plimb cu mâinile `n buzunare - suplimentuldecultura.ro fileSUPLIMENTUL DE CULTUR| XII » NR. 546 »...

Dependen]a de libertate

Codru] Constantinescu

Ultimul volum scris de RuxandraCesereanu, Fugarii. Evad\ri din`nchisori [i lag\re `n secolul XX, sedore[te completarea trilogiei dedi-cate infernului concentra]io nar pecare inspirata cerce t\toare clujean\a asamblat-o cu erudi]ie [i sensibili-tate de-a lungul timpului [i din caremai fac parte volumul dedicat Gu-lagului `n con[tiin ]a româneasc\ [icel privind tortura politic\.

» pag. 12

ANUL XII » NR. 546 » 3 – 9 decembrie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROParlamentulEuropean a anun]atcâ[tig\torulpremiuluipentru cinema

Iulia Blaga

Cel mai bun mod de a experi-menta noua Europ\ a fost s\ m\duc cu treab\ la ParlamentulEuropean din Strasbourg, dars\ dorm `n Germania, `ntr-unor\[el de lâng\ grani]\. Timp dedou\ zile am f\cut naveta Ger-mania-Fran]a: cinci minute de„acas\“ pe jos pân\ la gar\ [izece minute de mers cu trenulpân\ `n Fran]a. Plecam cu ratade 8:36 sau 9:10 [i m\ `ntorceamcu penultimul tren, la 21:50. Niciacum nu [tiu exact unde eragrani]a. Nici na[ul nu venea.

» pag. 2-3

Interviu realizat de George Neagoe `n » paginile 8-9

Rockin’ by myself

Cronic\ de carte

INTERVIU CU SCRIITOAREA MARTA PETREU

„~mi place s\ m\ plimbcu mâinile `n buzunareprin cea]a deas\“

...a[a, [i maideparte?

Dumitru Ungureanu

~ncep acest text m\cinat de ni[te du -reri stomacale, a c\ror provenien]\`nc\ este incert\. Or fi rezultatulconsumului nes\buit de alimente [ialcool? Or fi sechele târzii ale lucru-lui `n câmp electromagnetic? Or ficontingen]e eliberate de ascultareamuzicii la un volum propice acti -vit\]ilor (auto)distructive?

» pag. 6

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 546 » 3 – 9 decembrie 2016

2 » actualitate

LUX {I „HUZUR“, LA STRASBOURG

Parlamentul European a anun]atcâ[tig\torul premiului pentru cinema,adic\ un Premiu LUX semi-românesc

Iulia Blaga

Kehl e un or\[el german lini[tit depe malul Rinului, dar Strasbour-gul e o combina]ie de ora[ deFran]a [i de vechiul imperiu aus-triac – Alsacia [i Lorena fiindretrocedate Fran]ei `n 22 noiem-brie 1918. E o pl\cere s\ te plimbiprin el [i s\ te sim]i ca la Viena. N-am apucat s\ v\d prea mult`ns\, pentru c\ dou\ zile din celepatru am stat de diminea]\ pân\seara `n cl\dirile ParlamentuluiEuropean. M\ duceam ca angaja -]ii, cu naveta special\ care pleac\de la gar\ (aveam voie cu ecu-sonul de invitat). Scopul c\l\torieia fost decernarea Premiului LUX,oferit de Parlamentul European`ncepând din 2007 unui film con-siderat reprezentativ pentru Eu-ropa [i tematica european\. Acâ[tigat, se [tie, Toni Erdmann, deMaren Ade, o coproduc]ie Germa-nia/Austria/România; celelaltefilme nominalizate au fost A peinej’ouvre les yeux (de Leyla Bouzid,coproduc]ie Fran]a/Tunisia/Bel-gia/Emiratele Arabe Unite) [i Mavie de courgette (de Claude Bar-ras, coproduc]ie Elve]ia/Fran]a).

Nominalizatele sunt alese `nfiecare an de c\tre un comitet de21 de exper]i, `mpreun\ cu oficialieuropeni, dintr-o list\ de zece titluri,

alc\tuind Selec]ia Oficial\. Aceas -t\ Selec]ie Oficial\ e anun ]at\ `nluna martie, de acela[i comitet,dintr-o list\ de aproximativ 70 detitluri. ~n acest an, din comitetulde selec]ie a f\cut parte [i MihaiChirilov, directorul artistic al Fes-tivalului Transilvania, al\turi deMarion Döring (directorul Acade-miei Europene de Film), SusanNewman-Baudais (Project Mana -ger la Eurimages), Niombo Lom-ba (Policy Officer pentru CreativeEurope), Jakub Duszynski (dis-tribuitor, Gutek Film, Polonia)sau Jonathan Romney (critic defilm, Marea Britanie). Pe lâng\cele trei filme nominalizate, dinSelec]ia Oficial\ din acest an aumai f\cut parte: Sieranevada deCristi Puiu (România/Bosnia [iHerzegovina/Croa]ia/Macedo-nia/ Fran]a), A Syrian Love Storyde Sean McAllister (Marea Britanie),

Cartas da guerra/Scrisori der\zboi de Ivo M. Ferreira (Portu-galia), Krigen/R\zboi de TobiasLindholm (Danemarca), L’avenir/Viitorul de Mia Hansen Love(Fran]a), La pazza gioia/Bucurianebun\ de Paolo Virzi (Italia/Fran]a) [i Suntan de Argyris Pa-padimtropoulos (Grecia/Germania).

Procedura cere ca `n luna iulie,`n cadrul Festivalului de la Kar -lovy Vary, s\ se anun]e cele zecefilme din Selec]ia Oficial\, iar `nseptembrie, la Vene]ia, s\ se anun -]e cele trei filme nominalizate. Elevor fi traduse [i subtitrate `n cele24 de limbi ale statelor UniuniiEuropene [i proiectate gratuit `ncele 28 de state membre, `n ca drulevenimentelor speciale lega te dePremiul LUX [i de Zilele Premiu-lui LUX. ~n noiembrie, pre[e -dintele Parlamentului Europeananun ]\ la Strasbourg câ[ti g\ torul

Premiului LUX, decis pe baza vo-turilor membrilor ParlamentuluiEuropean.

Pe de alt\ parte, m\ `ndoiesc c\membrii Parlamentului Euro-pean chiar au v\zut filmele nomi-nalizate – mai bine spus, a[ vreas\ [tiu câ]i dintre ei le-au v\zut.Nu mi-s foarte clare nici procedu-ra prin care se aleg cele trei filmenominalizate dintre cele zece [inici care e gradul de reprezenta-tivitate al acestor filme din an -samblul produc]iilor unui an. Ceeste cert e c\ Parlamentul Euro-pean va continua s\ decernezeacest premiu `n a c\rui impor-tan]\ crede, mai ales c\ invaziacinemaului american pare denest\vilit.

Nominalizatele din acest an aufost foarte diferite. Toni Erdmann,poate cel mai sonor film european`n 2016, satisface [i criteriile

europene, [i pe cele calitative,prin modul fluid `n care inte-greaz\ discrepan]ele dintre dou\moduri de via]\ diferite [i prinfelul `n care le pune `n lumin\prin intermediul rela]iei dintreun tat\ german care `ncearc\ s\se reapropie de fiica lui, consul -tant financiar la Bucure[ti. ToniErdmann e la fel de fluid [i pentrufelul `n care negociaz\ drama cucomedia, prin urmare nomina -lizarea [i premierea lui nu au fostsurprize pentru nimeni.

Celelalte dou\ nominalizatesunt de mai mic\ respira]ie. Apeine j’ouvre les yeux este o copro-duc]ie majoritar francez\, dar edebutul unei tunisiene, filmat `nTunisia cu actori tunisieni, [i pu-ne emanciparea unei adolescentepe fundalul Prim\verii Arabe.Dac\ po]i presupune c\ problema-tica european\ a fost topit\ de cei

Cel mai bun mod de aexperimenta noua Europ\a fost s\ m\ duc cu trea -b\ la Parlamentul Euro -pean din Strasbourg, dars\ dorm `n Germania,`ntr-un or\[el de lâng\grani]\. Timp de dou\zile am f\cut navetaGermania-Fran]a: cinciminute de „acas\“ pe jospân\ la gar\ [i zeceminute de mers cu trenulpân\ `n Fran]a. Plecam curata de 8:36 sau 9:10 [im\ `ntorceam cu pen -ultimul tren, la 21:50. Niciacum nu [tiu exact undeera grani]a. Nici na[ul nu venea.

Nominaliza]i LUX Prize [i oficiali europeni


actualitate « 3

care au nominalizat filmul pe li-nia politic\ a apropierii de lumeaarab\, ce s\ mai spui de Ma vie decourgette? Un film de anima]ie de60 de minute, realizat de unelve]ian, care adapteaz\ o cartepentru copii ([i nu numai) despreun b\iat care-[i ucide dintr-ungest de autoap\rare mama depen-dent\ de droguri [i care ajunge laorfelinat. Barras a speculat laStrasbourg c\ probabil filmul s\ua fost citit ca o metafor\ a Europeide azi n care trebuie s\ se integre-ze state diferite, cu backgroun-duri [i probleme diferite.

Probabil c\ `n balan]a nomina-liz\rilor a cânt\rit mult – cazul ul-timelor dou\ filme amintite – c\sunt proiecte mici, mai ales c\ajung s\ fie v\zute `n toate stateleUE. Tocmai acest lucru m\ face s\speculez c\ `n deciderea nomina-liz\rilor contribuie n diferite gra-de mai mul]i factori [i cred c\ ceicare le-au f\cut s-au gândit c\ filmele trebuie s\ fie cât mai dife-rite, dar s\ trateze pove[ti univer-sale, astfel `ncât s\ merite s\ fiedistribuite `n `ntreaga UE. Unuldintre criteriile de eligibilitate este, de ceva vreme, [i faptul ca fil-mele s\ nu fi luat cel mai impor-tant premiu la festivalurile celemai importante din lume. ToniErd mann, de[i i s-a dus buhul, n-aluat la Cannes decât Premiul FI-PRESCI (dup\ ce fusese favoritpentru la Palme d’or), `n vreme ceMa vie de courgette a debutat laCannes `n sec]iunea paralel\Quinzaine des Réalisateurs, iar A peine j’ouvre les yeux a fost se -lec]ionat `n Venice Days.

Dar nu e suficient ca Parlamen-tul European s\ dea 400.000 de eu-ro pentru subtitrarea [i traduce-rea acestor filme (plus banii chel-tui]i ca s\ cheme presa la Stras-bourg, pentru anun]area premiu-lui). Dac\ m\ refer doar la Ma viede courgette, ce câ[tig ar fi pentrucopiii din orfelinatele din toat\Uniunea European\ dac\ s-ar or-ganiza proiec]ii gratis pentru ei!Claude Barras mi-a dat un inter-viu video la Strasbourg pentru

HotNews.ro, `n care mi-a povestitcât de intense [i de profunde suntreac]iile pe care filmul le are `nrândul celor crescu]i n orfelinate.Mi-a vorbit, de pild\, despre o fe-meie c\reia filmul i-a dat curaj s\le vorbeasc\ propriilor copii de-spre via]a ei `n orfelinat (n-avu -sese curajul s\ le spun\ m\car c\e de la orfelinat). La seminarul depres\ organizat cu o zi `nainteaanun]\rii Premiului LUX, o jur-nalist\ a `ntrebat invita]ii cesolu]ii v\d `mpotriva pirateriei,iar Pauline Gyax, coprodu c\toa -rea lui Ma vie de courgette, ar\spuns: „La noi, `n Elve]ia, pre -]ul unui bilet la film a ajuns atâtde mare, `ncât nu te mai po]i ducecu toat\ familia la cinema. Ceitineri nu pot vedea filmele pe carevor s\ le vad\ [i atunci normal c\le iau de pe net. O solu]ie ar fi ac-cesul mai liber la filme“.

Pân\ când la nivel european seva lua o decizie, dac\ se va lua,r\mân variantele locale. De pild\,ar fi minunat ca distribuitorul `nRomânia al lui Ma vie de cour-gette, Macondo, s\ aib\ o ini]iativ\`mpreun\ cu biroul din Ro mâniaal Parlamentului European [i s\duc\ `n februarie 2017 copiii dincentrele de plasament la cinema.

Cifre [i spaime

Conform statisticilor, aniversareaa zece ani de existen]\ a Premiu-lui LUX vine pe fondul unui an2015 foarte bun pentru cine-matograful european, dup\ coteleridicate din 2014. Astfel, ncas\riledin biletele vândute `n cinema -tografe `n toate cele 28 de state eu-ropene s-au totalizat `n 2015 la 7,4miliarde de euro, cu o cre[tere depeste 16% fa]\ de 2014. Un total de976 de milioane de bilete au fostvândute `n UE, reprezentând adoua valoare din ultimii zece ani, [itoate pie]ele europene, cu excep]iaFran]ei, au `nregistrat cre[teri alenum\rului de bilete vândute.

~n 2015 au fost produse 1.643 defilme europene, adic\ de dou\ orimai mult decât produc]iile ameri-

cane (791). Cu toate acestea, filmulamerican ocup\ 64% din pia]aEU, pe când doar 26% este cotaproduc]iilor europene. Acest lu-cru este cauzat mai ales de faptulc\ majoritatea filmelor europenesunt proiectate numai `n ]ara lorde origine.

Tot potrivit Parlamentului Eu-ropean, `n ciuda succeselor indus-triei de film europene din ultimiiani, aceasta se confrunt\ `n mo-mentul de fa]\ cu mai multe pro -voc\ri. Una dintre acestea e re -centa propunere a Comisiei pri -vind modernizarea copyrightului,care `ncearc\ s\ echilibreze valo-rile culturale [i obiectivele inte-gr\rii pe pia]\. Modelul de baz\ `lconstituie principiul teritoriali -t\]ii, care permite distribuitorilorna]ionali s\ achizi]ioneze drep-turile unui film oferindu-i exploa -tare exclusiv\ pe un teritoriu anu -me. ~n pofida asigur\rilor date deComisie c\ acest principiu nu vafi `nc\lcat, cinea[tii s-au ar\tatstupefia]i la recenta investiga]ie aUE vizând posibile practici anti-competitive de c\tre [ase maristudiouri de film americane [i dec\tre canalul cu plat\ din MareaBritanie, Sky, investiga]ie care a`ncercat s\ stabileasc\ `n cem\sur\ acestea beneficiau de ex-clusivitate teritorial\ absolut\.

Alt motiv de `ngrijorare `l con-stituie contribu]ia la finan]areafilmelor pl\tit\ de distribuitorii deservicii pay-TV [i/sau a operato-rilor platformelor video-on-de-mand (VOD). ~n prezent, aceast\contribu]ie e obligatorie `n zecestate EU. ~n unele ]\ri, cum ar fiFran]a, Germania, Polonia, Spa -nia, Belgia, Portugalia sau Croa -]ia, ea joac\ un rol esen]ial `n fi-nan]area filmelor. Cinea[tii suntde p\rere c\ dezvoltarea servici-ilor VOD paneuropene, ca Netflixsau Amazon Instant Video, `n ]\riunde aceast\ contribu]ie nu esteobligatorie ar dezechilibra balan]amecanismelor UE de finan ]are.Propunerea recent\ a Comi siei dea modifica Directiva Servi ciilorMedia Audiovizuale (AVMSD)

presupune minimiali za rea feno -me nului, permi]ând sta telor UE s\impun\ contribu]ii financiarefurnizorilor de servicii VOD sta-bili]i `n alte state membre.

O alt\ provocare o constituieprezen]a filmelor europene `n ca -taloagele VOD. O analiz\ din 2015realizat\ de Observatorul Audio -vizual European arat\ c\ aproxi-mativ 47% dintre filmele europe -ne care au avut premiera `ntre2005 [i 2015 erau disponibile VODla sfâr[itul lui 2015, n timp ce cotafilmelor americane se ridica la87%. Aproape dublu. O explica]ie aacestei situa]ii ar fi fragmentarea

geografic\ [i lingvistic\ a Euro -pei. Publicitatatea are alt cuvântimportant de spus. O alt\ analiz\efectuat\ `n 2015 de acela[i Obser-vator Audiovizual European ara -t\ c\ doar o parte din filmele eu-ropene disponibile VOD `n Ger-mania, Fran]a [i Marea Britaniebeneficiau de reclam\, fa]\ de zecefilme (opt americane [i dou\ eu-ropene) care ocupau `mpreun\40% din spa]iul promo]ional.Aceea[i analiz\ arat\ c\ foarte pu -]ine titluri recente erau promo-vate [i c\ 90% din spa]iul pro -mo]ional era destinat filmelorproduse `n ultimii doi ani.

Maren AdeÀ peine j’ouvre les yeux, de Leyla Bouzid

Ma vie de courgette, de Claude Barras

Scumpe domnule Remarque, v\scriu pentru c\ tocmai am cititNoapte la Lisabona. Nu mai este1942, ne afl\m undeva `n viitor,aproape de grani]a cu 2017, dar Eu-ropa este `n continuare plin\ de re-fugia]i.

E adev\rat c\ despre ace[tia nuse vor face filme de cinema care vordeveni clasice, iar pove[tile lor deiubire vor fi secundare n istoria iu-birilor. Ei nu sunt ca noi, europenii(aceasta este acuza]ia, [i cum s-arputea ap\ra de ea?).

Dar nu a[a – nu exact a[a? –, des-considerându-l pe cel\lalt pân\ la a-lreaduce la gradul de subom, func -]ioneaz\ mecanismul urii? Suntem

`n aceea[i gar\, domnule Remarque. V-am citit Noaptea dintr-o sin-

gur\ suflare. {tiam deja, desigur, c\practica]i scrisul ca respira]ie – ci-ne nu o [tie? A]i r\mas faimos, dom-nule Remarque. Dar e ceva cu po-vestea aceasta. E ceva.

A[ ruga mai mul]i oameni s\ ociteasc\, acum, `nainte s\ fie dinnou prea târziu. De[i suntem n mi-leniul al III-lea, mergem tot spre1939. Plute[te `n aer. Chiar dac\ numai sunt vapoare care s\ a[tepte `ncoasta continentului, dincolo de Li-sabona, [i nici America nu mai e osperan]\.

Domnule Remarque, dac\ a]i [ticâte s-au schimbat de când ne-a]i

p\r\sit, [i cum – n acela[i timp – to-tul e exact la fel! Durerea refugiatu-lui e aceea[i. Acela[i cancer al sufle-tului care e nostalgia: ]ara pierdut\[i viitorul. Ce mai e viitorul când aifost alungat din prezent [i r\t\ce[ticu un pa[aport fals noaptea, prinporturi?

Domnule Remarque, Noapte laLisabona este o lumin\. V\mul]umesc pentru umanitatea pecare ne-a]i l\sat-o – aici – mo[tenire.O s\ l ]in minte pân\ la sfâr[it peJoseph Schwarz `mp\r]ind o noap-te cu un str\in numai [i numai pen-tru a se dest\inui.

{i nu o s\ l uit nici pe acel str\incare-[i juca ultimii bani la cazino cugândul la banii pentru dou\ biletec\tre Lumea Nou\. Cine nu ar facea[a, când nu i-ar mai r\mâne ni-mic? Cine nu [i-ar juca ultimii banipe pu]in\ speran]\?

Domnule Remarque, v\ aduc lacuno[tin]\ câteva cuvinte dintr-ocronic\ scris\ n „New York Times“despre cartea aceasta a dumnea-voastr\. {i scrie „New York Times“:„Cum spune chiar el, Remarque `[i

vede propriul timp sub semnul con-flictului dintre «progresul tehnolo-giei [i `napoierea cultural\». Gân-dul c\ spiritul [tiin]ific, lipsit deumanitate, va triumfa [i va aducecu sine un nihilism crud l `nsp\i -mânt\; n-are cum s\ lupte cu el alt-fel decât refugiindu-se `ntr-o aproa-pe desuet\ credin]\ n energia uma-nit\]ii“. Da]i-mi voie s\ v\ informezc\ tehnologia a continuat s\ progre-seze [i c\ `napoierea cultural\ acrescut, de asemenea.

Grani]a e aceea[i. Ne putemmult mai lesne m\cel\ri, [i o facemchiar [i atunci când nu sunt r\zboa-ie. Numai c\ nou\ nu ne-a mair\mas nici m\car aceast\ iluzie decare s\ ne ag\]\m: energia uma-nit\]ii. Frumoase cuvinte. Frumoa-se [i zadarnice.

Scria]i c\, pe atunci, la ’942, oricevapor care p\r\sea Europa era oarc\, iar America era Muntele Ara-rat. Nu mai e a[a, nu mai e deloca[a. Am r\mas [i f\r\ aceast\ uto-pie. Omul a e[uat, de la nord la sud[i de la est la vest, pe toate continen-tele cunoscute.

Dreptatea, libertatea, toleran]a?Umbl\ la fel ca `n timpul Nop]iidumneavoastr\. Cu spaima c\ `norice clip\ vor fi n\ruite [i c\ atuncitotul se va fi s\vâr[it. Domnule Re-marque, a[ fi vrut s\ nu v-o fi scrisniciodat\: a]i fost un profet multprea optimist. ~n rest, dincolo deNoapte, pe fronturi, `n continuare,nimic nou.

4 » opinii


Mama zice c\ o s\ se d\râme casapeste ea, c\ nu mai poate s-o repare,c\ nu mai are putere s\ pliveasc\gr\dina, c\ or s-o n\p\deasc\ buru-ienile, c\ plou\ din ce `n ce maipu]in, c\ un nor de praf ro[u se de-plaseaz\ dinspre Sahara c\tre Ro-mânia, pe scurt, c\ se apropie sfâr -[itul lumii. Tata nu vrea s\ ]in\ contde stimulatorul cardiac, ncearc\ s\munceasc\ n continuare ca n tine-re]e, pentru c\ „dac\ nu fac eu, cineface?“. Vecinul meu a pus doi bu[ -teni de lemn de-a lungul drumului,`n dreptul casei lui, s\ mai reduc\din viteza ma[inilor care merg cu 15km pe or\. Nea Mitic\ umbl\ cumâ]a ntr-un sac, pe spinare, se ducela râu s-o omoare pentru c\ „s-a`nn\dit la puii de g\in\“.

Un copil moare mu[cat de câini`n mijlocul ora[ului. Vânz\toareade la supermarket `mi d\ cum p\r\ -turi la caiet, dac\ mi-am uitat porto-felul n cealalt\ geac\. Tomberoanele

de gunoi sunt totdeauna pline. De-zinfectantul cu care s-a sp\lat docto-rul pe m ini, `nainte de a-l opera petata, e posibil s\ fi fost ap\ chioar\.Noul sistem de semaforizare inteli-gent\, care a costat enorm, a creathaos `n ora[. ~n timpul secetei careucide sute de hectare de culturi, pre-zentatorii de la meteo sunt ferici]i c\e „vreme bun\“ de mers la mare. ~ntimpul potopului de z\pad\, sunt fe-rici]i c\ se poate schia la munte.Dac\ n-ai lan] pentru ancor\ debarj\ comercial\ [i-]i la[i bicicletanesupravegheat\ cinci minute, ci-neva reu[e[te s\ taie cablul o]elit-plastifiat [i s\ o fure. Autobuzul sestri c\, iar [oferul url\ la c\l\tori s\coboare [i s\-l `mping\. Ma[ina `]ipoate func]iona impecabil, dar tottrebuie s\ dai minimum 50 de lei[pag\ ca s\ treci ITP-ul. Oricât decald ar fi, dac\ deschid o fereastr\,totdeauna este cineva care url\ c\„trage curentul“. Un regizor de teatru

pl\tit cu 20.000 de euro nu se simtebine, iar actorii pl\ti]i cu 68 de lei pespectacol repet\, se pre g\tesc sin-guri, cum i taie capul. Nici un taxi-metrist nu respect\ nici o regul\ decircula]ie. Un fotbalist cade din se-nin pe teren, iar cei de la Ambulan]\l arunc\ pe targ\ ca pe un sac de car-

tofi. U[a de termopan de la buc\t\riacasei, pe care am cump\rat-o, are ocr\p\ tur\ prin care se poate strecu-ra pisica.

Copiii no[tri arat\, se `mbrac\,se comport\ fix la fel precum cei dinVest. Peste b\trânii no[tri parc\ atrecut istoria cu tancul. Dac\ te ieidup\ comentariile de la sfâr[itul ar-ticolelor din pres\ sau dup\ cele dela post\rile de pe Facebook, reiesec\ majoritatea românilor sunt oridemen]i, ori imbecili. Toat\ lumeavrea figuri noi `n politic\, dar maito]i i voteaz\ pe aceia[i politicienivechi pe care i [tiu de la televizor.Nimeni nu mai are timp de citit,

de[i totodat\ aceia[i oameni afera]iv\d lunar zece filme [i dou\zeci deseriale pe net ori robotesc de câtevaluni la un joc pe smartphone. Uniisunt p\li]i de iluminare prin tablajeepului mai ceva decât Saul pe dru-mul Damascului, se mut\ la ]ar\,pun ]oale pe jos, petunii `n geam, `[iconstruiesc o bul\ idilic\ [i prea -m\resc via]a patriarhal\ a ]\ranu-lui român.

Construim vile-vile-vile. Vi s\mautostr\zi `n fundul cur]ii. Ne`mp\r]im `n vegani, vegetarieni [icarnivori. ~n fum\tori [i nefum\ -tori. ~n bugetari [i priva]i. ~n bi-cicli[ti, [oferi [i pietoni. Pietonii iur\sc pe bicicli[ti, bicicli[tii i ur\scpe [oferi. {i invers. Ne temem de cu-tremur. Ne mândrim peste m\sur\,ca [i cum ar fi o realizare personal\,când câ[tig\ „ai no[tri“, apoi i dis-pre]uim când pierd. Toat\ lumeaur\[te pe toat\ lumea. Toat\ lumea

d\ vina pe toat\ lumea. Nimeni nuvrea s\-[i asume nimic, `n specialna]ionalitatea.

Nu cred c\ acas\ e neap\rat aco-lo unde e bine. Poate fi `n egal\m\sur\ [i acolo unde nu e bine. Eu,de exemplu, m\ simt acas\ `n toat\bulib\[eala schi]at\ fugar mai sus,pe care a[ putea s\ o povestesc lanesfâr[it. N-am vrut niciodat\ s\tr\iesc `n alt\ parte. Altfel, e doar oconven]ie. ~n func]ie de locul n care`]i propui s\ ajungi, pleci sau nu de-acas\. Dac\ vrei s\ ajungi pân\ lamagazinul din col], ai plecat deacas\, iar casa `nseamn\ acas\. Da -c\ ie[i din ora[, pleci de acas\, iaraca s\ `nseamn\ ora[ul. Dac\ ie[idin ]ar\, acas\ `nseamn\ ]ara ta.Dac\ ar fi s\ pleci cu o rachet\ peLun\, acas\ `nseamn\ P\mântul.Pân\ la urm\, adev\ratul acas\ eacolo unde mintea ta are cele maimari [anse s\ se `mpace cu sine.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

E România acas\?

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Noapte la Lisabona (traducere din limba german\ de Lumini]a Beimers) a ap\rut la Editura Polirom `n anul 2016.

Scrisoare c\tre Erich Maria Remarque

~n ciuda mesajelor diluate, avemalegeri pe muchie. PSD va ie[i peprimul loc, nu mai e nici o `n doial\aici, dar cu toate astea social-democra]ii pot fi trimi[i `n opo zi]ie.Dou\ sunt condi]iile ca partidul luiLiviu Dragnea s\ poat\ spera c\ vaforma guvernul dup\ 11 decembrie.~n primul rând, PSD s\ ia minimum40%, iar ALDE m\car 6%. Cu redis-tribuiri, PSD [i ALDE pot lua`mpreun\ 50%, plus unul din

mandatele de parlamentari. ~n aces-te condi]ii, jocul e `nchis, iar ne-gocierile de la Cotroceni vor fi doarpentru numele premierului. Drag-nea [i T\riceanu vor juca tare [i nuvor accepta ca Iohannis s\ le trân-teasc\ propunerea de premier.Pre[edintele va fi cu spatele la zid, omajoritate PSD-ALDE `l va facespectator, pentru c\, oricât [i-ardori, Iohannis nu poate `ntoarcerezultatul scrutinului. Plus c\ PSD

va veni din postura `nving\toruluideta[at, astfel c\ marja de ac]iune a[efului statului va fi mult `ngustat\.

Pentru PSD e vital ca ALDE s\intre `n Parlament (unii vorbescchiar de cinci voturi pe sec]ie f\cutecadou de PSD, dup\ modelul PDL-EBA), altfel social-democra]ii vor fi`n opozi]ie chiar dac\ ar ob]ine 42%.

Cele dou\ condi]ii trebuie `n -deplinite simultan, pentru c\ oricerateu e fatal pentru PSD. Dac\ so-cial-democra]ii scot doar 36-38%, iarALDE 6%, e foarte probabil ca PSD[i ALDE s\ nu reu[easc\ s\ fac\ omajoritate.

~n tab\ra pro-Ciolo[, PNL [i USRpar s\ fi declan[at o competi]ie carear putea s\ le creeze amânduroraprobleme. Pentru cei care [i dorescca PSD s\ nu ajung\ la butoaneledin Palatul Victoria, calculele nuseam\n\ deloc cu cele f\cute n sedi-ile PNL sau USR. Pentru men]i ne -rea lui Ciolo[ trebuie adunat\ o ma-joritate de 50% plus unu din voturi.Degeaba ob]ine PNL 30%, dac\ USRia doar [ase-[apte procente. Cum lafel degeaba sper\ USR s\ ob]in\20%, dac\ liberalii ar lua s\ zicem15-17%. Pentru c\, la asemeneascoruri, Dacian Ciolo[ `[i va face

bagajele, iar misiunea sa se va`ncheia imediat dup\ 11 decembrie.

Exist\ oameni `n PNL care n-ausim] politic, nu gândesc strategic.Sunt probabil destui liberali care s-ar bucura dac\ USR ar lua un scorcât mai mic, de[i acest scenariu`nseamn\, culmea, trimiterea lor `nopozi]ie.

Pentru a forma viitorul guvern,PNL [i USR sunt obligate s\ ia`mpreun\ minimum 40% din vo-turi. Cum se distribuie procentele`ntre cele dou\ partide e mai pu]inrelevant. Cele 40 de procente, plusredistribuirile, dar [i voturileUDMR, ar putea fi suficiente pentru`njghebarea unei noi majorit\]i pedreapta.

Pentru PNL, vorbim de o ade v\ -rat\ plea[c\. Liberalii n-au convinsdeloc `n campanie, nu vor câ[tigaalegerile, dar cu toate astea s-arputea trezi la guvernare. PNL l arepe de o parte pe Iohannis la Co tro -ceni (pre[edintele e cel care desem-neaz\ premierul), iar `n plus ale -g\torii pierdu]i pe drum sunt recu-pera]i de USR. ~n final, procentele sevars\ `n co[ul comun pro-Ciolo[.

Vor ob]ine PNL [i USR cele 40 depuncte necesare pentru a fi `n

c\r]ile guvern\rii? Greu de spus.Totul depinde de prezen]a la vot.Dac\ la urne vin sub 40% dintrealeg\tori, PSD are prima [ans\. Nudoar s\ câ[tige scrutinul, ci [i s\formeze guvernul. PNL va termina`n acest caz pe locul doi, având o miede primari, care [i vor face probabiltreaba. ~ntrebarea e dac\ USR maipoate spera s\ ia 10%, pe o prezen]\redus\.

Dac\ `ns\ num\rul celor carevin la urne cre[te, atunci [i [anselePNL [i USR cresc. Liberalii ar puteaob]ine un scor mai mic decât `ncazul unei prezen]e reduse, darrezultatul USR va fi sensibil maimare, pentru c\ e singurul partidcare poate aspira nehot\râ]ii.

~n ultimele zile de campanie,probabil c\ se vor nmul]i sondajelede opinie. Partidele fac tot ce pot s\v\ influen]eze votul, iar sondajelereprezint\ o arm\ folosit\ peste tot`n lume.

Sondajele sunt adesea poze falsepe care partidele `ncearc\ s\ levând\. Sunt mai degrab\ cifre pecare protagoni[tii [i le doresc `n ziua votului. Indiferent din ce z\ripolitice vin procentele, merge]i laurne [i vota]i dup\ cum crede]i.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Ca orice popor cu o istorie scurt\ [iincert\, [tears\, rescris\ [i modifi-cat\ periodic, România a avut de-alungul timpului mai multe zilena]ionale. Cea de acum, 1 Decem-brie, se s\rb\tore[te abia de un sfertde secol, iar alegerea ei se datoreaz\Parlamentului României din 1990,cel dominat de FSN-ul fostuluipre[edinte Ion Iliescu. Format `nma re parte din fo[ti activi[ti comu -ni[ti de linia a doua [i a treia, dar [idin politicieni cu tent\ na]ionalist\,acel parlament a evitat revenirea la

vechea zi na]ional\, 10 Mai, aso-ciat\ cu regimul monarhic [i cu ve-chiul Regat al României. {i a[a amr\mas s\ s\rb\torim ziua Româ-niei iarna, cu fasole [i cârna]i, cumulte vânturi, cu ploi reci, zloat\ [iparade militare.

Exist\ `ns\ [i destui sus]in\ toriai revenirii la vechea noastr\ zina]ional\. Unul dintre ei, istoriculNeagu Djuvara, remarca faptul c\,`n ciuda asimil\rii zilei de 10 mai cumonarhia (care `n 1990 `i va fi creatdestule spaime republicanului Ion

Iliescu), ea are o semnifica]ie multmai profund\. Este o dat\ ntemeie-toare: 10 mai reprezint\, `n plan is-toric, ziua proclam\rii statului in-dependent numit România. Pe 10mai 1866, regele Carol I depune ju -r\mântul de credin]\ fa]\ de Princi-patele Unite, n 10 mai 1877 tot el pro-clam\ independen]a acestui stat [i`n 10 mai 1881 se s\rb\tore[te pen-tru prima dat\ ziua na]ional\ a Re-gatului României.

10 mai e, de altfel, [i cea mai longe-viv\ zi na]ional\ a României: din 1866pân\ n 1947. Abia odat\ cu abdicareafor]at\ a regelui Mihai I [i instaura-rea regimului comunist se adopt\ onou\ zi na]ional\, 23 august, s\rb\to-rit\ pentru ultima oar\ n 1989.

Firesc ar fi fost ca, odat\ cu`ncheierea abera]iei istorice repre-zentate de perioada comunist\, sta-tul român s\ `[i recupereze istoriamutilat\, valorile [i simbolurile cest\teau la baza constituirii na]iunii,inclusiv datele cu valoare simbo-lic\. Inclusiv ziua na]ional\. Maiales c\ altfel se bucur\ românul deziua ]\rii lui `n 10 mai, `n mijloculprim\verii, sub un soare cald, cândtotul `n jur e verde [i `nflorit, decât`n pragul umed [i rece al iernii. {iar mai fi ceva: 10 mai era o zi na]io-nal\, ziua României – care atunci,la `nceputuri, `nsemna o ]ar\ cu unrege neam] [i o popula]ie ameste-cat\, cu români, dar [i greci, turci,armeni, francezi, evrei. ~n schimb

1 decembrie este perceput\ ca os\rb\toare etnicist\, cea a românilorcare le-au dat peste nas maghiarilor.

~ns\ parlamentul din 1990 a de-cis cum a decis. Poate c\ membriiacestuia s-au v\zut pe ei `n[i[i `npostura de `ntemeietori, poate c\vor fi fost influen]a]i [i de con-frunt\rile româno-maghiare dinmartie 1990, din Târgu-Mure[, certeste c\ au decis s\ reia istoria din 1 decembrie 1918, ca [i cum `naintede asta n-ar fi existat un stat numitRomânia. ~n subtext (de[i asta nu sespune nic\ieri) alegerea zilei `n ca-re Marea Adunare Na]ional\ de laAlba Iulia a proclamat unirea Tran-silvaniei [i a Banatului cu RegatulRomâniei include o reafirmare tri-umfalist\ a apartenen]ei celor dou\provincii la România, `n detrimen-tul Ungariei.

S-a uitat c\ atunci, `n 1918, nudoar Transilvania [i Banatul s-auunit cu ]ara-mam\. Nici nu maiconteaz\. Degeaba vorbim noi azidespre unirea Republicii Moldovacu România sau despre recupera-rea Bucovinei de Nord. Nici atunci,nici acum nu ne-au interesat preatare teritoriile acelea. Dac\ ne pic\a[a, ca o plea[c\, e foarte bine, dac\nu, nu conteaz\. Important\ e datade 1 decembrie, ziua când le-amf\cut-o ungurilor. A[adar, s\ ne bu-cur\m, e ziua na]ional\.

Spre sfâr[itul lunii trecute, scriitorul [i jurnalistulMarcel Tolcea a publicat `n s\pt\mânalul local„Banatul azi“ un text intitulat 1 Decembrie nu e o zina]ional\, `n care sublinia caracterul fundamentaletnic al s\rb\torii noastre na]ionale. Articolul astârnit reac]ii inflamate [i `n pagina de comentarii a ziarului, [i pe Facebook – [i nu-i de mirare. Dar astanu `nseamn\ c\ Marcel Tolcea nu are dreptate.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Ziua când le-am f\cut-o ungurilor

Alegerile se joac\, nu v\ lua]i dup\ sondaje!Avem cea mai plictisitoare campanie din ultimii 25 deani. Niciodat\, `n preajma alegerilor parlamentare n-am avut o presta]ie atât de slab\ a partidelor. N-amv\zut un clip electoral cât de cât inteligent, nici unmesaj atr\g\tor. Nimic. Forma]iunile mari, PSD [iPNL, se bazeaz\ pe bazinele proprii de votan]i, `ntimp ce forma]iunile mici se chinuie s\ treac\ pragulelectoral. Singurul partid care poate r\sturnacalculele este USR-ul lui Nicu[or Dan, care va intrasigur `n Parlament, dar `ntrebarea e cu câte procente.


6 » muzic\

Yvonne Lefébure: O legend\ a pianului

Dac\ reamintesc aceste lucruri,motivul l constituie unul dintreevenimentele anului discografic,apari]ia unui set complet de `nre -gistr\ri ale pianistei Yvonne Le -fébure, la casa francez\ Solstice,`nso]it de un amplu [i admirabilstudiu despre via]a [i cariera artis-tei, semnat de Frédéric Gaussin, pebaza unor minu]ioase cercet\ri `narhive [i biblioteci. Yvonne Lefébu-re. Une légende du piano include 24de CD-uri, cu numeroase `nre -gistr\ri inedite, extrase din arhivaInstitutului Na]ional al Audio -vizua lului (INA), ultimul disc fiinddedicat m\rturiilor pianistei `nconver sa]ii radiofonice cu JacquesChancel, Radioscopie(1976), LaurentAsselineau, cu extrase dintr-uncurs de intepretare (1978), [i Ber nardDeutsch, extrase din emi siu nea

Muzicienii au cuvântul (1981).Transcrierile emisiunilor suntparte a livretului documentar ce`nso]e[te setul.

Cum rezum\ lucrurile FrédéricGaussin, „capt\ri live de concertsau de studio, pagini concertante,recitaluri sau muzic\ de camer\...`nregistr\rile reunite `n acest set,cu mari parteneri, numeroaseinedite, documenteaz\ cu fideli-tate arta sa pe o perioad\ de 40 deani (1945-1984), inclusiv prin re-dundan ]a lor, care nu este decâtaparent\“. „Interpretez de prefe -rin]\ [lucr\ri de]Bach, Beethoven[i de muzic\ francez\ modern\.Vitez\ maxim\ omologat\: blan -che = 360!“, nota pianista, cu cre -ionul, imediat dup\ `ncheiereacelui de-al Doilea R\z boi Mondial.Muzicologul francez o citeaz\ [i cuo notabil\ observa]ie f\cut\ spresfâr[itul vie]ii: „Cine a zis: nu exist\ decât dou\ interpret\ri, ceabun\ [i cea proast\? A[a ceva nuface decât s\ simplifice o problem\altfel complex\, fiindc\ câte nu-an]e sunt `ntre dou\ interpret\rifoarte bune, egale ca valoare, [icâte nuan]e `ntre dou\ din celerele! Ceea ce trebuie `ncercat estes\ oferi convingerea neab\tut\ pecare o ai despre sensul unei opererecreate. Da, trebuie imagina]ie,ca peste tot `n art\. Pentru mineun text muzical este atât deemo]ionant: note, negru [i alb pehârtia liniat\; dar dincolo de ceeace st\ scris se afl\ `ntreaga pa -siune, drama, speran]a sau dispe -rarea unei fiin]e umane. {i cu atâtmai bine dac\ este un geniu...Aduce reflec tarea unei alte lumi.“

Te po]i `ntreba dac\ tân\rul Li-patti, ce-l venera `nainte de toatepe Alfred Cortot [i apoi pe profe-sorii s\i de compozi]ie, PaulDukas [i, din al doilea an de studii,Nadia Boulanger, avea o urechedeschis\ spre imaginile poetice [iteoriile lui Yvonne Lefébure. Ni-meni nu a studiat `n mod particu-lar rela]ia lor desf\[urat\ pe par-cursul a aproape cinci ani. Nicim\car scrisorile sale c\tre FloricaMusicescu [i Mihail Jora nu suntpublicate integral, ce s\ mai spuidespre o cercetare aprofundat\ `narhivele pariziene!

Frédéric Gaussin `mi spunea c\`n arhive se p\streaz\ o descriere

extrem de precis\ a studiilor pecare Dinu Lipatti le-a `ntreprinssub `ndrumarea pianistei [i, lucrutotal ne[tiut, c\ a descoperit `ntredocumente „o scrisoare de scuzeextrem de profunde din partea luiMadeleine Lipatti, din 11 mai 1952,prin care o roag\ pe YvonneLefébure s\ o ierte pentru cuvin-tele nefericite pe care le-a folosit ncartea sa, crezând c\ ea nu ar ficontat pentru Dinu ca pedagog“,„o scrisoare `n cuvinte bine sim -]ite, una real\ de c\in]\ [i de re-grete“. Nu [tiu exact despre ce cu-vinte este vorba, dar atât numele,cât [i m\rturia lui Yvonne Lefébu-re lipsesc cu totul din cele dou\edi]ii, imprimate `n 1951 (aten]iebibliografii online ai lui Lipatti!) [i`n 1952, ale volumului Hommage aDinu Lipatti. Madeleine Lipatti in-troducea, al\turi de alte corecturiimportante, numele pianistei profe-soare, `n edi]ia Omagiului, re f\cut\`n 1970, dar f\r\ vreo m\r turie a ei. {itotu[i una exist\ – [i ar merita proba-bil publicat\ integral – scrisoarea `ncare Yvonne Lefébure r\spundea, `nnoiembrie 1957, unei cereri a lui Dra-go[ T\n\sescu, primul autor al mono-grafiei Lipatti.Dincolo de cuvinte, la`mplini rea a 30 de ani de la dispa -ri]ia Yvonnei Lefébure, François [iYvette Carbou, cei doi produc\toriai companiei ini]ial denumit\ FY,apoi Solstice, care din 1974 s-au an-gajat cu pasiune „`n p\strarea [ipropagarea mo[tenirii spirituale apianistei [i a pedagogului fran cez“,sus]inu]i de talentul [i acribia spe-cialistului `n muzica de pian careeste Frédéric Gaussin, au realizatun album exemplar. Merit\ cupriso sin]\ ascultat [i d\ruit, acumcând s\rb\torile de iarn\ seapropie.

Ajuns la Paris `n toamna lui1934, pentru a studia laEcole Normale de Musique,unde `l invitase cu un an `nurm\ Alfred Cortot, DinuLipatti ì relata `ntr-oscrisoare prietenului s\uMiron {oarec c\ profesorulì spusese c\ absenteaz\mereu din ora[ [i c\ ì reco-mandase s\ studieze cuunul din apropia]ii s\i. „Ceamai indicat\ ar fi YvonneLefébure, profesoar\ laEcole Normale“ – `l citaLipatti pe Cortot `n decem-brie 1934 – „[i care, dup\p\rerea sa, este cea maibun\ [ca] pedagog de aici.[...] Peste o s\pt\mân\ m-am prezentat la Dra Lefé -bure... I-a pl\cut extrem demult jocul meu [i a primitcu pl\cere s\ lucreze cumine de-acum `nainte. Esteo fin\ muzician\ [i, `n plus,o admirabil\ interpret\. Nu-i trece nici cea mai mic\gre[eal\ neobservat\ [i m\bucur c\ simte [iinterpreteaz\ frumos“. Selega cu acel prilej o rela]iedurabil\, `n clasa de inter-pretare, ce avea s\ se`ntind\ – cum `mi precizazilele acestea istoricul [icriticul parizian FrédéricGaussin – din octombrie1934 pân\ `n iulie 1939 [icare `ncepea cu studiul Par-titei nr. 1 de Bach.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

~ncep acest text m\cinat de ni[tedureri stomacale, a c\ror prove-nien]\ `nc\ este incert\. Or fi re-zultatul consumului nes\buit dealimente [i alcool? Or fi secheletârzii ale lucrului `n câmp electro-magnetic? Or fi contingen]e elibe-rate de ascultarea muzicii la un volum propice activit\]ilor (auto) -distructive? M\ gândesc, apropode asta, c\ la mijloc de iulie am in-trat `n Arenele Romane din Bucu-re[ti pentru spectacolul Megadethdoar ca s\ simt `n stomac reverbe-ra]iile sec]iei ritmice. {i le-am(re)sim]it din plin, iar senza]iatr\it\ pre] de vreo dou\ ore nu pots\ o compar cu nimic. A[a se petre-ce [i la au di]ia albumelor Metalli-ca, f\r\ s\ fie nevoie s\ merg lavreun concert. Dac\ meta liza(n)]iivor ajunge [i-n Bucu re[ti, cum aumai fost, fire[te c\ las deoparte toa-te grijile, nevoile, necazurile [imerg s\-mi vindec durerile la maipu]in de o sut\ de metri de scen\.Sau s\ le acutizez, naiba [tie.

Am primit ultimul disc Metalli-ca – Hardwired... To Self-Destruct(2016, Blackened Recordings), dis-tribuit de Universal Music, spe-cial pentru a-i face o cronic\. Sin-cer, treaba asta m-a pus `n dificul-tate. Nu pot scrie liber [i onestcând beneficiez de un asemeneacadou. Nu pot nici s\ aglutinez oserie de cuvinte simandicoase, cupreten]ii de obiectivitate, `n reali-tate generalit\]i insipide, neutre.Dac\ muzica nu m\ „atinge“ lasensibilitate, mai bine returnezsuportul pe care e distribuit\. De-parte de mine preten]ia c\ `n]elegtotul, c\ sunt conectat la cele mainoi curente artistice, c\ vibrez laexperimente novatoare. Uneori enevoie de minimum dou\ sau treiaudi]ii, ca s\ receptez mesajul, s\pricep inten]iile muzicienilor, s\intru `n rezonan]\ cu ardoarea

lor. Exact a[a s-a petrecut [i cuacest album, care deja rupe topu-rile din toat\ lumea la nici os\pt\mân\ dup\ lansarea oficial\.

Prima impresie mi-am f\cut-oprivind imaginea de pe copert\ [iapoi pe cele din c\r]ulia `nso]itoa-re a dublului CD. Impresionant\prin sugestiile negative, graficapare conceput\ mai curând s\`ndep\rteze decât s\ atrag\. To-tu[i, e cumva `n tradi]ia Metallica[i `n asentimentul fanilor `nfl\ -c\ra]i, c\rora cred c\ nu le pas\ desubtilit\]i [i trimiteri subliminale,dar apreciaz\ impactul maxim. Iardiscul este conceput, realizat, mi-xat, masterizat [i managerizat `na[a fel `ncât s\ produc\ un [oc de-vastator. ~ns\, `ntr-o lume `n care[ocul este regula vie]ii de zi cu zi,ce efect s\ aib\ strig\tul dezn\ -d\jduit al unor rockeri boga]i, ce-lebri, adula]i [i premia]i? Cum s\crezi n sinceritatea lor, când nu lelipse[te nimic? Oricât de franc\ le-ar fi suferin]a ([i eu nu-i b\nu-iesc de falsitate), tot nu scapi deb\nuiala c\ la mijloc este ceva maimult metafizic [i teoretic. Versuri-le, [i ele `n linia obi[nuit\ a trecu-telor albume, traduc `n metaforenepreten]ioase o viziune de co[ -mar asupra lumii cotidiene. E, dealtfel, o viziune comun\ mai mul-tor curente religioase [i/sau artis-tice, r\spândite pe tot globul, ac\rei unic\ sl\biciune rezid\ `nsucces. Filme despre sfâr[itulomenirii, muzici despre moarte [idamnare, c\r]i pline de elucu -bra]ii nici m\car [tiin]ifico-fantas-tice, toate vândute `n tiraje ame -]itoare, cer drepturi de capodoper\[i ridic\ preten]ii de Biblie, Coransau Tora. ~n ce lume tr\im?

Cei patru tipi de la Metallicanu-[i asum\ inten]ii mesianice,nu vor s\ schimbe ordinea mon-dial\ ori s\ salveze planeta. Parc\plini de regret pentru frumoaselezile de odinioar\, au compus 12piese cu sonorit\]i ce amintesc de`nceputurile carierei lor, pe bun\dreptate azi ndr\gite de un publicdivers. Nimic senza]ional `n op -]iune. Faptul c\ m-au stârnit s\vorbesc mai `ntâi despre mineara t\ c\ obsesiile lor sunt conta-gioase, cuceresc. Dar la final, ne-dumerirea m\ bruscheaz\: auto-distrugere... A[a, [i?

...a[a, [i mai departe?

Coregraful a lucrat pentru Scaladin Milano, New York City Ballet,Opera din Paris, iar de ani buniconduce `n Fran]a propria compa-nie, Ballet Preljocaj, `n formula deCentru Na]ional Coregrafic, la Aix-en-Provence, `ntr-un edificiu con-struit special cu aceast\ destina]ie.Artist complex, Preljocaj a f\cut câ-teva scurt- [i lungmetraje [i a deve-nit la rându-i subiect al unor filmedespre propria munc\ [i al unorc\r]i care-i reflect\ [i condenseaz\universul creator. Impresionantasa oper\, atât ca volum de spectaco-le – are sezoane când lucreaz\ chiar[i trei noi produc]ii pe an, ceea ce nApus e mult –, cât [i ca microcos-mos artistic e, de fapt, o „topologiea invizibilului“, cum potrivit a fostintitulat\ o carte care-l portreti-zeaz\ (2008).

Cea mai recent\crea]ie (septem-brie 2016) a lui Angelin Preljocaj,Fresca, invitat\ la Festivalul Na]io-nal de Teatru din acest an, a fost o`ncânt\toare experien]\ coregrafic-plastic-muzical\ `n lumea `ndep\r -tat\ geografic [i cultural a conti-nentului asiatic. Realizat\ dup\basmul chinezesc The Painting onthe Wall, Fresca transcrie n limba-jul corporal contemporan o `n -treag\ filosofie a existen]ei.

Preljocaj a revenit ciclic la poeti-ca str\vechilor pove[ti ale lumii, cala o important\ surs\ de inspira]ie.~n 1995 a coregrafiat L’Anoure; `n2008, Alb\ ca Z\pada; `n 2010, Sid-dharta ; acum Fresca. ~n Alb\ caZ\pada, prezentat\ de asemenea `nturneu `n România cu ceva timp `n

urm\, a [i dansat pe muzica luiGustav Mahler, `n costumele luiJean Paul Gaultier. ~n toate acestecrea]ii, povestea coregrafic\ pe ca-re o perfecteaz\, de regul\ cu dra-maturgi specializa]i, fie ei sce-nari[ti de film, oameni de teatrusau scriitori, conserv\ `ntr-o struc-tur\ solid\ liniile generale ale sto-rytelling -ului [i le transleaz\ `n co-durile dansului modern. Dimen-siunea liric\, polistratificarea semantic\ a acestor depozite destr\ vechi `n]elepciuni care suntbasmele lumii, cap\t\ tridimensio-nalitate scenic\ prin corporalitate,video, lumin\, sonorit\]i. ThePainting on the Wall dezvolt\ temaunei frumoase, dar imposibile po-ve[ti de dragoste dintre un r\zboi-nic [i o tân\r\ pictat\ `ntr-o fresc\,punând n discu]ie raporturile fine,complicate dintre realitate [i fic]iu-ne, gra ni]ele unor domenii exis-ten]iale. Coregraful zice c\ herme-neutica aces tei superbe pove[ti des-coperite `ntr-o lume atât de diferit\de a noastr\ are leg\tur\ cu celebrape[ter\ a lui Platon, cu umbrele dincaverna cunoa[terii, orientându-ne receptarea spre aceast\ zon\ agnoseologiei, a fascina]iei exercita-te de necunoscut asupra min]iiumane, a curiozit\]ii, a puterii ilu-ziei. Cu adev\rat, textura scenic\ tepoart\ ca privitor `ntr-un perime-tru oniric, care `ng\duie ochiuluis\ priveasc\ mai `ntâi printr-unecran semitransparent a[ezat `ntresal\ [i scen\, `ndemnând mintea [isufletul s\ completeze prin imagi-nar ceea ce e doar `n trez\rit. Pe

acest paravan, apoi pe fundal, curgalene proiec]ii redând mi[carea laralenti, zoom-at\, a unor [uvi]e dep\r, `ntr-o coregrafie cinematic\atent studiat\, consonant\ cu aceeaa dansatorilor. P\rul fetelor, alt\ -dat\, [i `nc\ [i azi `n culturile tra -di]ionaliste, semn al senzualit\]ii, eevocat n spectacol via imagine sau`n plan real, lung, despletit sau`mpletit n „frânghii“ devenite obiec -te scenice. Podoaba capilar\ iesedin obi[nuit [i cap\t\ putere desimbol.

Fresca e jocul continuu pe careAngelin Preljocaj `l face `ntre din-coace [i dincolo, vizibil [i invizibil,`ntr-o `nce]o[are inten]ionat\, larealizarea c\reia a contribuit prinlumini ingeniosul Eric Soyer, ecle-rajistul care sculpteaz\ lumina [i`n spectacolele lui Joël Pommerat.Lumin\-obscuritate-`ntuneric,trepte de luminozitate, ascuns-dezv\luit sunt contrastele [i grade-le prin care echipa de realizatoriconduce vizual [i fic]ional publicul.

Dansatorii Clara Freschel, Nu-riya Nagimova, Nagisa Shirai, An-na Tatarova, Yurié Tsugawa, SergiAmoros Aparicio, Marius Del-court, Antoine Dubois, Jean-Char-les Jousni, Fran Sanchez au un ex-traordinar control al propriuluicorp, etalat `n grafii dansate delocermetice, generatoare de metafore,`ntr-o coregrafie ce pune `n valoarefrumuse]ea uman\. Interpre]ii sunt`n egal\ m\sur\ minuna]i `n so-louri, duete sau momente de grup,executând o coregrafie serafic\, `ncare trupurile lor devin purt\toareale unei bogate simbolistici. Nudin categoria celor abstracte, reci,ci din gama acelora care ating fixafectivitatea. Pe muzica lui NicolasGodin, o compila]ie remixat\ degenuri diverse, omogen\ `n spiri-tul ei.

Fresca lui Angelin Preljocaj areceva din stranietatea operelor pic-turale asiatice, de miniatur\ lu-crat\ precis, `n tonuri romantice,exotice, vintage. De la care e dificils\-]i iei ochii, care te re]ine hipno-tic. Pe care, cu cât o prive[ti mai`ndelung, cu atât ]i se pare c\ n-ai`n]eles-o suficient de cuprinz\tor [icare-]i induce mareic st\ri inedite.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Unul dintre vârfurile valorice ale coregrafiei actuale, albanez prin originilematerne, dar n\scut `n Fran]a, unde [i-a f\cut [i educa]ia, format `n studii clasice`n Europa, apoi la [coala experimentalist\ a dansului modern din Lumea Nou\,Angelin Preljocaj este un exemplu de multiculturalitate `n forma ei `nalt\, derafinat\ absorb]ie [i de procesare creativ\ a celor mai profunde elemente cedefinesc spiritualit\]i extrem de diverse.

Fresca, un spectacolromantic, exotic, vintage

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

© A

di B

ulbo

ac\


8 » interviu

Interviu realizat de George Neagoe

Stimat\ Doamn\ Profesor, v\propun un dialog bazat peurm\torul manierism logic:„cum era pe vremea mea“. V-a]i sim]it ndrept\]it\ când vas\ v\ statornici]i unele pre -judec\]i?

O! Ce maniere – iar nu manieris-me... N-am sim]it niciodat\ c\ vreovreme ar fi a mea, [i nici ulterior nuam privit vreo perioad\ ca fiind„vremea mea“. Am avut [i am, maidegrab\, un sentiment de stranieta-te decât de participare [i contopirecu un timp anume...

A]i absolvit Sec]ia de Filo sofiea Facult\]ii de Istorie [i Fi -losofie a Universit\]ii „Ba be[-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Cumse spu nea – „ave]i la baz\ odubl\ forma]ie“. Ce a `nsem-nat, pân\ la ob]inerea licen]ei,acel tip de `nv\]\ mânt?

Hm. Un detaliu pe care, socotin-du-l sub`n]eles, deoarece declarat `ntoate fi[ele mele biobibliografice, nul-am scos `n eviden]\, dând `n felulacesta na[tere la tot felul de confuzii:da, am terminat Facultatea de Isto-rie [i Filosofie, sec]ia de Filosofie-Is-torie. {i am avut profesori buni deistorie, de pild\ pe Pompiliu Teodor(care mi-a indus admira]ia pentruDavid Prodan), pe Nicolae Boc[an,pe doamna Beatrice Daicoviciu, peCamil Mure[anu, pe Vasile Pu[ca[,pe Liviu Maior, al]ii. {i la discipline-le filosofice am avut profesori buni,unii fo[ti studen]i ai lui Blaga ori ailui D.D. Ro[ca. Apoi, f\ceam sociolo-gie cu Ion Alua[ – primul care ne-avorbit despre marea pierdere de po-pula ]ie, deci de avu]ie na]ional\, caurmare a emigr\rii evreilor ro-mâni... era un profesor atipic, nureu[ea s\ scrie, nu prea are oper\,dar avea cursuri excep]ionale –, sta-tistic\ cu Traian Rotaru, proas p\t`ntors de la specializare din Fran]a,psihologie cu profesorul Ioan Radu,care fusese studentul lui Blaga. Fa-cultatea m-a nzestrat cu instrumen-te de lucru, altele decât ale unui filo-log, desigur – cam asta e ideea. A[ac\, produs al Universit\]ii din Cluj[i al meu `ns\mi, plus al Univer-sit\]ii din Bucure[ti – unde mi-am

dat, cu Ion Iano[i, doctoratul –, sunt,cel pu]in n inten]ie, echipat\ multi-disciplinar.

„Eram plin\ de energie [i socoteam lumea opr\jitur\ mare cu gustbizar, din care o s\m\nânc cât o s\ poftesc“

Cum v-a]i asumat calea de la„Echinox“ c\tre solsti]iul devar\ `n via]a universitar\ [i `ncea literar\?

Ai spus cuvântul magic: „Echi-nox“... A fost o revist\ minunat\, iarperioada de via]\ `n care am fostacolo, `n redac]ie, a fost [i ea minu-nat\. O perioad\ n care am râs la felde mult ca `n [coala primar\, cândla glumele profesorului de matema-tic\, domnul Runcu, râdeam a[a detare, `ncât se auzea peste trei clase...{coala era `ntr-un castel, cu zidurigroase de doi metri, `]i dai seama...La „Echi nox“ am `nv\]at subtilita-tea literar\ [i auctorial\. Era un me-diu cultivat [i cu principii. Acoloam `nv\]at [i ce e cu cerchismul, [icum se face o revist\. Ion Pop, Ma-rian Papahagi [i Ion Vartic, deci „triumvirii“, cum i-am botezat eu,mi-au sugerat ceea ce mi lipsea: mij-loacele de orientare `n lumea lite-rar\. De la Ion Vartic am `nv\]at fi-lologie – de la cum se face o edi]ie lacum trebuie citite opere, nu c\r]i. A[ac\, vezi, am trecut prin [coli de tot fe-lul, n\ d\jduiesc c\ nu chiar degeaba,poate c\ s-a lipit câte ceva de mine...

A]i debutat editorial cu ver-suri: Aduce]i verbele (1981).Eseuri [i studii pe teme lite -rare [i filosofice a]i publicat `nvolum, la doi ani dup\ Revo -lu]ie: Teze neterminate (1991).Era poezia imperativ\ `n ul-timul deceniu ceau[ist, iarfilosofia o disciplin\ „neis -pr\vit\“?

C\r]i de demult... Eram plin\ deenergie [i socoteam lumea o pr\ji-tur\ mare cu gust bizar, din care os\ m\nânc cât o s\ poftesc. Poezia oscriam pentru c\ o transcriam –`n]elegi ce spun? Poemele mi-au ve-nit totdeauna de-a gata, [uvoi, nuam f\cut [i nu fac decât s\ le trans-criu. Când am citit Poezie [i ade -v\r, mi-am dat seama c\ natura ta-lentului meu poetic, a mecanismului

meu creator, ca s\ zic a[a, a fost cumult\ vreme nainte descris\ nu doarde Platon, care vorbe[te despre dai-monul care-i [op te[te poetului laureche, ci [i de Goethe. Acesta soco-tea poemele un dar al naturii. La felcred [i eu. {i mai cred, folosindu-m\de ceea ce spune Goethe [i ducândmai departe intui]ia lui, c\ noi, poe -]ii, suntem ni[te instrumente pe ca-re specia uman\ le folose[te pentrua comunica cu ea `ns\[i, pentru a-[irevela adev\ruri tainice [i dureroa-se. Suntem instrumentele unei re-vela]ii. {i trebuie s\ purt\m povaraasta cu umilin]a [i trufia cuvenite.

Filosofia... oho. Primul meu vo-lum este a[ezat sub umbrela unui ci-tat din Diogenes Laertios: „din cau-za melancoliei lui, Heraclit scrieunele lucruri terminate numai pejum\tate, iar altele o dat\ ntr-un fel,o dat\ altfel“. Cu alte cuvinte, m\r -turiseam public c\ nimic din ceea ceam scris nu e terminat pentru vecie,c\ poate veni o zi – eventual maipu]in melancolic\ – `n care s\ v\dlucrurile altfel, s\ le simt [i spun alt-fel. {i acum cred la fel.

„La noi nu s-a `ncheiat`nc\ marele r\zboiideologic din secolul XX,dintre comunism-fascism-democra]ie“

A]i sim]it c\ timpul are r\b -dare?

(Cu Preda n-a avut... spun eu, caream scris cândva despre Preda.)

Nu, nu, dimpotriv\, am sim]itperpetuu c\ nu am timp. Am tr\it`ntr-o stare de urgen]\, `nfricat\ devremelnicia mea [i temându-m\ c\nu voi putea termina ceea ce mi-ampropus s\ fac. Mi-am suspectat me-reu trupul c-o s\ m\ tr\deze când os\-mi fie lumea mai drag\ – [i-a[a s-a ntâmplat. M-am temut c\ nu voiputea termina ceea ce am de f\cut.Am sim]it c\ am ceva de f\cut, c\sunt datoare s\ fac ni[te lucruri pen -tru a-mi justifica faptul c\ m\ aflupe lume, c\ sunt vie, c\ respir, deciconsum aer, ap\, p\mânt [i foc.

~ndr\znesc s\ dep\[im un anotimp. Cum privi]i toamna,la câteva zile dup\ echi noc ]iu?

O, George Neagoe... ~mi place s\m\ plimb cu mâinile `n buzunareprin cea]a deas\ – `n timp ce-n cap

aud vocea bunelor maniere: O doamn\nu umbl\ cu mâinile `n buzunare!Fiecare zi care trece m\ umple dep\rerea de r\u c\ trece, c\ n-o voimai tr\i niciodat\, `mi pare r\udup\ ea ca dup\ o fiin]\ iubit\ pe ca-re o pierd pentru totdeauna. Iar dac\o risipesc, dac\ a trecut f\r\ ca eu s\fac nimic cu ea, m\ simt vinovat\.

Ce a[tept\ri [i ce nostalgii areinstitu]ia scriitorului?

Nu pot pentru ca s\ [tiu, l paro-diez eu pe autorul meu favorit deast\zi [i de ieri [i de poimâine, eu nupot vorbi `n numele nici unei insti-tu]ii, abia dac\ pot bâlbâi ceva n nu-me propriu.

~n ce m\ prive[te, sunt un pic mi-rat\ de ura [i agresivitatea – cu uncuvânt, de patima – pe care le-amstârnit [i plin\ de admira]ie fa]\ deinventivitatea celor care m-au`ncercuit, c\ci m-au atacat: legio-nari, comuni[ti, tineri, vârstnici, ro-mâni, evrei, femei, b\r ba]i, comen-tatori de autori [i fiice de-autori... Depild\ Marie-France Ionesco, sup\ -rat\ c-am scris despre episodul Vi-chy din biografia lui Eugen Ionescu.La fel, m-au atacat debutan]i-cu-

ca[ul- n-gur\ ori autori consacra]i...S-au ocupat de scrisul meu [i VadimTudor, care a sus]inut c\ r\ul dinRomânia e pedeapsa divin\ pentrupoemele mele, [i Andrei Ple[u oriGabriel Liiceanu, amândoi avândalte p\reri decât mine despre plagia-tele lui Nae Ionescu. Dup\ ce amatras aten]ia atâtor persoane impor-tante, toate sim]indu-se ndrept\]ites\ m\ trag\ de urechi [i s\ m\ pun\la punct, adic\ la col], am `nceput [ieu s\ m\ simt oarecum important\.Mai ales c\, n paralel cu pedepsireamea public\, textele mele, de la poe-zie la cercetare [tiin]ific\, au fost fu-rate (plagiate, imitate, folose[te cecuvânt vrei) copios.

De fapt, la noi nu s-a `ncheiat`nc\ marele r\zboi ideologic din se-colul XX, dintre comunism-fascism-democra]ie, adic\ 1. dintre ideologii-le totalitare `ntre ele, apoi 2. dintreideologiile totalitare, pe de o parte, [idemocra]ie, pe de alt\ parte. Iar eu,cu cercet\rile mele, am c\zut `ntretaberele beligerante, le-am trezit in-stinctele punitive. Acesta este diag-nosticul, cred eu.

A, da. ~n cercet\rile mele am datpeste dou\ nuci tari : Nae Ionescu [iMihail Sebastian. Pu]ini pot fi

INTERVIU CU SCRIITOAREA MARTA PETREU

„~mi place s\ m\ plimb cu mâinile`n buzunare prin cea]a deas\“


interviu « 9

convin[i s\ admit\ c\ Nae Ionescu –ziarist str\lucit, profesor captivant,teoretician al totalitarismului, pla-giator, eminen]\ cenu[ie a Legiunii[i om politic care a ac]ionat pentruinstalarea totalitarismului legionar`n România – ar fi, prin toate astea,o personalitate care poate fi privit\cu rezerve. La fel de pu]ini pot fi con-vin[i c\ perioada lui Sebastian de la„Cuvântul“, n care l-a imitat articolcu articol pe patronul s\u, pe Nae Io-nescu, ar fi una discutabil\. Pentruadmiratorii necondi ]io na]i ai luiNae Ionescu, prezen]a lui Sebastianla „Cuvântul“ func]ioneaz\ ca unalibi care-l inocenteaz\ politic peNae Ionescu; iar prefa]a lui Nae Io-nescu la De dou\ mii de ani func]io-neaz\, pentru admiratorii necon -di]iona]i ai lui Sebastian, ca un alibicare-l inocenteaz\ pentru totdeaunape Sebastian. Adev\rul factual (arti-colele colectivist-antidemocraticeale lui Nae Ionescu de dinainte de1934, atitudinea lui politic\ protota-litar\ de dup\ 1934, articolele imita-tive ale lui Sebastian de dinainte de1934, continuarea leg\turii dintrecei doi [i dup\ 1934, practic pân\ lamoartea lui Nae Ionescu, cu semneclare de afec]iune reciproc\ etc.) este c\lcat `n mod convenabil, ba deunii, ba de al]ii, `n picioare. Fiecaredintre cei doi este inocentat prinprezen]a [i gesturile celuilalt, ceeace este o abera]ie contrafactual\ ui-mitoare – de care, cum bine observanu cu mult\ vreme `n urm\, `ntr-ointerven]ie vorbit\, Ion Bogdan Lef-ter, pu]ini vor s\ ia act. Eu, care amscris pornind de la fapte, sunt de ne-iertat ba pentru fanii unuia, ba pen-tru ai celuilalt.

A[a c\, uite, `]i m\rturisesc, darnu o nostalgie, ci o p\rere de r\u, defapt repro[ul pe care mi-l fac zilnicde vreo zece ani `ncoace: de ce nai-ba, m\ ntreb eu mereu, de ce naiba,dup\ 1990, `n loc s\ fi scris c\r]i de -spre Cioran, n-am `nv\]at instanta-neu lec]ia lui [i n-am [ters-o la timpdin ]ara asta plin\ de humor ? Cumam putut eu s\ fiu atât de inert\`ncât s\ r\mân aici, ocupându-m\cu ce m-am ocupat, n loc s\ fi plecatla timp, aiurea, [i nu pentru a scrie,ci pentru a tr\i pl\cut [i lene[? C\ciRomânia a fost, este ([i presupun c\va fi) o ]ar\ `n r\zboi civil [i deci`ntr-adev\r prea plin\ de humorpentru mine.

Unde `[i mai afl\ zonele deconfort intelectualul de for-ma]ie umanist\?

Nu cunosc misteriosul ]inut nu-mit confort intelectual. Forma]iaumanist\ [tiu ce `nseamn\, o am [ieu, dar completat\ cu o forma]ie [ti-in]ific\ de autodidact st\ruitor, carecite[te c\r]i de astrofizic\, astrobio-logie, biologie, neurologie etc.

Sunt foarte multe lucruri n via]aunui om [i n via]a unei colectivit\]i

care depind de forma]ia umanist\.De pild\, felul n care n]elege un omlumea din jur, timpul istoric n carei-a fost dat s\ tr\iasc\, problemelede care se love[te [i pe care trebuies\ le rezolve, toate depind de for -ma]ia lui. Respectul [i responsabili-tatea pentru cel\lalt, toleran]a, ima -gina]ia empatic\, altele – tot de acolovin. Dac\ [coala româneasc\ va re-nun]a tot mai mult la materiile nu-mite umaniste – [tiu ce absurde audevenit manualele de literatur\ ro-mân\ [i de istorie –, dac\ va l\sa totmai mult formarea universului devalori numai pe seama mediului pu-blic [i a p\rin]ilor, s-ar putea ca `nscurt\ vreme s\ avem surprize foar-te pu]in pl\cute.

„Noi, autorii români,suntem socoti]i, pe necitite, dreptneinteresan]i. E o situa]ie foarte jignitoare“

Cum dialogheaz\ literaturaromân\ `n Uniunea Euro-pean\?

~ntrebarea ar fi mai potrivit\pentru marii tradu[i [i mariic\l\tori din literatura român\, nupentru mine. Presupun c\ pentru aavea un dialog, din moment ce nuexist\ o limb\ a Uniunii Europene,ar trebui ca autorii (scriitori, filo-sofi, sociologi, istorici etc.) s\ fie tra-du[i `n multele limbi na]ionale aleUniunii; iar România s\-[i creezeun vad pentru cultur\ – ca pentruvin sau ape minerale, ca pentru ori-ce produs pe care vrea s\-l exporte –[i anume plecând de la premisa,crud\ [i exact\, c\ pia]a e suprasa-turat\ de produse similare [i c\ nueste de fapt nevoie de un produsnou. {i c\ un asemenea vad secreeaz\ `n timp, adic\ `n vreo do -u\zeci-treizeci de ani de ac]iunest\ruitoare. Vorbesc despre o ac]iu-ne pe termen lung, costisitoare. S-af\cut ceva n direc]ia asta, de pe vre-mea lui Patapievici la ICR. Trebuiecontinuat. Literatura român\ nuexist\ `n afara grani]elor ]\rii. Nuexist\m `n con[tiin]a public\.Exist\m afar\, cultural vorbind, nu-mai datorit\ români[tilor – maiexist\ ni[te centre de românistic\,din câte [tiu eu `ntr-o disperat\s\r\cie de materiale didactice cu ca-re s\ lucreze – [i datorit\ evenimen-telor organizate oficial, târguri decarte, lecturi publice etc. Poate c\peste 20 sau 30 de ani o s\ culegemni[te roade. Deocamdat\, rezultate-le sunt fragile [i insulare. ~n materiede cultur\, recunoa[terile vin tot-deauna dup\ o perioad\ lung\ de in-vesti]ii, a[a c\: s\ investim n expor-tul de cultur\ [i, dac\ n-o s\ neoprim, genera]ia azi tân\r\ va culege r\spoimâine foloasele. Adic\

se va intra ntr-un fel de normalitate. Mai sup\r\tor decât faptul c\ nu

exist\m „afar\“ e acela c\, existând`n\untru, de fapt tot nu exist\m:concret, c\r]ile autorilor românisunt prea pu]in citite. Nu a[ explicaasta prin concuren]a internetului, adivertismentelor diverse, nici prins\r\cia cump\r\torilor poten]iali,ci a[ ap\sa pe snobismul consuma-torului român de cultur\: acesta egata s\ se extazieze `n fa]a oric\reitraduceri, dar nu deschide carteaunui autor român nici dac\ el i-o du-ce acas\, cu dedica]ie. Noi, autoriiromâni, suntem socoti]i, pe necitite,drept neinteresan]i. E o situa]iefoarte jignitoare.

Ce instrumente ar fi necesarepentru ca literatura român\ s\fie [i mai bine cunoscut\ `nafara grani]elor?

Un instrument banal: banii. Cubani destui, cu un proiect deja exis-tent, se poate construi ceva. {i repet:rezultatele nu vor fi imediate, e vor-ba de o investi]ie pe termen lung.Adic\ luuuuung.

Cum se poate `ntre]ine rela]iacu mentorii?

Eu am fost prieten\ cu câ]iva oa-meni, femei [i b\rba]i, de la care am`nv\]at tot ce-am putut. Dar era o re-la]ie de prietenie [i egalitate, [i ei au`nv\]at de la mine, a[a c\ mi-ar figreu s\-mi inventez acuma mentori.

O tem\ constant\ a discursu-lui civic este „plagiatul“. Ce di-mensiuni ale problemei ar fiprezentate tenden]ios [i careau r\mas `n umbr\?

Se discut\ numai despre plagia-tele oamenilor politici... a[a c\ mietoat\ discu]ia mi se pare neintere-sant\. Cât\ vreme nu prindem bale-nele, la ce bun s\ ne ocup\m de ple-vu[c\? {tiu c\ r\spunzând a[a con-trariez mult\ lume, dar...

Ce se ntâmpl\ cu atâ]ia oamenicalifica]i, care au doctorate?

Iat\ o bun\ `ntrebare pentrufor]ele de munc\... mârâi eu.

Iar acum, serios: România a avutp\mânt bun [i inteligen]\ bun\. Nu[tiu de câte ori se poate reface `nmod spontan inteligen]a unei ]\ri:

am pierdut-o `n secolul trecut, `nmod repetat prin r\zboaiele mon-diale, emigra]ia de dup\ al DoileaR\zboi Mondial, pu[c\riile din tim-pul totalitarismului comunist, ple -c\rile `n mas\ de dup\ 1990. {i con-tinu\m s-o pierdem. E tragediena]ional\. Iar peste doi ani, pe vre-mea asta, ne vom preg\ti s\ ani-vers\m un secol de la cea de-a treiaunire din 1918, Unirea Transilva-niei cu România.

~n Evanghelia dup\ Luca (10,41-42), Iisus Hristos `i d\ pild\Martei: „Marto, Marto, te `n -gri je[ti [i pentru multe te si -le[ti;/ Dar un lucru trebuie:c\ci Maria partea cea bun\ [i-a ales, care nu se va lua de laea“. Ce `i folose[te cu adev\ratMartei Petreu?

Prednisonul. {i alte câteva aseme-nea bijuterii cu nume la fel de poeti-ce, colorate frumos [i ambalate capietrele pre]ioase. Plus doctorul Dan{t. Vladu]iu. Plus doctorul FlorianBalt\. {i alte câteva asemenea perso-nalit\]i angelice, din aceea[i breasl\.

(23.11.2016 Bucure[ti – 26.11. 2016 Cluj)


10 » actualitate

C\t\lin Hopulele

To]i ochii sunt a]inti]i spre televi-zoare, ca ntr-un talkshow generali-zat. Candida]ii pentru posturile-cheie de dup\ tranzi]ie se aliniaz\`n fa]a turnului lui Trump din ini-ma Manhattanului ca la o prese-lec]ie. Pe cineva va alege? ~[i varespecta promisiunile `nfior\toa-re din campanie sau se va nconju-ra de oameni cump\ ta]i, care vorfi capabili s\-l struneasc\? Ce rolvor juca republicanii– se vor luptapentru putere, vor `ncerca s\ con-duc\ sau se vor l\sa fermeca]i deideea puterii `ndeajuns `ncât s\`nghit\ toanele pre[edintelui?

Suntem `n biroul lui GideonRose, redactor [ef al revistei „Fo-reign Affairs“, la o s\pt\mân\dup\ anun]area rezultatelor. Tre-buie s\ purt\m o discu]ie desprelibertatea presei `ntr-o democra -]ie, despre rolul acesteia, despreimportan]a ncrederii [i a analizeinep\rtinitoare. Gideon Rose intr\`n birou `ntr-o c\ma[\ alb\, des -f\cut\ la gât, cu figura unuia din-tre cei mai `nfrân]i oameni pe carei-am v\zut vreodat\. „I feel heart-broken and intellectually at see. Mise cere s\ vorbesc din calitateaunui expert n politic\ extern\, dare limpede, cum ne-au lovit pe to]iaceste rezultate, c\ mai avem foar-te multe de `nv\]at“. ~[i fr\mânt\mâinile [i vorbe[te mai onest decâtmul]i dintre cei care, analizând re-zultatele alegerilor, le-au pus `ncârca p\turii sociale a muncitori-lor albi, ce-[i vor slujbele `napoi.

Analizând la rece rezultatul,Gideon Rose spune c\ au existat

trei tipuri de persoane care le-aanticipat. Pe de o parte au fostunii realizatori de sondaje de opi-nie, care aveau modele deosebitde bizare [i care-l d\deau de multtimp pe Trump câ[tig\tor. ~ns\ peace[tia, pe care-i po]i num\ra pedegetele de la o mân\, Gideon nu-ibag\ prea mult `n seam\: „E ca [icum ai avea un ceas care nime -re[te ora exact\ de dou\ ori pe zi“.Apoi a fost un num\r mare de oa-meni care au sim]it c\ exist\ unval de sus]inere n cre[tere pentruDonald Trump, dedus [i din mani-fest\rile pasionate de la mitin-guri. „~ns\ r\spunsul profesionalpentru asta a fost o condescen-den]\ dispre]uitoare.“ Cea de-atreia categorie, `n analiza lui Rose, este cea a prietenilor pe careì are din p\tura superioar\ a so-ciet\]ii, oameni care fac parte dinelit\, dar care s-au ridicat din po-por. Ace[tia au spus c\, cunoscân-du-i pe cei al\turi de care au cres-cut, lucrurile care ì enerveaz\ [ila care reac]ioneaz\, „[tiau c\ me-sajul lui Trump va merge direct la]int\“ [i c\ populismul este o ame-nin]are serioas\. „{i suntem acu-za]i c\ noi, presa, nu am f\cut ni-mic pentru asta“, se r\ste[te Rose,trântind pe mas\ ultimul num\rdin „Foreign Affairs“.

~n num\rul pe lunile noiem-brie/decembrie, editorii [i colabo-ratorii revistei au abordat subiec-tul populismului din Europa [icum s-ar putea extinde acestac\tre SUA la alegerile care urmaula o s\pt\mân\ dup\ ce a ap\rutrevista. „Riscul exist\, l-am sim]itcu to]ii, dar nu am v\zut de unde a

ajuns la acest nivel. Problema este`ns\ ce se va `ntâmpla de acum`ncolo“, explic\ Gideon Rose. „Seafl\ `n joc tot ceea ce `nseamn\mecanism democratic. Avem o se-rie de perspective sumbre. Exist\câteva [anse mici pentru o catas-trof\ global\ [i exist\ [anse maripentru o catastrof\ de mai mici di-mensiuni. Suntem acum ca `n pe-rioada de dup\ 9/11. Atunci, celpu]in o lun\, lumea a fost [ocat\,nu [tiam ce s-a `ntâmplat. Abiaapoi lucrurile au `nceput `ncet-`ncet s\ se a[eze. Cred c\ m\ aflu`n situa]ia colegilor din Turcia cucare vorbeam recent [i trebuie s\`nv\]\m s\ lupt\m [i s\ facem di-ziden]\ media.“

~ncrederea `n pres\, la p\mânt

La câteva s\pt\mâni dup\ alegeri,Donald Trump i-a chemat la o ntâl-nire neoficial\ la palatul s\u dinNew York pe principalii jurnali[tiTV din State. Ace[tia s-au prezen-tat, crezând c\ va fi vorba despre odiscu]ie care va stabili principalelerepere de colaborare, de accesulpresei la pre[edinte, care devenisehaotic odat\ cu desemnarea luiTrump ca pre[edinte ales, dar carenu a ocupat `nc\ Biroul Oval, [i c\

va exista poate o pace, dup\ o cam-panie `n care Trump a [ters pe joscu to]i. ~ntâlnirea a avut loc `n se-cret, `n spatele u[ilor `nchise, [ijurnali[tii au avut parte de o pri-mire la care nu s-ar fi a[teptat –Trump a [ters pe jos cu ei din nou,`n privat, [i apoi a l\sat s\ ajung\la restul presei informa]ia c\ jur-nali[tii au plecat cu coada ntre pi-cioare de la `ntâlnire. Jurnali[tiierau prin[i `ntre ciocan [i nico-val\ – luând atitudine public\`mpotriva pre[edintelui `nsemnas\ reia `n spa]iul public infor -ma]iile asupra c\rora au convenitc\ sunt „off the record“, confir-mând astfel acuza ]iile lui Trump,care ì califica drept nedemni de`ncredere [i chiar canalii. ~ns\t\cerea a oferit o no u\ victorie,mic\, dar important\, `n lupta cupresa pre[edintelui ales al SUA.

La finalul lunii octombrie, De-partamentul de Stat se afla `ntr-oagita]ie foarte mare, legat\ de mo-mentele de tranzi]ie ce urmeaz\ dinziua alegerii pân\ `n ianuarie. Jur-nali[ti de la mai multe publica]ii seperindau `ntr-o sal\ mare, `n careJohn Kerry vorbe[te despre rolulpresei `ntr-o societate totalitar\ –acela[i John Kerry care a transmispe 1 decembrie ultimul mesaj, so-bru [i tern, al administra]iei

Obama c\tre Bucure[ti: „Dac\ v\spune cineva c\ o ]ar\ nu este pre -g\tit\ pentru democra]ie, spune ]i-lec\ n-am `ntâlnit niciodat\ o ]ar\preg\tit\ pentru dictatur\ [i, ade-sea, aceasta este singura alterna-tiv\“, acesta a fost mesajul din oc-tombrie, nu cel tern din decem-brie.

Loviturile asupra presei ameri-cane cad `n valuri. ~ncrederea `npres\ a sc\zut `n SUA de la un ma-ximum de 55% `n 1999 la un mini-mum istoric de 32% `n 2016 [i nici -unul dintre jurnali[tii de la „BostonGlobe“, „New York Times“, „The Po-litico“, RealPolitics, „Wa shingtonPost“ sau Bloomberg cu care amvorbit nu cred c\ exist\ vreo solu]ieimediat\ de recuperare a acesteia.~n SUA exist\ o criz\ mare legat\ de„confirmation bias“ `n pres\, se facstudii de zeci de mii de dolari n uni-versit\]ile americane pentru a`n]elege acela[i fenomen cu care nelupt\m n România, dar c\ruia nc\nu i-am g\sit un nume. Oameniialeg s\ se informeze din sursele ca-re le confirm\ convingerile [i, indi-ferent cât de bine [i de obiectiv re-flect\ unele canale realitatea, cei ca-re nu sunt interesa]i s\ afle ade -v\rul le vor ocoli `ntotdeauna. „In-tr\m `ntr-o er\ care se afl\ dincolode adev\r, când oamenii deschid

Jurnalul paraliziei presei din SUA[i remediile pe care le caut\Jurnali[tii din Statele Unite ale Americii nu au `n]eles,pân\ la momentul `ncheierii alegerilor, ce s-a`ntâmplat exact [i de ce au fost atât de pu]ini ceicare au anticipat sau m\car intuit c\ rezultatulalegerilor preziden]iale nu va fi cert pro-Hillary [i c\ cele mai importante state nu vor mai fi albastre.Aceia[i jurnali[ti `ncearc\ [i ast\zi s\ `ndemnepopula]ia s\ fie vigilent\, dar s\ `l judece pe DonaldTrump dup\ ce urmeaz\ s\ fac\, nu dup\ ce adeclarat `n campanie. ~ns\ exist\ o temere puternic\,inclusiv a votan]ilor de rând, care l-au ales pe DonaldTrump. Pentru c\, `n cele trei s\pt\mâni petrecute `npatru dintre cele 50 state ale SUA, `nainte [i dup\alegeri, nu am g\sit un singur om care s\ laudepredictibilitatea [i siguran]a oferite de omul deafaceri ajuns pre[edintele celei mai puternice ]\ri din lume.


actualitate « 11

televizorul sau citesc ziarele [i numai caut\ s\ afle `n ele adev\rul“,avea s\ spun\, câteva s\pt\mânimai târziu, unul dintre jurnali[tiiemblematici ai SUA, Dan Rather.

~ns\ `n respectiva zi de final deoctombrie, la Departamentul deStat to]i jurnali[tii prezen]i auspus c\ acea campanie, indiferentde cine urma s\ câ[tige, „ne-a pro-vocat de departe cea mai mare sil\dintre toate“. La trei paneluri, `ndou\ zile, am auzit oameni de la ca-nale media importante cum spu-neau, cu aceea[i expresie, c\ arvrea s\ rup\ calendarul de pe pere-te, s\ dea fast-forward [i s\ nceap\perioada de dup\ 8 noiembrie. {ilucrurile ar\tau r\u `n sânul pre-sei chiar [i f\r\ zbuciumul provo-cat de Donald Trump. Mary LouiseKelly, de la NPR (National PublicRadio), a spus c\ exist\ o re]inereenorm\ a jurnali[tilor s\ folo-seasc\ orice mijloace de comunica-re care las\ „electronic trail“ – s-aajuns pân\ la punctul n care nu sefolose[te mai deloc e-mailul `n co-municarea cu orice surs\ `n afaracelor oficiale, institu]ionale, pechestiuni banale. De cealalt\ parte,Christo pher Drew, jurnalist deinves tiga]ii la „New York Times“,apreciaz\ c\ felul `n care se facepres\ acum difer\ atât de mult deanii ’80, `ncât „majoritatea artico-lelor publicate ast\zi de NYT ar fifost considerate n ’80 de opinie sauanalize, nu «reporting news»“.

~ns\, dincolo de puterea de au-toanaliz\ la rece, presa american\a demonstrat [i un grad ridicat denaivitate. Indira A.R. Laksma-nan, jurnalist specializat `n poli-tic\ extern\ [i editorialist la „TheBoston Globe“, a `ntrebat un grupde oameni de pres\ din Cehia, Un-garia [i pe mine, din România,despre „ce ar trebui s\ ne a[tept\mde la Putin“. Cu o fric\ [i cu o

a[teptare a deslu[irii unui tipar –mai c\ se a[tepta ca mi[c\rile hac-kerilor (scandalul e-mailurilor [icel din Partidul Democrat) s\ fieun prim pas `ntr-o ac]iune f\]i[\ aRusiei de a prelua controlul asu-pra SUA. „Ce urmeaz\, care suntpa[ii, la ce s\ ne a[tep t\m?“, serostogoleau `ntruna, ca o caval-cad\.

Un calm de Watergate

Dincolo de toate acuzele de „popu-list surge“, de `ntreb\ri retorice(„Cum de nu am anticipat asta?“)sau de identificarea unor condi]iicare au creat „furtuna perfect\“,pu ]ine voci au `ncercat s\ r\mân\lucide. ~ns\ [i mai pu]ine se potl\uda, `n luciditatea lor, cu pre-zen]a de spirit a deja celebruluiBob Woodward. ~ntr-o discu]ie de-gajat\ de vreo or\ [i jum\tate,Woodward a ar\tat c\ e mai u[or„s\ explici crearea Universuluidecât s\ explici alegerile dinSUA“, mai ales ]inând cont de can-dida]ii de anul acesta. Discursuldespre Trump a fost standard, darf\r\ patosul pe care-l vedem `npres\. A spus `ns\ ceva interesantdespre Clinton, pe care o [tie `nc\din ’94, când so]ul ei era pre[e -dinte. Dac\ `n urm\ cu 20 de aniera unul dintre cei deschi[i politi-cieni, vremea a f\cut-o s\ fie, pealocuri, la fel de manipulatoare `ndiscu]ia cu presa precum e Trump.A explicat [i c\ are o mare pr o -blem\ de `ncredere. „Când vorbe[ -te `n public, arat\ de parc\ nuspune adev\rul. Sau nu `ntregadev\rul. Ce o mpinge pe o femeiede aproape 70 de ani s\ vrea s\ajun g\ pre[edinte? Ce o moti -veaz\?“ Legat de problemele preseide ast\zi, Bob Woodward spune c\jurnali[tii au devenit foarte agre-sivi [i c\ a disp\rut un fel de a face

jurnalism – drumul c\tre surs\,u[ile `nchise `n nas [i t\cerile pre-lungite care „aspir\ adev\rul deoriunde“.

Bob Woodward a dezv\luit [ic\ Jeff Bezos, patronul Amazoncare a cump\rat „The Washin-gton Post“, cu care colaboreaz\jurnalistul, l-a chemat la o `ntâlni-re n care l-a ntrebat dac\ – dispu-nând de resursele necesare – pu-tea fi evitat\ ajungerea lui Nixonla cârma SUA [i puteau fidezv\luite mai din timp umbrelecare `i bântuiau trecutul. Wood-ward a fost sceptic, `ns\ Bezos adecis ca, pentru aceste alegeri, oechip\ a „Washington Post“ s\aib\ `ntreaga sa sus]inere finan-ciar\. {i rezultatul s-a v\zut `ntr-oserie de investiga]ii de excep]ieasupra trecutului ambilor candi-da]i, care `ns\ nu au reu[it s\`ncline balan]a pe 8 noiembrie.

Votan]i incer]i

Statisticile ar\tau c\ Trump urmas\ fie votat de tot valul anti-esta-blishment, cum ar fi cei care ausuferit de pe urma politicilor deasigurare implementate la nivelna]ional sub umbrela Obamacaresau muncitorii care cereau locuride munc\ bine pl\tite `n industriaamerican\. Am cunoscut `ns\ `nPhoenix, Arizona, nu doar oa-meni de afaceri, ci [i studen]i, im-igran]i, albi, negri sau latino, careerau fie sprijinitori deschi[i ai luiTrump, fie nu au vrut s\ votezesub nici o form\ cu Hillary Clin-ton. {i situa]ia a fost la fel `n toatestatele din centrul SUA, umbritede presa care s-a bazat atât demult pe sondajele de opinie ncât auitat de oamenii din spatele lor.La o `ntâlnire din prejma datei de20 noiembrie, o jurnalist\ de la„Washington Post“ a explicat c\avea rude `n statele care au ajunss\ voteze cu Trump `ntr-o pro-por]ie covâr[itoare [i cu care vor-bise, cu [ase luni `nainte de ale-geri, [i n-ar fi votat niciodat\ cunoul pre[edinte ales al SUA. „Afost o problem\ care nu s-a reflec-tat `n pres\ – ce s-a `ntâmplat cuoamenii ace[tia, ce i-a schimbat n[ase luni atât de mult `ncât s\ se`ntoarc\ state `ntregi [i de ce nuam v\zut asta `n pres\?“

~ns\ exemplele roiau pe str\ziledin toate statele, dac\ voia cinevas\ le g\seasc\. Tommy, care a vo-tat ntr-o [coal\ dintr-un district alPhoenix, Arizona, ilustreaz\ celmai bine tiparele eronate ale son-dajelor. „Antreprenor indepen-dent“, veteran de r\zboi, negru,Tommy nu crede c\ este nici o pro-blem\ s\ votezi cu cineva care `[iatac\ semenii pe chestiune deras\, drepturi civile [i egalitate,când alternativa este cineva care eresponsabil „de moartea oamenilor

nevinova]i din Libia, Irak sau Si-ria“. ~n ochii lui, Clinton e vino-vat\ de toate gre[elile puse `n spi-narea administra]iei Obama n ul-timii opt ani [i crede c\ `n viitorar trebui ca armata SUA s\ inter-vin\ activ `n aceste zone de con-flict. Este prima dat\ când iese lavot, pentru c\ vrea s\ aduc\ oschimbare despre care s\ se vor-beasc\ pentru mai multe gene -ra]ii. „Sunt mândru s\ fiu ameri-can [i sper c\ schimbarea va veni`n aceast\ ]ar\ indiferent de cineva ajunge pre[edinte. De astaavem nevoie, de schimbare. Amprieteni care cred c\ votul nu con-teaz\, care nu merg la urne [i amfost [i eu unul dintre ace[ti oa-meni, care am considerat c\ votule irelevant. ~ns\ fiindc\ alegerileacestea sunt atât de controversa-te, cum amândoi candida]ii suntla mai pu]in de 50% din ce vreaAmerica, am crezut c\ 1% al meupoate decide.“ Exist\ o patim\ ca-re `l macin\ pe Tommy [i pe careo vezi `n ochii multor sus]in\toriai lui Trump. Alegerile reprezint\pentru el o chestiune moral\,practic\, imediat\, personal\, nuvoteaz\ ideologii [i viitor, vrea unlucru palpabil, pe care s\-l re-simt\ – trupe `n Siria `mpotrivaISIS, industria s\ se `ntoarc\ `nSUA, America s\ redevin\ mare.„Avem candida]i necalifica]i, ef\r\ precedent, [tirile nu spunadev\rul, mint. Tr\im `ntr-un si -stem corupt.“

De aceea previziunile [i scan-dalurile de acum, `naintea defini-rii concrete a echipei lui Trump,sunt superficiale. Pentru c\, pen-tru a putea afi[a o opozi]ie rele-vant\, presa trebuie s\ fac\ o ana-liz\ pertinent\, reformatoare,pen tru a `n]elege care a fost rolulei `n aceste alegeri. {i abia apoi s\-[i arunce ochii obiectiv asuprapre[edintelui-ales.


12 » carte

Dependen]a de libertate

Codru] Constantinescu

Tematica este ampl\, iar autoareaabordeaz\ fenomenului larg alevad\rilor, atât `n timp, cât [i `nspa]iu [i nu este circumscris\ doarla o zon\/un sistem de represiunesau un timp (chiar dac\ Gulagul aavut cea mai lung\ perioad\ defunc]ionare). Au fost evad\ri [ievad\ri, `ns\ trebuie sublinat c\ re-gimurile totalitare au f\cut ca evada-rea s\ capete alte conota]ii, mult maispectaculoase [i temerare. Nu secompar\ evad\rile lui Stalin din Si-beria `n timpul regimului ]arist(abia `n 1913 autorit\]ile l-au luat `nserios pe tân\rul gruzin) cu ceea ceaveau s\ `ndure milioanele dede]inu]i ai Gulagului. O alt\ evadarespectaculoas\ [i celebr\ (datorit\evolu]iei ulterioare a personajului) afost cea a lui Winston Churchill, ca-re, corespondent de r\zboi `n Africade Sud, a fost luat prizonier de buri,`n 1899: „condi]iile de deten]ie dinPretoria sunt acceptabile, a[a `ncâtevadarea este previzibil\ [i nespec-taculoas\. Churchill profit\ de ne-aten]ia gardienilor, escaladeaz\ maimulte ziduri [i evadeaz\ (are la elbani [i ciocolat\, semn al lejerit\]iideten]iei sale). Fuge cu trenul, apoieste g\zduit `ntr-o min\, subp\mânt“. A[a [i-ar fi nceput specta-culoasa carier\ politic\.

Ruxandra Cesereanu ofer\ [i o de-fini]ie ampl\ a evad\rii, care „este`n]eleas\ [i ca o form\ de pedagogieori moral\: chiar dac\ se poate soldacu moartea, ea devine implicit o lec]ie,o demonstra]ie de demnitate, maiexact o recuperare a acesteia. ~ntot-deauna, vrând-nevrând, evadarea

este o aventur\, dar unii fugari oechivaleaz\ cu ie[irea lor din letar-gie [i paralizie (mental, sufleteasc\),v\ zând-o ca o reac]ie a mândrieir\nite, mai ales `n cazul prizonieri-lor de r\zboi. (...) Evadarea poate fi`n]e leas\ [i ca o for]are a destinului,ca o dep\[ire a acestuia [i ca o ie[iredin limitele impuse. Evada]ii sunt,`n felul lor, ni[te personaje de trage-die greac\ târzie, care refuz\ meca-nica destinului [i opteaz\ pentru li-berul-arbitru“. Au existat [i „trei fe-luri de a evada dintr-o incinta supra-vegheat\: pe dedesubt, pe deasupra[i prin, adic\ s\pând tuneluri. Celemai meticuloase [i obstinate eva -d\ri din secolul XX au avut loc printuneluri [i conducte: fugarii au fostde obicei prizonieri `n timpul celuide-al Doilea R\zboi Mondial, afla]i ndiferite fort\re]e- nchisori [i lag\redin Germania“. Pentru evada]ii ca-re au ales s\ sape tuneluri, dificulta-tea cea mai mare consta `n evacua-rea p\mântului excavat (având `nvedere [i cantitatea mare). ~ns\ pro-por]ia celor care reu[eau efectiv s\scape [i s\ ajung\ n libertate era in-fim\; cea mai spectaculoas\ astfel deevadare prin tunel a fost cea dinlag\rul Stalag Luft III din Sagan, dinprim\var\ lui 1944. Au sc\pat 76 deprizonieri de r\zboi occidentali, dar73 au fost prin[i, 50 fiind executa]i denazi[ti drept represalii.

Ruxandra Cesereanu creioneaz\mai multe tipuri de evad\ri, iar `ncadrul „maratoni[tilor“ se distingeepopeea descris\ de polonezuluiSławomir Rawicz, pe care pe bun\dreptate autoarea o consider\ „ceamai spectaculoas\ [i mai dificil\evadare despre care am citit `n bi-bliografia consultat\: inuman\ dincauza condi]iilor extreme de care fu-garii-maratoni[ti au parte, tragic\din pricina celor care mor pe parcursulfugii, incredibil\ din pricina `ntâm -pl\rilor survenite pe parcurs, carefac dintr-o astfel de m\rturie o cartede c\l\torie, un raport etnografic [itopografic“.

Exist\ mai multe tipuri de evada]i

~n continuarea experien]elor mara-toni[tilor se afl\ canibalismul. IarRuxandra Ceseareanu men]ioneaz\aceast\ oribil\ practic\ a unora dinde]inu]ii din Gulag (dar nu numai).Evada]ii puternici, de drept comun(blatarii lui {alamov) momeau [i unde]inut mai naiv, de drept comun saupolitic, denumit `n jargon „va c\“, ca-re era destinat a fi consumat dup\ ceorice alte resurse erau epuizate. {iEvghenia Guinzburg a observat [i a

scris `n Le ciel de la Kolyma `ntâlni-rea cu un de]inut evadat care se de-dase canibalismului. Practica nu aap\rut `ns\ `n Gulagul sovietic.`ntre 1800-1853, Tasmania, insula dinsudul coastelor australiene, a fostprima colonie penitenciar\ a Impe-riului Britanic. ~n acest interval aufost deporta]i 75.000 de oameni (40%din totalul de]inu]ilor trimi[i `nAustralia). ~n 1825, opt de]inu]i dedrept comun s-au hot\rât s\ evade-ze. Ini]ial, planul evada]ilor era s\ fu-re o barc\ cu care s\ navigheze c\tre]inuturile din estul insulei, populatede coloni[ti. Fiind surprin[i de mili-tari, au fost nevoi]i s\ ncerce s\ tra-verseze insula Tasmania, de la vestla est, lucru deloc u[or, c\ci supra-fa]\ insulei este de aproximativ90.000 kilometri p\tra]i de teren acci-dentat. R\mânând f\r\ mâncare,dup\ zece zile au ajuns s\ se m\nâce`ntre ei, cei mai slabi fiind rând perând sacrifica]i de cei mai rezisten]i.~n final au r\mas doar doi, Pearce [iliderul ini]ial al grupului, Greenhill,care avea toporul, singura arm\ agrupului. Amândoi fiind extenua]i[i mor]i de foame, cel care ceda som-nului urma s\ fie omorât [i mâncatde cel\lalt. Irlandezul Pearse, fiindmai rezistent, [i-a ucis [i mâncat co-legul englez. Prins din nou de auto-rit\]ile coloniale britanice, Pearse arfi m\rturist totul, `ns\ povestea luinu a fost crezut\ de britanici, atât deterifiant\ era, considerându-se c\Pearse a inventat-o doar pentru aacoperi urmele tovar\[ilor s\i eva-da]i. A fost nchis, evadând iar\[i, cuun alt de]inut, Thomas Cox. Dup\ ze-ce zile de la cea de-a doua evadare,Pearse a fost prins, având la el p\r]idin corpul lui Cox, `n ciuda faptuluic\ asupra lui s-au g\sit [i alte alimen-te. De data asta dovezile fiind indubi-tabile, Pearse a fost dus `n fa]\ tribu-nalului de la Hobart, capitala admi-nistrativ\ a Tasmaniei, fiind con-damnat la moarte pentru evadare [icanibalism. La 19 iulie 1824, Pearse afost executat prin spânzurare.

Exist\ mai multe tipuri de eva-da]i, `n func]ie de psihologia sau ex-perien]a de]inu]ilor care [i asumauacest risc: (1) r\zbonicul (fo[ti mili-tari sau care [i-au descoperit n lag\rsimilitudini, „nativii“ cum i denu-me[te autoarea): „pentru r\zboini-cul de forma]ie, evadarea e o prob\de antrenament [i o form\ de lupt\,chiar dac\ evadatul e, `n general,ne`narmat, fiind mult mai lipsit deap\rare decât pe câmpul de lupt\“;(2) aventurerii („cei care [i improvi-zeaz\ fug\“); (3) recidivi[tii care nusuportau `ncarcerarea (mai ales

prizonierii de r\zboi anglo-saxonidin Germania din perioada 1939-1945). Evadatul din Gulag ar fi evada-tul convins, care „este con[tient c\ fa-ce parte dintr-un club clandestin saudintr-o cast\. El trebuie s\ fie [i s\ de-vin\, relativ simultan, nu doar teore-tician al fugii, ci [i practician. Planultrebuie s\ fie temeinic [i riguros, darceea ce conteaz\ n cele din urm\ es-te oportunitatea, prilejul. Exist\moartea lent\ `n deten]ie [i exist\moartea rapid\ `n timpul evad\rii.Este preferabil\ cea din urm\“.

La bogata bibliografie adunat\ [ifolosit\ de Ruxandra Cesereanu nepermitem s\ mai ad\ug\m dou\m\rturii: norocoasa evadare a luiPfaff Hermann, alias Jacques S\n -dulescu, din Donbass `n GermaniaFederal\, cu trenul marfar (deci s-ar`ncadra `n categoria feroviarii-mar-far) din cartea autobiografic\ Don-bass. Povestea adev\rat\ a unui eva-dat din Uniunea Sovietic\ (EdituraNemira, 2016), dar [i ceea ce a scrisVarlam {alamov `n celebrele salePovestiri din Kol ma (Editura Poli-rom, 2015). ~n „Ultima lupt\ a co-mandantului Pugaciov“, {alamovdescrie tragica, dar curajoasa evada-re a unui grup de militari din Armata

Ro[ie, ajun[i la Kol ma, care [i-audezarmat [i ucis gardienii, [i-au`nsu[it un adev\rat arsenal [i audisp\rut `n taiga, sub comandaofi]erului Pugaciov, care ar fi fostluat prizonier de germani, dar ar fievadat n 1944, ajungând la liniile so-vietice doar pentru a fi arestat [i tri-mis la Kol ma cu o condamnare de25 de ani de lag\r. Alarma a fost dat\[i inevitabil to]i cei 11 evada]i au fostuci[i, dar nu `nainte de a duce lupte`nver[unate cu solda]ii ArmateiRo[ii. Doar cadavrul lui Pugaciovnu ar fi fost g\sit, presupunându-sec\ s-a sinucis `ntr-o vizuin\ de urs.„Moartea era preferabil\ unei vie]ide prizonier, merit\ mai mult s\mori cu arma n mân\ decât epuizatde munc\ [i foame, sub bâta sau bo-cancii paznicilor din escort\.“

Evadarea continu\ s\ fie foarteatractiv\ pentru de]inu]ii din Gula-gul nord-coreean, mai multe m\rtu-rii ap\rând `n ultimul timp. Ruxan-dra Cesereanu ofer\ o nou\ lectur\incitant\, n care dovede[te c\ nevo-ia de libertate poate nvinge cele maicrude sisteme de represiune, indife-rent de gradul lor de complexitate [icruzime.

Ultimul volum scris deRuxandra Cesereanu,Fugarii. Evad\ri din`nchisori [i lag\re `nsecolul XX, se dore[tecompletarea trilogieidedicate infernuluiconcentra]ionar pe careinspirata cercet\toareclujean\ a asamblat-o cuerudi]ie [i sensibilitatede-a lungul timpului [idin care mai fac partevolumul dedicatGulagului `n con[tiin]aromâneasc\ (dou\ edi]ii`n 1998 [i 2005) [i celprivind tortura politic\(dou\ edi]ii ap\rute `n 2001 [i 2014).

Iarna aceasta se `mplinesc patruani de când USL a ob]inut zdro-bitoarea victorie parlamentar\ din2012. A fost poate cea mai toxic\alian]\ din istoria de dup\ 1989,prin efectele sale la nivel politic [isocial. Principalul r\u pe care l-af\cut alian]a PSD cu PNL l-a re -prezentat distrugerea ideii deopozi]ie. O majoritate de 70% a luat, pe de o parte, min]ile politicie-nilor, dar a [i atrofiat `n rândul unei bune p\r]i a societ\]ii ideeac\ `n România mai e nevoie [i dealtceva decât de putere. S-a v\zut [iefectul asupra partidelor: n vremece PSD a reu[it s\-[i p\streze elec-toratul, a r\mas o forma]iune dis-ciplinat\ [i de succes (partea cu

„apuc\turile“ PSD e o alt\ discu]ie,care merit\ [i ea un spa]iu ge -neros), PNL a ajuns n pragul irele-van]ei pe scena politic\, cu o bun\parte din activ care `nc\ mai tân-je[te dup\ vremurile de glorie aleUSL, cu o bun\ sec]iune din elec-torat alienat `n urma episoduluiamorului cu PSD, un PNL ajuns `nalegerile din 2016 f\r\ tem\ decampanie [i f\r\ lideri. E greu despus ce scoruri electorale se vorob]ine `n 11 decembrie. S\ ne amintim c\ voturile „de pedeaps\“au fost destul de dese `n România.

***Tot vorbim de lefurile mici din

sectorul public ([i alte diverse

neajunsuri), dar foarte pu]in de-spre nocivitatea acestuia n mode-larea unor rela]ii sociale. Esteceea ce, dincolo de faptul c\ buge-tarii nu reprezint\, cum ar trebui,o clas\ de mijloc, ne afecteaz\ `nmod direct pe fiecare dintre noi `ninterac]iunile zilnice. Prea desmi-a fost dat s\ v\d cum persoanecu capul pe umeri se tranform\radical dup\ ce ajung `ntr-o func -]ie de conducere „la stat“, indife -rent unde. Titlul de director parc\le ia min]ile [i, `ncuraja]i de ser -vilismul de genera]ii s\dit ca modde via]\ `n aceste institu]ii, au im-presia c\ „s-au ajuns“. Aceasta cutoate c\, nu de pu]ine ori, au sa -larii modeste `n raport cu pom-po[enia func]iei. Am adunat dejao colec]ie de personaje „before &after“. ~nainte foarte sociabile,s\ritoare, mai apoi de neg\sit, cutrei filtre de secretare pân\ lanivelul Prea`n\l]imii Lor. O lec]ieimportant\ legat\ de func]ii artrebui s\ fie aceea c\ sunt peri -sabile, din p\cate prea pu]in asu -mat\ de cei care ob]in [i `n cearc\s\ `[i rezerve pozi]ii. Dup\ cepleac\ din func]ii, deloc surprin -z\tor, redevin sociabilii de dinainte.

{i se mir\ de ce oamenii nu `i maiprivesc cu aceea[i simpatie ca`nainte s\ se urce pe piedestal.

Din p\cate, atât obedien]a pros -teasc\, cât [i `nfumurarea ma -ladiv\ sunt fenomene care para -ziteaz\ societatea `n ansambluls\u [i o sl\besc `n detrimentul tu-turor.

***

Cea mai frumoas\ amintire pecare o am despre sindicali[tii din`nv\]\mânt dateaz\ din vremealiceului. A fost o grev\ general\ detoat\ frumuse]ea, am stat câtevazile bune acas\. Marf\!

Dup\ aceea, am v\zut cum maito]i liderii frunta[i ai sindicatelorse `ncoloneaz\ frumos pe list\ saupe variant\ uninominal\ [i ajungparlamentari. Fapt valabil [i culiderii studen]ilor – celebrul B\ -nicioiu e exemplul perfect de ari -vism politic pe spinarea dure rilorstuden]e[ti.

Vremea a trecut, sistemul deeduca]ie din România a ajuns`ntr-o veritabil\ Groap\ a Mari-anelor, cu câteva vârfuri urbanela nivelul [colilor de elit\ [i un

câmp care zace nearat de decenii`n rest, plin de buruieni. Sindi-catele din `nv\]\mânt continu\ s\fie vocale pe subiectele sociale(deh, asta e chiar misiunea lor),dar nu scot o vorb\ despre droaiade incompeten]i care a ajuns s\paraziteze sistemul. Cei mai slabiabsolven]i de `nv\]\mânt supe -rior se fac profesori, pentru c\nici un privat nu i-ar angaja pebaza competen]elor lor.

Sunt primul de acord ca lefu-rile profesorilor s\ fie m\rite. Cu ocondi]ie: restartarea general\ asistemului. Utopia mea – s\ olu\m `ntr-o var\ de la zero cu an-gaj\rile profesorilor exclusiv pebaza competen]elor [i `n urma unor concursuri dure, cu jura]idin afara sistemului viciat. Dup\care s\ fie m\rite lefurile [i s\ nebucur\m cu adev\rat de o elit\care s\ formeze genera]iile vii -toare. Iar aceast\ elit\ s\ `[i for -meze sindicate cu adev\rat re -prezentative, cu lideri care s\ se -mene mai pu]in cu ni[te kami -kaze care `[i amintesc de dreptu -rile colegilor doar când nu gu-verneaz\ prietenii lor.


opinii « 13

Doi-zece, prob\!George Onofrei

Flashuri [i bli]uri

Produs la zece ani dup\ original,Planeta P\mânt II (Planet EarthII) este mai pu]in un documentar[i mai mult un reality show f\r\scenariu `n spate, f\r\ vedetepl\tite [i unde „se poate `ntâmplaorice“ `nseamn\ chiar asta. Aretot ce-i trebuie unui produs deteleviziune – dragoste, tr\dare,pericol, eroi, singur\tate, speran -]\, adrenalin\, amuzament.

~n mai pu]in de un sfert de or\dup\ `nceputul primului episod,stau cu sufletul la gur\ urm\rindo curs\ nebun\ `ntre puii de igua -n\ [i o [leaht\ de [erpi. Proasp\tie[i]i din ou, puii de iguan\ tre-buie s\ alerge printr-un teritoriu

ostil, dominat de numero[i [erpilungi, unduitori [i extrem derapizi, aduna]i `ntr-un fel de grupinfrac]ional [i stând permanent lapând\. Puiul de iguan\ iese de subnisip, [erpii `[i i]esc deja captele,puiul r\mâne nemi[cat, la fel [ivân\torii. Apoi o ia la fug\ [i desub stânci, de pe sub pietre, aparal]i [i al]i [erpi, sunt [ase, opt, bamai mul]i, sunt peste zece, semi[c\ mai rapid decât mi-a[ fi`nchipuit vreodat\, cursa e maiantrenant\ decât toate cele [aptefilme din seria Furios [i iute,puiul de iguan\ trece de ni[tepietre [i pare c\ a sc\pat, dar din-colo `l a[teapt\ al]ii, `l `nconjoar\,

trei [erpi `l prind `n `ncol\cirealor [i se strâng mai tare `n jur s\-lsugrume, dar cumva scap\ [i`ncepe s\ fug\ din nou, puiul deiguana este Sandra Bullock [iKeanu Reeves la un loc, r\uf\ -c\torii sunt mul]i [i vin din toatep\r]ile, dar chiar când un [arpe d\s\-l mu[te de picior, iar eu m\ridic de pe canapea [i `i strig `n

televizor „FUGI!“, puiul de iguan\sare pe o stânc\, ajunge `n vârf,iar dincolo este libertatea. {i nicim\car nu `mi plac iguanele.

Scena are nou\ minute. Fil -m\rile au durat doi ani. Drone,camere l\sate `n diverse locuripentru a filma via]a intim\ a ani-malelor, a[tept\ri lungi `n spateleobiectivului de filmat aduc pe

ecran momente care `nainte seputeau realiza doar prin imagina]ie[i efecte speciale. Avem loc la loj\pentru spectacolul ur[ilor care secred partenerii unui copac la„Danseaz\ cu mine“. Suntemmar torii primelor `ncerc\ri [ie[ecuri de c\]\rare ale mezinuluiunei familii de maimu]e [i mo-mentul `n care tat\l vine s\ `lsalveze de la o c\dere periculoas\.Ni se rupe sufletul când un pes -c\ru[ se a[az\ s\ `[i cloceasc\ oulchiar dup\ ce a fost distrus de opas\re pr\d\toare, cu g\lbe nu[ulcurgându-i printre pene.

Natura este fascinant\ [i `n -duio[\toare, dar – poate mai multdecât orice – violent\. Produ -c\torii au `nceput s\ primeasc\repro[uri c\ aduc pe micul ecranlupte, violuri, moarte brutal\.Când a devenit o mod\ s\ te sim]ijignit de orice, exist\ deja vocicare se arat\ deranjate de felul `ncare func]ioneaz\ natura. Incon-fortabilul adev\rului nu este onot\ pe care produc\torii vor s\apese foarte tare, pentru a nu fiprea morali[ti, prea activi[ti, dareste acolo, n povestea animalelor.O specie de furnici mproa[c\ acid`n ochii crabilor de pe InsulaCr\ciunului, orbindu-i, dezorien-tându-i, omorându-i. „Specia defurnici a ajuns pe insul\ adus\ deoameni“, spune naratorul, amin -tindu-ne printre cuvinte c\ a[tep -t\m moralitate din partea ani-malelor, dar uit\m prea des pro-pria responsabilitate.

Am ]inut cu piticul din Urzeala tronurilor la fiecarenou\ conspira]ie, am ]inut cu România la fotbal chiar [i când nu o merita, am ]inut timp de zece sezoane cuRoss [i Rachel, dar cum am ]inut cu puii de iguana `nfa]a vân\torilor [erpi nu am f\cut-o niciodat\. ~n mini-vacan]a de `nceput de decembrie, am l\sat la o parteserialele obi[nuite [i m-am l\sat fascinat\, `nduio[at\,oripilat\ [i `ntristat\ de animalele din Planeta P\mânt II,noul documentar BBC despre natur\.

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Planeta P\mânt se `ntoarce


14 » interna]ional

Ce se `ntâmpl\ cu feteledin titlurile c\r]ilor

Cine sunt aceste fete? Ce se ntâm-pl\ cu ele? E `ntrebarea pe care [i-a pus-o Emily St. John Mandel(autoarea unei c\r]i foarte apre -ciate, Station Eleven).

„Am vrut s\ `n]eleg cine scrieaceste c\r]i [i ce p\]esc fetele dintitlu.“

Folosind site-ul Goodreads pen-tru a depista c\r]ile cu fat\ `n ti-tlu, St. John Mandel a selectat 200de titluri, dup\ care, eliminândvo lumele pentru copii [i ado-lescen]i [i c\r]ile de bucate, a re-dus lista la numai 810 c\r]i.

Astfel, a descoperit c\ 79% din-tre autorii c\r]ilor cu fete sunt fe-mei [i c\ `n 85% din cazuri, fetele

despre care este vorba r\mân `nvia]\ la sfâr[it. „Dar“, spune scri-itoarea, „`n c\r]ile de pe list\ caresunt scrise de c\tre b\rba]i, «fata»din titlu risc\ s\ `[i piard\ via]a“.Adic\ `n 17% dintre cazurile dinc\r]ile scrise de b\rba]i [i numai5% n c\r]ile scrise de c\tre femei.

De asemenea, St. John Mandela mai descoperit c\ `n 65% dintrecazuri, fata din titlu nu e chiar ofat\, ci o femeie, [i doar `n 28%dintre cazuri este vorba chiar de-spre o fat\. Aceast\ distinc]ie, ex-plic\ Jennifer Jackson, editoarealui St. John Mandel, este o „aluziela o anumit\ vulnerabilitate a personajului, care astfel m\re[temiza c\r]ii“.

„Desigur, femeile par mult mai`nclinate s\ scrie memorialistic\[i s\ pun\ cuvântul fat\ `n titlu [iputem spune cu siguran]\ de sut\la sut\ c\ fata respectiv\ vasupravie]ui pove[tii. Numai c\astfel de c\r]i sunt foarte pu]inepe list\, abia vreo duzin\“, spune

Mandel. „Distinc]ia despre carevorbim ar putea fi explicat\ prinfaptul c\ este mult mai probabil cao femeie s\ foloseasc\ un personajprincipal feminin, iar a ucide pro-tagonistul c\r]ii este o op]iunedestul de neobi[nuit\ pentru unautor.“

Moda fetelor nu pare a `ncetafoarte repede. „Se pare c\ anulacesta va fi cel mai bun pentrufetele din operele de fic]iune. Decis\ nu fi]i surprin[i data viitoarecând ve]i intra `ntr-o libr\rie [ive]i vedea cuvântul fat\ peste tot“,scrie Emily St. John Mandel.

Suplimentul lui Jup

Despre Barack Obama se [tie c\ este „o surs\ in-epuizabil\ de liste, clasamente [i topuri“, scrierevista „Premiere“. Dar se [tiu mai pu]ine de-spre gusturile noului pre[edinte ales al StatelorUnite, Donald Trump.

F\r\ s\ fi dat publicit\]ii o list\ a predi -lec]iilor sale `n materie de film, preferin]ele saleau fost aflate de c\tre BBC News, care a ntocmito list\ compilând diverse referin]e. Iat\-le aici:

1. Cet\]eanul Kane, de Orson Wells (1941).„Cred c\ n acest film este vorba despre faptul c\banii nu reprezint\ totul. Kane era foarte bogat,dar nu [i fericit“, a comentat Trump.

2. R\ul, bunul [i urâtul, de Sergio Leone (1966)3. Na[ul, de Francis Ford Coppola (1972)4. B\ie]i buni, de Martin Scorsese (1990)5. Pe aripile vântului, de Victor Fleming

(1939)~n plus, când merge cu avionul, filmul prefe -

rat al lui Trump este Sport sângeros, film din1988, cel care l-a f\cut vedet\ pe Jean-Claude VanDamme.

Care sunt filmele preferateale lui Donald Trump

~n tren, disp\rut\ sau cu un dragon tatuat – cine arecuriozitatea s\ vad\ titlurile celor mai bine vândutec\r]i din ultimii ani ar descoperi c\ multe dintreacestea con]in cuvântul fat\. Este o tendin]\ care pare s\ fi ap\rut dup\ publicarea trilogieiMillenium a lui Stieg Larsson, romane ale c\ror titluri`n englez\ (spre deosebire de versiunea româneasc\)con]in toate cuvântul fat\. O tendin]\ care nu pare a se opri.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Silence, obsesia luiMartin Scorsese, a avutpremiera la Vatican

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Anne Rice este fericit\: dreptul de adaptare a celor 11 romane

din saga Cronicile vampirilor a revenit `n posesia cunoscutei scrii -toare americane care [i deja se gânde[te s\ le transforme `ntr-o se-rie TV, `n genul Urzelii tronurilor. „Scriu episodul pilot `mpreun\cu fiul meu, Christopher“, anun]\ autoarea pe pagina ei de Face-book. Cel de-al doisprezecelea roman din serie, Prince Lestat andthe Realms of Atlantis, tocmai a fost lansat pe 29 noiembrie.

n O povestire cu fantome scris\ de H.G. Wells, descoperit\ re-cent, va fi publicat\ pentru prima oar\ `n „The Strand Magazine“.Denumit\ The Haunted Ceiling [i scris\ probabil prin 1890, poves -tirea era necunoscut\ pân\ acum de speciali[tii `n opera lui Wells.

n Exact la timp pentru s\rb\torile de iarn\, HBO, `n parteneriatcu podgoriile Santa Rosa, lanseaz\ pe pia]\ trei sortimente de vi nuriGame of Thrones: un vin ro[u (19.99 $ sticla), un Cabernet Sauvi-gnon (39.99$) [i un Chardonnay (19.99 $). Dup\ sezonul al doilea,HBO a lansat [i o bere Game of Thrones pentru fanii serialului.

n Pistolul cu care Paul Verlaine a `ncercat s\ `l ucid\ pe prie -tenul s\u, Arthur Rimbaud, a fost vândut la o licita]ie la Paris pen-tru suma de 434.500 de euro.

n ~ntre timp, Simfonia n. 2 a lui Gustav Mahler a devenit ceamai scump\ partitur\ din istorie dup\ ce manuscrisul s-a vândut lalicita]ie pentru suma record de 5,32 milioane de euro.

n „Nu vom face niciodat\ vreo continuare, nici pentru E.T., nicipentru seria ~napoi `n viitor, [i nici nu le vom reface `n vreun fel“,declar\ produc\torul Frank Marshall pentru Yahoo.

n {i regizorul Robert Zemeckis refuz\ s\ realizeze o continuarefilmelor din seria ~napoi `n viitor. Dar nu ar spune nu unui alt filmcare s\ continuie povestea din Who framed Roger Rabbit (1988),spectaculoasa combina]ie de desen animat [i personaje reale. Ze-meckis dezv\luie ziarului „The Telegraph“ c\ are „un scenariu for-midabil“ [i c\ `n acest nou film Jessica [i Roger Rabbit ar puteatrece „din perioada filmelor noi `n anii ’50“. Singura problem\ ar fifaptul c\ Bob Hoskins, interpretul detectivului Eddie Valiant, a `n -cetat din via]\. „Ar putea s\ apar\ n film, sub forma unei fantome“,spune Zemekis. „Va fi greu de f\cut, dar l-am putea recrea pe Bobgra]ie tehnologiilor digitale.“ Cu toate acestea, Zemeckis crede c\proiectul filmului va fi greu de finan]at, dat fiind faptul c\ cei de laDisney nu sunt atât de interesa]i de o continuare.

Filmul, care va fi lansat la sfâr[itul lui decembrie [icare `l va duce cu siguran]\ pe Scorsese pe lista Os-carurilor, este o adaptare a unui roman din 1966 aljaponezului Shūsaku Endō. Este povestea a doi mi-sionari iezui]i din secolul al XVII-lea (interpreta]ide Andrew Garfield [i Adam Driver) care `[i caut\mentorul (Liam Neeson) `ntr-o Japonie `n carecre[tinismul este scos `n afara legii, iar cre[tiniirisc\ tortura [i moartea.

Pentru Scorsese, Silence este o obsesie `nc\ decând a citit prima oar\ romanul, `n 1989. Era la unan dup\ ce filmul s\u Ultima ispit\ a lui Isus aprovocat numeroase controverse [i a fost declarat„jignitor din punct de vedere moral“ de oficiali aiBisericii Catolice.

„Pe m\sur\ ce `mb\trâne[ti, ideile vin [i pleac\.~ntreb\ri, r\spunsuri, pierderea r\spunsurilor, alte`ntreb\ri, asta e ceea ce m\ intereseaz\“, spuneaScorsese acum trei ani, `ntr-un interviu pentru„Deadline“.

„Romanul Silence a devenit o obsesie pentrumine. Trebuie s\ `l adaptez, iar acum este cel mai

potrivit moment. Este o poveste adev\rat\, puter-nic\ [i minunat\, un thriller `ntr-un anume fel, darare leg\tur\ cu toate aceste `ntreb\ri.“

Dup\ premier\, Martin Scorsese [i familia sa auavut onoarea de a fi primi]i miercuri, `ntr-o `ntâl-nire particular\ de nsu[i papa Francisc, la aproape30 de decenii de la scandalul Ultima ispit\ a lui Isus.

Vaticanul a descris ntâlnirea – ce a durat numai15 minute – ca fiind „foarte cordial\“, papa spunân-du-i lui Scorsese c\ are cartea care a stat la baza fil-mului [i discutând cu el experien]a misionariloriezui]i `n Japonia.

Tema pare a-i fi drag\ papei Francisc, care `ntinere]e a intrat n ordinul iezuit cu dorin]a de a de-veni misionar `n Asia, o dorin]\ pe care n-a reu[its\ [i-o `ndeplineasc\ din cauza problemelor des\n\tate.

{i Scorsese, la rândul s\u, pare s\ fi avut odorin]\ care nu s-a `ndeplinit, despre faimosul regi-zor spunându-se c\ `n tinere]e s-a gândit serios s\devin\ preot.

F\r\ covor ro[u, f\r\ glamourul obi[nuit `n asemenea ocazii [i f\r\ prezen]apapei, noul film al lui Martin Scorsese, Silence, a fost prezentat la Vatican.

— Tati, nu te dor umerii? Dac\vrei, las\-m\ jos.

— Nu m\ dor, fiule. Vreau s\ vezicât mai bine parada militar\. Uite,se apropie.

— Uaaau! Tati, oare o s\ fie [i Su-perman? {i C\pitanul America?

— Ei sunt supermeni cu to]ii, fiule.— Dar nu seam\n\ cu el. Uite, mi -

litarii \[tia parc\ sufl\ `n ni[te oi.— Sunt oaspe]ii no[tri din armata

Marii Britanii, reprezint\ Regimen-tul Regal Irlandez Cimpoaie [i Tobe.Alea sunt cimpoaie.

— {i ei când se lupt\ ]i dau cu ele`n cap?

— Nu, fiule, doar cânt\ la ele, cas\ stimuleze moralul trupelor.

— Când voi fi mare vreau s\ cânt[i eu la cimpoi.

— O s\ m\ interesez la ClubulCopiilor , s\ vedem dac\ au. Uite, vinacum militarii americani.

— Care, care?— |[tia. Sunt pu[ca[i marini, cei

mai bine antrena]i militari din SUA. — Deci C\pitanul America e

pu[ca[ marin. El unde este? Vine `nzbor? Se va lupta cu irlandezii? Vai, ce

fain ar fi! Poc, poc, ia de aici, irlandezprost!

— Nu e frumos s\ vorbe[ti a[a, fi-ule. Ei sunt prieteni. Uite, acum de-fileaz\ militarii italieni.

— |[tia patru?— Da.— P\i numai patru? C\pitanul

America o s\-i spulbere. Heeei, voipatru, fugiiiii]i repedeeee! O s\muri]i! Tati, dar \ia cine sunt?

— Sunt oaspe]ii no[tri din arma-ta Germaniei, din cadrul Bata -lionului de Gard\ care asigur\ gar-da de onoare atunci când vin `n vi -zit\ [efi ai altor state.

— P\i ce caut\ aici? Huooooo!— Ce ai cu ei, fiule?— Am jucat un joc pe calculator

[i \[tia erau militarii cei r\i. Era unr\zboi [i toat\ lumea trebuia s\ ibombardeze. Aveau un [ef cu mus-ta]\ ciudat\. Când m\ fac mare

vreau s\ devin soldat [i s\ `mpu[ccât mai mul]i nem]i. Tu [tii ce greuam trecut de nivelul cinci? Veneaude peste tot.

— E doar un joc, dragule. Acumeste pace [i sper\m c\ va fi `nc\mult\ vreme.

— O fi, dar poate pân\ cresc eu setermin\. Sper s\ primesc pu[c\ dinaia mare, c\ nu am reu[it s\ strângcinci mii de puncte ca s\ o cump\r.Trebuia s\ trag cu pistolul. Dar de ladistan]\ nu nimeream nimic. Norocde binoclu.

—Te rog s\ ncetezi. Uite, urmeaz\ aino[tri.

— Pfii, ce mul]i sunt ai no[tri!

Uite, tancuri! Vai, ce frumoase sunt,oare vor trage cu ele? Hiii, elicoptere!Spune-le s\ trag\ cu tancurile `n ele,te rooog! Tati, eu cred c\ avem ceamai mare armat\ din lume.

— Sunt cei care ne ap\r\ pe noi [itrebuie s\ fim mereu mândri de ei.Au o meserie grea [i riscant\, fiule.Dar s\ [tii c\ te `n[eli, nu avem ceamai mare armat\.

— Dar care e cea mai mare?— Armata Rusiei.—Uaaau! {i nu a fost [i ea invi-

tat\?— Nu, ea de obicei vine f\r\ invi-

ta]ie.


16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Pe scurt, m-am s\turat s\ apreciezun film dup\ efectele lui speciale.{i mai urmeaz\ cel pu]in dou\ fil-me! Ce m\ fac? Deja l-am uitat pe

\sta [i, `n plus, eroul urm\toruluiva fi interpretat de preferatul meu`ntre ghilimele, Johnny Depp, caresper\ s\-[i mai ridice pu]in cota.

La Animale fantastice [i unde lepo]i g\si se face referire `n primaparte din Harry Potter, Harry Pot-ter [i piatra filosofal\. Ac]iunea sepetrece `n 1926, când Newt Sca-mander (Eddie Redmayne), anga-jat al Ministerului Magiei, treceOceanul din Europa `n America [iface echip\ cu o angajat\ a Congre-sului Magic al SUA (Katherine Wa-terston). M\ obose[te [i s\ `ncercs\ povestesc. M\ `ntreb doar dac\filmul nu e cam mult pentru copii,

dat fiind c\ Obscurus, acea for]\negativ\ care provine de la spirite-le copiilor mor]i [i care se mani-fest\ aici printr-un copil abuzat demama adoptiv\, e cam scary.

Mai bine trec la urm\torulfilm, care e mai terre-a-terre, de[inici el nu e lumin\. Din p\cate.Meritul lui Oliver Stone cu Snow-den e c\ a vrut s\ fac\ ceea ce secheam\ „un film necesar“, de[iEdward Snowden, care s-a impli-cat `n realizarea lui (Stone l-a vizitat `n Rusia), ar fi meritatmai mult. S-au mai v\zut regizoricare se arunc\ pe subiecte bune [ile stric\. Snowden e un fel de bio-

pic care `l preia pe erou de cândintr\ la facultate, p\r\sindu-l `nzilele noastre, la Moscova. Adic\pleac\ `n 2004, trece prin locurilede munc\ ale lui Snowden (Natio-nal Security Agency, CIA) [i se`ncheie cu momentul iunie 2013,când Snowden s-a ntâlnit n Hote-lul Mira din Hong Kong cu docu-mentarista Laura Poitras [i cu jur-nali[tii Glenn Greenwald [i EwenMacAskill, revelându-le c\ NSA`ncalc\ intimitatea oamenilor din`ntreaga lume, urm\rindu-le tele-foanele. Structura filmului e maimozaicat\, cu flashback-uri plecândde pe tulpina Hong Kong 2013.

Nici o companie american\ n-avrut s\ se implice (!), ceea ce faceca filmul s\ fie o coproduc]ie ger-mano-francez\. ~n ciuda inter-pret\rilor bune [i a ncerc\rii de aapropia cât mai mult actorii depersoanele reale (Melissa Leoseam\n\ cu Laura Poitras, dar Jo-seph Gordon-Levitt nu aduce nicicu v\rul lui Snowden), filmul e di-dactic, declarativ [i, curios lucru,lipsit de tensiune. Montajul a laMichael Moore poate `nglobamult\ informa]ie (inclusiv mo-mentul cu Obama f\cându-l peSnowden hacker), dar asta nu d\ritm pove[tii. Poate cople[it de su-biect [i de ce era `n jurul lui (`ntimpul produc]iei i-a murit [i ma-ma), regizorul reu[e[te doar s\pun\ la un loc ni[te informa]ii dinbiografia acestui om, dar filmulr\mâne mult `n urma documenta-rului Laurei Poitras, Citizenfour(2014). Primele minute din Citi-zenfour, când are loc prima `ntâl-nire dintre Snowden, Poitras [iGreenwald, aveau o atât de mare`nc\rc\tur\ emo]ional\ `ncât,um\rindu-le la un an-doi dup\ ceau avut loc, tot mai percepi adre-nalina ca [i cum ar fi `n direct.De[i f\r\ bani americani, Stonedenun]\ felul `n care statul ameri-can `ncalc\ libertatea oamenilorprintr-un film tributar re]etei. {icu o vedet\ muzical\ angajat\ (Pe-ter Gabriel) interpretând o melo-die bine sim]it\ pe genericul de fi-nal. Bietul Snowden merita cevamai mult.

Film

Iulia BlagaAnimalele fantasticenu se g\sesc la cinemaDeclar cu toat\ r\spunde -rea: m-a l\sat rece noulspin-off al lui Harry Pot-ter, Animale fantastice [iunde le po]i g\si/Fantas-tic Beasts and Where toFind Them. De[i e primulfilm din franciz\ al c\ruiscenariu e scris de J.K.Rowling, am `nceput s\casc pe la jum\tate [itoate arabescurile vizualemi s-au p\rut la un mo-ment dat c\ se dezlipescde poveste ca ab]ibil-durile pe care le muiam`n ap\ când eram mici. Nu m-a impresio nat nim-ic, nu am râs, nu am em-patizat cu eroii, ba[caabia am `n]eles ce se`ntâmpl\ (cred c\ dezvoltun fel de afazie fa]\ defrancize, cu excep]iaR\zboiului stelelor). {iatâtea animale fantasticecare arat\ ciudat [i aunume ciudate, [i cât\risip\ de imagina]ie!

545

Spectatori

plimb cu mâinile `n buzunare - suplimentuldecultura.ro fileSUPLIMENTUL DE CULTUR| XII » NR. 546 »...

Documents

Transcript of plimb cu mâinile `n buzunare - suplimentuldecultura.ro fileSUPLIMENTUL DE CULTUR| XII » NR. 546 »...