biblecentre.org

Hugo Bouter

Planul lui Dumnezeu

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouter

Planul lui Dumnezeu"Dar tim c toate lucrurile lucreaz impreuna spre bine pentru cei care il iubesc pe Dumnezeu, pentu cei caresunt chemai potrivit planului Su".

"Pentru c pe aceia pe care I-a cunoscut dinainte, I-a i randuit dinainte s fie asemenea Fiului Su,pentru ca El s fie Cel intai nscut intre muli frai."

"Iar pe cei pe cre I-a randuit dinainte, pe acetia I-a i chemat; si pe cei pe care I-a chemat, pe acetia I-a iindreptit; iar pe cei pe care I-a indreptit, pe acetia I-a i glorificat. "

Romani 8. 28 - 30

Cuprins:

Sigurana divin.1.Drumul salvrii lui Dumnezeu.2.Cunoaterea mai dinainte a lui Dumnezeu.3.Hotrarea mai dinainte a lui Dumnezeu.4.Chemarea lui Dumnezeu.5.Indreptirea.6.Glorificarea.7.

1. Sigurana divin.Dar timPlanul lui Dumnezeu de salvare cuprinde toate perioadele de timp, el se intinde de fapt din eternitate ineternitate. El este desfurat concis in cateva versete din Biblie in Romani 8 (versetele 28-30 ). Acest planins nu cuprinde pe toi oamenii, ci el se refer la o grup special de oameni i anume la cei " ce iubescpe Dumnezeu". Cine sunt acetia ? Ei sunt poporul Su, copiii lui Dumnezeu, nscui din El i prinDuhul Su. Ei savureaz promisiunea divin, sigurana divin:"Dar tim c toate lucrurile lucreazimpreun spre bine pentru cei care il iubesc pe Dumnezeu, pentru cei care sunt chemai potrivit planului Su"(Romani 8,28).

Pavel motiveaz aceast siguran, despre care vorbete, aducand ca argument statornicia (soliditatea)planului etern a lui Dumnezeu pentru salvarea celor ce sunt ai Si, aa cum se explic in versetele ceurmeaz in acest capitol (versetele 29,30). Aceste locuri din text, deosebit de importante fac obiectulstudiului nostru in continuare.

Intenia apostolului scriind aceste cuvinte, a fost ca noi s putem inva s vedem totul in luminaplanului lui Dumnezeu i s privim, raportand totul la inalimea gandurilor i planurilor Lui eterne.Aceasta este motivaia siguranei pline de bucurie: "Dar tim ." Sigurana noastr se bazeaz pe faptul csuntem contieni de ceea ce este i face Dumnezeu pentru noi.. Expresia "tim" apare foarte des in NoulTestament, atat in Epistolele lui Pavel cat i in cele ale lui Ioan. Expresia indic perspectiva copiilor luiDumnezeu - prin ungerea de ctre Cel Sfant - in lucrurile lui Dumnezeu. (" . si tii toate." 1.Ioan 2,20)

Aici in Romani 8, cuvintele sunt scrise in versetul 28 "Dar tim ." in contrast cu "noi nu tim ." din www.biblecentre.org 2

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouterversetul 26. Aceast siguran divin care ne orienteaz privirea inainte, ne indreapt atenia spre planuletern al lui Dumnezeu, in contrast cu sentimentele noastre nesigure in mijlocul unei creaii care ofteaz.

Toate lucrurile lucreaz spre bineCe tim deci acum? Ceea ce tim acum este faptul c toate lucrurile lucreaz spre binele acelora care auun loc in aceste planuri eterne i care au fost chemai in mod corespunztor acestora. Cci Dumnezeueste cel ce hotrte mersul tuturor lucrurilor. El are toate lucrurile in mana Sa. Nu poate fi nimic care smodifice sau s intervin in schimbarea planurilor Sale. El este deasupra lucrurilor vzute. El folosetelucrurile vzute care ne inconjoar i care probabil ne infricoeaz, ca scen pe care se realizeazplanurile Sale.

Intenia Sa etern se deruleaz i totul se desfoar pentru ca aceasta s se adevereasc. Toate lucruriletrebuie s lucreze spre bine, chiar dac aparent, totul se desfoar greit. Impreun cu Domnul IsusHristos, Dumnezeu ne va drui totul (Romani 8.32). Ele sunt ale noastre, ele ne stau la dispoziie. Fie csunt slijitori ai lui Dumnezeu, fie lumea, fie viaa, fie moartea, fie cele prezente, fie cele viitoare, toatesunt ale noastre (1Corinteni 3.22).i nici unul din aceste lucruri nu ne poate despri de dragostea luiDumnezeu care este Isus Hristos, Domnul nostru (Romani 8.39).

Nimic nu poate opri pe Dumnezeu in implinirea planurilor Sale eterne de dragostei nimic nu ne poaterpi

Sigurana dragostei Lui.

In afar de aceasta, noi nu suntem doar obiectele pasive ale dragostei Sale. Nu se spune aici c toatelucrurile lucreaz spre binele celor care sunt iubii de Dumnezeu (dei aa este). Dimpotriv ceea ce sespune aici este cu mult mai mult : " Cci tim c toate lucrurile lucreaz spre binele celor care iubesc peDumnezeu". Deci aici accentul este mai mult pe dragostea noastr fa de Dumnezeu,in timp ce la sfaritulcapitolului 8 din Romani, este accentuat dragostea lui Dumnezeu fa de noi. (nimic nu ne poate despride dragostea lui Dumnezeu i a Domnului Hristos).

Dac deci, suntem cretini adevrai, toate lucrurile lucreaz pentru noi spre bine, pentru c noi avemprivilegiul i favoarea de a ocupa un loc in planurile de dragoste ale lui Dumnezeu.

Aceast realitate, nu poate fi perceput in niciun fel prin nivelul practic al credinei noastre. DarDumnezeu ateapt de la noi o contien crescand privind locul pe care El ni l-a druit i a relaieiminunate in care ne-a adus. Dac avem o inelegere clar a poziiei in care Dumnrzeu ne-a ridicat inDomnul Hristos, inimile noastre se vor umple din ce in ce mai mult cu dragoste i recunotin. Vomcorespunde intr-o msur mai mare relaiei pe care o avem cu Tatl nostru i vom rspunde dragosteiLui.

i astfel vom cunoate tot mai bine, c Dumnezeu conduce toate lucrurile intr-un astfel de mod caacestea s lucreze spre bine.

Toate lucrurile sunt subordonate planului Su divin de salvare , care a inceput cu alegerea Sa i setermin cu Gloria Sa. Aceasta va intri credina noastr, va face s creasc increderea noastr i vainviora ndejdea

noastr.

2. DRUMUL SALVRII

www.biblecentre.org 3

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouter

Pe aceia pe care ii iubete Dumnezeu.Cand eram pctoi, aveam nevoie de o schimbare fundamental in relaia noastr cu Dumnezeu. Biblianumete aceasta natere din nou ( Ioan 3 ). Noi a trebuit s fim transformai din cei ce ursc pe Dumnezeuin cei ce iubesc pe Dumnezeu i s fim adui intr-o nou relaie cu El. De cand suntem mantuii, suntemin relaia cu Dumnezeu, copii i fii ai lui Dumnezeu i in acela timp frai ai Domnului Isus.

Expresia " cei care iubesc pe Dumnezeu", caracterizeaz noua relaie pe care cei credincioi o au cuDumnezeul i Tatl lor. Pentru ca acest lucru s fie posibil, ei au primit o natur nou, naturadumnezeiasc, care iese in relief prin dragoste.

Atat poziia noastr inaintea lui Dumnezeu, cat i relaia noastr cu El, trebuiau s fie transformateradical. Cand aceast transformare a avut loc, cand deci ne numim copii ai Dumnezeului cel Viu, neputem intreba plini de uimire : Ce intenioneaz Dumnezeu cu toi acetia? Care sunt planurile luiDumnezeu cu cei pe care i-a adus in aceast nou relaie cu El i cu Fiul Su iubit?

Am putea oare s acceptm ideea c am fost adui la Dumnezeu printr-o intamplare? Nu ! Dumnezeu,urmrete dela inceput un el cu privire la aceia pe care ii iubete. Exist un plan absolut sigur, pe careDumnezeu il are in vedere, pentru c El ne-a iubit intai.

Intenia lui DumnezeuRomani 8 ne transmite acest plan a lui Dumnezeu. Creinii pot vedea totul din perspectiva eternitii. Eisunt pe drumul spre glorie i tot ceea ce intampin ei pe acest drum, lucreaz spre binele lor. Aceastacontribuie la atingerea elului. In lumina inteniei eterne a lui Dumnezeu totul arat altfel. Intreagagreutate este aezat pe planul divin de salvare. Cand Apostolul vorbete despre:"acei ce iubesc peDumnezeu", se grbete s adauge:"acei ce sunt chemai potrivit planului Su". Aceste douelementeaparin unul altuia. Dac noi iubim pe Dumnezeu i ii putem spune "Ava, Tat", aceasta nu esterealizarea noastr, ci lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta are a face cu intenia Lui i cu chemarea Lui. Este oiniiativ etern a lui Dumnezeu. Pentru a implinii planul Su de salvare, El avea nevoie nu doar dedecizia Sa proprie, ci i de chemarea Sa proprie.

Acum deci, care este de fapt drumul providenial al salvrii? Care sunt treptele acestui plan divin?Romani 8 ne arat urmtoarele cinci trepte:

Pretiina lui Dumnezeu.1.Hotrarea dinainte a lui Dumnezeu.2.Chemarea lui Dumnezeu.3.Indreptirea4.Gloria.5.

Se incepe cu alegerea divin a lui Dumnezeu i se termin cu gloria etern. Dumnezeu i-a ales pe ai Siinainte de timpurile eterne i prin chemarea Sa i prin indreptirea care era necesar, El ii aduce inglorie, unde le acord plintate de bucurii.

3.PRETIINA LUI DUMNEZEUPlcerea Lui erau copiii oamenilorAceste versete din Romani 8 ne permit o o privire in planurile lui Dumnezeu, dei in Epistola ctreRomani, tema principal nu o reprezint aceste planuri. Ceea ce iese in relief in Epistola ctre Romanieste rspunderea omului (trind intai in pcat, apoi trind pentru Dumnezeu in Isus Hristos). Pare ins, www.biblecentre.org 4

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouterca i cum Apostolul Pavel ar ridica aici un voal, pentru a ne permite o privire in ceea ce este din partealui Dumnezeu. Aici ne sunt prezentate planurile eterne, pe care Dumnezeu le-a stabilit independent depoziia omului i neinand seama de responsabilitatea omeneasc.

Ceva mai tarziu, gsim in Noul Testament - in Epistola ctre Efeseni - o prezentare detaliat a acestorplanuri eterne pe care Dumnezeu le-a desfurat in i prin Fiul Su, Domnul Isus Hristos.

Pretiina este prima parte din elul lui Dumnezeu. Pretiina lui Dumnezeu este un aspect al atottiineiSale. Omul trebuie s-i insueasc ceea ce tie i el face aceasta cu ajutorul informaiilor pe care leprimete. Suntem in posesia cunotinelor noastre, abea dup ce ne-am informat la alii, prin masmedia,sau alte medii de informare. Dumnezeu ins, tie totul deja dinainte, inainte de a avea loc evenimentul,chiar inainte de a exista oamenii. Cunoaterea lui Dumnezeu nu este limitat in funcie de timp - eadepete timpul - la fel cum Dumnezeu insui este deasupra timpului. El tie dinainte ce urmeaz s seintample ( cum urmeaz s se desfoare evenimentele). El anun sfaritul de la inceput. " ... din timpuristrvechi, cele nefcute inc ..." (Isaia 46.10)

Ales in HristosPretiina lui Dumnezeu are i un caracter activ. Ea nu const numai in cunoaterea a ceea ce se vadesfura (ce va fi), ci i in ceea ce stabilete El i se va desfura (va avea loc). Aceast pretiin lasurmele ei in cursul evenimentelor. Ea este in legtur cu suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu i-acunoscut mai dinainte pe ai Si i i-a ales mai dinainte pentru ai face plcui in Cel Preaiubit.

Suntem alei dinaintea oricrui timp,Dup buna plcere a lui Dumnezeu,Pui in numrul Tu, Cel Preaiubit.Duhul Tu locuiete in noi toi.Noi vom moteni cu Tine Doamne,la plinirea timpului,Spre lauda gloriei Tale.

De aceea Scriptura ne arat c pretiina lui Dumnezeu este in legtur cu insui Salvatorul. Ea este inlegtur strans cu persoana i lucrarea Domnului nostru Isus Hristos. El a fost dat conform planuluihotrat al lui Dumnezeu i dup pretiina lui Dumnezeu. El a fost de fapt cunoscut, inainte deintemeierea lumii, ca Miel al lui Dumnezeu (Fapte 2,23 ; 1 Petru 1,20).

Pretiina este aici in Romani 8, in legtur cu hotrarea mai dinainte a sfinilor: " Pentru c pe aceia pecare i-a cunoscut dinainte, i-a i randuit dinainte ".

Hotrarea mai dinainte merge ceva mai departe decat alegerea mai dinainte, dup cum vom vedea lastudiul acestor dou expresii in Efeseni 1,4,5.

4. HOTRAREA MAI DINAINTEOameni peste care se odihnete harul lui DumnezeuIn Efeseni 1 gsim alegerea mai dinainte in versetul 4 i hotrarea mai dinainte in versetul 5. CandDumnezeu ne-a ales mai dinainte de intemeierea lumii, El a avut in gand s ne aeze in poziia de "sfinii fr pat inaintea Sa". Noi aveam nevoie de o natur nou care s fie in concordan cu Fiina Sa, atatcu Sfinenia Sa, cat i cu Dragostea Sa. Cci Dumnezeu este Lumin i El este Dragoste. Acest privilegiu

www.biblecentre.org 5

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouterne-a fost acordat in naterea din nou. Apoi ceea ce urmeaz este c avem mai dinainte hotrat "infiereaprin Isus Hristos pentru Sine Insui, dup buna plcere a Voiei Sale. Aceasta explic clar faptul chotrarea mai dinainte este insoit de binecuvantarea respectiv. In vreme ce alegerea mai dinainte estein legtur cu infierea, hotrarea mai dinainte are de-a face cu obinerea filiaiei. Cretinii nu sunt numaicopii ai lui Dumnezeu ci i Fii ai lui Dumnezeu. Cat timp am fost in carne (trup), noi nu am putut firecunoscui ca fii ai Si. A fi copil al lui Dumnezeu este, am putea spune o condiie de baz pentru aputea aprea in prezena Lui. Pe deasupra Dumnezeu ne-a druit poziia de fii, prin binecuvantareadeosebit a infierii.

Suntem acum prtai Fiului lui Dumnezeu, care a devenit Om, pentru a ne mantui i a ne duce laDumnezeu. Prin Domnul Isus Hristos suntem inaintea lui Dumnezeu fii pentru El, fii de care Dumnezeuare plcere.

Aceasta este clar in legtur cu ce am citit in Romani 8: Dumnezeu ne-a hotrat dinainte" s fim asemenichipului Fiului Su, intre care El este intaiul nscut intre muli frai" (versetul 29).

Aceti frai poart chipul Su i reflect gloria Sa. Aceast binecuvantare deosebit ne putea fi acordatnumai ca rezultat al hotrarii mai dinainte, emis in mod providenial, urmare a unei decizii ce putea fiemis spre binecuvantare, chiar inainte de intemeierea lumii.

Pe de alt parte vasele maniei i-au pregtit singure in timpul vieii lor distrugerea (Romani 9.22).

Chemarea la gloria lui DumnezeuInelegem c aceast hotrare mai dinainte a fost necesar i pentru faptul c locul omului firesc este pepmant."Cerurile sunt cerurile Domnului, dar pmantul L-a dat fiilor oamenilor." Psalmul 116,16.

Acum ins un Om a fost mutat in cer, in gloria lui Dumnezeu pentruc El L-a glorificat pe Dumnezeu pepmant (Ioan 13.31,32; 17.4,5; Faptele Apostolilor 7.25,26). Dar acest Om, Omul Isus Hristos, nu estesingur acolo, El are frai, El are comotenitori. El este unit cu o mulime de fii i in mijlocul lor el esteIntaiul nscut. Aceasta inseamn c El are intre ei primul loc, El este unit cu ei, dar strlucind cu totul infaa lor.

Aceasta este intenia lui Dumnezeu. El ne acord binecuvantarea infierii. El dorete s ne fac asemeneachipului Fiului Su iubit i s ne mute cu El in aceeai glorie cereasc.

Dumnezeu ne-a adus in aceast poziie cu totul nou, care depete cu mult binecuvantrile lui Adamdin grdina Eden. De acum avem favoarea s ne adresm lui Dumnezeu cu "Ava,Tat "(Romani8,15;Galateni 4,6). Aceast relaie cu Tatl este o road a lucrrii de rscumprare a Fiului, Cel careinviat, ne numete fraii Si (Psalmul 22.22;Ioan 20.17). Noi vom fi totui desvarit asemntoriChipului Fiului lui Dumnezeu, abia atunci cand El va apare ca Mantuitor al nostru, pentru a transformatrupul nostru smerit in aceeai form a trupului Su de glorie (Filipeni 3.20,21). De aceea filiaia noastreste in prezent inc obiectul unei sperane vii. Ateptm plini de dor desvarirea filiaiei noastre,mantuirea trupului nostru (Romani 8.23).

Aadar ultimul el al hotrarii mai dinainte cu privire la noi este gloria viitoare, dei Domnul Hristos aintrat deja acolo i noi suntem mutai deja in El acolo. Totui gloria este ultimul pas in planul de salvare,aa cum ni se arat in Romani 8. Acest gand este confirmat in Efeseni 1, unde hotrarea mai dinainte esreamintit nu numai ca fundament al infierii noastre, ci i ca fundament al gloriei viitoare, pe care noi ovom motenii. Noi suntem atat fii, cat i motenitori. In Domnul Hristos, noi am dobandit " o motenire",noi cei care suntem hotrai mai dinainte dup decizia Aceluia care face toul dup sfatul Voiei Sale(Efeseni 1.1). Ce poziie avem ca rezultat al acestei hotrari divine emis mai dinainte!

www.biblecentre.org 6

Planul lui Dumnezeu Hugo BouterIn gloria cereasc vom fi inconjurai de Tatl i Fiul pentru eternitate ca fii ai Tatlui i ca frai aiDomnului Isus.

In afar de aceasta vom fi de fa la apariia vzut a gloriei lui Dumnezeu, cand Domnul Hristos va piin domnia Lui de o mie de ani ca Domn peste toate lucrurile.

5.CHEMAREA LUI DUMNEZEUChemarea in lumina Lui minunatAjungem acum la mijloacele i cile pentru intrarea in aceste binecuvantri, la schimbul ce trebuia s fierealizat acum, pentruca noi s fim capabili s intrm in aceste privilegii.

Pentruca noi s fim inlai in poziia de fii i motenitori, a trebuit s se desfoare multe evenimente.Intenia lui Dumnezeu era s ne binecuvinteze, dar starea noastr czut Il impiedica s fac aceasta. Noiajunsesem pe ci rtcite, eram departe de Dumnezeu. Eram fr Hristos in lume, nu aveam nici osperan i eram fr Dumnezeu in lume (Efeseni 2.12). Noi eram toi ca nite oi care ajunseser departede cale i Dumnezeu a trebuit s ne cheme inapoi. Dumnezeu a trebuit s ne cheme la El, cci El voia simplineasc planul Su. A trebuit ca noi s fim adui la Dumnezeu (1 Petru 3.18). acesta este nucleulchemrii. Dumnezeu ne-a chemat din intuneric la lumina Sa minunat (1 Petru 2.9). El ne-a chemat dinintunericul spiritual i moral in care umblam din fire, pentru a ne duce in prezena luminii Sale.

Tatl care ne-a invrednicit s avem parte de motenirea sfinilor in lumin, care ne-a eliberat dinstpanirea intunericului ... ( Coloseni 1.12,13 ). Aceast chemare este i druitoare de via. Nu numai cam fost chemai din intuneric in lumuina Sa minunat, ci i de la moarte la via. Aa cum Lazr a fostchemat din mormant, noi am fost trezii din somnul morii spirituale in care ne aflam. Minunea chemriiconst in faptul c cei mori aud glasul Fiului lui Dumnezeu i sunt adui la via ( Ioan 5.24,25 ). Parteala care suntem chemai este viaa etern ( 1Timotei 6.12 ).

In Biblie putem gsi mai multe despre aceste lucruri. Inainte eram sclavi ai pcatului, dar acum am fostchemai la libertatea cretin ( Galateni5.13 ). Eram nemantuii ( 2 Timotei 3.2 ), acum ins, suntemnumii sfini ( Romani 1.7 ; 1 Corinteni 1.2 ).

Triam in necurie, dar Dumnezeu ne-a chemat in sfinenie ( 1 Tesalonicieni 4.7 ). Noi triam invrjmie cu Dumnezeu i cu oamenii, dar acum am fost chemai la pacea lui Hristos intr-un trup (Coloseni 1-9). Nu aveam nici o prtie cu Hristos, dar am fost chemai la prtia cu Fiul lui Dumnezeu,Isus Hristos Domnul nostru. ( 1 Corinteni1.9 ). Nu puteam ajunge la gloria lui Dumnezeu ( Romani 3.23), acum ins Dumnezeu, ne cheam in propria Sa Imprie i propria Sa Glorie (1Tesalonicieni 2.12 ).Dumnezeu este Dumnezeul oricrui har, care ne-a chemat la gloria Sa etern in Hristos Isus ( 1 Petru5.10 ).

In general spus, aspectul pozitiv al chemrii este cel mai important: Aadar nu starea din care am fostchemai, ci binecuvantarea la care suntem chemai. Urmtoarele locuri din Scriptur ne arat acest lucru.Suntem chemai s primim promisiunea Duhului (Faptele Apostolilor 2.39), s catigm premiulalergrii (Filipeni 3.14), s obinem gloria Domnului nostru Isus Hristos (2 Tesalonicieni 2.14), s primimmotenirea etern (Evrei 9.15), s motenim binecuvantri (1 Petru 3.9). Chemarea lui Dumnezeu neinvrednicete s primim binecuvantrile pe care El le-a pregtit pentru noi inainte de timpurile eterne.Chemarea are loc intr-un anume punct al timpului, in timp ce pretiina lui Dumnezeu este etern.Scopul chemrii este de a implini intenia Sa etern. "... dup planul veacurilor pe care L-a fcut inHristos Isus, Domnul nostru ..." (Efeseni 3.11)."El ne-a mantuit i ne-a chemat cu o chemare sfant nupotrivit faptelor noastre, ci potrivit propriului Su plan i harului care ne-a fost dat in Hristos Isus maiinainte de timpurile veacurilor, ..." (2 Timotei 1.9). Romani 8 ne spune de asemenea c suntem chemai www.biblecentre.org 7

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouterdup intenia Sa. Aadar chemarea noastr este necesar pentru a indeplini hotrarea mai dinainte a luiDumnezeu. (Romani 8.28,30). Ea este o parte de legtur indispensabil intre intenia etern a luiDumnezeu i gloria etern la care El ne-a hotrat mai dinainte. Nimeni nu este indreptit labinecuvantrile cereti pe care Dumnezeu le-a druit in Domnul Isus Hristos, dac nu este chemat deDumnezeu s le moteneasc.

CHEMAI LA BINECUVANTRI CERETIAceast chemare este o necesitate independent de cderea omului cci ea include motenireabinecuvantrilor cereti, care depete cu mult binecuvantrile pe care le-a avut Adam in grdina Eden.Este chemarea lui Dumnezeu "sus", chemarea cereasc (Filipeni 3.14; Evrei 3.1). Adam era nevinovat i ela avut paradisul pe pmant dar el nu a fost chemat s intre in prezena lui Dumnezeu in cer. Chemarealui a fost in legtur cu pmantul, el nu a fost fcut potrivit pentru cer. Primul om nu a purtatcaracteristicile noii creaii, dreptatea i sfinenia adevrat, care duc la o separare complet de tot ceea ceconduce la ru (Efeseni 4.24). Adam a fost o creatur, care purta chipul lui Dumnezeu, dar el nu a fugitde stricciunea care vine in lume prin pofte. El nu a fost cretin, nu a fost un prta al naturiidumnezeieti, care refuz rul i il respinge (2 Petru 1.4). Dei el a purtat aici pe pmant chipul luiDumnezeu, nu a fost capabil s intre in gloria cereasc i s fie in cer in acelai chip al Fiului luiDumnezeu. Acest lucru este in exclusivitate roada unei "aa de mari mantuiri" (Evrei 2.3). Ea ne-a adusmai mult binecuvantare decat aceea pe care Adam a pierdut-o atunci cand a czut. De aceea aceastchemare i este in legtur cu puterea salvatoare i innoitoare care era necesar pentru a ne face potriviiacestei poziii cereti. Chemarea nu este fr alegere, ea este vie i plin de putere. Glasul lui Dumnezeueste dttor de via i aduce starea de nou nscut. Noul Testament vorbete aproape totdeauna in acestfel i in acest mod despre chemare i aceasta cuprinde atat chemarea prin Evanghelie cat i aciunea luiDumnezeu in inimile noastre, prin care noi ascultm chemarea lui Dumnezeu i credem Cuvantul Su.Aceste dou elemente aparin unul altuia. Chemarea noastr este chemarea lui Dumnezeu care rezultdin hotrarea Sa plin de har pe care a avut-o mai dinainte.(Romani 8.28-30; 2 Tesalonicieni 3.13,14; 2Timotei 1.9; 2 Petru 1.9).

O excepie cunoscut de la aceast regul este pilda srbtorii de nunt din Matei 22, unde este accentuatcaracterul exterior al chemrii. Chemarea nu este acolo in legtur cu o hotrare mai dinainte, ci acoloeste mai mult in contradicie cu ea.("cci muli sunt chemai dar puini sunt alei").

Aadar inainte de orice, chemarea lui Dumnezeu este lucrarea sa proprie. Dumnezeu este cel care necheam, aceasta este amintit de circa 15 ori in Noul Testament. Este chemarea Sa (Efeseni 1.18). Darglasul su ajunge la noi prin Fiul Su. Dumnezeu a trimis pe Fiul Su, Cuvantul, care era la Dumnezeu(Ioan 1.1).

Acesta este un al doilea aspect al chemrii. Este chemarea lui Dumnezeu in Hristos Isus.(Filipeni 3.14).Noi suntem chemai in Domnul i in Harul lui Hristos (1 Corinteni 7.22; Galateni 1.6). Hristos venise schenme pctoi la pocin (Luca 5.32).

Un al treilea aspect al chemrii este mijlocul prin care Dumnezeu face s ii fie auzit glasul. Dumnezeu necheam prin Evanghelie (2 Tesaloniceni 2.14), care este predicat avand ca temelie lucrarea desvarit aFiului Su.

6. INDREPTIREACum poate fi un om drept in faa lui Dumnezeu ?Urmtorul pas care ne pregtete pentru glorie este indreptirea. Omul pctos trebuia s fie declaratfr nici o vin fiind considerat drept. El trebuia s fie fcut drept, pentru a fi potrivit pentru gloria pe

www.biblecentre.org 8

Planul lui Dumnezeu Hugo Boutercare Dumnezeu a pregtit-o aleilor Si. Cci nu ii este permis nici unui om nedrept s intre in gloria luiDumneze, in lumina pur a prezenei Sale. Privind indreptirea, este valabil acela principiu, pe care l-am vzut in legtur cu chemarea : ea este parte necesar intre intenia etern a lui Dumnezeu i gloriaviitoare a lui Dumnezeu, in care se implinete aceast intenie. Domnul nostru nu a venit s cheme lapocin " drepii " (aceasta inseamn oameni care se consider pe sine drepi), ci pe pctoi ( Luca5,32). Dar aceti pctoi care s-au pocit, nu pot rmane pctoi, de indat ce ei au auzit chemarea luiDumnezeu. Ei trebuie fcui drepi. Indreptirea este privit in Romani sub trei puncte de vederediferite:

In primul rand indreptirea inseamn, c pctoi vinovai sunt declarai liberi de pcatele lor prin1.sangele ispitor al Domnului Hristos. Aceasta este o lucrare a Harului lui Dumnezeu i noi o primimca dar al Su. Indreptirea nu se realizeaz prin propriile noastre lucrri, sau prin lucrrile legii, ciprin credina in Domnul Isus Hristos. Noi suntem indreptii prin Harul lui Dumnezeu, prin salvareacare este in Hristos Isus.(Romani 3,20 - 4,8).In al doilea rand, indreptirea are mai inainte chiar o latur pozitiv, pentruc Domnul Hristos a2.inviat din mori. El a fost dat din cauza nelegiuirilor noastre i a fost inviat pentru indreptireanoastr (Romani 4,25 ). Invierea lui dovedete c Dumnezeu a primit lucrarea Lui i a gsit satsfacie(mulumire) deplin in ea. Noi ne punem increderea aadar nu numai in valoarea morii DomnuluiHristos, ci i in puterea invierii Lui. Obiectul credinei noastre este pe de o parte acel Unul care amurit datorit pcatului, o dat pentru totdeauna, iar pe de alt parte este Dumnezeu care L-a inviatdin mori i L-a glorificat la dreapta Sa. Ca rezultat al acestui fapt, avem pace cu Dumnezeu, avemacces la acest Har, in care suntem i ne odihnim in ndejdea Gloriei lui Dumnezeu (Romani 4,24 - 5,2).In al treilea rand, indreptirea este o " indreptire a vieii ", bazat pe unirea cu Hristosul inviat. El3.este capul unei generaii noi de oameni i noi am fost fcui prin ascultarea Sa drepi - aa cum prinneascultarea unui om am devenit pctoi (Romani 5, 18,19).

Indreptirea vieiiAcest ultim punct este foarte important. Dumnezeu ne declar drepi nu numai pentru c pcatelenoastre sunt terse, ci i penru c in Hristos noi suntem o nou craie. Dumnezeu nu ne vede maideparte ca fiind copii ai lui Adam, ca oameni fireti i pctoi czui. El ne privete ca pe acei ce suntlegai cu un Altul i anume cu Domnul cel inviat Capul unei noi generaii. Noi am murit cu Hristos iaceasta consituie sfaritul legturii noastre cu intaiul Adam. Acum suntem in Hristos: In Cel inviat noiavem o poziie complet nou i o via complet nou. De aceea indreptirea are de a face nu numai cufaptele noastre rele, cu pcatele noastre ( i aceasta se vede prin faptul c ele nu ne mai apas), ci i cuviaa noastr, corespunztoare naturii din care izvorte. De aceea Romani 6,7 ne spune, c noi am fostdeclarai liberi fa de pcat. Faptul c expresia "pcat" este la singular, arat c este vorba de naturapctoas, acea putere rea, care este aductoare de fapte pctoase sau pcate.

Noi am murit cu Hristos i astfel suntem mori fa de pcat. Dumnezeu ne privete ca trind pentru El,in Hristos Isus Domnul nostru. In Domnul Cel inviat avem o poziie nou in faa lui Dumnezeu i deasemenea o via nou i amandou sunt caracterizate printr-o dreptate desvarit. Din acest motiv,pentru c suntem in Hristos, pentru c unii cu El care este Capul unei noi generaii, nu mai exist nici oosandire impotriva noastr. " Acum dar nu mai este nici o osandire pentru cei care sunt in Hristos. Cineeste cel care ar condamna ? Dac Dumnezeu insui este Cel ce ne indreptete, cine ar putea apoi semit o acuzaie impotriva noastr ?" (Romani 8,1, 33,34)

Indreptirea se bazeaz pe moartea i invierea lui Hristos. Noi nu suntem indreptii prin viaadesvarit pe acest pmant a Domnului Isus Hristos, sau prin ascultarea Sa desvarit fa de lege. Cinoi am fost indreptii, pentru c am fost fcui una cu Acela care a murit i apoi a inviat. Hristos ne-arscumprat prin moartea Sa de blestemul legii, devenind blestem pentru noi (Galateni 3,13). Moartealui Hristos a constituit sfaritul vieii noastre carnale i invierea Lui ne-a conferit un loc nou i o via www.biblecentre.org 9

Planul lui Dumnezeu Hugo Bouternou. Cu viaa noastr de inviere posedm acum o indreptire a invierii, cum s-ar putea numi, care sebazeaz pe propria inviere a lui Hristos i pe propria Sa Glorie.

Dumnezeu a lucrat in dreptate in favoarea Fiului Su, inviindu-L din mori i inlandu-L la dreapta Sa.Dumnezeu nu Il putea lsa printre cei mori, dup ce a implinit lucrarea de mantuire, glorificand in moddesvarit pe Tatl i Dumnezeul Su. Dumnezeu L-a inviat i L-a incununat cu Glorie i Onoare. Acestaa fost un act de dreptate al lui Dumnezeu. Glorificarea Domnului Hristos in cer este rspunsul drept lalucrarea pe care Domnul Isus a fcut-o aici pe pmant. (Ioan 13,31,32; 16,10; 17,4,5)

Noi imprim locul i poziia pe care Domnul Isus Hristos le-a primit de la Dumnezeu ca rezultat alfavorii pe care i-a acordat-o in urma lucrrii Lui. Aceasta este esena indreptirii noastre. Noi suntemunii cu El in invierea i glorificarea Sa. Dumnezeu ne-a acordat acela loc pe care Domnul Hristos l-adobandit pe drept. Dumnezeu ne vede una cu El, Dumnezeu ne vede una in El. Domnul Hristos esteCapul nostru i Reprezentantul nostru. Locul Lui e locul nostru i viaa Lui e viaa noastr. Aa cumexprim apostolul Pavel: "Din El,( aceasta inseamn din Dumnezeu) voi suntei ins in Hristos Isus carea devenit pentru noi ... indreptire ... "(1 Corinteni 1,30)

"Pe Cel ce n-a cunoscut pcat, L-a fcut pcat pentru noi, ca noi s devenim dreptate a lui Dumnezeu inEl." (2 Corinteni 5,21)

7.GLORIFICAREA"Pe acetia i-a i glorificat."Aceasta ne arat cum indreptirea este in legtur cu glorificarea. Indreptirea ne d, pe msuradreptii, un loc in gloria lui Dumnezeu. Indreptirea ne autorizeaz pentru gloria cereasc, pentru carenoi in mod natural nu eram absolut de loc potrivii. Cci toi au pctuit i sunt lipsii de Gloria luiDumnezeu (Romani 3,23). De aceea nu este de mirare c Epistola ctre Romani, accentuiaz atat deputernic contrastul cu poziia noastr actual. Inainte eram exclui de la Gloria lui Dumnezeu, ea erapentru noi de neatins."Dar acum pentru c am fost indreptii din credin, avem pace cu Dumnezeu ...i ne ludm in sperana gloriei Lui" (Romani 5,12). Romani 8 formuleaz aceasta chiar la formatimpului trecut: " ... ... pe aceea pe care El i-a indreptit, pe acetia i-a i glorificat " (vers. 30).

Glorificarea nu este numai o speran, ea este ceva ce posedm deja in Hristos. Domnul Hristos celglorificat este arvuna glorificrii noastre proprii. Dumnezeu ne vede in El i in El, El ne-a dat gloria pecare El, Omul Isus Hristos a obinut-o pentru noi.

S mergem la Romani 9, unde suntem numii "vase ale indurrii" lui Dumnezeu, pe care El le-a pregtitmai dinainte spre glorie (vers.23). Aici este consemnat o linie in trecut, artand spre intenia etern a luiDumnezeu. Era intenia Lui s ne fac una cu Fiul Su i s ne aduc in glorie. Era dorina Lui s neintroduc in cer in prezena Lui. Scopul acestei intenii eterne este atribuirea gloriei cereti pentrutotdeauna celor ce fac obiectul Harului Su. Planul Su este s ne transforme in oameni care s poarte inGlorie chipul Fiului Su. i pentru aceasta El ne-a pregtit inainte de intemeierea lumii (Romani 9,23).

Privind felul cum decurge acest plan, cunoatem dou aspecte; un aspect exterior i un aspect interior.Intenia lui Dumnezeu va fi implinit in Gloria exterioar, Glorie cu care El va umple creaia Sa. GloriaNumelui lui Dumnezeu va fi vzut de intreg pmantul, cand Domnul Hristos, ca ultimul Adam, vaocupa poziia Sa de domnie pentru o mie de ani (Psalmul 8). Atunci creaia va fi eliberat de robiastricciunii spre libertatea glorioas a fiilor lui Dumnezeu. i noi inine vom primi eliberarea trupurilornoastre i vom fi de asemenea glorificai (Romani 8, 21-23). Cei mantuii vor fi descoprii cu DomnulHristos in glorie, dup ce mai intai ei vor fi ridicai in glorie i trupul smereniei lor va fi transformat inaceiai form cu trupul Gloriei Lui (Filipeni3,21 ; Coloseni 3,4). www.biblecentre.org 10

Planul lui Dumnezeu Hugo BouterGloria Lui va fi apoi vzut i admirat in ei. (2Tesalonicieni1.10). Aa cum primul Adam nu a fostsingur, ci impreun cu Eva, guvernand peste prima creaie, tot aa Cel de al doilea Adam va aveamireasa Sa, Adunarea glorificat i va domni cu ea in viitor pe pmant.

Tu ai pus mreia Ta mai presus de ceruri.In ultima carte a Bibliei, gloria Adunrii ca mireas, soia mielului este numit "Gloria lui Dumnezeu"(Apocalipsa 21,11-23). Aceasta este revelaiei Gloriei lui Dumnezeu din afar in creaie. Adunarea estesediul ceresc, centrul ceresc al acestei Glorii, cci o ilumineaz Gloria lui Dumnezeu i Mielul esteLumintorul ei, Lumina ei (Apocalipsa 21,23 ; 22,5). Este Ierusalimul cel de sus, in timp ce Ierusalimulcel de acum, va fi dup restaurarea sa centrul acestei glorii pe pmant. Aceast glorie a noului Ierusalimva fi realizat de creaie. Gsim acest aspect al glorificrii noastre i in Evanghelia dup Ioan, unde Fiulinsui spune in rugciunea Sa ctre Tatl: "i Eu le-am dat gloria pe care mi-ai dat-o Tu ... ca s cunoasclumea c Tu m-ai trimis ... " (Ioan 17,22,23). Aceasta este o glorie revelat in exterior, prin care ii esteingduit lumii s il recunoasc.

Acestuia ii urmeaz nemijlocit aspectul interior al glorificrii noastre - aceast parte a gloriei care esteascuns de lume i care nu poate fi vzut decat de copiii lui Dumnezeu, respectiv de aceea care sunt"oameni din casa lui Dumnezeu". In Ioan17.24citim: "Tat, doresc, ca aceia pe care mi i-ai dat Tu s fiei iei cu Mine unde sunt Eu, ca s priveasc gloria Mea, pe care mi-ai dat-o Tu, pentru c m-ai iubit maiinainte de intemeierea lumii." Aceasta este gloria casei Tatlui, unde Domnul Hristos ne-a pregtit un locdup intrarea Sa la Tatl. In casa Tatlui vom vedea i vom admira gloria Domnului Hristos. Esteadevrat c El savureaz acolo o parte deosebit a gloriei, cci El este Intaiul nscut intr muli frai. Noivom fi asemenea Lui in descoperirea vzut a gloriei Sale cand El apare in glorie (Coloseni3,4). Acestanu este numai aspectul interior al gloriei Sale. In casa Tatlui Su noi vom vedea i vom admira gloriaLui unic.

Exist aadar o glorie a copiilor lui Dumnezeu care va putea fi vzut de creaie i aceast libertate agloriei copiilor lui Dumnezeu va fi chiar s fie imprit creaiei (Romani 8,21). Exist ins i o alt altglorie, care rmane ascuns lumii, ea se limiteaz la copiii lui Dumnezeu. In domeniul exterior al glorieivom fi ca Domnul Hristos (1Ioan 3,2). Domeniul interior al gloriei este casa Tatlui, unde Fiul are un locunic, cci acesta este locul Su din eternitate. Noi vom fi adui in aceast sfer intim a gloriei, ccisuntem acei muli fii, pe care Dumnezeu s-i aduc la glorie. i Fiul insui ne-a pregtit un loc in casaTatlui unde sunt multe locauri. i noi vom fi adui acolo pentru a vedea pe Fiul i pentru a admiragloria lui unic! Vom fi adui acolo pentru ca Tatl s poat privi cu plcere la noi, pentru c purtmchipul asemntor Fiului Su i reflectm gloria Fiului Su!

Editura Ernst Paulus, Haltweg 23 D - 67434 Neustadt / W

Titlul original: " Devine Design " ( Gods plan of Salvation, presented in five steps from eternity to eternity).Aprut la : Chapter Two, GB - London ( Prima ediie 1999 )

(Traducere din limba german - Ion Petru - Bucureti 2002)

www.biblecentre.org 11