Confecţionarea reperelor pentru

îmbrăcăminte

Aplicaţii pentru buzunare tăiate

Murariu Diana Cristina Clasa XII G Colegiul Tehnic Anghel Saligny

Îmbrăcămintea în sens larg reprezintă un obiect de larg consum care se îmbracă pe corp.Îmbrăcămintea ocupă în rândul celorlalte bunuri de larg consum, un loc special, deoarece ea reflectă cel mai prompt neîncetata evoluţie a civilizaţiei materiale şi spirituale a societaţii contemporane. Permanenta evoluţie a civilizaţiei societaţii contemporane a determinat o varietate de produse şi modele care să satisfacă cerinţele omului în funcţie de necesitate. Produsul de îmbrăcăminte (ca orice produs tehnologic) se realizează într o succesiune de faze în care, ca obiect al muncii, cumulează o multitudine de caracteristici de calitate, rezulzate din cerinţele purtătorilor.

Îmbrăcămintea este un articol vestimentar, folosit pentru a proteja corpul împotriva intemperiilor şi în scop estetic. Calitatea produselor de îmbrăcăminte devine tot mai mult factorul hotărâtor, un mijloc important de concurenţă şi un indicator esenţial de apreciere a întregii activităţi desfăşurate la un moment dat de producător.

În activitatea de pregătire tehnică a producţiei, proiectarea materiilor prime, materialelor şi modelelor este o etapă ce înglobează un complet de lucrări pe două laturi: una creativă, alta tehnică finalizată cu obţinerea elementelor documentaţiei tehnice necesare introducerii în fabricaţie a noului produs. Creşterea eficienţei în activitatea de pregătire tehnică a fabricaţiei necesită abordarea ştiinţifică a procesului de proiectare în care se implică intuiţia,experienţa, gustul estetic al creatorului. Fiecare obiect de îmbrăcăminte este alcătuit din detalii şi subdetalii, componente numite detalii principale şi detalii secundare. Pentru exemplificare se ia ca exemplu o bluză pentru bărbaţi care cuprinde ca detalii principale spatele, piepţii, gulerul şi mânecile, iar ca detalii secundare, buzunarele,manşetele şi alte detalii anexă.

La pantalon detalii principale sunt faţa, spatele si betelia pantalonului, în timp ce buzunarele, gaicile şi manşetele aplicate sunt detalii secundare.

 Detaliile principale sunt părţi componente ale îmbrăcămintei care nu pot lipsi din structura fizică a unui produs. La îmbrăcămintea fixată pe umeri, detaliile principale sunt reprezentate prin spate, piepţi, guler şi mâneci, iar la îmbrăcămintea fixată pe talie prin feţe, spate şi betelii sau cordoane. Excepţie de la această regulă fac unele produse ca:rochii, bluze, veste, pulovere, care în funcţie de modă pot fi prevăzute fără guler şi fără mâneci.

Detaliile secundare

Sunt acele componente ale îmbrăcămintei care pot lipsi din structura fizică a produsului. Astfel, de exemplu, pot fi: buzunare, gaici, epoleţi şi alte

detalii de acest gen, care în funcţie de model nu sunt prevăzute la modelul confecţionat.

Tehnologia de confecţionare a unui produs cuprinde, în structura sa, etape de lucru şi operaţii de execuţie prin care se realizează transformarea

semifrabricatelor în produse confecţionate.Ca urmare, procesul tehnologic de confecţionare reprezintă totalitatea operaţiilor necesare transformării semifrabricatelor în produse finite.

În general structura procesului tehnologic de confecţionare cuprinde următoare etape şi operaţii de execuţie :Prelucrarea detaliilor: - operaţii de pregătire;- operaţii de coasere;- operaţii

de tratare umidotermică;Asamblarea detaliilor: - operaţii de pregătire;- operaţii de coasere;- operaţii de tratare umidotermică;Finisarea produsului: - operaţii de pregătire;- operaţii de coasere;- operaţii de tratare ;- operaţii de curăţire şi ambalare.

A. BUZUNARE TĂIATE

A1. Buzunare tăiate cu laist

Laistul se fixează pe marginea inferioară a deschiderii buzunarului în poziţie:orizontală, verticală sau oblică. Suprafaţa laistului se dublează cu întăritură. Lăţimea minimă a laistului este de 15 mm. Tehnologia de realizare a buzunarelor cu laist se diferenţiază în funcţie de modul de aplicare a laistului, cu capete montate sau aplicate.

A 1.1. Buzunar cu laist cu punga din materialul de bază

Succesiunea tehnologică de prelucrare a buzunarului din fig.2.6,b:1. Aplicarea întăriturii pe laist;2. Aplicarea întăriturii pe deschiderea buzunarului;3. Asamblarea laistului în capete;4. Întoarcerea pe faţă şi realizarea unei cusături ornamentale pe marginea laistului;5. Aplicarea laistului la marginea inferioară a buzunarului;6. Aplicarea pungii la marginea superioară a deschiderii;7. Tăierea deschiderii buzunarului;8. Întroducerea pungii în deschidere;9. Călcarea buzunarului;10. Fixarea capetelor laistului cu o cusătură interioară;11. Închiderea pungii buzunarului pe linia superioară;12. Închiderea pungii buzunarului;13. Fixarea extremităţilor laterale al laistului cu o cusătură vizibilă sau o cusătură ascunsă.

A1.2. Buzunar pieptoral cu laist cu capete aplicate şi punga dinmaterial auxiliar

Succesiunea de prelucrare a buzunarului din figura 2.7, c:1. Dublarea laistului prin termolipire;2. Preformarea laistului în capete, fixare provizorie cu clame;3. Aplicarea pungii la rezerva interioară a laistului;4. Aplicarea laistului la linia inferioară a deschiderii;5. Aplicarea contrarefiletului pe punga;6. Aplicarea contrarefiletului la linia superioară a deschiderii;7. Tăierea deschiderii;8. Introducerea pungilor în deschidere;9. Asamblarea rezervelor interioare a laistului;10. Scoaterea clamelor. Aplicarea capetelor laistului la faţă;11. Închiderea pungii buzunarului.

Secţiunea B-B

Fig. 2.7 Prelucrarea buzunarului cu laist cu capete aplicate şi punga dinmaterial auxiliar

DE REŢINUT: În cazul unui laist de lăţime mare, refiletul interior şi contrarefiletul pot lipsi (laist cu lăţime de peste 30 mm), în cazul materialului cu grosime mare dosul laistului poate fi realizat din căptuşeală (de aceeaşi culoare cu materialul de bază (fig.2.7, c)).

A2. Buzunare cu refileţi

Pot acoperi una sau ambele margini tăiate ale buzunarului. Lăţimea totală maximală a refileţilor este de 12 mm. Suprafaţa refileţilor se stabileşte prin termolipire iar poziţia deschiderii buzunarului determină forma pungii. Tehnologiade realizare este dependentă de utilajul folosit şi caracteristica materialelor din care se realizează punga. La partea superioară a deschiderii buzunarului poate fi aplicată şi o clapă.

A2.1. Buzunare cu refileţi şi clapă

În buzunarele cu refileţi şi clapă dosul clapei şi contrarefiletului pot fi realizate din căptuşeală (se scade grosimea în secţiune). Alimentarea celor doi refileţi poate firealizată dintr-un rulou (casetă). Fazele de realizare a buzunarului sunt: aplicarea refileţilor la reperul feţei, tăierea deschiderii buzunarului, întoarcerea manuală,fixarea la extremităţi, aplicarea contrarefiletului şi refiletului pe pungă, închiderea pungii buzunarului, aplicarea contrarefiletului şi pungii (deoarece căptuşeala poate săiasă din cusătura de acoperire).

În industria de confecţii buzunarele cu clapã si refileţi sunt prelucrate la masina semiautomat. Clapa si refileþii se depun pe suprafeþe transportoare, care le transportã în zona de lucru, unde se formeazã liniile de îndoit a refiletului.

În figura 2.9 sunt prezentate posibilităţile de lucru:

1. Aplicarea refileţilor şi clapei pe reperul faţă, tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9,a);2. Aplicarea refileţilor pe reperul de bază şi tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9,b);4. Aplicarea refiletului şi clapei pe reper, tăierea intrării în buzunar (fig. 2.9, c).

Fig. 2.9 Fazele de prelucrare a buzunarelor tăiate cu refileţi şi clapă

Contrarefiletul se croieste separat si dubleazã punga pentru a asigura o rezistentã mai mare. Refiletul se îndoaie si se calcã pe lungime. Semiautomatul simultan executã douã cusãturi paralele de aplicare a refiletului si clapei, taie intrareaîn buzunar, taie aþele în capetele cusãturilor, cresteazã colþurile buzunarului, apoi buzunarul se scoate din zonã si este stivuit în pachet. Distanþa dintre ace este de 120 mm. Lungimea buzunarului variazã între 85 si 180 mm. Cuþitul superior taiedeschiderea pe lungimea de 120 mm, cuþitul inferior cresteazã colturile.Semiautomatul are douã directoare de luminã pentru orientarea corectã a reperelor.Introducerea cãptuselii în deschiderea buzunarului si prelucrarea ulterioarã este efectuatã la masina universalã, spre exemplu cl. 212 Durkopp.Construcţia şi prelucrarea buzunarelor trebuie să asigure următorii indicatori de calitate: durabilitatea cusăturilor de asamblare, păstrarea formei clapelor, laistului, rezistenţa căptuşelii, simetria reperelor - pereche ca formă, calitatea sporită al aspectului exterior al buzunarului.

Buzunare tăiate. Deschiderea buzunarului se obţine prin tăiere, iar în funcţie de reperele ataşate prin coasere la cele două margini se pot realiza:– buzunare cu refileţi (unul sau doi);– buzunare cu laist.Variantele tehnologice se diferenţiază în funcţie de utilajele folosite la coasere şi modul de obţinere a pungii:– din material de bază (la produse subţiri);– din material auxiliar.

Buzunare cu refileţi. Buzunarele pot avea unul sau doi refileţi, cu lăţime maximă de 16 mm (cel mai adesea 8, 10 sau 12 mm). Suplimentar, se poate aplica şi o clapă, pe marginea superioară a deschiderii buzunarului. În fig. VII.12.8 vor fi prezentate cele mai des utilizate variante tehnologice de realizare a buzunarelor cu un refilet.

Ca faze tehnologice principale, identificate pe desen prin codul numeric,menţionăm:1 – aplicarea întăriturii pe refilet şi eventual deschiderea buzunarului;2 – aplicarea refiletului (simplu sau îndoit);3 – aplicarea pungii buzunarului, pe care eventual s-a aplicat contrarefiletul, la marginea superioară a deschiderii buzunarului. În cazul utilizării maşinilor speciale cu două ace, fazele 2 şi 3 se realizează simultan, iar în cazul maşinilor semiautomate şi automate, acestea se cuplează şi cu tăierea deschiderii buzunarului;4 – tăierea deschiderii buzunarului, inclusiv a V-urilor de la extremităţi. Faza se poate realiza manual, manual-mecanic sau automat;5 – introducerea pungii şi a refiletului (parţial) prin deschidere, urmată de călcare;6 – fixarea lăţimii refiletului prin coasere (varianta „a“);7 – fixarea extremităţilor refiletului prin coasere;8 – fixarea marginii inferioare a contrare filetului pe pungă, atunci când faza nu s-a realizat înaintea fazelor 2 sau 3;

9 – fixarea marginii refiletului interior pe pungă. În varianta „e“, faza 9 poate fi realizată înaintea fazei 2. Pentru fazele tehnologice 8 şi 9 pot fi folosite diverse soluţii tehnologice, dependente în principal de dotareatehnică (fig. VII.12.9);10 – închiderea pungii buzunarului, în una din variantele prezentate în fig. VII.12.1011 – fixarea suplimentară a extremităţilor buzunarului, cu cheiţe sau cusături în zigzag.În cazul buzunarelor cu doi refileţi, lăţimile refileţilor pot fi egale sau diferite, iar succesiunea de realizare tehnologică este asemănătoare cu a buzunarelor cu un refilet, doar că la marginea superioară a deschiderii se aplică refiletul superior şi eventual clapa.Distanţa dintre cusăturile paralele de aplicare a refileţilor este aproximativ egală cu lăţimea totală a celor doi refileţi.În fig. VII.12.11 s-au păstrat aceleaşi coduri pentru fazele tehnologice ca înfig. VII.12.8.

Buzunare cu laist. Laistul se plasează pe marginea inferioară a deschideriibuzunarului şi poate avea diverse forme, cu condiţia ca linia bazei să fie dreaptă. Pentru laistul de formă dreptunghiulară şi lăţime relativ mică (15–20 mm), tehnologia de realizare este asemănătoare cu a buzunarelor cu un refilet.

Atunci când laistul are lăţime mare, dosul acestuia poate fi din căptuşeală, iar contrare filetul poate lipsi. Extremităţile unui astfel de laist se fixează pe suprafaţa produsului prin cusături vizibile sau ascunse.Ca principale faze tehnologice de realizare a buzunarelor cu laist (fig. VII.12.12 şi VII.12.13) menţionăm:1 – aplicarea întăriturii pe laist şi eventual pe deschiderea buzunarului;2 – realizarea laistului:

– prin călcare (fig. VII.12.12);– prin asamblare, întoarcere, călcare şi tighelire (fig. VII. 5.13);3 – aplicarea laistului paralel cu linia deschiderii buzunarului (inclusiv punga şi refiletul interior – varianta „b“ sau numai punga – varianta „d“);4 – aplicarea pungii în paralel cu laistul, la marginea superioară a deschiderii;

5 – tăierea deschiderii buzunarului şi introducerea pungii prin deschidere, urmatăeventual de călcare;6 – fixarea extremităţilor laistului cu o cusătură interioară (fig. VII.12.12) sau

exterioară (fig. VII.12.13);7 – fixarea contrarefiletului pe pungă;8 – fixarea refiletului interior pe pungă;10 – închiderea pungii buzunarului (fig. VII.12.10).