PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII SI ... · tehnologii de varf in domeniul cresterii...

33
PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE OBIECTIV GENERAL: 7 DDZ Dezvoltarea durabilă a zootehniei, creşterea calitativă a populaţiilor din speciile de fermă şi eficientizarea producţiei zootehnice Obiectiv specific 7.3.: Tehnologii performante de creştere şi exploatare a animalelor cu impact negativ minim asupra mediului ambiant

Transcript of PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII SI ... · tehnologii de varf in domeniul cresterii...

PLANUL SECTORIAL AL MINISTERULUI AGRICULTURII SI DEZVOLTĂRII RURALE

OBIECTIV GENERAL: 7 DDZ Dezvoltarea durabilă a zootehniei, creşterea calitativă a populaţiilor din speciile de fermă şi eficientizarea producţiei zootehnice

Obiectiv specific 7.3.: Tehnologii performante de creştere şi exploatare a animalelor cu impact negativ minim asupra mediului ambiant

PROIECT ADER 7.3.4."Introducerea şi extinderea în cultură a speciei de sturion

nord-american Polyodon spathula, recent aclimatizat în România pentru diversificarea şi creşterea cantitativă,

calitativă şi ecologică a producţiei din acvacultură“

Executant:STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU

PISCICULTURA NUCET

137335 Nucet, jud. Dâmbovița, RomâniaTel/Fax 0245267003, [email protected]

SCOPUL PROIECTULUI:

Dezvoltarea durabilă a acvaculturii, creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei piscicole, prin elaborarea şi implementarea unor tehnologii performante de creştere în diferite sisteme, a speciei de sturion Polyodon spathula, în vederea introducerii ei în fermele piscicole din România, cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii si asupra competitivităţii sectorului pescăresc naţional.

OBIECTIVE SPECIFICE: - introducerea si extinderea in acvacultura din Romania, a

unei specii noi , cu valoare economica ridicata; - diversificarea si cresterea calitativa si cantitativa a productiei

piscicole dn Romania; - modernizarea sistemelor de productie piscicola din Romania

si a managementului tehnologic; - promovarea acvaculturii responsabile, neagresive,

prietenoase mediului. dezvoltarea cercetarii fundamentale si aplicative intr-un

domeniu implicat in asigurarea sigurantei alimentare a populatiei – acvacultura, prin implmentarea unor tehnici si tehnologii de varf in domeniul cresterii pestilor comparabile cu cele existente pe plan internaţional

REZULTATE ESTIMATE

- elaborarea si implementarea tehnologiilor de producere a materialului de populare de diferite vârste, pe baza careia să se realizeze extinderea în cultură a speciei ;

- tehnologii de crestere a speciei P. spathula adaptate adaptate diferitelor tipuri de exploatatii;

modele experimentale de crestere a speciei in diferite sisteme; - proiecte cadru, tehnologie de crestere si fise tehnologice cadru pentru

fermele piscicole din România -implementarea si transferul de tehnologie catre agentii economici ; modernizarea sistemelor de productie si a managementului tehnologic; evaluarea potentialului national si elaborarea strategiei de introducere in

productie si de extindere; - manual de prezentare a tehnologiilor elaborate; ghid de bune practici de acvacultura si de mediu.

ETAPE REALIZATE Etapa 1/2011: Studii şi analize în vederea fundamentării din punct de

vedere ştiinţific şi tehnic a creşterii speciei Polyodon spathula în condiţiile ecologice şi tehnologice ale acvaculturii din România;

Etapa 2/2012: Elaborarea, proiectarea şi realizarea sistemelor şi modelelor tehnologice experimentale de obţinere a materialului de populare de diferite vârste, adaptat tipurilor de exploataţii piscicole;

Etapa 3 /2012 : Elaborarea, proiectarea şi realizarea modelelortehnologice experimentale de creştere în diferite sisteme pentru producereade sturioni din specia P. spathula pentru consum, în fermele piscicole;

Etapa 4 /2013 : Experimentarea sistemelor şi tehnologiilor de obţinere a materialului de populare de diferite vârste;

Etapa 5/2013: Experimentarea modelelor tehnologice de creştere îndiferite sisteme pentru producerea de sturioni din specia P. spathulapentru consum, în fermele piscicole;

ETAPE ÎN DERULARE

Etapa 6/2014: Demonstrarea fezabilităţii tehnice şieconomice a tehnologiilor de obţinere a materialului de populare şi de creştere a speciei , în diferite sisteme

Etapa 7/2014: Demonstrarea rentabilitatii introducerii siextinderii in acvacultura din Romania , a speciei P.spathula

Polyodon spathula este un sturiondin Ord. Acipenseriformes, Fam.Polyodontidaeoriginar din Americade Nord, bazinul hidrografic alfluviului Mississippi

Este un peşte de talie mare, lamaturitate ajungând la 1,5-2,0 mlungime şi cca.50-70 kg greutate.

Morfologic se aseamană cu ceilalţisturioni, cu excepţia rostrului multalungit, care reprezintă aprox. 1/3din lungimea corpului.

Este un peşte filtrator, consumă cupredilecţie zooplancton şi insecteacvatice

PREZENTAREA SPECIEI POLYODON SAPTHULA ; IMPORTANTA EI PENTRU ACVACULTURA

IMPORTANŢA SPECIEI PENTRU ACVACULTURĂ

talie mare – la maturitate atinge greutatea de 50-70 kg si lungimea de 1,5-2,0m

Regim de hranire economic- este zooplanctonofag, nu consumă furaje concentrate;

Prezinta adaptabilitate la cresterea in helestee si lacuri de acumulare, fiindcrescut in policultura, cu ciprinide si o specie de rapitori.

Ritm rapid de crestere, in conditii optime atinge 1kg la varsta de 1an, 2-3 la 2 anisi pana la 4 - 5 kg la 3 ani.

Carne fara oase, icre negre asemanatoare cu ale celorlalte specii de sturioni.

Aceste argumente, cat si interzicerea totala a pescuitului sturionilor, creeazapremiza deosebit de favorabile pentru introducerea, dezvoltarea şi extindereacreşterii speciei P. spathula, în acvacultura românească

Specia raspunde obiectivului strategic de diversificare si crestere cantitativa,calitativa si ecologica a productiei din acvacultura.

PREZENTAREA SPECIEI POLYODON SPATHULA(Walb., 1792),

Încadrare sistematică :

Domeniul : Eukariota ( Wittaker et Margulis, 1978); Regnul : Animalia (Linnaeus, 1758); Încrengătura : Protostomia ( Grobben, 1908); Tipul : Chordata Clasa : Osteichthyes; Subclasa : Actinopterygii ( Grube, 1850); Supraordinul : Chondrostei ; Ordinul : Acipenseriformes; Suprafamilia : Aphroditoidea; Familia : Polyodontidae ; Genul : Polyodon ; Specia : Paddlefish - Polyodon spathula .

MATERIAL ŞI METODE

Asigurarea materialului biologic

Organizarea experimentelor de obţinere a puilor de polyodon spathula, prinreproducere artificială – bază biologică în studiul de optimizare a tehnologieide creştere

Pregătirea bazei materilale în vederea creşterii sturionului nord-americanpolyodon spathula în condiţii dirijate.

Pregătirea staţiilor de reproducere Pregătirea culturilor de organisme zooplanctonice (realizarea culturilor

intensive de cladocere) Producerea de nauplii de Artemia salina

Se realizeaza pregatirea bazinulor, în functie de specificul metodei de crestere: extensiv – creşterea puilor în heleştee; intensiv - creşterea puilor în bazine de beton; intensiv combinat - creşterea puilor în căzi 10 zile şi transvazare în bazine de beton

până la 30 – 40 zile.

Pregatirea heleşteelor de crestere a puilor de 30- 40 zile şi a heleşteelordestinate varstelor mai mari, se pregatesc la fel ca cele pentru ciprinide.

Este necesar a se mentine un optim al calitatilor fizico-chimice ale apei,avand in vedere ca sunt fertilizate suplimentar.

În vara I , este necesară protejarea heleşteelor de crestere, cu reţea de sforideasupra şi împrejmuire cu plasă pentru a evita patrunderea pradătorilorihtiofagi.

Începand cu vara a II -a , popularea se poate face direct in bazinele decreştere, fara a mai fi nevoie de aceste masuri de protectie.

ORGANIZAREA EXPERIMENTELOR DE CREŞTERE A STURIONULUI NORD-

AMERICAN POLYODON SPATHULA ÎN CONDIŢII DIRIJATE

Pentru optimizarea şi omologarea unei tehnologii de creştere a sturionuluinord-american Polyodon spathula pentru producţia de carne, cel mai dificilpentru creşterea lui într-un sistem dirijat este primul an , deoarece biologiaşi particularităţile lui de hrănire sunt puţin diferite de cele ale altor peşti decultură.

POPULAREA CU PUI DE POLYODON bazinele de pământ, au fost realizate trei variante experimentale :

- varianta I - densitatea de populare de 20.000, larve/ha.; - varianta II - densitatea de populare de 40.000 larve/ha. ; - varianta III - densitatea de populare de 60.000 larve/ha.

Pentru bazinele de beton, care au fost clorinate, umplute cu apă şiînsămânţate cu zooplancton din culturile exterioare, densitatea de popularea fost de 500 şi 1.000 ex./m³.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Indicii tehnologici pe faze de creştere

VARSTA TL(mm) W(mg) Sv % Larve / litru

ECLOZARE 10 - 13 0,0010 – 0,0014 15-20

RESORBTIE SAC

VITELIN

18 - 22 0,0030 – 0,050 32 - 95 5-18

Poliodonul în varianta de creştere extensivala varsta de 30 -40 de zile, poate realizaW= 3 – 9 grame; TL =7,5 - 12,2 cm.

Varianta I - populat cu 20.000,larve/ha.,Sv = 7 - 19 %;

TL = 98 -122cm; W=4 – 8,6 g.Varianta II- populat cu 40.000 larve/ha. ;

Sv = 8 - 21 %; TL = 105 - 118cm; W= 6,5 – 8,2 g.

varianta III - populat cu 60.000 larve/ha;Sv = 2 - 11 %; TL = 75 - 117 cm; W=3,2 – 8,2 g.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

REZULTATE DE CREŞTERE A PUILOR Polyodon spathula PÂNĂ LA VÂRSTA DE 30 – 40 DE ZILE

EXPERIENŢE DE CREŞTERE A PUILOR DE POLYODON SPATHULA ÎN SISTEM INTENSIV, PÂNĂ LA VÂRSTA DE 30 – 40 DE ZILE, ÎN BAZINE DE BETON

variante de densitate de populare, în sistem intensiv: 500 ex./m³; recoltat (205 – 255ex/mc.; Sv = 41 – 51%; W = 6,9 – 9,7 mg TL

=85 – 142 mm.)1 000 ex./m3; (rec. = 100-200mc; W = 4,2 – 7,3 mg TL =6 3 -103 mm.) 250 ex./m3, variantă combinată (de intensivitate redusă ); Sv – 77 – 87% 157 – 171ex./mc; TL =7,4 – 7,7cm .

În condiţiile de abundenţă a hranei: puii de polyodon la dimensiuni ale corpuluicuprinse între 116 – 138 mm. (TL) şi 6,76 – 10,47 g. (W), consumă o cantitate decladocere ce reprezintă 20 – 22,5% din greutatea corpului, i.u. (indice de umplereal stomacului) < 1900. Conţinutul stomacului şi al valvulei spirale este reprezentatexclusiv din cladocere (Daphnia spp.) şi insecte (Notonecta glauca).

ANUL POPULARE LARVE DE 10 ZILE PESCUIT LA 20 DE ZILE

Ex./m³ Total ex. Ex./m³ Total ex. W. (g/ex.) / TL(mm)

Supravieţuire(%)

B1 2013 250 30 000 218 26 160 7,4/119 87,2

B1 2013 250 30 000 197 23 640 7,7/123 78,8

ANUL POPULARE LARVE DE 10 ZILE PESCUIT LA 30 DE ZILE

Ex/m³ Total ex. Ex./m³ Total ex. W. (g/ex.) / TL(mm)

Supravieţuire (%)

B2 2013 250 30 000 171 20 520 3,9/98 68,4

B2 2013 250 30 000 157 18 840 5,4/108 62,8

Varianta de crestere intensiva combinata a aparut ca o necesitate deteminata deinsuficienta hranei naturale in cantitatile necesare.

Popularea cazilor tip Evos se realizeaza cu 8 larve/litru şi a bazinelor cu 250 larve/mc.

TRANSPORTUL LARVELOR ŞI PUILOR DE POLYODON SPATHULA

Transportul se realizeaza in sistem: inchis – saci de polietilena (capacitate utila 40 litri), cu rezervă de oxigen. deschis (pe distante scurte) – galeti, bidoane, targi, hidrobioane prevazute cu dispozitiv de oxigenare.

Densitatea larvelor in greutate de : 10-15 mg, la transportul pe o durata de max. 24 ore, este de 5000 ex/sac.; 100 – 150 mg. la transportul pe o durata de 24 ore , este de 400 – 500 ex./sac; 1 – 2 g. este de 100 – 200 ex./sac.

EXPERIENŢE DE CREŞTERE ÎN VARA I, A SPECIEI Polyodon spathula ÎN SISTEM DIRIJAT, LA S.C.D.P. NUCET – DAMBOVIŢA

Rezultatele obtinute la cresterea speciei Polyodon spathula ,în perioada 2012- 2013:-Sv =18,9% la densităţi de populare de 15.000ex./ha,- Sv = 87,0% la densităţi de populare de 2.000ex./ha;- Sv = 60 – 76% la densităţi de populare de 4.000 – 5.000 ex./ha, se obtine o producţie netăde 550 – 740 kg./ha şi o greutate medie a puilor de 195 – 250g./ex., cu o rată a multiplicăriide 29,0 – 37,3 ori.

Cresterea poliodonului in vara I, s-a experimentat în :monocultură ;policultura cu păstrugă, crap și cosaș pentru combaterea vegetatiei.

Rezultatele experientelor de crestere in vara a II-a

Ex./ha Greutatea medie finală Rata de multiplicării

Greutatii initiale

Sv % Producţia netă

Kg./ha.

500 901 3,5 95 300400 652 – 2032 2,5 – 9,9 84 – 98 127 – 516300 1890 – 2100 8,5 – 9,5 82 – 85 70 – 397250 527 – 917 3 – 5,2 85 - 89 112 - 188

In conditiile cresterii cu reproducatori prod. de sturion 132 – 161 kg./ha. În condiţiile excluderii speciei filtratoare planctonofage H.molitrix din formula de populare,

producţia de sturion creşte prste 500kg./ha., faţă de cca 200kg./ha

Cresterea in vara a III-a

Ex./ha Greutatea medie finală

Rata de multipl.SV%Producţia netăKg./ha.

Sv % Producţia netă

Kg./ha.

70 2844 - 3845 2,0 – 3,0 72 - 90 94 – 105100 2535 2,6 91 246150 1989 2,3 85 122200 2216 - 3321 1,7 – 2,8 94 – 99 238 – 297300 1411 1,7 94 153

În prima etapă de crestere (primele 10 - 30 zile) hranirea se realizează atât prin capturare cât si prin filtrare – consuma cu predilectie:cladocere mari, insecte, larve de chironomidae

(i.u.= 1900) – reprezinta 20 – 22% din greutatea corpului A doua etapă hrănirea se realizează aproape in exclusivitate prin filtrare si

consuma: copepode, urmate de izopode şi de insecte (adulţi şi larvele acestora). În timpul verii, i.u. este de 690 – 842, polyodonii se hrănesc şi noaptea

Toamna, apar predominante resturile vegetale, seminţele de plante şi insectele, iar i.u scade mult (65,8 – 132).

STUDIUL HRANEI ŞI AL COMPORTAMENTULUI DE HRĂNIRE AL PUILOR DE P. SPATHULA ÎN HELESTEE ÎN VARA I

STUDIUL HRANEI ŞI AL COMPORTAMENTULUI DE HRĂNIRE AL PUILOR DE P. SPATHULA ÎN HELESTEE ÎN VARA A II-A

Preferinta pt. Cladocere E = 0,67 ;

ciclopidele, plasate aproximativ la acelasi nivel (E = 0,66), insectele (E =1,0).

rotiferi, se înregistrează tot electivitate negativă (E = -1), deşi acestea aufost predominante în toate probele de plancton.

În august, apar glochidii în stomac şi pe branhii la Polyodon spathula vara II -a .

STUDIUL HRANEI ŞI AL COMPORTAMENTULUI DE HRĂNIRE AL PUILOR DE P. SPATHULA ÎN HELESTEE ÎN VARA A III-A

La pestii de dimensiuni mai mari (peste 90 – 100cm.), indicii de electivitate au valori apropiate, ceea ce confirmă scăderea gradului de selectivitate al hranei

IE au valori apropiate: insecte (0,7);

cladocere (0,4);

ciclopide (0,3), ceea ce confirmă scăderea gradului de selectivitate al hranei.

Rotiferii, cu toate că rămân tot în zona de electivitate negativă, au început să fie semnalaţi în tubul digestiv,

IERNAREA, SI COMPORTAMENTUL SPECIEI Polyodon spathula ÎN SEZONUL RECE

Iernarea se face in aceleasi conditii ca pentru crap si alte ciprinidae.

Polyodonul, în iernile blânde, ( ToC medii 3,0 - 4,5 oC), nu înregistrează pierderiponderale ci cresteri ale greutăţii corpului.

Observaţiile realizate in timpul iernii la S.C.D.P. Nucet, asupracomportamentului, confirmă datele din literatură (Mims S. D., 2001), privindcontinuarea deplasării active şi a hrănirii la temperaturi peste 4oC, aratand că,polyodonul se deplasează în scopul căutării hranei şi la 2,5oC.

Icre embrionate

Poliodonul la 10 zile de la eclozare

Poliodonul în vârstă de 35 de zile

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE CREŞTERE A POLIODONULUI PÂNĂ LA VÂRSTA DE 3 ANI, ÎN IMAGINI

Poliodonul 0+ ( vara I)

Poliodonul 1+ (două veri)

Poliodonul 2+ (vara a III-a)

SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE OBŢINERE A POLIODONULUI DE CONSUM

Performanţele de creştere ale sturionului nord-american P. spathula crescut în sistem dirijat (heleştee), respectand tehnologia propusă, de obţinere a peştelui de consum.

Vârsta

Populatdensitat

eEx./ha.

Durata cresterii

(zile)

Wi(g/ex.

)

Wf(g/ex.

)

Sv%

Ratamultipl

icării

Spor creştere

kg./ha

vara I 5 000 120 6.5 200 75 30.5 700

vara II-a 200 150 200 2 000

90 10.0 300

vara II-a 300 150 200 1 800

85 9.0 400

vara III-a 100 150 2 000

5 000

90 2.5 250

vara III-a 200 150 2 000

4 000

88 2.0 304

Formulele de populare propuse sunt următoarele:

vara II. -a – P. spathula1 –1+ = 200 - 300 ex./ha ;C. carpio1 –1+ = 2.000 ex./ha ;H.molitrix1-1+ = 400 ex./ha ;Ct. idella2-2+ = 100 ex./ha.

sau, P. spathula1 –1+ = 200 - 300 ex./ha ;C. carpio2 –2+ = 1.000 ex./ha ;H.molitrix2-2+ = 200 ex./ha ;Ct. idella2-2+ = 200 ex./ha.

vara a III -a P. spathula2 –2+ = 100 - 200 ex./ha ;C. carpio2 –2+ = 1000 ex./ha ;H.molitrix2-2+ = 200 ex./ha ;Ct. idella2-2+ = 200 ex./ha.

la creşterea în vara II -a se obţin suplimentar 300 – 400 kg carne de poliodon/ha, cu greutăţi medii de 1,8 – 2,0 kg/ex. şi o rată a supravieţuirii de peste 85%.

La creşterea în vara a III -a producţia suplimentară de carne de poliodon estede 250 – 300 kg/ha. La densităţi de populare de 100 - 200 ex./ha, greutăţilemedii individuale ajung la 4,0 – 5,0 kg/ex.,la o rată a supravieţuirii în jur de90%.

Aceste producţii sunt obţinute în condiţiile în care biomasele planctonicedeterminate nu scad sub 3,0 – 5,0 mg/l pe toată perioada ciclului de creştere .

Creşterea poliodonului în heleştee, împreună cu ciprinide conduce laobţinerea unei producţii de 250 – 400 kg de peşte de calitate superioară, fărăconsum de furaje sau alte cheltuieli suplimentare.

- Experientele realizate au demonstrat faptul că specia poafi fi crescută in fermele piscicole din România, alături de crap si alte ciprinide ,

permițând obtinerea a cca. 500 kg /ha sturioni , fără consum de furaje.- Rezultatele obtinute in cadrul proiectului, au fundamentat elaborarea tehnologiilor de crestere in diferite sisteme, care pot fi puse la dispozitia

fermierilor din România

-Studiile privind hrana si comportamentaul de hranire al speciei au demonstrat faptul că specia nu poate provoca un impact ecologic in

bazinele acvatice .

In prezent, specia a fost introdusă in cca. 20 de ferme din tară, rezultatele sunt pozitive atât in ceea ce privește supraviețuirea cât si cresterea si au inceput să apară pe piată primele cantitati de sturioni

produs in helestee.