Daca la 10 m revine un volum de incapere mai mik de 20m3 atunci cantitatea de aer necesara este mai mare de 30 m3pe ora

b. Daca la un om revine un volum din spatiu incaperii maimare de 20 m3 atunci cantitatea necesara de aer este de 20m3 pe ora.

27. Ventilare naturala

Sistemul de ventilare naturala pentru asigurarea miscariiaerului utilizeaza fenomene natural ce au lok prin aer sau cuajutorul deflektorului. Precautam cazul sistemei de ventilare prinaeratie . incaperile de producer utilizind aceasta sistema suntasigurate cu deschizaturi de introducere si evacuare a aerului in 3planuri la diferite inaltimi a inkaperii.


36/71

36

28. Ventilarea mecanica

Ventilatia mecanica utilizeaza energia mecanismelor mecanicepentru a asigura o viteza anumita a aerului.deosebim ventilaremecanica pentru evacuarea aerului, ventilare mecanica pentruintroducerea aerului in inkapere si ventilare mixta cu recirculareaaerului. Orice system de ventilare mecanica utilizeazamecanisme, instalatii commune ce se impart in urmatoarelegrupe dupa mentiuni:

1.Grupa 1

- Instalatii pentru asigurarea miscarii aerului

a. Ventilatoare centrifugal

b. Ventilatoare axiale

c. Deflectoare

2.Grupa 2- Instalatii pentru tratarea aerului

a. Baterii de filtre

b. Calorifere

c. Instalatii pentru captarea substantelor toxice

d. Aeroterme- instalatii pentru captarea caldurii

3.Grupa 3

- Instalatii pentru reglarea sistemei de ventilare

a. Clapete

b. Sisteme de jaluzele


37/71

37

c. Mansoane

4.Grupa 4

- Instalatii ,dispositive pentru captarea evacuarea si

transportarea aeruluia. Guri de refulare a aerului

b. Guri de evacuare a aerului

c. Retele pentru transportarea aerului

Sisteme de ventilare mecanica se utilizeaza pentru introducerea

aerului in inkapere, pentru evacuarea aerului si sistemecombinate- cu recilculare a aerului .

a. Schema sistemei de ventilare mecanica pentru evacuareaaerului din incapere .

1. Instalatia pentru instalarea aerului in mediul inconjurator .se instaleaza la 1- 1,5 m mai sus de cel mai inalt punct a

acoperisului cladirii.2. Aeroterme- instalatii pentru utilizarea energiei termice ce

contine aerul evacuat.

3.Baterie de filtre.

4. Ventilator centrifugar.

5.Retele de aer .

6. Guri de evacuare a aerului din incapere.

b. Schema sistemei de ventilare mecanica pentru introducereaaerului in incapere

1. Instalatii pentru captarea aerului din mediul inconjurator.Se instaleaza la 1-1,5 m de la nivelul pamintului .


38/71

38

2. Retele de aer

3.Baterii de filtre

4. Instalatii pentru incalzirea aerului(calorifere)

5. Ventilator centrifugar6. Guri de refulare a aerului in incapere

7. Supapa ce asigura reciclarea aerului

c. Schema calcularii unei sisteme de ventilare mecanica :

1. Alegerea configuratiei retelelor de aer .

2. Determinam sectiunea transversala a retelelor de aer ladiferite etape in functie de aerul necesar .

3. Determinam piererile de presiune in retele.

4. Alegem tipul ventilatorului si calculam puterea motoruluielectric

5. Determinam eficacitatea sistemei de ventilare

29. Ventilare localaVentilare locala ne asigura evacuarea aerului degajarilor

nemijlocit de la locul de munca sau de la instalatie sauintroducerea aerului nemijlocit la locurile de munca .

In functie de mentiune deosebim urmatoarele tipuri de sistemede ventilare locala pentru introducerea aerului la locurile de

munca :


39/71

39

1. Dus de aer se utilizeaza la locurile de munca cutemperature inalte pentru evacuarea energiei termice si atranspiratiei : L = 3600FoV;m3/h;

Unde:

Fo-suprafata deschizaturilor de introducere a aerului ;

V viteza miscarii aerului;

V= 1-3.5 m/s;

2. Sisteme oaze se utilizeaza in incaperile cu temperaturefoarte inalte pentru a proteja angajatii.

O parte din incapere de producere se ingradeste cu peretiusori sau din apa unde se asigura parametrii optimali aimicroclimei.

3. Perdele de aer sau perdele de aer incalzit. Pentru protectiaangajatilor la racirea organismului sau la incalzirea

organismului, la deschiderea unor usi cu mari suprafete sistoparea unirii a doua spatii cu diferite parametri aimicroclimei.

Viteza aerului 10-15m/s

Sisteme de ventilare locala pentru evacuarea aerului .

Evacuarea aerului de la locurile de munca are loc prin diferiteacoperisuri cu guri de evacuare sau prin anumite tipuri deinstalatii:

1. Dulapuri de ventilare- 0.5-1.5m/s.

2. Cabine de ventilare 1- 1.5m/s.

3. Umbrele de ventilare evacuarea aerului incalzit de ladiferite suprafete.


40/71

40

4. Utilizarea acoperisurilor special pentru evacuarea deseurilorde la strungurile cu ascutire a sculelor de la strungurile deslefuire de la instalatiile de acoperire a pieselor cu diferitemetale

L = Kd Ddisc

Kd- coeficientul discurilir de prelucrare

a. Pentru discurile abrasive: Kd= 1.6-2

b. Pentru discurile din cirpe sau pisle : Kd = 4-6

Ddisc diametru discurilor

Ddisc = 250-600mm.

30. Metodele si mijloacele de determinare a parametrilormicroclimei.

Omul in timpul activitatii sale se gaseste intro interactiune de

caldura cu mediul inconjurator. Daca caldura degajata deorganismul uman complet se elimina in mediul inconjurator,atunci omul nu sinte nici frig nici cald - se gaseste in conditii decomfort . Asupra bilantului termic actioneaza parametriimicroclimei : 1. temperature : La schimbarea temp. in carevalimite temperature corpului uman ramine neschimbat (36,6

0,5 C). Capacitatea organismului de a menine una i aceeaitemp. la schimbarea temp. aerului se numete termoregulare.Dac temp. aerului se mrete m/m dect careva limit atuncitermoregularea se deregleaz i pot aprea bolile :Supranclzire : uoar , simptome: ameeli, dureri de cap,sete, transpiraie, nroirea pielii, majorarea temp. corp. pn la39 oC . grea (oc ermic): simptomele sunt aceleai, dar intr-ostare mai grav. In acest caz dac angajatul nu i se acord ajutormedical el poate deceda. mbolnvirea muchilor care se


41/71

41

datoreaz pierderii srurilor din org. uman prin transpiraieabundent ndelungat. Dac temp. aerului se micoreaz dectcareva limit atunci termoregularea se deregleaz i pot apreaurmtoarele mbolnviri : a) mbolnvirea cilor i org.

repiratorii . b) Suprarcirea grav care duce la somnulen,pierderea cunotinei i decedare. c) mbolnvirea mucilor carese datoreaz constrngerii vaselor sangvine de pe suprafaa pieliii nrutirea alimentrii muchilor cu diferite substane . 2.umedititatea : >80% duce la dereglarea termoreglrii la temp.mai joase. Umeditatea mare condiioneaz majorarea temp. Dac 15 m/seste foarte periculos, duce la suprarcirea local i la schimbareaconfiguraiei muchilor. 4.Presiunea

Normarea parametrilor microclimei .Exist o mbinare a parametrilor microclimei n care omul se

gsete n confort. Ele se reglementeaz de ctre standardulSTAS 12.1.005-88 , Factorii duntori ai mediului zonei delucru. Parametrii microclimei optimali se reglementeaz de ctrestandard in dependen de categoria lucrului fizic i de perioada

anului. Conform STAS 12.1.005-88 toate lucrrile fizice sempart in 3 categorii: I a , I b usoara , II a , II b medie , IIIa , III b grea . La I a se refer lucrrile fr eforturi fizice cedegajri de energie: 120 138 J/s . La I b se refer lucrrilefizice nensemnate cu poziia n picioare i cu degajri deenergie: 138 172 J/s . La II a : lucrri cu greuti 1kg,

degajri de energie: 172 232 J/s . La II b : lucrri cu greuti 10kg, degajri de energie: 232 293 J/s . La cea grea se refer


42/71

42

lucrri cu greutate 10kg, degajri > 293 J/s . Conform STAS secunosc 2 perioade: Cald se caracterizeaz prin temp. aeruluizilnic din afara ncperii cu 10oC . Rece se caracterizeaz cutemp. zilnic < 10oC .

31. Aparatajul, masurarea si metodele de determinare aumiditatii.

Asupra termoreglrii organismului influeneaz iumiditatea aerului, mai cu seam umiditatea sporit, carenrutete cedarea cldurii prin evaporare.

Pentru a aprecia umiditatea sunt folosite urmtoarele

noiuni:umiditatea maximala (punctul de rou) - cantitatea

maximal de ap n grame ce se poate conine ntr-un m de aer latemperatura dat;

umiditatea absolut - cantitatea real de ap n grame cese conine ntr-un metru cub (m) de aer la temperatura stabilit n

timpul msurrilor;umiditatea realativ - raportul exprimat n procente (%)dintre umiditatea absolut i umiditatea maximal la temperaturadat.

Micarea aerului sporete cedarea cldurii de ctre corpuluman prin convecie i n limitele stabilite joac un rol pozitiv,atunci cnd temperatura depete valorile indicate de norme ndirecia majorrii i negativ - n direcia micorrii.

Umiditatea relativ a aerului se determin cu ajutorulpsihrometrelor i higrometrelor (higrografelor). Determinareaumiditii relative dup psihrometrele lui August sau Assmaneste bazat pe diferena de indicaii ale termometrelor uscat iumed, care depinde de umezeala aerului nconjurtor.

Cunoscnd c evaporarea este un proces endotermic (cuabsorbie de cldur), evident c n ncpere indicaia


43/71

43

termometrului umed va fi totdeauna mai mic dect atermometrului uscat, ceea ce permite dup tabelul sau graficulpsihrometric s determinm umiditatea relativ a aerului.

Umiditatea absolut se determin dup formula:

R=Pum-0,5 (Tus-Tum)-B/760=18,945-0,5(25-21) 743/760 = 17unde:Pum - umiditatea maximal a aerului, conform indicaieitermometrului umed (tab.3 din ndruar);Tus, Tum - corespunztor indicaiile termometrelor uscati umed;B -presiunea atmosferic n timpul msurrilor, mm

Hg. tiind umiditatea absolut, determinm umiditatearelativ dup formula:

r=R/Pus 100%=72,18

unde:R - umiditatea absolut, gr/m (mm Hg);\Pus - umiditatea maximal a aerului conform indicaieitermometrului uscat

32. Metodele de masurare a vitezei miscarii aerului inzona de munca. Aparatajul.

Viteza micrii aerului se msoar cu diferite aparate:anemometre, catatermometre, anemografe etc.

n lucrarea de laborator sunt utilizate anemometrele cu

palete i cu cupe care permit msurarea vitezei aerului pn la 20m/s.n timpul msurrilor anemometrele se ridic la aa

nlime ca receptoarele de vnt s nu fie barate de corpulobservatorului sau de alte obstacole. La msurarea curenilor deaer variabili se efectueaz 3-4 msurri i se afl viteza medie acurentului de aer.

34. SSM a femeilor si adolescentilor.


44/71

44

Codul muncii ai RM prevede reglementari pentru organizareaspeciala a muncii femeilor.

1. se prevede lucrarile la care nu se admit muncii femeilor.a)lucrari grele cu deplasari a greutatilor

b) lucrari vatamatoare cu prezenta subs. Toxice categoriile 1si 2c)lucrari subterane in afara muncii fara incordarea fizicad)deservirea sanitara socialae)ca conducatori de nave aeriene , maritime si greutatea mai

marede 3,5 tone.2. categoric folosirea muncii femeilor in timp de noapte la

lucrari suplimentare cu copii de virsta 6 ani sau copiiinvalizi pina la 14 ani.

3. Categoric trimeterea in deplasare a femeii cu copilul pina la6 ani sau copii invalizi pina la 14 ani.

4. Se prevede concediul de maternitate- pina la nasterea 70 si56 dupa nastere.

5. Se prevede concediul pentru ingrijirea copiilor pina la 3ani cu plata de indemnizatii, si 6 fara plata.6. Se prevede pauze in timpul zilei de munca pentru

alimentarea copiilor un copil dupa 3 ore de lucru, 30 demin , doi copii dupa 3 ore de lucru o ora. Se admite sumareapauzelor. In cazul nefolosirii concediului profesional admitefolosirea lui dupa concediul de maternitate sau pentru

ingrijirea copiilor de 30 de ani.7. Categoric se interjice concedierea mamelor cu copii pina la

6 ani sau a femeilor gravide.Codul muncii RM legea nr 186 prevede urmatoarelereglementari intre conducatorii intreprinderilor si persoanelorsub virsta de 18 ani.

1. virsta de la care se admite ingajarea in munca sub virsta de18 ani.


45/71

45

a)angajarea in munca se admite de la 16 anib)in scopul educarii la adresarea organelor MAI cu

consimtamintul sindicatelor se admite angajarea inmuncade la 15 ani

c)in scopul instrurii se admite angajarea in munca a elevilorscolilor profesionale cu consimtamintul unuia din partileparintii de la 14 ani

2. se prevede procesele tehnologice activitatea de la care nu seadmit folosirea muncii persoanelor de sub 18 ani:a) la lucrari greleb)la lucrari subterane

c)la lucrari si procese tehnologice legate cu pastrarea sicomertul bauturii alcoolice.

3. se prevede controlul obligatoriu medical la angajarea inmunca si periodic in fiecare an pina la virsta de 18 ani.

4. Se prevede egalarea in drepturi a procesului de munca cupersoane majore indiferent de durata zilei de munca sau

saptaminiia)pentru elevi 20 ore/saptamiinab)pentru studenti -30 ore/saptamina

5. se prevede concediul profesional numai in lunile de varapentru persoanele de sub 18 ani

6. se prevede egalarea salariilor in functie de clasificareaindiferent de durata saptaminii de munca.

35. Principalele marimi tehnice a luminarii, unitatile demasura.

O sistema de iluminat corect proiectata si montata asigurasecuritatea angajatului pastrarea organului vizual, echilibrulsistemului central nervos, o productivitatea de munca inalta si

calitatea productiei. Spectrul electromagnetic cu lungimea unde


46/71

46

10-340000 nanometri reprezinta spectrul optic. = 10/340000Nm , ce include urmatoarele raze:

1. raze infrarosii- = 340000-780 Nm2. raze vizuale- =780-380 Nm

3. raze ultraviolete- =380-10 Nmlumina se caracterizeaza prin parametrii cantitavi si calitativi.Cantitavi:

1. fluxul de lumina Ln- spectrul lucitor ce se simte de organulvizual ca lumina;

2. intensitatea luminii- fluxul de lumina de la orice surssa seraspindeste in spatiu neuniform pentru a determina

densitatea fluxului a fost primita ca unitatea intensitatealuminii.

intensitatea fuxului de lumina pe o candela este fluxul iradiat peo suprafata F=1/6000 m2 la temperatura de solidificare a platiniit=20-40,6 K , si preiunea P=101325 Pa si o atmosfera.

3. Gradul de iluminare. , lux

4. Luminiozitatea suprafetei de iluminat. cd/m2Calitativi:

1. Caracteristica locului vizual , precizia2. Marimea minimala a obiectului de deosebire3. Categoria si subcategoria locului vizual . 1 categorie si 4

subcategorie4. Contrastul obiectului de deosebire cu fonul.

36. Sistemele si tipurile de iluminat.In functie de sursa de lumina utilizata deosebim urmatoarele

sisteme de iluminat:1. iluminat natural utilizarea luminii soarelui si a cerului

2. iluminat artificial- utilizarea luminii , sursa de luminaartificiala , becuri


47/71

47

3. iluminat combinatIn functie de amplasarea cladirii si a golurilor de luminadeosebim urmatoarele tipuri de iluminat natural:

1. iluminat lateral dintro parte , doua parti

2. iluminat de sus- amplasate in tavanul incaperii sauacoperisul cladirii3. iluminat natural combinat

In functie de modul de amplasare a surselor de lumina deosebimurmaltoarele tipuri de iluminat artificial.

1. iluminat general- general uniform si uniform localizat2. iluminat artificial combinat general + local

Categoric se interzice de a folosi in incaperi de producere numaiiluminatul local- pete intunecate ce pot provoca accidente demunca.Dupa functiile iluminatului artificial pot fi:

1. iluminat de lucru pentru proceduri tehnologici2. iluminat artificial avariat- alimentarea de la sursa in

dependenta de energie3. iluminat pentru evadare- evacuarea din incaperi deproducere in caz de calamitati , incendii

4. iluminat de serviciu- pentru asigurarea procesului tehnologicde lunga durata

5. iluminat artificial de paza- paza teriroriullui intreprinderii, aincaperilor ce se gasesc in paza general

37.Iluminatul natural . clasificarea si calculareaIluminatul natural se caracterizeaza prin urmatorii indicii:

1. indicii iluminatului natural e. unde : Ein gradul de iluminare in punctul dat al incaperii; Eex- gradulde iluminare inafara ferestrelor exteriorul incaperii.


48/71

48

Indicii se normeaza in corespundere cu normele sanitare deproiectare : e=ln*m. Unde: ln-valoarea dupa normelor deproiectare calitativi; m coeficientul de climat

2. indicii de ilmuniare real. unde: F-suprafata

ferestrele, Spod suprafata podelilor.Scopul calcului iluminatului natural consta in determinareasuprafetei ferestrelor ce asigura coeficientul iluminatuluinatural in orice punct a suprafetei de iluminat.

unde: Sf- suprafata ferestrelor ce trebuie dedeterminat; Sp- suprafata de iluminat; e valoarea

coeficientului iluminat natural; - caracteristica luminoasa aferestrelor dupa normele de proiectare in functie de marimeaferestrelor; Kr- coeficient de rezerva; - coeficientul total cene caracterizeaza pierderile de lumina in constructiaferestrelor; r1- coeficientul ce ea inseamna majorareacoeficientului iluminatului natural de la suprafetele de

respectare- pereti podea.39. Iluminatul artificial. Clasificarea si calculul.

Iluminatul artificial utilizeaza ca surse de lumina becurileelectrice care dupa de principiul dee producere se imprt in 2grupa mari:

1. lampi incandescente- procesul de producere a luminii se

bazeaza pe incalzirea filamentului la trecerea curentuluielectric pina la temperatura punctului Kivzi.

2. Lampi cu luminiscenta procesul de producere a luminii sebazeaza pe descarcarile electrice in atmosfera gazelor sauvaporilor de metal.

Pentru alege o sursa de lumina efectiva se utilizeaza urmatoarele

caracteristice:1. Caracteristice electrice- U, P.


49/71

49

2. Caracteristici tehnice luminoase- F(lm) , I(cd)3. Caracteristice de exploatare4. Caracteristici constructive- forma colbei sau tubului ;

presiunea; tipul de gaz sau vapori metalici; forma spirei si

numarul lor.Avantaje si dezaventaje a sursei de lumina:1. Lampi incandescente:

Avantaje:a)Simple dupa constructieb)Ocupa un volum mic in spatiuc)Nu ce aparate adaugatoare pentru includerea in circuit

Dezavantaje:a)Eficacitatea luminoasa micab)Spectrul luminos includ numai raze galbene si rosi

schimba culori la transmiterea lorc)Termenul de exploatare este mic

2. Lampi cu luminiscenta:

Avantaje:a)Fluxul de lumina este mare 12000-20000 luminib)Eficacitatea luminoasa este mare 100-300 watti/lumic)Termenul de exploatare 12/16000 oreDezavantajele:a)Cere instalatii adaugatoare pentru punerea in functiuneb)Fluxul de lumina pulseaza vedere falsa, efectul

stragoscopicc)Categoric se interzice pentru folosirea acestei surse de

lumina in instalatii cu mecanisme de rotaii si dute vinod)Ocupa un volum mare in spatiue)In constructia acestor lampi se foloseste vapori de metal

radioactivi.

40. Metode de calcul al iluminatului artificial.


50/71

50

1. pentru calcularea iluminatului artificial se foloseste metodafluxul de lumina , se determina fluxul de lumina a unei lampi:

, lm . unde: Emin- gradul de iluminare pe suprafata deiluminat minimal admisa de normele de proiectare ,precizia

locului vizual, caracteristica fonului; S-suprafata de iluminat m2;Z- coeficient minimal ce caracterizeaza uniformitatea graduluide iluminare; Kz- coeficientul de rezerva; N-numarul deiluminatoare; n- numarul de lampi intrun iluminator; -coeficientul de iluminare a fluxului de lumina.2. pentru calcularea iluminatului local cu suprafete verticale sau

inclinate se utilizeaza metoda puncttului.lx. Unde: Ia intensitatea fluxului de lumina in punctuldat; - unghiul dintre perpendiculare a suprafetei de luminat sidirectia razzelor catre punctul dat; r deplasarea de la sursa delumina pina la punctul dat.

3. Metoda puterii specifice watt.

41. Instalatiile ce lucreaza sub presiune inalta. Cauzeleavariilor si exploziilor.

Cerintele regulilor normelor standardelor se atirna laurmatoarele instalatii ce lucreaza sub presiune inalta:

1. Vasele , instalatiile preiunile carora la temperatura normaladepaseste 0,07 Mpa pentru transportarea si pastrarea gazelor

2. Cisternele, poloboacele pentru pastrarea si transportareagazelor presiunea t0,07 Mpa3. Instalatiile , cisternele pentru pastrarea si transportarea

gazelor, lichidilor, subst.triabile fara presiune iar pentruincarcarea si descarcarea lor P>0,07 Mpa

4. Recipienti pentru pastrarea si transportarea gazelorlichifiate, presate si dizolvate P>0,07 Mpa.

Cele mai raspindite cauze ale avariilor si exploziilor ininstalatiile cu presiune inalta sunt:


51/71

51

1. Depasirea limita de presiunea admisa2. Depasirea limita de temperatura a peretilor3. Pierderea trainiciei mecanice4. Nerespectarea regulilor, normelor de exploatare

5. Utilizarea nu dupa mentiune6. Patrunderea uleilor la robinetele recipientilor cu oxigeni7. Nerespectarea cerintelor de transportare a instalatiilor cu

presiune inalta.

42. Cerintele securitatii catre intalatii. Fabricarea lor,montare , evidenta.

Instal ce lucreaza cu pres inalta se fabrica la intreprinderi cu obara tehnica anumita si autorizare org de supraveghere destat.proiectul si cerintele tehnice de fabricare se adopta deministerul de ramur.Instal ce lucreaza sub presiune inalta dupafabricarea lor primesc pasaport ce se instaliaza princleimare.Pasaportul include:

1.Denumirea uzinei de fabricare2.Numarul uzinei de fabricare3.Limita de temp a peretilor4.Pres de lucru si de incercare5.Data luna ,anul fabricarii.Toate instal cce lucreaza sub pres inalta dabricare se incearcadupa presiune hidraulica.Instal se produc prin sudare sau turnare.

Prin sudare:Pe 0,5 Mpa Pinc=1,25 plPrin turnare:Pinc=1,5 plTimpul de incercare:

a)Prin sudare:


52/71

52

100>>50 mm Tinc=20 min>100 mm Tinc=30 min

b)Prin turnare:Tinc= 60 min

Calitatea sudurii si a metalului turnat se cerceteaza prinurmatoarele metode:1. Strapungerea cu ajutorul ultrasunetului2. Rengenografia si radiografia3. Cercetari metodografice4. Incercari mecanice

Pentru a asigura securitatea exploatarii instalatiile ce lucreaza

sub presiune inalta se asigura pentru urmatoarele aparate simecanisme:

1. Aparate pentru masurarea presiunii de clasa > de 2,52. Aparate pentru inregistrarea temperaturii peretilor3. Mecanisme de incarcare descarcare4. Supape de protectie sau locuri slabe ce asigure presiunea de

lucru cu numai mari de 0,05 MpaAparatele de inregistrare se controleaza odata in 12 luni , vizual6 luni.

43.Actiunea curentului electric asupra organismul uman.Factorii de actiune.

Curentul electric este un factor periculos deoarece nu poate fidepistat cu organele de simt a organismului uman-nu poate fivazut,mirosit si pipait.Datele statistice ne arata ca accidentele cuincapacitatea de munca din cauza curentului alcatuesc un 1 %din numarul total de accidente.Din acest procent 40 % suntcazuri mortale si 80% la tensiune de 220-300 V.

Curentul electric la scurgere prin organism provoaca:


53/71

53

-actiuni termice-incalzirea tesaturilor nervoase ,musculoase,avenelor sau ruperea tesuturilor,schimbarea insusirilor fizice sichimice

-actiune electrolitica-disociatia acizilor sarurilor in rezultatul

actiunii curentului electric,procesul de electroliza.-actiuni biologice-avind contact cu materie vie curentul provoacainervari,incordari spontane a sistemului muscular si nervos cepoate avea loc ruperea tesuturilor.

La scurgerea curentului electric prin organism uman,el provocatraume externe sau interne.Actiunea poate fi

-directa:la scurgerea prin organul organismului uman

-indirecta:prin system central nervos actioneaza la alte sistemenervoase ce poate provoca stoparea functionarii organelor.

Deosebim urmatoarele traume externe.

1.Arsuri electrice.2.Semne electrice-la contactul de scurta durata cu curentulelectric are loc arsuri fizice si chimice asupra pielei ce provocaaparitia unor pete de marime pina la 5 mm care cu timpul disparfara interventiile medicului.

3.Metalizarea pielei.patrunderea particelelor metalice de marimi

micron in piele in rezultatul actiunii arcului electric sau aplazmei.La patrunderea unor particele mari,necesita actiunichirurgicale.

4.Actiuni mecanice-in rezultatul inervarilor,incordarilor spontanea sistemului muscular are loc ruperea tesuturilor si chiar sifracture de oase.

5. Electro-olftamia:actiunea unui flux puternic de raze infrarosii


54/71

54

a arcului electric asupra invelisului exterior ce provoacavatamarea ochilor.

In rezultatul actiunilor curentului electric deosebim urmatoareletipuri de socuri electrice:

1. Concordarea spontana a sistemului muscular si nervos farapierdere de cunostinta

2. Incordarea spontana a sistemului muscular si nervos cupierdere de cunostinte dar pastrarea lucrului inimii si sitrespirator

3. Incordari spontane a sist muscular si nervos si stoparealucrului inimii si a sist respirator

4. Moarte clinica ,incordari spontane cu stoparea functionariiinimii si sist respirator si perderea cunostinteii

Factorii de actiune a curentului electric:

1)Intensitatea2)Frecventa curentului

3)Calea de parcurgere a curentului electric

4)Durata actiunii a curentului electric

5)Insusirile individuale a org uman.

Factorul periculos a curentului electric ,valoarea intensitatiieste in functie de resist a orguman si tensiunea circuituluieelectric.

Deosebim 3 praguri de actiune a intensitatii curentuluielectric:

1. Pragul de simt I=0.6-1.5 mA,7-15mA2. Pragul de retinere I=10-15mA,50-70mA


55/71

55

3. Pragul mortii clinici I=25-50mA,>300m

Rezistenta oragn uman este de 0.3-0.5mm epidermisul pielii.

44.Fenomenele la trecerea curentului electric prin pamint.

Scurgerea curentului electric prin pamint poate avea loc inurmatoarele cazuri:

a)La determinarea izolatiei prin prize de pamint-unireacorpurilor ,instalatiilor cu pamintul

b)La deteriorarea izolatiei retelelor electrice cu neutralizolatie de la pamint sau prin unirea suporturilorizolatoarelor cu pamintul sau caderea conductoarelorretelei pe pamint.

Precautam cazul scurgerii curentului prin pamint printr-unelectrod in forma de semisfera:n se cere de determinat legeaschimbarii potentialului la suprafata pamintului la scurgereacurentului prin pamint. Prin tensiune de atingere se intelegediferenta de potential dintre 2 puncte a circuitului acorpurilor instalatiilor si suprafata de sprijin de care inacelasi timp se atinge omul.

45.Cauzele electrocutarii si mijloacele de protectie

Electrocutarea poate avea loc daca omul devine o parte a

circuitului electric sau se atinge de 2 puncte a circuitului cudiferite potentiale. Pericolul electrocutarii este functie de valoarea curentului electric sau de tensiunea de atingere.Aceste conditiisint in functie de urmatoarele cazuri de electrocutare.

1. atingerea de partile conductoare de curentul electric ce segaseste sub tensiune de lucru-atingere directa.


56/71

56

2. Atingerea de partile metalice aparatului conductoare decurrent electric la normal fara tensiune dar forta sa gaseascasub tensiune la deteriorarea izolatiei.

3. Apariatia de tensiune in retelele de conectare.

4. Patrunderea tensiunii inalte in partile cu tensiune joasa.

5. Aparitia tensiunii joase la suprafata pamintului.

Metodele de protectie sunt in functie de schema unirii oomuluiin circuit electric.

a. Atingere directa-cele mai raspindite metode sint:

1.utilizarea tensiunii joase in procesele tehnologice cupericol de electrocutare sau in incaperile cu parametriimicroclimei neadmisibili.

2.amplasarea retelelor electrice neizolate la inaltimiinaccesibile

3.inchiderea retelelor electrice in echipamente ncu blocarimechanic sau electric

4.ingradirea retelelor electrice de tensiune inalta cu blocarimecanice,electrice sau iradieri.

5.utilizarea protectiei individuale

6.separarea retelelor, utilizarea transformatoarelor cucoieficient de transformare egal cu 1, asigurarea retelelorindependente

b. Atingerea indirect:

1.utilizarea prizei de pamint cu unirea corpurilor instalatiilorcu prize de pamint-asigura micsorarea potentialuluicorpurilor, majorarea potentialului pamintului ca diferenta


57/71

57

de potential apunctelor care se atinge omul sa fie nu maimare de 42V.

2.unirea corpurilor instalatiilor la nul-prefacerea unei simpleuniri a potentialului in regim de scurtcircuit asigurarea de

conectari in retele.Pentru avea loc deconectarea este necesar indeplinireaconditiilor

46.Clasificarea incaperilor de producer dupa pericolul deelectrocutare

Toate inacaperile de productie dupa pericol de electrocutarese impart in urmatoarele grupe:

a. incaperi fara pericol de electrocutare

b. cu pericol inalt de electrocutare

c. cu pericol deosebit de electrocutare

a)se socot acele incaperi unde sint asigurati urmatoriifactori:


58/71

58

1.prezenta parametrilor optimali si microclimei

2.prezenta podelelor neconductoare de current

3.lipsa profilului tehnologic conductor de curent electric

b) se socot acele incaperi unde este present macar unul dinurmatorii factori:1.umeditatea aerului mai mare de 75%2.temperatura mai mare de 353.prezenta podelelor conductoare4.prezenta prafului tehnologic conductor5.prezenta posibilitatii atingerii in acelasi timp de corpurileinstalatiei ce pot sa se gaseasca sub presiune de lucru sielementele constructiei cladirii conductoare de current electric silegate cu pamintulc) se socot acele incaperi unde este present factorul:1.umeditea aerului aprope 100%2.prezenta factorilor chimici si biologic ice provoaca

strapungerea izolatie

47.Mijloacele de protectie individuala.Eficacitatea accordarii primului ajutor in cazul de

electrocutare este in functie de urmatoarelor conditii:

1.prezenta de spirit a persoanei ce acorda primul ajutor2.rapiditatea actiunii3.iscusinta persoanei ce acorda primul ajutorAcordarea primului ajutor are etape:a.eliberarea accidentatului de la sursa curentuluib.acordarea ajutorului in functie de categoria socului electrica) se efctuiaza prin urmatoarele metode

1.deconectarea retelei daca sunt aparate de deconectat inlocul electrocutarii


59/71

59

2.taierea retelei electrice cu scule cu minere isolate3.aruncarea retelei de pe corpul accidentatului cu mijloacecu minere isolate4.efectuarea scurtului circuit cu conductor unit la pamint.

Pentru protectia se utilizeaza mijloace de protectieindividuala care in functie de valoare se impart in 2 grupemari:a.mijloace de protectie la tensiune de pina la 1000Vb.mai mari de 1000Va) se impart in 2 grupe :- principale - permit atingere de conductoare isolate sub

tensiune de lucru,indicatoare de tensiune,manusi din gumadielectrica,cleste pentru indicarea curentului,scule isolate.b) -principale-indicatoare de tensiune la valoarea data1.bare izolante operative2.cleste pentru masurarea curentului3.adaugatoare-toate mijloacele de protectie din retele cu

tensiunea pina la 1000V.

48. Notiune de ardere.

Procesul de ardere sau de imbinare a substantelorinflamabile cu oxidantul in rezultatul caruia are loc degajaride lumina, caldura , presiune. Ca oxidant serveste oxigenul,

clorul, florul, oxizii azotului.Deosebim urmatoarele tipuri de ardere:

1. Ardere fara flacara cu degajari de luminiscenta si caldurafara presiune.

2. Ardere cu flacara cu degajari de caldura si lumina,

presiuni joase.


60/71

60

3. Explozie ardere momentana cu viteza de pina la 100m/scu degajari de caldura si presiuni inalte .

4. De tonatie ardere in spatiu ermetic cu viteza de pina la1000m/s cu presiuni inalta , degajari de caldura .

pentru arderea permanenta este necesar o anumitaconcentratie a substantelor inflamabile si a oxidantului.Pentru ca sa aiba loc arderea este necesara prezenta uneisubstante inflamabile, oxidantul si sursa de aprindere.Arderea are loc cu difirite accelerari a procesului de ardere .

- Deosebim urmatoarele tipuri de accelerari a arderii:

1. Acceleratie termica incalzirea subtsamtelor inflamabile,degajarea fractiei usoare, inflamabila la temperature joase.

2. Acceleratia in lant arderea combustilbilului cu formulachimica in forma de romb.

3. Acceleratie mixta termica + lant

Zona de ardere este in functie de concentratia subtanelorinflamabile in amestecul de ardere.

Desosebim concentratia inferioara, concentratia minimaunde are loc procesul de ardere.

Concentratia superioara concentratia maxima de subtante

inflamabile unde mai are loc procesul de ardere.Autoaprinderea substantelor inflamabile are loc in rezultatulprocesului exotermic - producerea unei cantitati mari decaldura in rezultatul reactiilor chimice dintre oxidant sisubstanta inflamabia a mediului inconjurator.

In functie de procesele de ardere subtsantele inflamabile seclasifica:


61/71

61

a. Substante lichide

1. Usor inflamabile se aprind de la surse de aprindere sicontinua sa arda la inlaturarea ei.

2. Greu inflamabile ard doar in prezenta sursei(ulei).

b. Subtsante solide

1. Usor inflamabile continua sa arda la inlaturarea surseide aprindere

2. Greu inflamabile - nu ard la inlaturarea sursei.

3. Neinflamabile - nu ard nici in prezenta sursei.

49. Cauzele incendiilor la intreprinderile industriale.

Cele mai raspindite cauze a inundatiilor la intrepindereindustriale sint:

1. Utilizarea in produsele tehnologice a institutiilor complicatedin punct de vedere inundiar.

2. Pastrarea si folosirea in produsele tehnologice a

3. Utilizarea in produsele tehnologice a gazelor presate silichifiate in cantitati mari.


62/71

62

4. Prezenta si constructia instalatiilor a unor scheme ramificatecomplicate de retele termice si substante inflamabile.

5. Prezenta in constructia instalatiei a retelelor electrice cudiferite tensiuni.

6. Utilizarea in constructia instalatiilor a mecanismelorcudescarcari electrice de tensiune inalta.

Fregventa incendiilor in incaperile de producere la diferitediferite cauze sint:

-Nerespectarea proceselor tehnologice 33%;

- Defectarea permanenta a instalatiilor 16%;

- Deservirea proasta a instalatiilor, nerespectarea termenilor 13%;

- Autoaprinderea cirpelor imbibate cu ulei 8%;

- Fumatul in locurile fara mentiune - 6%;

- Indeplinirea lucrarilor termice nu la locurile cu mentiune 10%;

-Nerespectarea planului de reparative prevcentiva ainstalatiilor 8%;

-Neajunsuri in constructia instalatiilor 7%;

- Indeplinirea lucrarilor termice in incaperile cu prezentagazelor presate si lichifiate 8%;

50. Metodele si mijloacele de lichidare si profilare aincendiilor.


63/71

63

Toate masurile de profilare si prevenire si prevenire a incendiilorse impart in urmatorele grupe:

a. Masuri organizatorice

- Exploatarea corecta a instalatiilor si a transportuluitehnologic

- Instruirea angajatilorla timp si calitativ in domeniulincendiar

- Organizarea detasamentelor de pompieri binevoli cu unactive mai mare de 15 angajati

- Pastrarea incaperilor, cladirilor in stare antincendiara

b. Masuri tehnice

- Respectarea cerintelor standartelor, actelor normative indomeniul incendiar la proiectarea, montarea instalatiilor

- Montarea corecta a instalatiilor electrice , retelelorelectrice

- Proiectarea si montarea corecta a sistemeler de ventilare,incalzire, aprovizionare cu gaz.

- Respectarea termenilor de deservire si reparative acladirilor.

c. Masuri de regim- Interzicerea fumatului in locurile fara mentiune

- Indeplinirea lucrarilor termice de sudare, preliucraretermica doar in locurile cu mentiune

- Interzicerea stricta a lucrarilor termice cu prezenta pozelor

presate si lichifiate.d. Masuri de exploatare


64/71

64

- Supravegherea stricta a respectarii cerintelor, standartelor ,actelor normative la proiectarea si explotarea instalatiilor

- Respectarea termenilor de imirare a instalatiilor electrice sia instalatiilor ce lucrreaza sub presiune inalta

La lichidarea incendiilor se foloseste urmatoareleprocedee de lichidare a arderii :

Procedeul 1 consta in amestecarea in aerul ce patrunde inzone de ardere cu gaze neinflamabile frinarea procesuluide ardere .

Procedeul 2 consta in stoparea patrunderii aerului inzona de ardere - ermitizarea incaperilor inchidereaferestrelor, usilor, golurilor.

Procedeul 3 consta in amestecarea gazelor, lichidelor cusubstante neinflamabile la trasnportarea lor.

Procedeul 4 - racirea stratului superior a substantelorinflamabile - frinarea accelerarii si vitezei a procesului deardere.

Procedeul 5 izolarea subtantelor inflamabile a zonei deardere de la mediul inconjurator acoperirea cu materialneinflamabile cu pisla, lina si ardezie.

Procedeul 6 cel mai raspindit prefacerea procesuluiexoterm in endoterm, utilizarea lichidelor ce acumuleazacaldura.

Pentru lichidarea se foloseste H2O, CO2, spuma.

Utilizarea apei are loc prin folosirea instalatiilor:

a. Instalatii sprincher dirijarea capurilor de inundatieseparate individual.


65/71

65

b. Instalatii dremer dirijarea automata utilizata a capurilor deinundare.

51. Clasificarea incaperilor de producere dupa pericolulde incendiu.

Toate incaperile de producere dupa pericolul de incendiuse impart in urmatoarele:

Categoria A: se atirna aule incaperi unde sint prezenteprezente procesele tehnologice cu utilizarea substantelorinflamabile cu temperatura de aprimdere de pina la 28 degrade si ce pot forma un volum de pina la 5%.

Categoria B: fac parte aule incaperi constructii prezenteprocese tehnologice cu utilizarea substantelor infamabilecu tempaeratura de 60 de grade si ce pot forma un volumde 10%.

Categoria C: fac parte aule incaperi in care sunt subtante

inflamabile cu temperature mai mare de 61 de grade si potforma un volum mai mare de 10 procente si prezentaprafului tehnologic ce poate forma o concentractie de 65mg/m3 si un volum mai mare de 10%.

Categoria D: aule incaperi in care sunt prezente proceseletehnologice de prelucrare a metalelor la temperaturi inalte

sudare, topire, fierarie.Categoria E: incaperi cu prezenta proceselor tehnologicede prelucrare a metalelor si pot sa se inkalzeasca.

52.Vibratia.Notiuni fizice.Actiunea asupra organismuluiuman.


66/71

66

Dup modul de aciune asupra organismului uman vibraiilepot fi generale i locale. Vibraiile generale care au frecvenasimilar cu frecvena oscilaiilor corpului uman sau a organelorlui interne prezint un pericol deosebit, deoarece pot provoca

leziuni mecanice sau chiar rupturi ale unor organe.Frecvenaoscilaiilor proprii ale oldurilor, capului omului fa desuprafaa de sprijin (poziia stnd") constituie 4-6 Hz , capuluifa de umeri (poziia eznd) 25-30 Hz. Pentru majoritateaorganelor interne frecvenele proprii constituie 6-9 Hz.Aciuneasistematic a vibraiilor generale asupra organismului umanpoate provoca dereglri stabile ale funciilor acestuia, n

deosebi,, asupra sistemului nervos, care se manifest prin dureride cap, ameeli i dereglarea activitii cardiace.Vibraia localprovoac spasme ale vaselor sangvine, acioneaz asupraterminaiilor nervoase, asupra esutului muscular i sistemuluinervos central, provocnd dereglarea sensibilitii, osificareatendoanelor i a muchilor, depunerea srurilor n

articulaii.Boala vibraiei este o boal profesional periculoas,tratamentul creia poate fi efectiv doar n stadiul timpuriu albolii. In cazuri extrem de grave n organismul omului au locschimbri ireversibile, care duc la pierderea parial sau total acapacitii de munc profesional.

Caracteristicile vibraiei

Caracteristicile vibraiei sunt: amplitudinea,A(m), frecvena/(Hz), vibroviteza, F(ms) i vibroacceleraia, a (ms-2).Dacoscilaiile corpului sunt aproape de cele armonice, e suficient detiut frecvena oscilaiilor i una din valorileA, Vori a,pentru aputea calcula celelalte valori, utiliznd urmtoarele formule:

V=2fA=A1000

2

Vf

A=


67/71

67

unde: - frecvena circular a oscilaiilor,

f- frecvena oscilaiilor (Hz).

Aciunea vibraiei asupra omului se apreciaz prin nivelul

vibrovitezei sau nivelul vibroaccelera

iei, care se determin cuuniti logaritmice-dB ( deciBell ):

0

20 lg ,vV

LV

=

0

20 lg ,a

aL

a=

unde:

0V - valoarea de prag a vibrovitezei, 8 15 10 ;ms

0a - valoarea de prag a vibroacceleraiei, 4 13 10 ;ms

Clasificarea vibraiilorConform STAS 12.1.012-90, dup modul de transmitere asupraomului, vibraiile se clasific n modul urmtor:

generale, care se transmit prin suprafeele de sprijin asupracorpului omului, care ede sau st;

- locale, care se transmit prin mini.Conform direciei de aciune, vibraiile se divizeaz n:

-cu aciune de-a lungul axelor sistemului ortogonal decoordonateX, Y, Zpentru vibraia general

unde: Z- axa vertical,

Xi Y- axele orizontale (des. 1);


68/71

68

-cu aciune de-a lungul axelor sistemului ortogonal decoordonateXm, Ym, Zmpentru vibraia local,

unde:Xmcoincide cu axa zonei care cuprinde sursa de vibraie,axaZmse gsete n planul alctuit de ctre axaXm i direcia de

avans sau de aplicare a forei, ori axa antebrauluiIn conformitate cu sursa de provocare, vibraia general seclasific n urmtoarele categorii:

1- de transport, care acioneaz asupra conductorilor mainilormobile i a mijloacelor de transport n timpul micrii lor;

2- de transport-tehnologic, care acioneaz asupraconductorilor mainilor i agregatelor care se mic pe citehnologice;

3- tehnologic, care acioneaz asupra operatorilor instalaiilorstaionare sau se transmite la locurile de munc ce nu posedsurse de vibraie.

53.Masurarea vibratiei.NormareaMsurarea vibraiei la locurile de munc se efectueaz

conform STAS 12.1.012-83 Mijloacele de msurare i control avibraiei la locurile de munc. Cerine tehnice".Vibraiaperiodic a utilajului i mainilor care funcioneaz n condiiilede producie i laborator se msoar cu vibrometrul VIP-2.Aparatul este alctuit din redresorul de vibraie D 21 A cureceptorul seismic, dispozitivul de msurare i cablul delegtur. Pe carcasa aparatului se afl contactoarele de cuplare aredresorului de vibraie i a oscilografului.

Msurarea vibraiei.

Pentru a msura vibroviteza V (mms-1

), e necesar de a instalainversorul ROD RABOT n poziia mm/s, de conectat sursa de


69/71

69

vibraie i de ales poziia inversorului PREDEL IZMERENIA naa fel, ca acul aparatului s se stabileasc n a doua treime ascrii de msurare. Mrimea real a vibrovitezei se determinprin nmulirea indicaiei respective a aparatului la valoarea

preului diviziunii, care se determin prin mprireadiapazonului de msurare la lungimea scrii.

PM examen.doc

Documents

Transcript of PM examen.doc