PLANUL LOCAL DE ACłIUNE PENTRU ÎNVĂłĂMÂNT - PLAIdambovita.anofm.ro/images/PLAI 2008-2013.pdfde...

__________________

2008 - 2013

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CENTRUL NAłIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂłĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

PLANUL LOCAL DE ACłIUNE PENTRU ÎNVĂłĂMÂNT

- PLAI –

JUDEłUL

DÂMBOVIłA

www.tvet.ro

Documentul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea învăŃământului profesional şi tehnic”, finanŃat prin Phare TVET şi este publicat din fonduri ale Centrului NaŃional pentru Dezvoltarea ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic.

PLAI DAMBOVITA 2008 – 2013

1

CUPRINS Capitolul/Subcapitolul Pag.

1. Rezumat 4 2. Demografie 8

2.1 PopulaŃia totala în data de 1 iulie 2007 8 2.1.1 PopulaŃia totală .Dinamica generală 8 2.1.2 DistribuŃia pe medii rezidenŃiale (urban/rural) 8 2.1.3 DistribuŃia pe grupe de vârstă şi sex 9

2.2 ProiecŃii demografice pentru 2003-2025 11 2.3 Mişcarea migratorie şi compoziŃia etnică 13 2.4 Principalele concluzii din analiza demografică. ImplicaŃii pentru ÎPT 14

3. Profilul economic judeŃean 16 3.1. Principalii indicatori economici 16

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 16 3.1.2 Productivitatea muncii 18

3.1.3. Dinamica generală a firmelor din JudeŃul DâmboviŃa 18 3.2. Alte informaŃii şi informaŃii parŃiale 21

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinŃele de competitivitate 21 3.2.2. Cercetarea – dezvoltarea 21 3.2.3. Industria 22 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaŃii şi de

mediu 24

3.2.5. Agricultura 27 3.2.6. Silvicultura 27 3.2.7. Turismul 27 3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului

montan 29

3.3. Concluzii din analiza mediului economic regional. ImplicaŃii pentru ÎPT 34 4. PiaŃa muncii 37 4.1 Indicatori statistici ai pieŃei muncii 37

4.1.1 Participarea la forŃa de muncă - principalii indicatori ai pieŃei muncii la nivel regional

37

4.1.2 Principalii indicatori din BalanŃa ForŃei de Muncă (BFM) la nivel judeŃean

39

4.1.2.1 PopulaŃia activă civilă şi populaŃia ocupată civilă 39 4.1.2.2. Şomajul înregistrat 40

4.1.3 Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor. 41 4.1.4 Şomajul înregistrat de lungă durată 41 4.1.5 Structura populaŃiei ocupate civile pe principalele activităŃi ale

economiei 41

4.2 InformaŃii parŃiale 43 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaŃii a şomajului şi locurilor de muncă

vacante înregistrate la AJOFM 44

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru ruta progresivă

44

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru liceul tehnologic – ruta directă

46

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru şcoala postliceală

46

4.2.1.4 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru învăŃământul superior

47


2

4.2.2 ProiecŃia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

47

4.2.2.1 Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) 47 4.2.2.2 Anchete în rîndul anagajatorilor şi salariaŃilor, 2006,

INSCMPS 48

4.2.2.3 Anchete implementate de către AgenŃia pentru Ocuparea ForŃei de Muncă a JudeŃului DâmboviŃa la agenŃi economici din judeŃ 2008

51

4.2.3 ProiecŃia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu şi lung (INCSMPS)

56

4.3 Concluzii din analiza pieŃei muncii. ImplicaŃii pentru ÎPT. 57 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaŃiile AMIGO la nivel regional

57

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din BalanŃa ForŃei de Muncă (BFM) la nivelul judeŃului

59

4.3.3 Concluzii din analiza structurii populaŃiei ocupate civile la nivelul judeŃului

59

4.3.4 Concluzii din analiza comparativă pe ocupaŃii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistate la AJOFM

60

4.3.5 Concluzii pe termen scurt din anchete pe piaŃa muncii 60 4.3.6 Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung (2013)

63

4.3.7 Concluzii din anchetele implementate de către AgenŃia pentru Ocuparea ForŃei de muncă a JudeŃului DâmboviŃa la agenŃii economici din judeŃ – martie 2008

63

4.4. ImplicaŃiile pentru IPT 64 5 ÎnvăŃământul profesional şi tehnic din JudeŃul DâmboviŃa 66 5.1 Contextul de politici pentru educaŃie si formare profesională 66

5.1.1 Contextul european 66 5.1.2 Contextul naŃional 68

5.2 Indicatori de context specifici 71 5.2.1 Contextul demografic şi populaŃia şcolară 71

5.3 Indicatori de intrare 74 5.4.1 Cheltuieli publice pe elev 74 5.4.2 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 75 5.4.3 Resursele umane din ÎPT. 76 5.4.4 Resurse materiale şi condiŃii de învăŃare. 77

5.4 Indicatori de proces 78 5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcŃională în ÎPT 78 5.4.2 Asigurarea calităŃii în ÎPT 79 5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere. OpŃiunile elevilor. 79

5.5 Indicatori de ieşire 81 5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaŃie şi formare

profesională 81

5.5.2 Grad de cuprindere în învăŃământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)

82

5.5.3 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaŃie ISCED 83 5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaŃie ISCED 86 5.5.5 Structura pupulaŃiei pe niveluri de educaŃie (după ultimul nivel de

studii absolvit) 88

5.5.6 Rata de succes 88 5.5.7 Rata de tranziŃie la următorul nivel de educaŃie 90 5.5.8 Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaŃie 91


3

5.5.9 Rata de absolvire a competenŃelor cheie 91 5.5.10 Rata analfabetismului 92 5.5.11 Rata de participare în formarea continuă a populaŃiei adulte (25-64

ani) 92

5.6 Indicatori de impact 93 5.6.1 Impactul sistemului de învăŃământ profesional şi tehnic asupra ratei

şomajului 93

5.6.2 Rata de inserŃie a absolvenŃilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaŃie

94

5.6.3 Gradul de utilizare a competenŃelor dobândite de absolvenŃi la locul de muncă

95

5.7 Oferta şcolilor din ÎPT 95 5.7.1 EvoluŃia planurilor de şcolarizare 95 5.7.2 Analiza ofertei curente – formarea profesională îniŃială (anul şcolar

2007/2008) 99

5.7.3 Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulŃilor 100 5.7.4 ReŃele şcolare 101 5.7.5 Parteneriatul cu întreprinderile 103

5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT 114 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI 119 7. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de

măsuri 150

8. Analiza SWOT 155 9. PriorităŃi 157

10. Revizuire PLAI în urma analizei consecinŃelor potenŃiale ale crizei financiare mondiale asupra pieŃei muncii

162

11. Glosar 168 12. DistribuŃia teritorială a şcolilor TVET 170 13. Grup de lucru 173


4

1. REZUMAT Planul local de acŃiune pentru învăŃământ (PLAI) – din JudeŃul DâmboviŃa este un document

de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăŃământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, elaborat de către principalii actori ai pieŃei muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităŃi şi competenŃe pe o piaŃă aflată într-un continuu proces de schimbare. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003, având ca orizont de timp anul 2010.

PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieŃei muncii şi a ofertei şcolilor TVET, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:

• Demografie Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET

Scăderea numărului populaŃiei la nivelul întregului judeŃ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaŃia de vârstă şcolară

� Restructurarea reŃelei şcolare pentru raŃionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin:

- eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate;

- concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare.

� Crearea şi dezvoltarea reŃelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulŃilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniŃială.

- Asigurarea accesului resurselor umane din TVET la procesul de formare profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaŃa muncii.

� Dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în educaŃie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; � Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăŃământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaŃia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învăŃarea asistată şi educaŃia remedială, „educaŃia de a doua şansă

Scăderea populaŃiei urbane pe fondul dominării populaŃiei rurale

� Asigurarea accesului la educaŃie şi formare profesională a populaŃiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăŃământului TVET în şcolile din mediul rural;

- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaŃiei)

Îmbătrânirea populaŃiei la nivelul întregului judeŃ

� Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaŃie, estetica şi igiena corpului omenesc, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. � Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaŃa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneŃe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaŃiei de etnie � ÎnfiinŃarea de clase pentru învăŃământul TVET în


5

rromă în totalul populaŃiei judeŃului este de 3,1%, faŃă de 3,3% cat reprezintă minorităŃile naŃionale la nivel judeŃean

localităŃile cu populaŃie preponderent de etnie rromă şi iniŃierea unor acŃiuni pentru şcolarizarea acestora.

• Economie

Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET Industria deŃine cea mai importantă pondere în economia judeŃului; Lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de noile tehnologii în industria prelucrătoare care a înregistrat un trend pozitiv comparativ cu anul 2002.

� MenŃinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiŃiile străine (metalurgie, industrie alimentară, chimică, construcŃii de maşini şi echipamente); � Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, în special la nivelurile 2 şi 3, în scopul adaptării competenŃelor la tendinŃele de tehnologizare avansată din aceste domenii; � Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv.

ConstrucŃiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienŃa forŃei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor (în toate domeniile legate direct sau indirect de construcŃii).

� Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenŃe al lucrătorilor din construcŃii şi din domeniile legate direct sau indirect de construcŃii.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: transport, tranzacŃii imobiliare-închirieri-servicii, depozitare şi comunicaŃii, turism (în special servicii agroturistice).

� Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

- diversificarea calificărilor; - creşterea cifrei de şcolarizare; - creşterea nivelului competenŃelor

profesionale. SuprafaŃa agricolă a judeŃului reprezintă 1,7 % din suprafaŃa totală a Ńării, ceea ce determină pe de o parte caracterul agrar al judeŃului şi pe de alta a potenŃialul agricol ridicat al acestuia. Creşterea producŃiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaŃii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forŃei de muncă în acest domeniu. ExistenŃa condiŃiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenŃe noi pentru personalul calificat. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecŃie a mediului; ReconstrucŃia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

� Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenŃe pentru personalul calificat;

- menŃinerea ponderii nivelelor 1 şi 2 de calificare;

- introducerea/extinderea calificărilor specifice agriculturii ecologice;

- creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecŃiei mediului.

� Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenŃi economici.


6

Turismul rural montan reprezintă o oportunitate pentru relansarea economiei judeŃului care dispune de un potenŃial turistic ridicat, adecvat diverselor tipuri de turism.

� Adaptarea ofertei de şcolarizare din zona montană la cerinŃele specifice turismului rural montan; � Organizarea de cursuri de formare profesională continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competenŃelor specifice agriculturii montane � Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenŃi economici din spaŃiul rural.

• PiaŃa muncii

Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET

Trendul descrescător al populaŃiei civile ocupate în toate activităŃile economiei la nivelul judeŃului DâmboviŃa.

Reducerea populaŃiei active şi a populaŃiei ocupate mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaŃilor datorată restructurării unor sectoare de activitate neperformante, industria extractivă care a scăzut cu 50,7%, comparativ cu anul 2002.

ExistenŃa unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaŃiei ocupate: industria prelucrătoare, comerŃ, construcŃii, sănătate şi asistenŃă socială, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaŃii, administraŃie publică, tranzacŃii imobiliare şi servicii.

Structura pe niveluri de instruire a populaŃiei ocupate evidenŃiază că ponderea cea mai însemnată o deŃin persoanele care au absolvit o instituŃie de învăŃământ liceal, postliceal fiind urmate de absolvenŃii de învăŃământ profesional, situaŃie similară cu cea înregistrată la nivel naŃional.

DisparităŃi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaŃie al populaŃiei ocupate (2006):

• doar 3,3 % din populaŃia ocupată din mediul rural are studii superioare (faŃă de 20,3% în urban)

• doar 56,8% din populaŃia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faŃă 71,5 % în urban

• mare parte (39,9%) din populaŃia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaŃie (gimnazial/primar sau mai puŃin) - faŃă de numai 8,2% în urban

Numărul populaŃiei tinere ocupate este extrem de scăzut.

Trendul populaŃiei active ocupate în toate activităŃile economiei, în judeŃul DâmboviŃa este descrescător.

� Anticiparea nevoilor de calificare pentru adaptarea ofertei de şcolarizare la cererea pieŃei muncii.

� Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere oferite elevilor de către şcoli.

� Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenŃii economici, cu AJOFM-uri, cu ONG-uri, cu comunităŃile locale pentru facilitarea integrării socio-profesionale a absolvenŃilor.

� Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulŃi.

� Asigurarea accesului la educaŃie şi formare profesională a populaŃiei de vârstă şcolară din mediul rural şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic şi social.

� Creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât mai ridicat pentru a fi competitivi pe piaŃa muncii.

� Înzestrarea forŃei de muncă cu competenŃe tehnologice complexe şi informaŃionale.

� Asigurarea unei mobilităŃi profesionale ridicate a absolvenŃilor de învăŃământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaŃa muncii.

� Dobândirea de competenŃe antreprenoriale de către absolvenŃii învăŃământului TVET în vederea creşterii şanselor lor de ocupare.


7

În perioada 2004-2007, numărul şomerilor tineri în judeŃul DâmboviŃa (15-24 ani) a fost în continuă scădere şi pe fondul scăderii nivelului şomajului înregistrat, ponderea acestora din totalul şomerilor (20,5% la 31 dec.2007) fiind mai mare decât la nivel regional.

În ceea ce priveşte raportul rural – urban în structura şomajului, în mediul urban, ponderea şomerilor în totalul populaŃiei este mai mare cu 2,5% fata de rural.

Excedent de forŃă de muncă se preconizează în agricultură. Deficit de forŃă de muncă se prognozează în construcŃii, servicii, industria alimentară, industria materialelor de construcŃii, industria lemnului.

ÎnvăŃământul profesional şi tehnic (TVET)

Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET PopulaŃia şcolară din

învăŃământul preuniversitarla nivelul judeŃului a scăzut cu 14.471 elevi , în perioada 2000 – 2007.

ProiecŃia populaŃiei şcolare din învăŃământul primar şi gimnazial pentru perioada 2003-2025 indică scăderi semnificative, în medie de 37,8%, pe toate nivelurile de educaŃie

Baza didactico-materială a unora dintre şcolile TVET este precară.

Oferta şcolară se armonizează parŃial cu piaŃa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.

Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaŃie a personalului didactic din învăŃământul TVET, în special în şcolile din mediul rural;

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităŃile locale.

Număr mare de elevi / consilier şcolar.

Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere.

Număr mic de ore de consiliere / elev.

� Restructurarea reŃelei şcolare TVET, în funcŃie de evoluŃia regională şi locală, prin:

- introducerea de specializări/calificări noi pentru domeniile: agricultură; energie electrică şi termică, gaze, apă; colectarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile: intermedieri financiare şi servicii, construcŃii, comerŃ, hoteluri şi restaurante, transport, electronică şi automatizări, informatică, materiale de construcŃii;

- reducerea numărului de clase în domeniul industrie textilă;

- menŃinerea numărului de clase în domeniul mecanic, cu introducerea calificărilor de nivel 2 şi 3 cerute pe piaŃa muncii.

� Asigurarea internă a calităŃii în activitatea furnizorilor de educaŃie şi formare profesională.

� Evitarea de către şcolile TVET a suprarăspunsului cât şi subrăspunsului la exigenŃele formulate de economie, piaŃa forŃei de muncă, dezvoltare profesională şi personală.

� Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din TVET prin stagii de formare metodică, activităŃi de mentorat, stagii de formare specializată la agenŃii economici etc.

� Asigurarea şcolilor TVET cu personal didactic calificat pentru toate specializările.

� Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaŃiilor educaŃionale pentru TVET.


8

2. DEMOGRAFIA PopulaŃia reprezintă elementul constitutiv esenŃial al devenirii umane. De mărimea dar şi

de calitatea populaŃiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaŃiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.

2.1 PopulaŃia totală în data de 1 iulie 2007 2.1.1 PopulaŃia totală .Dinamica generală

La 1 iulie 2007, populaŃia judeŃului DâmboviŃa a fost de 533330 locuitori, cu o densitate de 131,8 locuitori pe km2, situându-se pe locul 16 în ceea ce priveşte numărul populaŃiei şi pe locul 6 al densităŃii, în ierarhia judeŃelor.

Cu anumite particularităŃi, tendinŃele demografice care s-au conturat la nivelul Ńării în perioada de tranziŃie se constată într-o formă sau alta şi în judeŃul DâmboviŃa. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraŃiei interne/externe, au făcut ca populaŃia judeŃului să se diminueze în perioada 2002 -2007 cu circa 8101 persoane.

La nivelul judeŃului DâmboviŃa se constată un uşor trend descendent, de populaŃie, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanŃă” de media naŃională

DINAMICA POPULAłIEI

0

1000000

2000000

3000000

4000000

2002 2003 2004 2005 2006 2007

REGIUNEA SUD DÂMBOVIłA

Surse date INS

Tabel 2.1.2 DistribuŃia populaŃiei pe judeŃe la 1 iulie, 2002-2007 (persoane) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2006-2002 REGIUNEA SUD 3374916 3358392 3342042 3329762 3312342 3300801 -74115 DÂMBOVIłA 541431 539322 538126 537090 535087 533330 -8101 2.1.2 DistribuŃia pe medii rezidenŃiale

Pe medii de rezidenŃă, la nivel judeŃean preponderentă este populaŃia rurală (68,83%), fiind printe cele mai ridicate ponderi la nivel de Regiune Sud Muntenia.

Aceste ponderi ridicate ale populaŃiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol de subzistenŃă şi implicit cu performanŃele economice scăzute ale judeŃului( v.tabel 2.1.2 a).

Tabel 2.1.2a DistribuŃia populaŃiei pe medii de rezidenŃă şi judeŃe la 1 iulie, 2007

(persoane şi procente)

TOTAL URBAN RURAL URBAN (%)

RURAL (%)

REGIUNEA SUD 3.300.801 1.371.808 1.928.993 41,56 58,44 DÂMBOVIłA 533.330 166.235 367.095 31,17 68,83


9

0 1.000.000 2.000.000 3.000.000 4.000.000

REGIUNEA SUD

DÂMBOVIłA

DistribuŃia populaŃiei pe medii de rezidenŃă

TOTAL URBAN RURAL

Sursa: Institutul NaŃional de Statistică, Anuarul Statistic al României, 2007 În ceea ce priveşte repartiŃia pe medii, la 1 iunie 2007, 31,17din populaŃia judeŃului trăia în

mediul urban şi 68,83% în mediul rural, faŃă de 58,44% şi respectiv 41,56% cât se înregistra la nivel regional.

Prin urmare judeŃul DâmboviŃa este după judeŃele Ilfov şi Giurgiu, cel mai slab judeŃ din perspectiva urbanizării. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeŃul DâmboviŃa se numără printre cele 17 judeŃe a căror reŃea de localităŃi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinŃa de judeŃ având o populaŃie sub 100.000 de locuitori).

2.1.3 DistribuŃia pe grupe de vârstă şi sex

ANEXA 1 PopulaŃia pe sexe la 1 ianuarie 2007 Tabel 2.1.3 a Total Masculin Feminin

- numar persoane România 21565119 10511076 11054043 Regiunea Sud 3304840 1612793 1692047 JudeŃul DâmboviŃa 534171 260856 273315

- structura % România 100,0 48,7 51,3 Regiunea Sud 100,0 48,8 51,2 JudeŃul DâmboviŃa 100,0 48,8 51,2

Sursa: România 2006, Repere economice şi sociale, I.N.S., 2007 DâmboviŃa 2006, Repere economice şi sociale, D.J.S. DâmboviŃa, 2007

Structura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenŃă numerică a

populaŃiei feminine. Astfel, la 1 ianuarie 2007, 51,2%din populaŃia judeŃului DâmboviŃa era de sex feminin şi 48,8% de sex masculin.

La vârste tinere, până la 40 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaŃilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.


10

PopulaŃia pe sexe judeŃ DâmboviŃa

51% 49%

masculin feminin

Structura pe grupe de vârstă

Pe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaŃiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaŃiei s-a modificat. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaŃiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderi natalităŃii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaŃiei în vârstă de 0-14 ani şi creşterea numărului şi a ponderii populaŃiei vârstnice (de 65 ani şi peste).

Piramida vârstelor reflectă cel mai fidel cronica generaŃiilor, evidenŃiind disproporŃiile în populaŃie, pe vârste şi sexe. Reducerea numărului populaŃiei tinere a îngustat şi mai mult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluŃii se vor resimŃi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaŃii (populaŃia şcolară, populaŃia de vârstă fertilă, populaŃia în vârstă de muncă).

PopulaŃia pe grupe de vârstă şi sexe la 1 iulie 2007

Sursa: Calculat pe baza datelor de la D.J.S. DâmboviŃa

La 1 iulie 2007 , la nivel judeŃean , pe grupe de vârdâstă ponderea cea mai ridicată o

deŃine populaŃia din grupa 30- 64 ani (46 ,21% ) , iar populaŃia tânără din grupa 15 – 19 ani deŃine cea mai mica o pondere de 7,45% din total, iar populaŃia vârstnică deŃine 14,91%.

În raport cu situaŃia din Ńările U.E. (25) ponderea populaŃiei vârstnice (65 ani şi peste) din România este mai mică (la începutul anului 2007, 14,9%) pe total Ńară, 15,0% la nivelul judeŃului DâmboviŃa, faŃă de 16,5% în U.E. (25).


11

PopulaŃia judeŃului DâmboviŃa , pe grupe de vârstă la 1 iulie 2008

16%

7%

8%

8%46%

15%0-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-64 ani

65 ani şi peste

Sursa INS

La nivel de judeŃ grupele de vârstă „0-14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 3,16 , respectiv cu 6,9 puncte procentuale).

În schimb, grupa 30-64 ani are pondere mai mare în urban (cu 6,3 % mai mult decât în mediul rural).

Grupa de vârstă 15-24 de ani, ce poate fi utilizată ca proxy pentru populaŃia şcolară, care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaŃa muncii, prezintă o pondere mai mare în medul urban ( 16.44%) faŃă de mediul rural ( 14,38 %).

13,66%7,82%8,62%9,15%

50,55%

10,16%

16,82%

7,29%7,09%6,65%

44,25%

17,06%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

URBAN RURAL

POPULAłIA JUDEłULUI , PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI MEDII DE REZIDENłĂ , LA 1 IULIE 2006

65 ani şi peste

30-64 ani

25-29 ani

20-24 ani

15-19 ani

0-14 ani

Sursa: INS

Structura pe vârste a populaŃiei pe medii rezidenŃiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. În mediul rural ponderea populaŃiei vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban de 6,9 procente .

2.2 ProiecŃii demografice pentru 2003-2025 Proiectarea populaŃiei JudeŃului DâmboviŃa, pănă în anul 2025 Proiectarea populaŃiei oferă informaŃii utile asupra posibilei evoluŃii a numărului şi structurii

de vârstă a populaŃiei şi pe grupe funcŃionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară).

Din punct de vedere demografic, principalii factori care acŃionează asupra mărimii şi structurii populaŃiei sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraŃia internă şi externă.

EvoluŃia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care


12

s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităŃii, speranŃei de viaŃă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeŃului până în anul 2025.

EvoluŃia viitoare a populaŃiei judeŃului DâmboviŃa

în varianta medie pe sexe -mii persoane

2003 2015 2025

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin

539,3 263,8 275,5 507,7 248,3 259,4 467,0 227,7 239,3 Sursa: Proiectarea populaŃiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Numărul populaŃiei judeŃului DâmboviŃa este anticipat să scadă până în anul 2025 cu

aproximativ 72,3 mii persoane faŃă de anul 2003. Scăderea populaŃiei va fi moderată până în anul 2015 (cu o medie anuală de -0,5%) şi mai accentuată spre sfârşitul orizontului de proiectare (-0,8%), principalul factor al acestei evoluŃii fiind scăderea naturală.

DiferenŃa pe sexe se va menŃine aproximativ la acelaşi nivel, dar numeric va fi în continuă scădere în 2025 populaŃia feminină va reprezenta 51,2% din populaŃia judeŃului faŃă de 51,1% în 2003.

EvoluŃia populaŃiei judeŃului DâmboviŃa pe grupe mari de vârstă

în anul 2003, 2015 şi 2025 2003 2015 2025

mii persoane

pondere %

mii persoane

pondere %

mii persoane

pondere %

Total 539,3 100,0 507,7 100,0 467,0 100,0 0 – 14 ani 95,0 17,6 73,7 14,5 59,8 12,8 15 – 64 ani 366,2 67,9 358,5 70,6 326,8 70,0 65 ani şi peste 78,1 14,5

75,5 14,9

80,4 17,2 Sursa: Proiectarea populaŃiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

Datorită menŃinerii fertilităŃii sub nivelul de înlocuire a generaŃiilor, populaŃia tânără (0-14

ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de la 95,0 mii persoane la 59,8 mii persoane (-37,1%).

Ponderea tinerilor în totalul populaŃiei se va diminua la rândul său de la 17,6% la 12,8%. PopulaŃia adultă din judeŃul DâmboviŃa va fi de 326,8 mii persoane în 2025 (cu 39,4 mii

persoane mai puŃin decât în 2003). Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaŃiei adulte în total populaŃie va înregistra în prima parte a orizontului de timp proiectat o creştere uşoară (de la 67,9% în anul 2003 la 70,6% în 2015) după care va începe o uşoară scădere ajungând în anul 2025 la 70,0%.

În viitor procesul de îmbătrânire demografică va continua însă cu intensităŃi diferite. PopulaŃia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2015 cu 2,6 mii persoane faŃă de anul 2003, în timp ce ponderea acesteia în total va creşte de la 14,5% la 14,9%. După 2015 populaŃia vârstnică va creşte atât numeric cât şi ca pondere în total (+2,9% şi respectiv +2,3%).

EvoluŃia populaŃiei de vârstă preşcolară şi şcolară, în perioada 2003-2025

În perioada 2003-2025 populaŃia de vârstă şcolară la nivelul judeŃului DâmboviŃa se va afla pe o curbă descendentă. Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 65,6 mii persoane (respectiv cu 40%) faŃă de anul 2003.

Sistemul de învăŃământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaŃiei în vârstă de 3-6 ani. Până în anul 2025 va fi cu 7,8 mii (-34,4%) copii mai puŃin decât în 2003, numărul lor ajungând la 14,9 mii persoane.


13

EvoluŃia populaŃiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003, 2015, 2025

Mii persoane Modificări 2025/2003

2003 2015 2025 absolută (mii) %

PopulaŃia în vârstă preşcolară 3-6 ani 22,7 19,3 14,9 -7,8 -34,4

PopulaŃia de vârstă şcolară 7-14 ani 55,8 40,9 34,7 -21,1 -37,8

PopulaŃia de vârstă şcolară 15-24 ani 85,3 60,4 48,7 -36,6 -42,9 Sursa: Proiectarea populaŃiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004

În perioada 2003-2025 populaŃia de vârstă corespunzătoare în învăŃământul obligatoriu (7-

14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 21 mii persoane (37,8%) ajungând la mai puŃin de 35 mii persoane. Aceeaşi tendinŃă este anticipată şi pentru populaŃia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăŃământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităŃi, numărul acesteia urmând să scadă cu peste 36 mii persoane (42,9%) ajungând la 48,7 mii persoane în anul 2025.

2.3. MigraŃia populaŃiei şi compoziŃia etnică

Un factor al scăderii populaŃiei Regiunii Sud Muntenia este migraŃia, atât cea internă, cât

şi cea externă. MutaŃiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaŃiei, cu consecinŃe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaŃiei în profil teritorial. În cadrul migraŃiei interne, fluxul rural-urban merită o menŃiune deosebită, fiind cel care deŃine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaŃie care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaŃiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaŃa muncii.

Mişcarea migratorie în anul 2006 – JudeŃ DâmboviŃa

Din care sosiŃi din: Din care plecaŃi în: MigraŃia externă Sold migratoriu Regiune/

JudeŃe SosiŃi-total JudeŃe

ale Regiunii

Sud

Alte judeŃe

În cadrul

judeŃului

PlecaŃi JudeŃe

ale Regiunii

Sud

Alte judeŃe

În cadrul

judeŃului

SosiŃi (imigranŃi)

PlecaŃi (emigranŃi)

Intern Inclusiv migraŃia externă

Regiunea Sud

48281 4220 13903 30158 50306 4096 16052 30158 239 663 -2025 -2449

DâmboviŃa 8123 758 1880 5485 8424 909 2030 5485 31 116 -301 -386

În urma Recensământului populaŃiei din 18 martie 2002 a rezultat că 96,7% din populaŃia judeŃului este de naŃionalitate română, minorităŃile naŃionale reprezentând 3,3%, din care 3,1% rromi (Ńigani).

După religie, 97,1% din populaŃia judeŃului este de confesiune ortodoxă, 0,8% adventistă de ziua a VII-a , 0,8% penticostală, 0,5% evanghelică şi 0,2 romano-catolică (diferenŃa alte confesiuni, atei, fără religie sau religie nedeclarată).

Actuala situaŃie demografică a judeŃului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor evoluŃii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migraŃie.

În anul 2006 rata natalităŃii a fost de 9,3 născuŃi-vii la 1.000 locuitori, sub media pe Ńară (10,2‰) şi cea mai mică din ultimii 15 ani. Ca şi în ceilalŃi ani, s-au născut mai mulŃi băieŃi decât fete, raportul de masculinitate crescând - 106,4 băieŃi la 100 de fete. În mediul rural, rata de natalitate este superioară celei din mediul urban (9,4‰ faŃă de 9,0‰).

Rata mortalităŃii a fost de 12,1 decedaŃi la 1.000 locuitori, situându-se la acelaşi nivel înregistrat pe total Ńară.

Dimensiunea inferioară a ratei natalităŃii comparativ cu cea a mortalităŃii a generat un spor natural negativ (-1.509 persoane şi respectiv -2,8‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990.

În anul 2006, rata mortalităŃii infantile în judeŃul DâmboviŃa a fost de 13,4 decese sub un an la 1.000 născuŃi-vii, în scădere comparativ cu ultimii ani, inferioară mediei pe total Ńară (13,9‰) şi cu mult peste media înregistrată în Ńările U.E.-25 (4,5‰ în anul 2004).


14

Vârsta medie a populaŃiei judeŃului DâmboviŃa era în anul 2006 de 38,1 ani, situându-se aproximativ la acelaşi nivel cu cel înregistrat la nivel naŃional.

În perioada 2004-2006 durata medie a vieŃii la nivelul judeŃului DâmboviŃa a fost de 72,5 ani (68,4 ani la bărbaŃi şi 76,9 ani la femei) înregistrând o tendinŃă de creştere în ultima perioadă. Femeile au avut o durată medie a vieŃii mai mare cu 8,5 ani decât bărbaŃii. Valorile duratei vieŃii au fost mai mari în urban decât în rural atât la bărbaŃi cât şi la femei.

Anii tranziŃiei au generat noi tendinŃe privind migraŃia internă a populaŃiei, remarcându-se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a migraŃiei interne interjudeŃene, pe de altă parte.

Anul 1998 marchează o schimbare de sens a migraŃiei sat-oraş, de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural. Oraşul nu mai absoarbe, ca în trecut surplusul de forŃă de muncă din mediul rural.

JudeŃul DâmboviŃa se înscrie în rândul judeŃelor cu sold migratoriu negativ. În anul 2006 şi-au stabilit domiciliul în judeŃul DâmboviŃa 8.123 persoane, cu o rată a

migraŃiei interne de 15,2 persoane la 1.000 locuitori şi au plecat din judeŃ 8.424 persoane, cu o rată a migraŃiei interne de 15,9 persoane la 1.000 locuitori.

Fluxurile migraŃiei interne, urban şi rural, determinate de schimbarea domiciliului, în anul 2006

SosiŃi PlecaŃi Număr % Număr %

Total 8123 100,0 8424 100,0 Din rural în urban 2946 36,3 2428 28,8 Din urban în urban 915 11,3 1168 13,9 Din rural în rural 2719 33,5 2662 31,6 Din urban în rural 1543 18,9 2166 25,7

Sursa: Baza de date pe judeŃ –D.J.S. DâmboviŃa Sensul migraŃiei interne şi-a schimbat tendinŃa în anul 2006. În cadrul migraŃiei interne,

fluxul rural-urban deŃinea ponderea cu 36,3%. Motivele principale ale migraŃiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii,

pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă. Reducerea migraŃiei pe distanŃe lungi în favoarea celei pe distanŃe scurte, a făcut ca

migraŃia intrajudeŃeană să depăşească semnificativ migraŃia interjudeŃeană. În anul 2006, numărul persoanelor provenite din alte judeŃe care şi-au stabilit domiciliul în judeŃul DâmboviŃa a fost de numai 2.638 (32% din totalul stabilirilor de domiciliu).

Alături de migraŃia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaŃiei este

şi migraŃia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeŃului un flux migratoriu extern mai important. IniŃial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaŃi.

Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaŃia din judeŃ să se poată îndrepta atât spre Ńările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA , Canada.şi Marea Britanie . După anul 1995, JudeŃul DîmboviŃa cunoaşte o emigrare a populaŃiei (în special a celei tinere, fără ocupaŃie) către Italia, Spania şi alte Ńări europene.

2.4 Principalele concluzii din analiza demografică .ImplicaŃii pentru IPT

Imaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin: • scăderea numărului populaŃiei; • densitate superioara mediei pe Ńară; • scăderea populaŃiei urbane pe fondul dominării populaŃiei rurale; • spor natural negativ;


15

• dominarea populaŃiei de naŃionalitate romana. • ponderea populaŃiei de etnie rroma în totalul populaŃiei regiunii depăşeşte ponderea

acesteia la nivel naŃional. Se recomanda înfiinŃarea de clase pentru învăŃământul TVET în localităŃile cu populaŃie

preponderent de etnie rroma şi iniŃierea unor acŃiuni pentru şcolarizarea acestora. TendinŃa de îmbătrânire a populaŃiei are următoarele efecte negative:

� reducerea numărului populaŃiei active ; � deteriorarea raportului de dependenŃă economică; � reducerea populaŃiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem

educaŃional şi asupra întregii vieŃi economice şi sociale. Îmbătrânirea populaŃiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici care

să conducă la prelungirea vieŃii active pentru adulŃi. Creşterea populaŃiei pensionate înseamnă:

� dezvoltarea şi extinderea la nivel naŃional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaŃiei vârstnice (asistenŃa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităŃi medico-sociale);

� dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenŃi de turism – ghizi cu experienŃă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseŃare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaŃie, estetica şi igiena corpului omenesc.

Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieŃi active pe piaŃa muncii cât mai lungi şi o bătrâneŃe activă. Aceasta presupune educaŃia şi formarea pe parcursul întregii vieŃi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Scăderea populaŃiei şcolare necesită: − restructurarea reŃelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu cererea pieŃei muncii; − dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în educaŃie şi prevenirea părăsirii

timpurii a şcolii; − dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăŃământul TVET a

persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaŃia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învăŃarea asistată şi educaŃia remedială, „educaŃia de a doua şansă”;

− promovarea unei culturi a învăŃării permanente şi a „regiunilor de învăŃare”; − asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe de reconversie profesională.


16

3. PROFILUL ECONOMIC JUDEłEAN 3.1 Principalii indicatori economici

3.1. 1 Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB)

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare. Analizând proiecŃia creşterii PIB, se constată că în judeŃul DâmboviŃa acest indicator înregistrează ritmuri susŃinute de creştere.

Tabelul 2.3 Creşterea reală a PIB faŃă de anul anterior 2005 2006 2007 2008 2009 2010

ROMĂNIA 4,2 7,9 6,1 6,5 6,1 5,8 Regiunea Sud Muntenia 1,9 7,5 5,3 6,6 6,1 6,0 JudeŃul DâmboviŃa 7,1 7,5 6,1 7,0 6,3 6,2

Sursa: Comisia NaŃională de Prognoză (CNP), “ProiecŃia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf În ceea ce priveşte proiecŃia PIB/loc se observă o creştere constantă în judeŃul DâmboviŃa .

Tabelul 2.4 ProiecŃia PIB/loc. - Euro

2005 2006 2007 2008 2009 2010 ROMĂNIA Regiunea Sud Muntenia

3010,5 3680,5 4461,4 5097,9 5798,6 6532,8

JudeŃul DâmboviŃa 2804,9 3228,1 3971,6 4553,7 5184,6 5852,4 Sursa: Comisia NaŃională de Prognoză (CNP), “ProiecŃia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf

Produsul intern brut realizat în anul 2004 în judeŃul DâmboviŃa a fost de 4.546,5 milioane lei (RON) preŃuri curente, reprezentând 2,6% din produsul intern brut realizat pe Ńară şi 14,7% din PIB-ul pe regiune.

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora).

Pentru scopurile analizei de faŃă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluŃia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naŃional şi judeŃean.

România Regiunea Sud

Muntenia

DB

Agricultură, piscicultură, silvicultură

9,54 12,60 21,2

Industrie, din care: 27,90 34,33 28,6 - Industrie extractiva 1,50 1,7 2,6 - Industrie prelucrătoare 23,81 30,9 23,9 - Energie electrica, termica, gaze, apă

2,59 1,8 2,1

ConstrucŃii 7,26 5,84 9,3 Servicii, din care: 55,30 47,23 40,9 - ComerŃ1) 11,05 9,85 9,3 - Hoteluri şi restaurante 2,37 1,38 1,2 - Transport, depozitare, comunicaŃii 11,05 9,34 10,2 - Intermedieri financiare 2,29 1,26 1,3 - TranzacŃii imobiliare, prestări servicii pt. întreprinderi

12,28 13,10 7,6

- AdministraŃie publică şi apărare 6,40 6,15 4,2 - ÎnvăŃământ 3,83 3,36 3,8 - Sănătate şi asistenŃă socială 3,09 2,78 1,6


17

România Regiunea Sud

Muntenia

DB

- Alte activ. de servicii colective, sociale şi personale

2,95 0,00 1,7

TOTAL 100,0 100,0 100,0 Sursa: Calculat pe baza datelor INS, "Conturi naŃionale Regionale", ediŃia 2007

În judeŃul DâmboviŃa rezultă o pondere semnificativă a VAB în industrie (28,6% - locul trei în regiune sub media regională şi peste cea naŃională). ConstrucŃiile deŃin 9.3% din VAB, procent peste media regională şi cea naŃională (situează judeŃul pe locul 2 din regiune după Prahova). Dintre servicii (40.9% din VAB) se remarcă transporturile peste media regională dar sub media naŃională.

Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2004 a avut următoarele caracteristici:

- serviciile*) au înregistrat cea mai mare contribuŃie la formarea valorii adăugate brute (45,6%); în anul 2004 la această componentă cea mai mare contribuŃie şi-au adus-o următoarele activităŃi: transport, depozitare şi comunicaŃii cu 11,3% din valoarea adăugată brută totală; tranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor (9,4%); comerŃ (7,7%); administraŃie publică şi apărare (6,6%);

- pe locul secund s-a situat industria care a contribuit cu 29,2% la formarea valorii adăugate brute;

- agricultura, vânătoarea, silvicultura şi piscicultura au contribuit cu 20,7% din valoarea adăugată brută totală;

- construcŃiile au avut o contribuŃie mai mică, de numai 4,5% la formarea valorii adăugate brute.

Structura valorii adăugate brute în judeŃul DâmboviŃa pe ramuri de activitate, în perioada 2000-2004

- procente % 2000 2001 2002 2003 2004

Valoarea adăugată brută –total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 19,0 23,2 19,0 21,4 20,7 Pescuit şi piscicultură 0,0*) 0,0*) 0,0*) 0,0*) 0,0*)

Industrie1) 29,7 29,4 30,1 26,0 29,2 ConstrucŃii 4,2 4,1 4,4 4,7 4,5 ComerŃ 10,9 9,3 11,1 5,6 7,7 Hoteluri şi restaurante 0,9 1,2 0,7 0,9 0,9 Transport. depozitare şi comunicaŃii 12,3 12,2 12,1 13,0 11,3 Intermedieri financiare 1,1 1,3 1,5 1,1 1,3 TranzacŃii imobiliare. închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor 9,0 8,6 9,9 10,3 9,4 AdministraŃie publică şi apărare. asigurări sociale din sistemul public 6,0 5,2 5,2 9,0 6,6 ÎnvăŃământ 4,2 3,8 3,5 4,0 4,0 Sănătate şi asistenŃă socială 2,0 1,7 2,1 2,5 2,7 Alte activităŃi de servicii colectate. sociale şi personale 1,8 1,7 1,7 1,6 1,7 Servicii de intermediere financiară indirect măsurate (SIFIM)2) -1,2 -1,7 -1,2 - -

____ *) sub 0,01% 1) Inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă 2) Începând cu anul 2003, valoarea SIFIM a fost realocată pe ramuri de activitate şi sectoare instituŃionale Sursa: Anuarul statistic al judeŃului DâmboviŃa, D.J.S. DâmboviŃa, 2006


18

În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2004 faŃă de anul 2000, au intervenit următoarele modificări:

• creşterea ponderii valorii adăugate brute judeŃene realizate în sfera producŃiei (agricultura, vânătoare şi silvicultură, piscicultură, industrie şi construcŃii) de la 52,9% în anul 2000, la 54,4% în anul 2004;

- ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură, vânătoare şi silvicultură a crescut de la 19,0% în 2000 la 20,7% în 2004, iar cea realizată în industrie s-a menŃinut aproximativ la acelaşi nivel (peste 29,0%)

- ponderea valorii adăugate brute realizată în construcŃii a crescut de la 4,2% în anul 2000, la 4,5% în anul 2004;

• scăderea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 47,0% în anul 2000, la 45,6% în anul 2004.

- au scăzut ponderile realizate în activitatea de comerŃ de la 10,9% în anul 2000 la 7,7% în 2004.

3.1.2 Productivitatea muncii

Deşi în creştere cu 49% faŃă de anul 2000, în 2006 productivitatea muncii la nivel regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populaŃiei ocupate, reprezenta doar 37% din media UE-27. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Sud Muntenia se situa în 2006 la acelaşi nivel cu media naŃională, ocupînd poziŃia a cincea, după Bucureşti-Ilfov , Regiunea Vest, Nord Vest si Centru.

În interiorul regiunii, judeŃele cele mai competitive, în termenii PIB/ locuitor şi ai productivităŃii muncii, sunt Prahova, Arges si Dambovita.

Sursa: Calculele ADR Sud Muntenia pe baza datelor din Anuarul Statistic şi Eurostat

3.1.3. Dinamica generală a firmelor din judeŃ

Rezultate şi performanŃe ale întreprinderilor din industrie, construcŃii şi servicii Activitatea economică în cadrul judeŃului s-a desfăşurat de agenŃi economici organizaŃi în

trei categorii de întreprinderi: societăŃi comerciale active, asociaŃii familiale, persoane independente. AgenŃi economici activi, pe forme de proprietate

2000 2001 2002 2003 2004 2005

- numar SocietăŃi comerciale active 4.254 4.173 4.148 4.560 5.257 5.820

Proprietate de stat 17 16 21 21 17 16 Proprietate mixtă 79 77 58 53 49 39 Proprietate privată (incl. coop. obşt. int. privat) 4158 4.080 4.069 4.486 5.191 5.765

AsociaŃii familiale 5.540 5.781 6.312 6.605 6.711 4.634 Persoane independente 3.647 3.607 3.538 3.532 3.531 3.050

Sursa: Anuarul statistic al judeŃului DâmboviŃa, D.J.S. DâmboviŃa, 2006

În perioada 2000-2005 a crescut numărul societăŃilor comerciale active cu 1.566, în timp ce numărul persoanelor independente a scăzut cu 597 iar numărul asociaŃiilor familiale cu 906.

În ceea ce priveşte structura întreprinderilor pe forme de proprietate se constată scăderea pe de o parte a societăŃilor comerciale active proprietate de stat, iar pe de altă parte creşterea unităŃilor proprietate privată.

InvestiŃiile brute la nivelul judeŃului DâmboviŃa

UnităŃi locale active din industrie, construcŃii, comerŃ, servicii şi alte activităŃi


19

La sfârşitul anului 2005 în judeŃul DâmboviŃa funcŃionau 6.036 unităŃi locale active în industrie, construcŃii, comerŃ şi alte servicii, reprezentând 1,4% din unităŃile locale active ale Ńării şi 12,7% din unităŃi locale ale Regiunii Sud. Din numărul total al unităŃilor active, 50,0% funcŃionau în comerŃ, 15,9% în industrie, 10,3% în tranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor, 7,5% în transporturi, depozitare şi comunicaŃii, 6,1% în construcŃii (anexa nr.5).

IMM-urile reprezentau 99,5% din numărul total al unităŃilor locale active. În cursul anului 2005, unităŃile locale active din industrie, construcŃii, comerŃ şi alte servicii au

realizat o cifră de afaceri de 5.823,4 milioane lei (RON) preŃuri curente, reprezentând 1,3% din cifra de afaceri pe total Ńară si 11,6% din cifra de afaceri pe Regiunea Sud.

În judeŃul DâmboviŃa, IMM-urile au realizat o cifră de afaceri de 3.601,8 milioane lei (RON) reprezentând 54,9% din total cifră de afaceri a unităŃilor locale active din judeŃ.

În totalul cifrei de afaceri realizate de unităŃile locale active, ponderea a fost deŃinută de unităŃile cu activitate de industrie (52,3%), urmate de cele din comerŃ (33,0%).

Numărul mediu persoane ocupate a fost de 65586 persoane (60,6% în IMM-uri). Pe ramuri de activitate, 59,6% din numărul mediu total de persoane ocupate se regăseau

în total industrie (industrie prelucrătoare, industrie extractivă şi industria electrică, gaze şi apă); 16,9% în comerŃ, 7,0% în construcŃii, 5,6% în transport, depozitare şi comunicaŃii, 4,5% în tranzacŃii imobiliare, închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor şi 1,2% în alte activităŃi de servicii.

În totalul investiŃiilor brute realizate în anul 2005 (632,4 milioane lei RON preŃuri curente), IMM-urile au deŃinut o pondere de 52,3% (331,0 milioane lei RON preŃuri curente).

Ponderea investiŃiilor brute private în total investiŃie brută

Anul IMM 250 şi peste Total

2002 89,77 38,71 54,65 2003 90,04 33,23 57,35 2004 91,91 80,50 85,90 2005 96,31 62,67 80,28

Sursa: Date calculate din Anuarul statistic al judeŃului DâmboviŃa, D.J.S. DâmboviŃa, 2006 InvestiŃia brută din sectorul privat deŃinea în anul 2005, 80,3% din investiŃia brută totală şi

96,3% din investiŃia brută a IMM-urilor.


20

InvestiŃii brute pe ramuri de activitate

Domeniul de activitate Total IMM din care, pe clase de mărime

0-9 10-49 50-249

250 şi peste Total

Anul 2002 - mld. lei preŃuri curente

Total 1506 511 508 487 3317 4823 din care majoritar privat 1352 491 473 388 1284 2636 1.Industrie 566 140 174 252 2804 3370 din care majoritar privat 537 135 174 228 1239 1776 2.ConstrucŃii 103 31 11 61 18 121 din care majoritar privat 103 31 11 61 18 121 3.ComerŃ 482 214 152 116 - 482 din care majoritar privat 408 214 152 42 - 408 4.Servicii 203 96 79 28 295 498 din care majoritar privat 170 84 60 26 - 170 Anul 2003 - mld. lei preŃuri curente Total 2020 436 904 680 2738 4758 din care majoritar privat 1819 436 901 482 910 2729 1.Industrie 1132 110 530 492 2354 3486 din care majoritar privat 968 110 530 328 895 1863 2.ConstrucŃii 170 37 49 84 2 172 din care majoritar privat 169 37 48 84 2 171 3.ComerŃ 413 163 203 47 - 413 din care majoritar privat 389 163 203 23 - 389 4.Servicii 270 108 112 50 370 640 din care majoritar privat 259 108 109 42 1 260

Anul 2004 - mld. lei preturi curente Total 3129 870 1139 1120 3478 6607 din care majoritar privat 2876 870 1133 873 2800 5676 1.Industrie 1415 196 559 660 3140 4555 din care majoritar privat 1340 196 558 586 2772 4115 2.ConstrucŃii 236 54 70 112 1 237 din care majoritar privat 233 54 67 112 1 234 3.ComerŃ 827 349 361 117 - 827 din care majoritar privat 827 349 361 117 - 827 4.Servicii 572 218 126 228 321 893 din care majoritar privat 397 218 124 55 11 408 Anul 2005 - milioane lei RON preturi curente Total 331.0 127.5 113.7 89.8 301.4 632.4 din care majoritar privat 318.8 127.5 112.3 79.0 188.9 507.7 1.Industrie 86.4 16.6 27.8 42.0 215.8 302.2 din care majoritar privat 85.6 16.6 27.8 41.2 188.9 274.5 2.ConstrucŃii 39.0 7.8 16.7 14.5 - 39.0 din care majoritar privat 39.0 7.8 16.7 14.5 - 39.0 3.ComerŃ 102.6 55.5 38.1 9.0 - 102.6 din care majoritar privat 102.6 55.5 38.1 9.0 - 102.6 4.Servicii 86.1 40.9 23.1 22.1 0.3 86.4 din care majoritar privat 74.8 40.9 21.8 12.1 - 74.8

Sursa: Date calculate din Anuarul statistic al judeŃului DâmboviŃa, D.J.S. DâmboviŃa, 2005


21

Datele analizate evidenŃiază faptul că industria rămâne principalul sector în care s-au făcut investiŃii brute cu o pondere a căror valoare variază între 73,2% în anul 2002 şi 47,8% în anul 2005.

ComerŃul se situează pe poziŃia a doua cu o investiŃie brută mult mai mică (10,0% în anul 2002 şi 16,2% în anul 2005), iar pe locul trei se situează serviciile (10,3% în anul 2002 şi 13,7% în anul 2005).

În acelaşi timp, construcŃiile realizează cel mai scăzut nivel (2,5% în anul 2002 faŃă de 6,2% în anul 2005), deşi înregistrează un trend pozitiv în perioada analizată.

Dacă în industrie investiŃia brută în anul 2005 s-a realizat în proporŃie de peste 68% în întreprinderile mari, în celelalte sectoare (construcŃii, comerŃ) investiŃia brută s-a realizat cu precădere la nivelul IMM-urilor.

În anul 2005 investiŃia brută realizată în sectorul majoritar privat deŃinea ponderea de 80,3% din total, o pondere mai mare revenind IMM-urilor (96,3%).

3.2 ALTE INFORMAłII ŞI INFORMAłII PARłIALE 3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinŃele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeŃ se vor confrunta cu o presiune concurenŃială sporită pe piaŃa internă şi pentru a valorifica oportunităŃile de participare pe piaŃa UE. Noi firme şi investiŃii de capital străin vor fi atrase în judeŃ .

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preŃului relativ scăzut al forŃei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiŃionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susŃinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieŃei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieŃei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanŃă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităŃi auxiliare producŃiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreŃinere şi reparaŃii (mentenanŃă), service pentru produsele vândute, etc. 3.2.2. Cercetarea dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potenŃează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuŃie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. În ultimii 2 ani analizaŃi (2005-2006) - v. tab3.9, JudeŃul DâmboviŃa a cunoscut o creştere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 10,7 în 2005 la 16,4 în 2006 . Numărul de salariaŃi în activitatea de cercetare-dezvoltare din judeŃ a crescut cu 53% ,în timp ce la nivel de regiune a scazut cu 2,5%. Aceste evoluŃii se reflectă şi în creşterea ponderii judeŃului în totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional , de la 4,47% în 2005, la 6,02% în 2006. Cercetarea la nivel de regiune este concentrată în judeŃele Arges, Prahova si DâmboviŃa care însumează cca. 88% din numărul de cercetători, respectiv 94% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional. Tab 3.9.

Numărul salariaŃilor din activităŃile de cercetare-

dezvoltare

Nr.salariaŃi în cercetare-

dezvoltare la 10000 pers.

ocupate civile

Totalul cheltuielilor de cercetare-

dezvoltare - Mii lei (RON) -

2005 2006 2005 2006 2005 2006 România 41035 42220 48,9 49,9 1183659 1565802 Regiunea 3850 3794 32,4 32,0 134192 145750


22

Sud Muntenia Dambovita 213 326 10,7 16,4 6004 8776

Sursa: INS, Anuarul statistic, 2006 şi 2007 3.2.3 Industria Industria, principala sursă de realizare a produsului intern brut, prezintă un grad ridicat de

diversitate, bazându-se pe bogăŃia şi varietatea resurselor naturale existente. Resursele naturale cuprind o gamă importantă de bogăŃii, constituite în principal din: zăcăminte de ŃiŃei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.

Indicele de specializare economică al unei regiuni arată gradul de specializare într-un anumit sector economic, mai precis, măsoară raportul dintre ponderea sectorului la nivel judeŃean şi cea la nivel regional, pondere măsurată în termenii populaŃiei ocupate. Regiunea Sud Muntenia se caracterizează printr-un indice mediu de specializare industrială, iar judeŃul DâmboviŃa are indici de specializare supraunitari.

Indicele de specializare în industrie 2000 2004

Regiunea Sud Muntenia 0,99 0,93 Dambovita 1,23 1,10

JudeŃul DâmboviŃa la nivel de regiune poate fi considerat un judeŃ mediu industrializat. Industria prelucrătoare deŃine ponderea predominantă (peste 75%) în producŃia industrială

a judeŃului cu activităŃi preponderente în industria metalurgică (41,4%), industria de maşini şi echipamente (26,3%), industria materialelor de construcŃie şi a altor produse din minerale nemetalice (9,9%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte ( 6,6%), industria alimentară (3,3%), industria textilă (2,1%), etc.

Industria extractivă cu o pondere de 11,9% se concretizează în exploatarea de ŃiŃei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcŃii.

Ponderea industriei producătoare de energie electrică şi termică, gaze şi apă este de 8,9%. JudeŃul DâmboviŃa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro (Complexul de microhidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).

Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeŃului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei, după cum urmează, mai ales:

Fig. 3.10 Ramurile industriei Dambovita

Industria extractivă x Energie electrică şi termică, gaze şi apă x Industria prelucrătoare: - alimentară şi băuturi x - industria tutunului x - textile şi produse textile x - confecŃii din textile, blănuri şi piele x - pielărie şi încălŃăminte - prelucrarea lemnului x - mobilier x - chimie x - celuloză, hârtie şi carton - construcŃii metalice şi produse din metal x - maşini şi echipamente - maşini şi aparate electrice x - aparatură şi instrumente medicale - mijloace de transport rutier - metalurgie - alte produse din minerale nemetalice


23

De interes pentru oferta TVET din regiune şi judeŃ este şi dezvoltarea viitoare a unor parcuri industriale, prevăzută în toate judeŃele regiunii.

Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducătoare de profit ce are efecte pozitive în plan regional, inclusiv prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenŃi în aceste zone.

Parcurile industriale existente la nivelul judeŃului au urmatoarele locatii:

Parcul Industrial Moreni, jud. Dambovita (14 ha);

Parcul Industrial Mija, jud. Dambovita (82 ha);

Cele două parcuri industriale constituite la nivel de judeŃ se datorează existentei platformelor industriale ale unitatilor de aparare care au putut fi reabilitate in vederea reorientarii industriilor si crearii de locuri de munca pentru personalul disponibilizat.

STRUCTURA PRODUCłIEI INDUSTRIALE ÎN ANUL 2006

Industria prelucrătoare

79.2%

Industria energetică

8.9%

Industria extractivă11.9%

STRUCTURA PRODUCłIEI INDUSTRIEI PRELUCRĂTOARE ÎN ANUL 2006

Ind metalurgică41.4%

Ind textilă2.1%

ConfecŃii, imbrăcăminte6.6%

Ind. chimică1.9%

Ind. mineralelor nemetalice

9.9%

Ind alimentară3.3%

Alte activităŃi7.5%

Ind de maşini şi aparate electrice

0.7%

Ind de mobilier0.3%

Ind de maşini şi echipamente

26.3%

INDICII PRODUCłIEI INDUSTRIALE

102.3 99.8 103.7112

118.3 122.8

91.1 89.4 85.8 81.8 78.371.5

107.5 105.4112.8

126.4

187.1

154.6

88.878.4

71.2 71.262.6

42.6

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2001 2002 2003 2004 2005 2006

An 2000 = 100

Total Ind. extractivă Ind. prelucrătoare Energie electrică


24

102.397.6

103.9 108 105.6 103.891.1

96 95.3 95.7 91.3

107.598

107.1 112 108.5 112.8

88.8 88.3 90.8100

87.9

68.1

98.1

0

50

100

150

200

2001 2002 2003 2004 2005 2006

An precedent=100

Total Ind. extractivă Ind. prelucrătoare Energie electrică

3.2.4 Infrastructura de transport , tehnică , edilitară , de comunicaŃii şi

mediu Complexă şi diversificată Regiunea dispune de o reŃea de drumuri publice europene, naŃionale şi judeŃene cu o lungime de 11.999 km (15,1% din totalul naŃional) şi o reŃea feroviară de 1703 km (15,4% din reŃeaua naŃională). PoziŃionarea oraşului Bucureştiului în centrul regiunii, astfel încât nici unul dintre oraşele reşedinŃa de judeŃ nu se afla la mai mult de 120 de kilometri de capitală, asigură regiunii Sud Muntenia acces rapid la principalul aeroport al tarii, Otopeni. Infrastructura rutieră JudeŃul DâmboviŃa

În anul 2007 DirecŃia de drumuri şi poduri a Consiliului judeŃean DâmboviŃa a contractat activităŃi atât pe drumurile de interes judeŃean cât şi pe cele de interes comunal, cu lucrări în continuare din anul 2006, precum şi la obiective noi programate în anul 2007 după aplicarea procedurilor legale de achiziŃie publică. În sinteză structura drumurilor şi podurilor clasificate conform HG nr. 540/2000 în judeŃul DâmboviŃa, cu completările ulterioare se prezintă astfel:

30,9

305,9

807

691

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Structura pe categorii functionale a retelei rutiere judetene de drumuri publice clasificate

Total retea rutiera clasificata 1.834,8 km

Autostrazi

Drumuri nationale

Drumuri judetene

Drumuri comunale

km

NOTĂ: - sectoarele de străzi şi alte drumuri locale măsoară peste 3.500 km;

- drumurile naŃionale DN 1A, DN 71,DN 72, DN 72A, şi DN 61 aflate în administrarea Ministerului Transporturilor au o stare de degradare avansată a părŃii carosabile iar sectorul Glod –Cota 1000 aparŃinând DN 71, este afectat de mai multe alunecări de teren.


25

ReŃeaua rutieră judeŃeană şi comunală de drumuri publice în anul 2007 a crescut atât ca lungime , cu 106,1 km cât şi numeric , prin clasificarea unor drumuri, faŃă de anul trecut, implicând eforturi suplimentare (financiare şi fizice) din partea conducerii Consiliului JudeŃean DâmboviŃa.

85

163

89

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Podurile cu lungime mai mare de 5 m existente pe drumurile publice clasificate din judetul DâmboviŃa

Poduri pe DN L= 3.543,5 ml

Poduri pe DJ L= 5.369.74ml

Poduri pe DC L= 3.074,4 ml

Nr. poduri

571

70,8

219

27,1 17 2,10

100

200

300

400

500

600

Modernizat Pietruit Pamant

Structura drumurilor judetene pe tipuri de imbracaminti

km

%

km


26

18,3

44

37,7

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Ponderea drumurilor publice clasificate fata de lungimea totala a acestora

Drumuri nationale

Drumuri judetene

Drumuri comunale

%

Ltotala = 1834,8 km

L= 336,8 kmL= 807 km

L=691 km

Nivelul fondurilor alocate si a fondurilor necesare în perioada 2000-2007 pentru lucrări şi servicii de drumuri şi poduri

7,24,4

11,57,3

17

9,9

20,5

8,9

23,4

8,7

25,2

15,8

27,3

17,7

55

43,9

0

10

20

30

40

50

60

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fonduri necesare

Fonduri alocate

Mii lei


27

DINAMICAfondurilor totale aprobate si alocate CJD-ta pentru lucrari si

servicii de drumuri si poduri in perioada 2000-2007

4,367,26

9,93 8,92 8,67

15,8

38,9

43,96

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fonduri totale 4396 mil.lei

mil.lei

3.2.5 Agricultura Agricultura este cea de a doua activitate economică de bază a judeŃului DâmboviŃa cu o

contribuŃie la valoarea adăugată brută a judeŃului de circa 20,7%. Baza acesteia o reprezintă terenul agricol care, la sfârşitul anului 2006 măsura 249,0 mii

ha (1,7% din suprafaŃa agricolă a Ńării) din aceasta 70,3% reprezentând teren arabil, 17,6% păşuni, 8,2% fâneŃe şi 3,9% vii şi livezi.

ProducŃia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor.

ProducŃiile obŃinute la legume, fructe şi cartofi plasează judeŃul DâmboviŃa în categoria marilor producători ai Ńării.

În anul 2007 producŃia de fructe a JudeŃului DâmboviŃa a fost de 107334 t. , producŃia de legume a fost de 149114 t. iar cea de cartof a fost de 163268 t.

La 31 decembrie 2007, judeŃul DâmboviŃa deŃinea un efectiv de 53,012 mii capete bovine, 60,516 mii capete porcine, 47,358 mii capete ovine , caprine 15,26 şi 2715,395 mii capete păsări , cabaline 18,956.

După anul 1990 efectivele de ovine şi păsări au înregistrat un declin accentuat şi constant.

3.2.6 Silvicultura

Silvicultura este favorizată de existenŃa unui important domeniu forestier. Pădurile şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră din judeŃ sunt administrate în cea mai mare parte de ocoale silvice. VegetaŃia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune de animale sălbatice pentru vânat. O uriaşă sursă de venituri, foarte puŃin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.

3.2.7 Turismul

Turismul tinde să devină unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu potenŃial de dezvoltare pe termen lung, acesta putând contribui substanŃial la revigorarea socio-economică a judeŃului.


28

JudeŃul DâmboviŃa constituie o zonă turistică de mare interes datorită numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă, cărora li se adaugă pitorescul văilor DâmboviŃei şi IalomiŃei, numeroase forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, etc.) şi frumuseŃea masivelor Leaota şi Bucegi.

De asemenea staŃiunea baleno-climaterică Pucioasa atrage numeroşi turişti la odihnă şi tratament.

Pentru valorificarea resurselor potenŃialului turistic natural şi antropic, s-a creat o infrastructură, adică o bază materială adecvată formată în primul rând din spaŃii de cazare. Astfel, reŃeaua turistică cuprindea în anul 2006, 38 unităŃi de cazare turistică –constând în principal în 9 hoteluri, 3 hanuri şi moteluri, 3 cabane turistice, 17 pensiuni turistice, 4 tabere de elevi şi preşcolari –cu o capacitate de cazare turistică de 2.062 locuri.

Structurile de primire turistică cu funcŃiuni de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică existentă

şi indicii de utilizare netă ai capacităŃii de cazare turistică în funcŃiune, în anul 2006

UnităŃi existente - număr-

Număr de locuri existente

Indici de utilizare netă ai capacităŃii de cazare turistică în funcŃiune

-%-

Total 38 2062 33,6 Hoteluri 9 1020 48,5 Hanuri şi moteluri, hoteluri 4 82 35,1 Cabane turistice 3 105 5,5 Vile turistice 1 22 47,4 Tabere de elevi şi preşcolari 4 576 16,4 Pensiuni turistice urbane 8 120 20,9 Pensiuni turistice rurale 9 137 17,0

Sursa: DâmboviŃa 2005, Repere economice şi sociale, D.J.S. DâmboviŃa, 2007 Indicele de utilizare netă a capacităŃilor în funcŃiune în anul 2006 a fost de 33,6% şi a variat

între 5,5% (la cabane turistice) şi 48,5% (la hoteluri). Agroturismul (turismul rural) este în plină dezvoltare, cu un potenŃial deosebit în multe zone

ale judeŃului. CONCLUZII PRIVIND TURISMUL ÎN JUDEłUL DÂMBOVIłA

- potenŃial turistic generos, format din resurse naturale, antropice şi socio-demografice;

- grad redus de valorificare a potenŃialului turistic; - grad redus de utilizare a capacităŃilor de cazare turistică; - infrastructură turistică slab dezvoltată îndeosebi în zona de nord a judeŃului; - posibilitatea practicării majorităŃii formelor de turism.

Pentru valorificarea potenŃialului turistic şi creşterea circulaŃiei turistice este nevoie de o strategie integrată într-o strategie generală a turismului românesc şi asocierea cu alte proiecte de dezvoltare locală şi regională.

Spre deosebire de alte sectoare economice, turismul beneficiază de o cerere în creştere. Cererea se modifică nu numai ca volum ci şi ca structură şi în prezent asistăm la o serie de mutaŃii care îşi pun deja amprenta asupra turismului, producând oportunităŃi pe termen scurt şi mediu. Consumul turistic capătă noi valenŃe:

- devine tot mai segmentat (atomizat); - se axează pe pachete de servicii mai complexe în care la serviciile de bază (cazare

şi masă) trebuie adăugate şi o serie de servicii suplimentare care să sporească atractivitatea structurilor de primire;

- creşte ponderea sejururilor scurte; - creşte exigenŃa pentru calitate, confort;


29

- se caută produse elaborate pe baza unui marketing de situaŃii; - creşte cererea pentru turismul de afaceri; - apar noi nişe de clientelă:

• turişti pentru evenimente sportive; • turişti pentru evenimente culturale; • turişti pentru lobby; • pelerinajul religios; • adolescenŃi avizi de Europa.

MutaŃiile cererii determină şi o adaptare a ofertelor de şcolarizare spre valenŃele turismului modern.

3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan

Ruralul montan la nivelul judeŃului DâmboviŃa

Conceptul de rural poate fi interpretat în mai multe moduri. Cel mai frecvent, termenul este legat de cel de peisaj, ca efect al diversificării funcŃiilor legate de turism şi recreere. Prin rural se înŃelege un oarecare gen de peisaj, o suprafaŃa, un teritoriu cultivat, cu activitate agricolă intensă care în general poartă amprenta omului: câmpii arate, livezi, păşuni, zone construite. În preocupările Uniunii Europene dezvoltarea rurală ocupă un loc deosebit, extrem de important, ca efect al conştientizării pericolului care ameninŃă identitatea culturală, resursele naturale şi viabilitatea spaŃiului rural. Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală a elaborat Charta Europeană a SpaŃiului Rural care conŃine principiile dezvoltări durabile a agriculturii şi spaŃiului rural European. SpaŃiul rural corespunde unei zone în care terenurile sunt utilizate pentru agricultură, silvicultură, pescuit, acvacultură dar şi pentru alte activităŃi economice şi culturale ale locuitorilor din zonele respective (artizanat, servicii, turism, recreere). Obiectivele principale ale spaŃiului rural sunt:

• promovarea unui sistem de producŃie agricolă care să asigure cerinŃele alimentare ale populaŃiei şi un nivel acceptabil al veniturilor;

• protecŃia mediului înconjurător; • asigurarea bazei necesare pentru recreere şi turism; • conservarea surselor naturale; • conservarea peisajului natural. FuncŃia economică de bază a spaŃiului rural din JudeŃul DâmboviŃa are ca pilon principal

agricultura. Alături de agricultură se extind şi alte ramuri cum ar fi silvicultura, industria, meşteşugurile. SpaŃiul rural nu mai trebuie conceput ca o zonă eminamente agricolă. Cu cât structura este mai diversificată, cu atât implicaŃiile sociale sunt mai favorabile: stabilitatea populaŃiei, menŃinerea tineretului în spaŃiul rural, ocuparea forŃei de muncă. Agricultura în zona rurală nu este numai un sector economic important ci înainte de toate este un mod de viaŃă. PopulaŃia rurală este ocupată preponderent în agricultură cei mai mulŃi fiind cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial, având un nivel de educaŃie mai redus comparativ cu mediul urban. În JudeŃul DâmboviŃa activitatea din mediul rural are o evoluŃie sezonieră pe parcursul unui an fiind legată de agricultură. Sezonalitatea activităŃii este un factor care influenŃează negativ venitul gospodăriilor reliefând faptul că resursele de muncă nu sunt folosite cu aceiaşi intensitate tot timpul anului. Aplicarea Legii fondului funciar a dus la extinderea proprietăŃii private, la diversificarea structurilor de organizare şi la apariŃia economiei de piaŃă. Sub aspect negativ s-a ajuns la fărâmiŃarea excesivă a plantaŃiilor agricole şi la lipsa mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrărilor agricole.

Unitatea administrativ-teritorială de bază pe teritoriul căreia se implementează politica rurală este comuna.


30

În JudeŃul DâmboviŃa există un număr de 18 comune care fac parte din zona rural-montană. Acestea sunt : BărbuleŃu Cândeşti Moroieni Pucheni Valea Lungă Visineşti Bezdead Iedera MoŃăieni Runcu Văleni Voineşti Buciumeni Malu cu Flori PietroşiŃa Tătărani Vârfuri Vulcana Băi

Numărul de locuitori şi densitatea acestor comune este următoarea:

COMUNA NR. LOCUITORI DENSITATE COMUNA NR. LOCUITORI DENSITATE BărbuleŃu 2.466 90.8 Pucheni 2.228 161 Bezdead 5.123 89.1 Runcu 4.489 56.7

Buciumeni 4.460 162.3 Tătărani 5.488 86 Cândeşti 3.172 60.6 Valea Lungă 5.159 77

Iedera 3.973 74.4 Văleni 2.970 106 Malu cu Flori 2.731 20 Vârfuri 2.111 95.7

Moroieni 5.103 17.8 Vişineşti 2.401 67.1 MoŃăieni 2.237 193 Voineşti 6.234 76.9 PietroşiŃa 3.338 123 Vulcana Băi 3.008 107

PopulaŃia medie a unei comune este de 3.780 de locuitori. În medie o comună este formată din patru sate. PopulaŃia rurală a înregistrat o stopare a exodului spre oraş datorită retehnologizării multor ramuri industriale. SpaŃiul rural dispune de un contingent de persoane tinere relativ uşor de format şi de orientat pentru activităŃi agricole şi neagricole. ForŃa de muncă este una din resursele cheie ale dezvoltării rurale. Structura de folosinŃă a terenurilor din fiecare localitate este relativ constantă . La nivelul comunelor din JudeŃul DâmboviŃa situaŃia este următoarea:

COMUNA SUPRAFATA -ha

ARABIL -ha.

PASUNI. FANETE

LIVEZI -ha

PADURI -ha

ALTE CATEGORII

BărbuleŃu 2466 44 1409 301 1258 130 Bezdead 5757 216 2648 372 2235 285

Buciumeni 2871 36 1546 346 647 298 COMUNA SUPRAFATA

-ha ARABIL

-ha. PASUNI. FANETE

LIVEZI -ha

PADURI -ha

ALTE CATEGORII

Cândeşti 5237 2625 226 18 1290 480 Iedera 5341 323 601 971 4115 215

Malu cu Flori 2998 86 716 728 415 323 Moroieni 28739 13 8428 112 18921 1265 MoŃăieni 1156 77 716 60 177 126 PietroşiŃa 2731 7 924 171 1461 172 Pucheni 3518 47 1624 169 1516 162 Runcu 7835 47 2420 209 4947 212

Tătărani 6380 807 1220 137 3926 290 Valea Lungă 6612 1859 156 4 3929 271

Văleni 2789 92 987 836 693 181 Vârfuri 2206 70 1047 169 784 136

Vişineşti 3578 101 2001 125 1192 159 Voineşti 8103 687 1383 1300 4362 380

Vulcana Băi 2815 100 1424 13 1115 163 ProducŃia obŃinută la principalele culturi din zona rural montană a JudeŃului DâmboviŃa :

LOCALITATEA LUCERNA -tone

PORUMB -tone

CARTOF -tone

LOCALITATEA LUCERNA -tone

PORUMB -tone

CARTOF -tone

BărbuleŃu 210 35 216 Pucheni 140 - 220


31

Bezdead 154 180 825 Runcu 132 8 180 Buciumeni 50 8 160 Tătărani 570 1856 540 Cândeşti 360 125 280 Valea Lungă 300 774 200

Iedera 300 7444 245 Văleni 60 36 1530 Malu cu Flori 144 36 420 Vârfuri 120 53 238

Moroieni - - 60 Vişineşti 300 183 90 MoŃăieni 60 12 160 Voineşti 560 1250 600 PietroşiŃa 150 - - Vulcana Băi 400 51 840

Ca tipuri de sol răspândite în zona montană a JudeŃului DâmboviŃa sunt solurile humico-silicatice , podzolurile, solurile brune – feriiluviale din zona montana precum si solurile brune, luvisolurile albice, erodisolurile şi regosolurile din zona din zona subcarpatică. Ph-ul are valori cuprinse între 6,9 şi 7,3 conferă solurilor reacŃie slab acidă, neutră, slab alcalină.

Humusul se încadrează între 1,14 si 4,30 % ceea ce denotă o fertilitate mijlocie a solurilor din JudeŃul DâmboviŃa.

Datorită eroziunii sânt degradate 767 hectare de teren iar datorită acidităŃii 46.280 hectare. O sursa importantă de venituri în zona montană a JudeŃului DâmboviŃa o reprezintă

creşterea animalelor. Creşterea nivelului de trai din această zonă presupune creşterea producŃiilor animaliere şi asigurarea standardelor de calitate cerute de Comunitatea Europeană.

Nivelul de dezvoltare al zootehniei exprimă gradul de intensificare al producŃiei agricole. Din punct de vedere al efectivelor de animale din zona rural-montană a JudeŃului

DâmboviŃa se prezintă astfel la 31.05.2008:

COMUNA BOVINE OVINE PORCINE PASARI CABALINE FAM. ALBINE

BărbuleŃu 695 354 697 9150 186 1280 Bezdead 1985 12325 995 11750 1385 350

Buciumeni 190 855 898 10100 211 305 Cândeşti 830 322 43 14250 302 135

Iedera 355 250 788 15650 170 - Malu cu Flori 960 1120 805 24800 133 160

MoŃăieni 380 160 372 11820 81 248 PietroşiŃa 619 441 571 10850 166 37

COMUNA BOVINE OVINE PORCINE PASARI CABALINE FAM. ALBINE

Pucheni 891 650 1044 13540 168 168 Runcu 840 1115 978 18200 311 368

Tătărani 912 526 1018 32210 315 245 Valea Lungă 1113 855 762 10424 333 140

Văleni 120 1300 957 20200 157 829 Vârfuri 438 992 449 10250 134 220

Vişineşti 909 1853 103 1900 129 94 Voineşti 1202 1048 1204 37000 298 600

Vulcana Băi 790 268 973 24100 185 123 În ce priveşte producŃia obŃinută de la aceste animale lucrurile se prezintă în felul următor la

31.05.2008:

COMUNA CARNE BOVINE

-t/viu

CARNE PORCINE

-t/viu

CARNE PASĂRE

-t/viu

LAPTE VACĂ

-hl.

LAPTE OAIE

-hl BărbuleŃu 30 2,5 2,7 4004 45 Bezdead 37,5 7,2 4,8 10693 201 Buciumeni 32,5 1,9 4,5 10150 60 Cândeşti 47,4 3,9 2,8 9630 45 Iedera 6,5 3 4 4100 28 Malu cu Flori 32,7 1,3 7 8288 85


32

Moroieni 30,8 5,2 1,6 820 76 MoŃăieni 6,4 1,2 1,3 1425 11 PietroşiŃa 10,3 6,2 1,3 6184 25 Pucheni 18 3,7 4 7480 66 Runcu 226 3 2,5 10950 96 Tătărani 12,5 3,2 2,4 8208 30 Valea Lungă 22,5 2,5 5 9620 7 Văleni 33 7,8 1,1 11204 75 Vârfuri 13,5 0,8 1,1 3769 58 Vişineşti 44 11 4,5 12840 413 Voineşti 56 8,8 21 14200 380 Vulcana Băi 164 15 6 9950 42

O mare parte din producŃia obŃinută este folosită pentru consum propriu şi o mică parte este destinată valorificării.

Din această cauză noile orientări de dezvoltare a zootehniei vizează: • punerea în valoare a pajiştilor naturale; • asigurarea bazei biologice a sectorului zootehnic; • continuarea programelor de investiŃii; • crearea unor ferme specializate pe produse ecologice; • organizarea unor exploatării optim dimensionate; • consolidarea asociaŃiilor crescătorilor de animale.

Sporirea producŃiei nu poate fi făcută fără un grad de mecanizare corespunzător. Folosirea mijloacelor mecanice asigură o creştere substanŃială a productivităŃii muncii şi eradicarea vechii agriculturi tradiŃionale bazată pe munca manuală. Folosirea mecanizării face ca fiecare persoană ocupată în agricultură să producă şi să asigure hrana unui număr tot mai mare de persoane.

La nivelul JudeŃului DâmboviŃa situaŃia numărului de tractoare şi maşini se prezintă astfel: TOTAL PRIVAT STAT ALTII TRACTOARE 3766 3747 9 7 U 445 1828 1820 5 2 L 445 202 202 - - U 650 1734 1725 4 5 S 1800 3 3 - - TOTAL PRIVAT STAT ALTII PLUGURI 3628 3618 5 5 M. GUNOI GRAJD 19 19 0 0 SEM PAIOASE 654 654 0 0 SEM. PRAS. 902 902 0 0 MAS. COMBATERE 620 620 0 0 COMB.FURAJE 19 19 0 0 REMORCI 1836 1836 0 0

Numărul utilajelor aflate în sectorul privat în comunele din zona rurală-montană a JudeŃului DâmboviŃa :

COMUNA U 650 U 445 PLUG MA 3,5 REMORCI M. STROPIT PRESE BărbuleŃu 4 49 15 - 35 43 - Bezdead 1 3 - - - - - Buciumeni 5 - - 5 - - Cândeşti 5 203 124 5 130 200 - Iedera 3 2 5 - 4 - - Malu cu Flori 2 73 18 - 57 56 - Moroieni 1 - 1 - 1 - 2 MoŃăieni 1 6 2 - 2 - - PietroşiŃa - 4 - - 3 - -


33

Pucheni - 5 - - - 4 - Runcu 1 2 - - - - - Tătărani - 34 - - 6 15 - Valea Lungă 4 3 5 - 4 - - Văleni - 65 19 - 27 15 - Vârfuri 2 - - - 2 - - Vişineşti - 2 1 - - - - Voineşti 19 230 155 1 165 220 - Vulcana Băi - 1 6 4 - -

Nivelul de dotare mecanică prezent în agricultura JudeŃului DâmboviŃa nu este în măsură să asigure efectuarea lucrărilor mecanice în perioadele optime cerute de tehnologia de cultură fapt care atrage pierderi de recoltă. De asemenea oferta de maşini şi utilaje agricole existente pe piaŃă nu este încă adaptată la mărimea exploataŃiilor agricole existente în judeŃ. Dotarea cu tractoare şi maşini agricole constituie o decizie importantă pentru exploataŃiile agricole şi pentru societăŃile specializate în servicii de mecanizare. În perspectivă se aşteaptă o îmbunătăŃire a sectorului agriculturii private. Prin intermediul programului „Fermierul” se fac investiŃii în agricultură. La nivelul zonelor rurale montane din JudeŃul DâmboviŃa situaŃia este următoarea:

Loc. Valoare/ euro Denumire Beneficiar Loc. Valoare/

euro Denumire Beneficiar

Voineşti 21814 AchiziŃionare utilaje f. pomi

Oprica Marius

Văleni 16800 AchiziŃionare utilaje agricole

Bica Ion

Văleni 15000 AchiziŃionare utilaje f. pomi

Nicoroiu Marin


Popescu Ghe.

Văleni 19218 AchiziŃionare utilaje f. legume

Dobrin Ion Văleni 17698 AchiziŃionare utilaje f. pomi

Diaconescu R.


Calinescu David

Voineşti 50000 ÎnfiinŃat pl. pomi

Tonchievici A

Cândeşti 20000 Turism rural Bunea Service


Dragan Gabriel


Lungu Catalin


Calin Monica


Lungeanu C-TIN


Ilinca Rodica

Loc. Valoare/ euro Denumire Beneficiar Loc. Valoare/

euro Denumire Beneficiar


Lungeanu Spiridon

Văleni 31556 Modernizare f. apicola

Bioapicola


Tarba Ghe.

Văleni 18000 AchiziŃionare utilaje f. câmp

Ivascu Ovidiu

Agricultura va rămâne pentru încă o perioadă de timp activitatea principală în cadrul comunităŃii rural montane a JudeŃului DâmboviŃa, chiar dacă ponderea populaŃiei ocupate se va reduce. De aceea, orice strategie de dezvoltare rurală a zonei trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unui sector agricol sănătos, viabil şi eficient.


34

Agricultura va deveni profitabilă numai în condiŃiile în care exploataŃiile vor deŃine suprafeŃe optime care să permită folosirea eficientă a tehnicii şi tehnologiei agricole, lărgirea relaŃiilor de piaŃă capabile să asigure venituri familiilor şi care parŃial vor fi economisite şi investite. Fermele existente trebuie să-şi restructureze dimensiunile şi structurile de producŃie orientându-se spre cerinŃele pieŃei. Este necesară intensificarea preocupărilor legate de agricultură şi ruralitate prin crearea unor reŃele de distribuŃie şi servicii (produse fitofarmaceutice, hrana pentru animale, reparaŃii utilaje agricole). O altă activitate ce necesită dezvoltare este prelucrarea şi promovarea alimentelor şi băuturilor locale tradiŃionale şi a produselor ecologice. Crearea unor unităŃi de prelucrare are efecte benefice asupra produselor din sectorul laptelui, cărnii, legumelor şi fructelor prin reducerea cheltuielilor de transport. Valorificarea acestor avantaje este estompată de infrastructura slab dezvoltată şi calificarea redusă a forŃei de muncă ce trebuie remediate prin investiŃii materiale şi educaŃionale.

Economia judeŃului DâmboviŃa se înscrie în tendinŃa de creştere înregistrată la nivel naŃional şi regional.

Considerat ca judeŃ mediu industrializat (26% din valoarea adăugată brută), judeŃul DâmboviŃa are un potenŃial ridicat de creştere economică.

În ultimii ani serviciile şi construcŃiile au cunoscut un avânt deosebit. Sectorul serviciilor este în creştere în principal la domeniile privind tranzacŃiile imobiliare,

închirieri şi activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor.

3.3.Concluzii din analiza mediului economic judeŃean. ImplicaŃii pentru ÎPT

Regiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităŃi mari de creştere, cu rezultate economice superioare mediei naŃionale, situându-se la nivel naŃional pe locul trei.

În perioada 1998-2004, în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia atât Produsul Intern Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinŃa de pe plan naŃional.

Deşi în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, creşterea este importantă în ultimii ani, atât la nivel de regiune cât şi la nivelul întregii Ńării, rezultând astfel un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă doar 30 % din media Uniunii Europene.

Industria, alături de comerŃ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Se impune totuşi observaŃia că în ultimul timp ponderea acestora este în scădere în favoarea unor ramuri în plin avânt precum serviciile şi construcŃiile.

Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcŃiile, tranzacŃiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.

Industria dâmboviŃeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate, bazându-se pe bogăŃia şi varietatea resurselor naturale existente: zăcăminte de ŃiŃei, gaze naturale, cărbune, sulf, ape sulfuroase, marne, calcare, gresie.

JudeŃul DâmboviŃa este considerat un judeŃ mediu industrializat comparativ cu judeŃele Argeş, Prahova, Regiunile Nord Vest şi Centru, care sunt puternic industrializate.

În producŃia industrială a judeŃului ponderea predominantă o deŃine industria prelucrătoare, preponderente fiind activităŃile din industria metalurgică, industria de maşini şi echipamente, industria materialelor de construcŃie şi a altor produse din minerale nemetalice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, industria textilă etc.

Industria extractivă cu o pondere de 15,4% se concretizează în exploatarea de ŃiŃei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcŃii.

O pondere importană o are şi industria producătoare de energie electrică şi termică, gaze şi apă, JudeŃul DâmboviŃa producând energie electrică pe cărbune la Electrocentrala Doiceşti şi hidro la Complexul de microhidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa.

Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaŃi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de


35

munca în acest domeniu, în schimb, se observa o lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare.

Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3.

ConstrucŃiile de mare anvergură sunt abia în fază incipienă, iar forŃa de muncă este insuficientă. InvestiŃiile cu adevărat mari în construcŃii vor necesita forŃă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcŃii. Creşterea producŃiei în domeniul construcŃiilor necesită creşterea nivelului de competenŃe – nivel 3-în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenŃionale precum şi a echipamentelor performante.

Necesitatea de a face agricultura mai productivă va restrânge numărul celor care o practică, lăsând locul celor care sunt specializaŃi în acest domeniu.

In condiŃiile în care turismul românesc trebuie să se alinieze legislaŃiei europene, iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie să crească, este normal să avem în vedere factorul uman, care este hotărâtor în asigurarea calităŃii serviciilor în domeniul turismului.

Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier a locurilor de muncă, prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităŃile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.

Turismul rural montan poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei, Ńinând cont de faptul că România are un uriaş potenŃial turistic, adecvat diverselor tipuri de turism, la nivel naŃional şi regional. Calitatea scăzută a serviciilor şi a informaŃiilor turistice în multe din zonele turistice rurale este un factor decisiv în dezvoltarea acestui gen de turism. Standardul profesional scăzut al personalului din turismul rural, cauzat de lipsa informaŃiilor în ceea ce priveşte practicarea turismului rural cât şi a modalităŃilor şi mijloacelor de promovare, este cauza principală a serviciilor de proastă calitate din unele zone turistice şi asta pentru că proprietarii de pensiuni turistice din mediul rural, provin din alte sectoare de activitate şi nu au pregătirea adecvată pentru a face faŃă exigenŃelor turismului actual.

Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritară asta în condiŃiile în care numărul de turişti străini este în continua creştere. Pentru a putea face fată cerinŃelor şi exigenŃelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turiştilor, pentru atragerea unor noi segmente de piaŃă se impune identificarea unor noi surse de finanŃare pentru realizarea formării profesionale continue a resurselor umane din turismul agromontan .

De aici decurge necesitatea unui program coerent de măsuri în educaŃie şi formare profesională, program având următoarele direcŃii prioritare:

� Adaptarea învăŃământului din zona montană la cerinŃele specifice acesteia (economie rurală, agricultură, agroturism);

� Pregătirea profesională a tinerilor agricultori şi a micilor întreprinzători din spaŃiul rural; � Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de

planificare strategică a ÎPT a reprezentanŃilor instituŃiilor şi organizaŃiilor relevante pentru ruralul montan;

• IniŃierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare (organizate şi dotate corespunzător agriculturii montane şi pluriactivităŃii cu o componentă de agroturism inclusă), facilităŃi de tip campus;

� Programe de formare profesională continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competenŃelor specifice agriculturii montane;

� Adaptarea calificărilor la specificul montan; � Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul gimnazial din zonele montane cu

noŃiuni generale privind economia ruralului montan (prin orele de educaŃie tehnologică / componenta CDS);

� Programe de orientare şi consiliere profesională, adaptate grupurilor Ńintă din ruralul montan.

Sectorul serviciilor este în creştere, în special domeniile tranzacŃii imobiliare-închirieri-servicii, respectiv transport, depozitare şi comunicaŃii. Trebuie avută în vedere scăderea ponderii sectorului comercial precum şi ponderea scăzută a sectorului hotelier în VABR.


36

Cel mai mare număr de persoane angajate în sectorul serviciilor sunt în domeniul transporturilor, turism, servicii profesionale, servicii generale, poştă şi telecomunicaŃii. Cea mai mare cifră de afaceri este obŃinută de asemenea în transporturi, poştă şi telecomunicaŃii, turism.

PLAI 2007-2013, JUD. DÂMBOVIłA

4. PIAłA MUNCII TranziŃia la economia de piaŃă necesită construirea unui sistem informaŃional bazat pe o analiză riguroasă a pieŃei muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele si dezechilibrele existente pe piaŃa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieŃe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional , naŃional. Analiza fluctuaŃiilor care apar in domeniul ocupaŃional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinŃific pentru politicile de formare profesională.

În capitolul de faŃă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din BalanŃa ForŃei de Muncă (INS) şi date administrative detinute de catre AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă DâmboviŃa.

4.1 Indicatori statistici ai pieŃei muncii1

În momentul de faŃă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaŃa forŃei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: BalanŃa forŃei de muncă (BFM ) şi Ancheta asupra forŃei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiŃii7) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieŃei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naŃional, pe regiuni şi pe judeŃe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naŃional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1 Participarea la forŃa de muncă - principalii indicatori ai pieŃei muncii la nivelul regional

EvoluŃia principalilor indicatori ai pieŃei muncii la nivel regional, conform datelor din AMIGO, este prezentată detaliat în cap.4.2.1 din PRAI 2008-2013 şi Anexa 3a şi b. Principalele concluzii pentru regiunea Sud Muntenia, în care este situat judeŃul DâmboviŃa sunt rezumate mai jos.

� PopulaŃia activă, populaŃia ocupată: • TendinŃa de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaŃiei active şi mai ales a

populaŃiei ocupate (cu o revenire in perioada 2005-2006), cu diferenŃe majore pe sexe şi medii rezidenŃiale,:

• Reducerea populaŃiei active şi a populaŃiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaŃilor.

• PopulaŃia activă şi populaŃia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semificativ în rural.

� Rata de activitate şi rata de ocupare: � TendinŃa de scădere din perioada 2002-2005 este depasita de de o creştere cu

peste un procent a ratei de activitate şi a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2006 atat cu anul 2005 cât si cu 2002. Exista insa disparităŃi majore pe sexe şi medii rezidenŃiale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare mult mai redusă pentru populaŃia feminină( diferenta intre cei doi indicatori pe mediile studiate este de peste 13 procente). In mediul rural, se constata insa pentru Regiunea Sud Muntenia, un nivel mai ridicat fata de

1 Pentru definiŃia indicatorilor utilizaŃi în această secŃiune, vezi glosarul din ANEXA 4

PLAI 2008-2013, JUDEłUL DÂMBOVIłA 38

mediul urban, al activităŃii, respectiv ocupării( cu circa 6%), determinat în principal de condiŃiile socio-economice din judeŃele din sudul Regiunii .

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaŃia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiŃiile unei ocupări de subzistenŃă, în agricultură).

� Decalajul ratei de ocupare faŃă de Ńinta UE pentru 20106: Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2006 este cu 0,8 puncte

procentuale peste media naŃională şi cu 4,9 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 10,4 procente distanŃă faŃă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

� Şomajul (BIM), în 2006:

� În scădere, faŃă de anii anteriori, rata şomajului BIM se menŃine mai ridicată

decât la nivel naŃional (9,4% faŃă de 7,3%); � Rata şomajului mai ridicată în mediul urban (12,4%), sensibil mai mare faŃă de

rata şomajului urban la nivel naŃional (8,6%); � Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaŃilor (10,4%, faŃă de 8,0% în cazul

femeilor); � Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani): � Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaŃia activă, 15-24 ani): 24,0

%, apropiată de cea la nivel naŃional (26,4%) dar sensibil mai mare decat cea la nivel european (UE-27: 17,1%), mai ridicată însă în cazul barbatilor (27,0%) şi în mediul urban (37,0%).

� Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaŃie � Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de

educaŃie este mai scăzut. • Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaŃie (cu cel mult

învăŃământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naŃional. • In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel

naŃional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăŃămînt gimnazial).

• La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaŃie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaŃilor.

� TendinŃa de creştere a ponderii în ocupare a populaŃiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimazial)

� Nivelul mediu de instruire al populaŃiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe Ńară (conf. datelor pentru 2006):

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaŃiei ocupate cu studii de nivel superior.

este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decat media naŃională

6 łintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.


� Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaŃilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care conduc la urmatoarele afirmatii: • Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire:

se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

• Oportunitatea unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

� DisparităŃi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaŃie al populaŃiei ocupate (2006): • doar 3,3 % din populaŃia ocupată din mediul rural are studii superioare (faŃă de

20,3% în urban) • doar 56,8% din populaŃia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire

(liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faŃă 71,5 % în urban • mare parte (39,9%) din populaŃia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de

educaŃie (gimnazial/primar sau mai puŃin) - faŃă de numai 8,2% în urban

.

4.1.2 Principalii indicatori din BalanŃa ForŃei de Muncă (BFM) la nivel judeŃean

Tab. 4.1

ROMANIA Regiunea

Sud Muntenia

Jud Dambovita

Resurse de muncă - mii pers. 13801.6 2060.6 337.1 PopulaŃia ocupata civilă - mii pers. 8469.3 1184.5 198.5

Şomeri înregistraŃi - mii pers. 460.5 81.2 12.9 PopulaŃia activa civilă - mii pers. 8928.8 1265.7 211.4

PopulaŃia în pregătire prof. şi alte categ. de pop. în vârstă de muncă - mii pers.

4871.8 794.9 125.7

*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 64.7 61.4 62.7

**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 61.4 57.5 58.9

Sursa: INS, "BalanŃa forŃei de muncă" la 1 ianuarie 2007

4.1.2.1 PopulaŃia activă civilă şi populaŃia ocupată civilă

PopulaŃia activă civilă a judetului DÂMBOVIłA , la sfarsitul anului 2006, era de 211,4 mii persoane, înregistrând o scădere cu 5,2 % faŃă de anul 2002.

Pe sexe, cea mai mare parte a populaŃiei active este reprezentata de segmentul barbaŃilor (55%), faŃă de (45%) cel feminin.

Reprezentând 16,8% din populaŃia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaŃia ocupată a judeŃului DâmboviŃa număra 198,5 mii persoane la 1 ianuarie 2007 ( fata de 203,4 mii


persoane la 1 ianuarie 2003). De-a lungul perioadei 1990-2005, populaŃia ocupată din judetul Dambovita a cunoscut evoluŃii asemănătoare celor ale populaŃiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere după anul 2000.

Analizând evoluŃia indicatorilor furnizaŃi de BFM la nivel judeŃean pentru perioada 2002-2006, rezultă evoluŃii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă2 ( de la 71,8% la 62,7%, respectiv de la 65.5% la 58.9% -2002 fata de 2006) pe seama creşterii accentuate a populaŃiei în pregătire profesională şi a altor categorii de populaŃie în vârstă de muncă – de la 87.4 mii persoane in 2002 la 125.7 mii persoane in 2006 - v. Anexa 3 c. În 2006, prin BalanŃa ForŃei de Muncă se raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaŃiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mici la nivelul judeŃului decât cele agregate la nivel naŃional dar ceva mai mari decat cele la nivelul Regiunii Sud Muntenia. Conform datelor din BFM pentru judeŃul DâmboviŃa la 1 ianuarie 2007, rata de ocupare a populaŃiei civile feminine este mai mică (56%) decât cea pentru populatia masculina (61,5%).

4.1.2.2 Şomajul înregistrat

Tab.4.2 2002 2003 2004 2005 2006 2007 *)

RegiuneaSud Muntenia 9.2 8.3 7.4 7.3 6.4 5.2

jud Dambovita 8.8 6.1 6.7 7.4 6.1 5.4

EvoluŃia ratei şomajului înregistrat

3

5

7

9

11

13

2002 2003 2004 2005 2006 2007 *)

%

RegiuneaSud Muntenia jud Dambovita

În judeŃul DâmboviŃa, rata şomajului înregistrat3 în perioada 2002-2007 are o evoluŃie fluctuantă cu o tendinŃă generală descrescătoare, fiind însă mai mare decât media naŃională şi mai mică decât cea regională în perioada 2002-2006 – v. fig. 4.2 şi Anexa 3a.

În perioada 2002-2006 rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor decât al bărbaŃilor (însemnând că au fost mai puŃine femei înregistrate în evidenŃele AgenŃiilor de ocupare), cu 2 Calculate ca procent al popluaŃiei active civile, respectiv al populaŃiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaŃia în vârstă de muncă, mai puŃin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaŃii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate. 3 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaŃiei active civile.


tendinŃă de echilibrare în 2007, desi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate in faŃa bărbaŃilor. Rezulta ca femeile desi active, prin desfasurarea unei activitati oarecare, nefiind ocupate si nici inregistrate in evidente administrative, fac sa apara aceasta situatie aparent paradoxala, cu nivel al somajului inregistrat mai mic sau egal decat al barbatilor, dar cu nivel al ratei de ocupare mai mic decat al acestora.

4.1.3 Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor.

Fig.4.3

Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă

- jud. Dambovita, la 31 dec. 2007 -

423,9%

327,9%

29,2%

120,5%

512,6%

66,0%

4.1.4 Şomajul înregistrat de lungă durată

Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenŃiază şomerii înregistraŃi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani.

Datele din Anexa 3b arata că somajul înregistrat de lungă durată este mai mare în cazul tinerilor sub 25 ani – la 31.12.2007 acesta având un nivel de 43,3%, în creştere faŃă de ultimii ani analizaŃi, în timp ce la adulŃi nivelul este mai mic, de 14,.4%, înregistrând o curbă descendentă, faŃă de anul 2002.

Datele din anii anteriori evidenŃiază o rată de angajare a tinerilor absolvenŃi înregistraŃi ca şomeri în evidenŃele AJOFM DâmboviŃa, de cca 32,7 % în 2006 – sursa ANOFM. Prin diferenŃă, se poate estima la nivelul judeŃului, un risc de şomaj de lungă durată pentru cca. 67,3% din absolvenŃii şomeri.

4.1.5 Structura populaŃiei ocupate civile pe principalele activităŃi ale economiei naŃionale

Prelucrarea şi analizarea datelor anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din BalanŃa forŃei de munca permit comparaŃii la nivel regional şi judeŃean a evoluŃiei în timp a structurii populaŃiei ocupate civile pe principalele activităŃi ale economiei naŃionale. Similar cu evoluŃia PIB şi VAB pe activităŃi (v. cap.3), dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul judeŃului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile, începând cu 2002 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor. Se constată tendinŃa de scădere a numărului şi ponderii populaŃiei ocupate agricultură, o tendinŃă de menŃinere în palier a populaŃiei ocupate în industrie în paralel

La 31 dec.2007, ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraŃi la AJOFM DâmboviŃa era de 20,5%, mai mare decât la nivel regional (18,7%) – v. fig. 4.3 şi Anexa 3b.

În perioada 2004-2007, numărul şomerilor sub 25 de ani a scăzut în judeŃul DâmboviŃa cu 53,5%, în timp ce numărul total de şomeri înregistraŃi a scăzut cu 20,3%.

Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraŃi se regăsesc la grupele de vârstă 30-39 , respectiv 40-49 ani.

Sursa: ANOFM


cu creşterea în servicii şi în construcŃii (v. fig. 4.4 a şi b). Totuşi remarcăm valori încă mari ale populaŃiei ocupate în agricultură, lucru care coroborat cu alte tendinŃe poate să ducă la implicatii asupra procesului de formare profesională, fie ea iniŃială sau continuă. Fig. 4.4 a

PopulaŃia ocupată pe activităŃiJud. Dambovita, evoluŃia 2002-2006

0

50

100Mii pers.

2002 87 53.5 4.8 58.1

2003 83.3 50.3 5.7 61.0

2004 75.7 51.9 6.0 65.2

2005 76.9 49.2 5.3 67.7

2006 72.5 49.2 5.8 71.0

Agricultură şi silvicultură

Industrie ConstrucŃii Servicii

Fig. 4.4b

Structura populaŃiei ocupate pe activităŃiJud. Dambovita, evoluŃia 2002-2006

42.8

26.3

2.42.8

30.5

3.0

38.6

24.7

2.7

34.036.5

24.8

2.9

35.8

28.625.1

41.6

26.1

38.132.8

0

10

20

30

40

50

Agricultură şisilvicultură

Industrie ConstrucŃii Servicii

%

2002 2003 2004 2005 2006

Sursa: INS, Anuarul Statistic (BalanŃa ForŃei de Muncă - la sfârşitul anilor)

În perioada 2002-2006, din cadrul serviciilor populaŃia ocupată a crescut cel mai mult în hoteluri şi restaurante (cu 154,5%), tranzacŃii imobiliare (cu 50,9%), transport, depozitare şi comunicaŃii - vezi. Anexa 3c. În cadrul industriei, în perioada 2002-2006, populaŃia ocupată în industria extractivă a înregistrat cea mai mare scădere ( cu 50,7%), în sectorul energiei termice, gaze şi apă descreşterea fiind de 30,3%, în timp ce pentru industria prelucrătoafre populaŃia a crescut cu doar 1,2%.


În 2006, pe sectoare mari de activitate, cea mai bine reprezentată este agricultura care totalizează o pondere de 36,5% din populaŃia ocupată civilă la nivelul judeŃului, urmată foarte aproape de servicii (35,8%), industrie (24,8%) şi construcŃii (2,9%). Comparativ cu structura ocupării la nivel naŃional şi regional în 2006 (v. tab.4.5), judeŃul DâmboviŃa se remarcă printr-o structură relativ echilibrată. Cel mai reprezentativ sector , agricultura este sub nivelul regional dar cu 7 procente peste nivelul naŃional. Sectorul constructiilor din prisma populatiei ocupate este msi slab reprezentat la nivel de judet decat la nivel de tara sau regiune. Industria este cu foarte putin peste media naŃională, respectiv regională (diferente de 1-1,5 procente ). În cadrul serviciilor, unde global judetul depaseste Regiunea dar este cu 5 procente sub nivelul national, nu se remarcă diferente sensibile intre activitatile componente. La nivel de judet, in cadrul serviciilor ,cel mai bine se plaseaza comertul; transporturile si comunicatiile; serviciile publice; tranzactiile imobiliare.

Tab. 4.5 Structura comparativă a populaŃiei ocupate civile în judeŃul DâmboviŃa,

comparativ cu Regiunea Sud Muntenia si cu nivelul naŃional, 2006

ROMÂNIA

Regiunea Sud

Muntenia Jud Dambovita

Agricultură, silvicultură, piscicultură 29.7 37.5 36.5

Industrie total 23.2 23.7 24.8 - Industrie extractiva 1.1 1.6 1.9 - Industrie prelucratoare 20.7 20.7 21.8 - Energie electrica, termica, gaze, apa 1.5 1.4 1.2

Constructii 6.1 4.9 2.9 Servicii 41.0 33.9 35.8 Comert 13.2 11.0 12.6 Hoteluri si restaurante 1.6 1.3 1.4 Transport, depozitare, comunicatii 5.3 4.6 4.8

Intermedieri financiare 1.1 0.6 0.5 Tranzactii imobiliare 5.2 4.1 4.0 Administratie publica si aparare 2.2 2.1 2.1 Educatie 5.0 4.3 4.6 Sanatate si asigurari sociale 4.6 4.1 4.1 Altele 2.7 1.8 1.6 TOTAL 100.0 100.0 100.0

Sursa: INS, Anuarul statistic 2007, BalanŃa ForŃei de Muncă la sfârşitul anului

4.2 InformaŃii parŃiale 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaŃii a şomajului şi locurilor de

muncă vacante înregistrate la AJOFM

Datele furnizate de AJOFM DâmboviŃa cu privire la evoluŃia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraŃi, dintre care distinct pentru şomerii proveniŃi din rîndul absolvenŃilor, sunt prezentate în Anexa 5. În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaŃii/ocupaŃii din COR (Clasificarea OcupaŃiilor din România) considerate


relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăŃământul profesional şi tehnic. Pentru învăŃământul superior, au fost selectate majoritatea gruplelor de ocupaŃii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de bază/ocupaŃie) minim necesar pentru departajerea în funcŃie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaŃie, a fost analizată şi evoluŃia pentru ocupaŃile din categoria muncitorilor necalificaŃi (grupa majoră 9) La nivelul anului 2007, ocupaŃiile investigate totalizează la nivel judeŃean un număr de 26729 intrari la şomeri înregistraŃi, din care 2033 de absolvenŃi, pentru 14193 locuri de muncă vacante intrate în evidenŃa AJOFM.

Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaŃa muncii (în ciuda obligaŃilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunŃate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenŃele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) - posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunŃuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - dificultăŃi serioase de corelare între nomenclatoarele din învăŃământ şi COR.

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru ruta progresivă

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forŃă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescatoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeŃean): mecanică; construcŃii si lucrari publice; industrie textilă şi pielărie; electric; turism si alimentatie publica; comert. EvoluŃia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat în Anexa. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenŃial mare de absorŃie pe piaŃa muncii: construcŃii si lucrari publice , turism şi alimentaŃie publica, estetica si igiena corpului omenesc– locuri de muncă în creştere substanŃială , şomaj în creştere,dar aceasta mult mai estompată decât cea a locurilor de muncă vacante - balanŃă locuri de muncă-şomeri pozitivă. Industrie alimentară: cresterea locurilor de muncă,dar neuniformă de-a lungul intervalului urmărit concomitent cu creşterea numărului de şomeri în domeniu. TendinŃa este de echilibrare. Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri, cel mai mare dintre toate domeniile .Din evoluŃia 2004-2007 se desprinde tendinŃa de creştere uşoară, urmată de o stabilizare a locurilor de muncă vacante şi de o evoluŃie similară a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeŃean. DiferenŃa este destul de mare şi în favoarea şomerilor, dar neconcordanŃele existente pe piaŃa muncii în domeniu fac ca numărul mare de locuri de muncă să nu poată fi ocupate.

Domeniile electric şi electromecanic înregistrează, în mod identic o tendinŃă de creştere a locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri, care se indreapta catre o echilibrare evidentă, către anul 2007. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne uşor deficitar pentru domeniul electromecanic.

Industria textilă si a pielariei pare să se confrunte cu dificultăŃi concretizate prin locuri de muncă în evidenta cădere, dar care reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor


vacante şi un şomaj cu o evoluŃie uşor oscilantă, cătere un palier, cu tendinta de echilibrare a balantei locuri vacante-şomaj.

Fabricarea produselor din lemn cunoaşte o evoluŃie, caracterizata prin creştere a locurilor de muncă, care îşi schimbă sensul către 2007, în paralel cu creşterea uşoară şomajului, rezultand o tendinta de echilibrare.

Electronica si automatizarile, cunosc o balanta locuri de munca-somaj puternic negativă, decalajul numeric între numărul şomerilor înregistraŃi şi locurile de muncă oferite fiind foarte mare.

ComerŃul_ cunoaşte o balanŃă locuri de munca-somaj negativă, înregistrându-se creşteri atât la locurile de muncă vacante, dar mai ales la numărul şomerilor înregistraŃi.

Domeniul materialelor de constructii , cunoaste o evolutie fluctuanta, cu tendinŃă de scădere atât pentru şomeri cât şi pentru locurile de muncă vacante. Sesizam totusi faptul ca numarul de inregistrari in somaj al absolventilor din aceste categorii este foarte mic.

Domeniul

de pregătire -ruta prog.

TendinŃă locuri muncă

vacante

TendinŃă şomeri

DiferenŃă locuri vacante-şomeri

OcupaŃii / grupe de ocupaŃii relevante

(prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului)

ConstrucŃii, instalaŃii şi lucr. publice

↑ ↑

(+)

Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori,

Constructori în beton armat şi

asimilaŃi, Mozaicari, Faiantari,

Parchetari

OBS. Sector caracterizat prin fluctuaŃii

sezoniere

ComerŃ ↑ ↑ (-) Vânzători, AgenŃi comerciali şi

mijlocitori de afaceri, AgenŃi în

activitatea financiară şi comercială

Turism şi alimentaŃie publica

↔ ↑ (+)

Ospătari şi barmani, Bucătari, Patiseri,

Cofetari, Valeti, cameriste si insotitori

Industrie alimentară

↑ ↔

(-)

Macelari si alti lucratori in prel. carnii si

pestelui ; Operatori la masinile de

fabricare a painii, paste fainoase,

prod. Patiserie ; Brutari

Mecanică

↔

↔

(-)

• Prelucrători prin aşchiere

• Constructori montatori

structuri metalice

• Sudori şi debitatori autogeni

• Lucratori la masini de polizat,

rectificat si ascutit

• Mecanic auto

• Operatori la liniile de montaj

automat

Industrie textilă şi

↓

↔

(+)

- Lucrător în fabricarea pielii şi

fabricarea încălŃămintei


pielărie - Lucrători în ind. textilă şi confectii

- Operatori la masini utilaje si instalatii

din industria incaltamintei

- Operatori la masini si utilaje pentru

industria confectiilor

- Operatori la masini de tesut si tricotat

Fabricarea prod.lemn

↑

↑

(+)

Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi

prelucrarea lemnului; Operatori la

instalatiile de prelucrare a lemnului si

fabricare a hartiei

Electric

↑

↓ (≈)

Electricieni montatori si reparatori de

linii electrice aeriene si subterane ;

Electricieni in constructii ; Electrician

auto

Electromec.

↑

↓ (≈)

- Electromecanici montatori si

reparatori de aparate si echipamente

electrice si energetice;

Electromecanici montatori si reparatori

de instalatii telegrafice si telefonice;

Operatori la instalatiile de producere a

energiei si tratare a apei

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constant

DiferenŃă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinŃă de

echilibrare

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru liceul tehnologic – ruta directă

Din perioada analizată (2004-2007) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaŃiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinŃă de creştere evidentă a locurilor de muncă în paralel cu creşterea numărului de şomeri la nivel de judeŃ. Profilul se bucură de o balanŃă favorabilă locuri de muncă-şomeri .

Profilul tehnic a înregistrat evoluŃii contradictorii , prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului. Ecartul între cele 2 categorii urmărite pare să scadă în ultimii 2 ani. BalanŃa locuri de muncă-şomeri este deficitară. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenŃele angajatorilor şi competenŃele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .

Pentru profilul resurse naturale şi protecŃia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenŃelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor, observandu-se totusi ca numarul de locuri de munca este sensibil mai mic decat cel al inregistrarilor in somaj.

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru şcoala postliceală


Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constata o crestere substantiala a numarului de locuri de munca vacante (exceptie facand cel agricol si alimentar; industria lemnului, la acestea constatandu-se si scaderea numarului de someri). Ca si amploare a solicitarilor de forta de munca se desprind domeniile: economic; servicii; sănătate şi asistenŃă pedagogică; mecatronică şi informatică; transporturi; mecanica. Pentru judet tendinŃa generală este de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea numărului de şomeri, care are o amploare ceva mai mică. BalanŃa locuri de muncă-şomeri are o tendinŃă de echilibrare Cel mai mare deficit de forta de munca pare a se manifesta in domeniile:economic; servicii; transporturi; construcŃii.

4.2.1.4 Principalele constatări din analiza evoluŃiei la nivelul ocupaŃiilor relevante pentru învăŃământul superior

Pentru învăŃământul superior, dintre grupele de ocupaŃii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeŃului DâmboviŃa, se desprind cu tendinŃă de creştere a locurilor de muncă şi cu o balanŃă favorabilă locuri de muncă-şomeri: - inginerii constructori - inginerii electronişti în transporturi, poştă şi telecomunicaŃii - economiştii (exclusiv specialişti statisticieni şi cei din sistemul financiar-bancar) - specialiştii în informatică - specialiştii în administraŃia publică - inginerii mecanici

La aceştia se adaugă juriştii care prezinta o tendinŃă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, dar cu balanŃă negativă locuri de muncă-şomeri ( tendinŃa fiind către echilibrare).

4.2.2 ProiecŃia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)

4.2.2.1 Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)

În luna martie 2006, AsistenŃa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG International LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul anagajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectatedin toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30888 salariaŃi, dintre care din judeŃul Dambovita 64 de firme (6856 angajaŃi). Deşi mărimea eşantionului abordat prin achetă limitează reprezentativitatea acestuia la nivel judeŃean (8,1%), se pot desprinde următoarele tendinŃe relevante pentru judeŃul Dambovita:

Studiul regional realizat de catre asistenta tehnica a proiectului s-a bazat in principal pe sondaje aplicate intreprinderilor, realizat in luna martie 2007.

Numai 0,7 la sută din toate întreprinderile din judeŃ au fost vizitate,

reprezentând 8,1 la sută din totalul forŃei de muncă ocupate. Mărimea eşantionului este, prin urmare, mică, nereprezentând mai mult de o mică parte din totalul pieŃei muncii pe care se presupune că o reprezintă. Din motive evidente, se va recomanda construcŃia unei reŃele mai solide de întreprinderi, pentru a informa sectorul public despre tendinŃele şi dezechilibrele pieŃei muncii.

Aceasta poate fi si explicatia pentru aparitia unei tendinte de diminuare a fortei de munca in constructii (din acest studiu), desi acest sector stim ca se afla in continua expansiune.


Este imperios necesara pregatirea de forta de munca in domeniul constructiilor, fie prin formarea initiala , la nivelul invatamantului profesional si tehnic, fie prin formarea profesionala continua, realizata de catre furnizorii de formare profesionala acreditati.

Conform acestor anchete, judetul Dambovita a cunoscut un flux brut al forŃei de muncă vis-a-vis de forŃa de muncă ocupată curentă de 3,6% la sută (fata de 9,5 % la nivel regional), ceea ce tinde să arate o dinamică modestă a pieŃei muncii - Autorii studiului apreciază că dinamica medie în Ńarile UE cu o piaŃă a muncii matură este de 15% pe an, iar un flux de forŃă de muncă sub 10% indică o piaŃă a muncii cu o flexibilitate redusă.

Conform acestor studii, judetul Dambovita se poate aştepta la o diminuare generală a forŃei de muncă ocupate de aproximativ 12,4 la sută în sectoarele alese intr-un interval de 12 luni. Diminuarea forŃei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele ComerŃ, Sectorul Public, Agricultură şi ConstrucŃii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forŃei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante. Descreşterea forŃei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni. TendinŃele din cadrul sectorului ConstrucŃii arată semne diverse de variaŃii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care se dovedeşte a se transforma într-o creştere uşoară a forŃei de muncă ocupate pe termen lung. Se pare că multe întreprinderi din cele care care au participat la sondaj au cunoscut dificultăŃi în recrutarea forŃei de muncă necesară. Aproape toate sectoarele s-au confruntat cu lipsa forŃei de muncă într-o măsură care tinde să devină insuportabilă pentru întreprinderi. În general, judeŃul pierde o creştere a forŃei de muncă de 14,5 la sută pentru toate sectoarele cuprinse în studiu (mai mult decat Regiunea Sud-9.6%)..

Cea mai semnificativa lipsă a forŃei de muncă pare să fie în sectorul “Textile, pielărie, munci înrudite, tăietori”. Aceasta ocupaŃie pare să fie slab calificată şi prost plătită. În general, studiul arată în continuare că nivelurile de calificare diferă de-a lungul sectoarelor economice, în deplin acord cu aşteptările noastre. De exemplu, fracŃiunea nivelului 5 cu angajaŃi în : TRANSPORT SI DEPOZITARE, POSTA SI TELECOMUNICATII, ACTIVITATI FINANCIARE, BANCARE SI DE ASIGURARI este mare şi relativ joasă în AGRICULTURA; ENERGIE; TRANZACTII IMOBILIARE, INCHIRIERI SI ACTIVITATI DE SERVICII PRESTATE IN PRINCIPAL INTREPRINDERILOR. Ca si nivel de calificare al angajatilor cuprinsi in sondaj, se observa ca la nivel de judet, cei mai multi au nivelul 1 de pregatire (31,2%), urmati de cei cu nivelul 3 - (28.1%). Din motive evidente, apar diferenŃe majore între sectoare în privinŃa angajărilor de absolvenŃi de şcoli profesionale TVET. Studiul arată că in ce priveste concentrarea întreprinderilor care recrutează noi absolvenŃi aceasta este mai mare în Industria Prelucrătoare şi ComerŃ. Totuşi, noii absolvenŃi TVET sunt, în special, obişnuiŃi pentru întreprinderile din sectorul Imobiliare.

4.2.2.2 Anchete în rîndul angajatorilor şi salariaŃilor, 2006, INSCMPS


În primul semestru al anului 2006, Institutul NaŃional de Cercetare ŞtiinŃifică în domeniul Muncii şi ProtecŃiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaŃilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naŃional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „ProiecŃia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea NaŃională pentru Cercetare ŞtiinŃifică.

Principalele constatări relevante pentru Regiunea Sud Muntenia , respectiv DâmboviŃa sunt următoarele

Ancheta în rândul angajatorilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naŃional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puŃin pe structura activităŃilor din economie.

In cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care isi desfasurau activitatea 12287 salariati (la 31.12.2005), rezultand o media a numarului de salariati de 79,3. Distributia salariatilor pe grupe de varsta, la sfarsitul anului 2005 arata ca cel mai mare numar de salariati era cuprins la grupa de varsta 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariatilor, la polul opus situandu-se categoria celor care depasesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezenta 16,6% din totalul salariatilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezinta o pondere de 74.8%. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situatia in Regiunea Sud Muntenia este apropiata de media regiunilor implicate in sondaj ( 23.9% fata de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regaseau în proportie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizand , pentru judetele din Regiune, DâmboviŃa cu 27.2% are o situatie favorabilă faŃă de alte judeŃe, fiind puŃin mai bine situată şi decât media regională. In judeŃul DâmboviŃa, proporŃia unităŃilor economice care au angajat personal in cursul anului 2005, in total agenti economici intervievati a fost de 80 %.

Pe domenii de exercitare a profesiei , la nivel regional , distribuirea in ordine descrescatoare a numarului de personal angajat se prezinta astfel : textil –pielărie, servicii, agricultură, construcŃii şi lucrări publice, mecanic.

La nivelul judetului DâmboviŃa, domeniile de exercitare a profesiei pentru care in decursul anului 2005 s-au facut cele mai multe angajari au fost urmatoarele: servicii; mecanic; turism –alimentatie; textil-pielarie; electric.

In ceea ce priveste deficitul de calificari, s-au facut investigatii la nivel national pentru 1200 firme, pentru care la circa 7 % dintre ele s-au depistat posturi libere, ramase neocupate pentru mai mult de 3 luni , in anul 2005. Pentru Regiunea Sud, aceasta valoare a fost de 7.7%. Raportandu-ne numai la numarul de posturi libere pentru mai mult de 3 luni in intervalul de timp analizat, Regiunea Sud avea una dintre cele mai bune situatii, cu doar 48 posturi libere fata de un total pentru toate regiunile studiate, care insumau 766 astfel de posturi. La momentul anchetei, ramasesera libere numai 18 posturi pentru Regiunea Sud Muntenia, aceasta fiind cea mai favorabila situatie (totalul posturilor in cele 8 regiuni analizate fiind 422). În judeŃul DâmboviŃa nu s-au gasit cu ocazia acestei anchete posturi libere pentru o perioada mai mare de 3 luni.

S-a cerut firmelor sa raspunda la interogarea „in ce fel corespunde incadrarera salariatilor cu pregatirea profesionala”, existand variantele de raspuns „toti”, „majoritatea „, mai putin de jumatate”, „nici unul”, si „nu stiu”. Fata de o medie generala de 36.7 , respectiv 42.9 pentru variantele care aratau ca incadrarea salariatilor s-a facut conform cu pregatirea profesionala , Regiunea Sud Muntenia inregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici fata de alte regiuni.


Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciaza ca , pe o scara de la 1 la 10, acesta se situeaza pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariatii cu pregatire medie si la 9 pentru salariatii cu pregatire superioara, valori identice cu media la nivel national.

Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt

Asupra evolutiei numarului de salariati pe termen scurt (6 luni / 1 an), s-au pronuntat angajatorii cuprinsi in esantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamica pozitiva a numarului de salariati , atat la nivel national ( unde 39,7%, din angajatori estimeaza cresterea numarului de salariati), cat si la nivelul Regiunii Sud Muntenia ( valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alaturi de cei 45,2 % care prevad o crestere a numarului salariatilor, 29,7% dintre angajatorii chestionati considera ca efectivele de salariati nu vor creste, iar 25,2% nu pot raspunde la aceasta intrebare. Rezulta un grad satisfacator de incredere in privinta evolutiei numarului de salariati.

La nivelul judetului Dambovita, firmele intervievate asupra dinamicii numarului de salariati in anul 2006, au raspuns in varianta optimista („vor creste numarul salariatilor”) in proportie de 55%, mai mare decat valoarea rezultata pentru nivelul nationa l (39,7%).

Nivelul cu care se previzioneaza cresterea numarului de salariati pentru anul 2006 fata de 2005 –in decurs de 6 luni- este de 14,1% l a nivel national, in timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Pentru judetul Dambovita acest parametru este de 17 %, deterrminat de 11 firme „optimiste”. Sondajul arata o crestere la nivel Regional, de la un numar de 4907 salariati, la 5646 salariati, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme.

Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipeaza la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajari de personal, in special pentru : comert; servicii; turism si alimentatie; constructii; textila-pielarie situatie foarte apropiata de cea valabila pentru judetul Dambovita.

Ancheta în rândul salariaŃilor (1239 subiecŃi din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menŃionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naŃional, pe care ne permitem sa le consideram valabile si la nivelul Regiunii Sud Muntenia, respectiv judeŃului DâmboviŃa:

� Uzura şi atrofierea calificărilor � SalariaŃii cu nivel de educaŃie primar şi mediu sunt cei mai expuşi

uzurii calificărilor (erodare în timp a cunoştinŃelor, competenŃelor şi abilităŃilor profesionale)

� Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert dintre ei nu sunt încadraŃi pe posturi adecvate (pierderea unor competenŃe sau abilităŃi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă)

� Supra-calificare / sub-calificare faŃă de nivelul postului � Peste 20% dintre salariaŃi se confruntă cu incompatibilitate

semnificativă între pregătirea lor profesională şi cerinŃele postului � Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea

deŃinută este cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populaŃie salariată calificată din alte domenii)

� Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurante, comerŃ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naŃionale


în privinŃa salariaŃilor încadraŃi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă

� Practicarea calificării obŃinute în şcoală: � Mai puŃin de jumătate dintre salariaŃi mai practică în calificarea

obŃinută în şcoală � Mai putin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei

(mobilitate profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forŃe de muncă flexibile care răspunde evoluŃiilor pieŃei)

� O treime dintre salariaŃi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală, fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obŃinută în şcoală, fie ca nu au fost atrasi catre aceasta din propria convingere.

� 50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală

� Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.

� Mobilitate între domenii de calificare: � Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic � Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerŃ şi servicii � Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie � OcupaŃiile văzute de respondenŃi având cea mai mare căutare pe

piaŃă sunt din domeniile: electromecanică, construcŃii, electronică şi automatizări

� Schimbări la locul de muncă � 20% dintre salariaŃi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul

de muncă de natură tehnologică şi organizaŃională: � Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi

depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice � Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de

cele mai mari schimbări organizatorice � Cele mai multe schimbări în cerinŃele posturilor sunt indicate de

salariaŃii firmelor din zona serviciilor.

� ModalităŃile de instruire la schimbarea locului de muncă � 70% dintre salariaŃi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre

care 50% nu au urmat niciodată un curs de formare profesională � Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile

calificări prin calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituŃionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanŃa individuală.

� Instruirea pentru noile tehnologii Peste 20% dintre salariaŃi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaŃi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiŃi la locul de muncă,. În aceste condiŃii se poate aprecia că eficienŃa investiŃiei în noile tehnologii este redusă.

4.2.2.3 Anchete implementate de către Agentia pentru Ocuparea ForŃei de Muncă a judeŃului DâmboviŃa , la agenŃii economici din judeŃ -2008


În anul 2007, la exercitiul de actualizare a documentelor PRAI si PLAI, s-a incercat independent de echipa asistentei tehnice a programului PHARE TVET 2004 (WYG International LTD), implementarea unor anchete la nivelul agentilor economici, de catre AJOFM ( in special la nivelul judetului DâmboviŃa), la care au raspuns 389 angajatori. Anchetele, structurate pe baza unor chestionare (elaborate cu indrumarea specialistilor din invatamant), aveau ca obiectiv depistarea necesitatilor angajatorilor si prognozele acestora privind forta de munca necesara pentru un orizont de timp. In aceste chestionare s-a realizat repartizarea necesarului de forta de munca, pe principalele domenii de scolarizare din invatamantul profesional si tehnic, pentru a se putea realiza un tip de prognoză în ce priveşte necesarul de şcolarizare pe domenii si formele oportune de formare profesionala.

In luna martie 2008, acelasi tip de chestionar s-a aplicat la 421 angajatori. Acesti agenti economici care au raspuns chestionării, sunt dispusi sa ofere in intervalele de timp analizate, 4947 locuri de munca, acestea fiind repartizate in tabelul centralizator de mai jos.

Centralizator pentru judetul DâmboviŃa al necesarului de locuri de munca,

exprimat de catre agentii economici chestionaŃi

Sub 1 an 1-3 ani 3-5 ani Total

Nivel 1 325 193 140 658

Nivel 2 1731 1362 976 4069

Nivel 3 73 83 64 220

Total niveluri 2129 1638 1180 4947

Ca şi observatii generale, rezultate dupa prima lectură a chestionarelor completate,

se remarca faptul ca majoritatea angajatorilor se axeaza pe denumirea calificarii obtinute in urma absolvirii unei forme de invatamant ( din cadrul celui profesional si tehnic), apeland mai mult in chestionar la nivelul 2 de pregatire ( probabil datorita explicitarii denumirii ocupatiei), rezultand o pondere mai mare pentru nivelul 2 fata de nivelul 1 de pregatire, desi in bazele de date ale Agentiei de ocupare, repartitiile in munca se aglomereaza in zona muncitorilor necalificati, fiind oarecum surprinzator interesul mai scazut al agentilor economici intervievati pentru nivelul 1 de pregatire .

NIVEL 1- TOTAL, ORDINE DESCRESCATOARE PE DOMENII

DOMENIU SUB

1 AN

DOMENIU 1-3 ANI

DOMENIU 3-5 ANI

CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE 96



COMERT 93

COMERT 47

COMERT 42

MECANICA 55

MECANICA 27

MECANICA 10

FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

20

INDUSTRIE ALIMENTARA 15


7


ELECTROMECANICA 10

AGRICULTURA 2


ELECTROMECANICA 11 FABRICAREA

PRODUSELOR DIN LEMN

9 TURISM SI

ALIMENTATIE 1

AGRICULTURA 10 INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE

5 ELECTROMECANICA 0

INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 10

ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 3


TURISM SI ALIMENTATIE 7

ELECTRIC 3

CHIMIE INDUSTRIALA 0



ELECTRIC 0

ELECTRIC 2


SILVICULTURA 0

SILVICULTURA 2

AGRICULTURA 0



SILVICULTURA 0


ESTETICA SI IGIENA CORPULUI OMENESC

0 ESTETICA SI IGIENA

CORPULUI OMENESC 0 ESTETICA SI IGIENA

CORPULUI OMENESC 0

MATERIALE DE CONSTRUCTII 0



Conform rezultatelor din acest tabel, domeniile cele mai solicitate ar fi : constructiile si lucrarile publice, comertul, mecanica, fabricarea produselor din lemn, industria alimentara.. Pentru intervalul cel mai apropiat (sub 1 an), domeniile cele mai solicitate de catre agentii economici care au raspuns anchetelor sunt tot cele : constructiile si lucrarile publice, comertul, mecanica, fabricarea produselor din lemn . La intervalul 1-3 ani situatia celor mai solicitate domenii este : constructiile si lucrarile publice, comertul, mecanica, industria alimentara. pentru intervalul de timp cel mai indepartat (3-5 ani), situaŃia este identică cu cea exprimată pentru termenul cel mai scurt- constructiile si lucrarile publice, comertul, mecanica, fabricarea produselor din lemn . Analizand solicitarile pentru nivelul 1 de pregatire, se observa ca doar patru domenii (cele care au fost amintite la fiecare interval de timp studiat) au fost in atentia angajatorilor, pentru celelalte existand un numar redus de optiuni. Astfel domenii la care ne asteptam sa fie in atentia angajatorilor ( turism si alimentatie publica, industria alimentara, industria textila si pielarie) nu par sa ofere un numar spectaculos de locuri de munca. O explicatie posibila ar fi aceea ca angajatorii au inteles ca nivelul 2 de pregatire , printr-un plus de specializare ar fi mai aproape de asteptarile lor. Cele mai solicitate calificari oferite de nivelul 1 de pregatire au fost, conform centralizarii chestionarelor, urmatoarele :

• lucrător în lăcătuşerie mecanică structuri • lucrator in prelucrari la cald, • lucrător în structuri pentru construcŃii, • lucrător finisor pentru construcŃii • lucrator in tâmplărie • lucrător în comerŃ,


DOMENIUL SUB 1 AN DOMENIUL 1-3 ANI DOMENIUL 3-5 ANI


MECANICA 462 MECANICA 437 MECANICA 415 CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

433

CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

329

CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE

262 INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE

327

COMERT

135

COMERT

74 ELECTRIC

117 INDUSTRIE ALIMENTARA

128 INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 54

COMERT 114


ELECTRIC 47

TURISM SI ALIMENTATIE

113

INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE

81

TURISM SI ALIMENTATIE

43 INDUSTRIE ALIMENTARA 64

ELECTRIC 77


FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN 37

ELECTROMECANICA

27

AGRICULTURA

17 ESTETICA SI IGIENA CORPULUI OMENESC 23



ELECTROMECANICA

21


17


7 ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI

15


10

ELECTROMECANICA

2 AGRICULTURA

3

AGRICULTURA

8

ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI

1 CHIMIE INDUSTRIALA

2

CHIMIE INDUSTRIALA

3

CHIMIE INDUSTRIALA

0

SILVICULTURA 0 SILVICULTURA 0 SILVICULTURA 0 MATERIALE DE CONSTRUCTII

0

MATERIALE DE CONSTRUCTII

0

MATERIALE DE CONSTRUCTII

0

Conform rezultatelor din acest tabel, pentru un cumulat al celor trei transe de perioada studiate, domeniile cele mai solicitate pentru nivelul 2 de pregatire ar fi : mecanica ; constructiile si lucrarile publice ; industria textila si pielarie ; turism si alimentatie publica; comertul ; electric ; industrie alimentara. La nivelul 2 de pregatire, pentru intervalul de timp cel mai apropiat (sub 1 an), domeniile cele mai solicitate de catre agentii economici care au raspuns anchetelor sunt: mecanica; constructiile si lucrarile publice; industria textila si pielarie; electric; comerŃ; turism si alimentatie publica. La intervalul 1-3 ani cele mai des intalnite in raspunsurile angajatorilor sunt domeniile : mecanica; constructii si lucrari publice; comert; industrie alimentară; turism si alimentatie publica; industrie textila si pielarie. La intervalul 3-5 ani cele mai solicitate domenii sunt : mecanica; constructii si lucrari publice; comert; industrie textila si pielarie; electric; turism si alimentatie publică. Cele mai solicitate calificari oferite de nivelul 2 de pregatire au fost, conform centralizarii chestionarelor, urmatoarele :

• Lăcătuş construcŃii metalice şi utilaj tehnologic • Sudor • ConfecŃioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice • Mecanic auto • Rectificator • Laminorist • ConfecŃioner produse textile • Zidar- pietrar-tencuitor • Fierar betonist – montator prefabricate


• Dulgher –tâmplar-parchetar • Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar • Electrician constructor • Instalator instalaŃii tehnico - sanitare şi de gaze • Operator în industria uleiului, zahărului şi produselor zaharoase • Brutar –patiser – preparator produse făinoase • Ospătar (chelner) vânzător în unităŃi de alimentaŃie • Comerciant-vânzător mărfuri alimentare si /sau nealimentare


DOMENIUL sub 1 an

DOMENIUL 1-3 ANI

DOMENIUL 3-5 ANI

MECANICA 24

MECANICA 25


COMERT 9 COMERT 22 COMERT 10



MECANICA 9

TURISM SI ALIMENTATIE 6 INDUSTRIE ALIMENTARA 7 INDUSTRIE ALIMENTARA 8

ELECTROMECANICA 5 ELECTRONICA SI AUTOMATIZARI 6 TURISM SI ALIMENTATIE 7


ELECTROMECANICA 5

ESTETICA SI IGIENA CORPULUI OMENESC 5






AGRICULTURA 1






ELECTROMECANICA 0

AGRICULTURA 1 INDUSTRIE TEXTILA SI PIELARIE 1



ELECTRIC 0


ELECTRIC 0 AGRICULTURA 0 ELECTRIC 0

SILVICULTURA 0 SILVICULTURA 0 SILVICULTURA 0

MATERIALE DE CONSTRUCTII 0 MATERIALE DE CONSTRUCTII 0


Conform rezultatelor din acest tabel, pentru un cumulat al celor trei intervale de timp studiate, domeniile cele mai solicitate ar fi : mecanica, comerŃul, construcŃiile si lucrările publice, industrie alimentară, turism şi alimentatie publică. Pentru intervalul cel mai apropiat – sub 1 an- domeniile cele mai solicitate de catre agentii economici care au raspuns anchetelor sunt: mecanic, comertul, constructii si lucrari publice, turism si alimentatie publică. La intervalul 1-3 ani cele mai des intalnite in raspunsurile angajatorilor sunt domeniile : mecanic, comertul, constructii si lucrari publice, industrie alimentară. La intervalul 3 - 5 ani cele mai des intalnite in raspunsurile angajatorilor sunt domeniile : constructii si lucrari publice; comerŃ; mecanică; industrie alimentară. Cele mai solicitate calificari pentru nivelul 3 de pregatire au fost, conform centralizarii chestionarelor completate de catre agentii economici, urmatoarele :

• Tehnician mecanic pentru întreŃinere şi reparaŃii • Tehnician în construcŃii şi lucrări publice


• Tehnician în activităŃi de comerŃ • Tehnician în industria alimentară • Tehnician transporturi

4.2.3 ProiecŃia cererii de forŃă de muncă pe termen mediu şi lung –INCSMPS

În 2005, Institutul NaŃional de Cercetare ŞtiinŃifică în domeniul Muncii şi ProtecŃiei Sociale (INCSMPS) realizat în cadrul Programului Phare TVET o proiecŃie pe termen lung (2013) a cererii şi ofertei estimate la nivel regional, în trei scenarii de prognoză. Pentru Regiunea Sud Muntenia s-au desprins urmatoarele tendinte, luand ca referinta scenariul mediu.

Scenariul mediu prevede pentru 2013 (faŃă de 2005): � Diminuare a cererii în: administraŃie publică şi apărare; agricultură,

silvicultură;educaŃie, energie electrică, termică, apa, gaze; industrie extractivă. � Creşteri ale cererii în: comerŃ; industrie prelucrătoare; hoteluri şi restaurante;

constructii; transport, depozitare, comunicaŃii; intermedieri financiare, tranzacŃii imobiliare şi servicii prestate firmelor; sănătate şi asistenŃă socială.

Privitor la judetul Dambovita, in ceea ce priveste dinamica fortei de munca prognozate, se vor inregistra - cresteri pentru : comert; transporturi , depozitare si comunicatii; constructii; industrie prelucratoare; hoteluri si restaurante; intermedieri financiare si - scaderi pentru : administratie publica si aparare; agricultura, silvicultura, vanatoare, pescuit; energie electrică, termică, apa, gaze.

Considerând că structura ofertei ar rămâne constantă ca ponderi alocate pe activităŃile din economie, s-a calculat o proiecŃie a balanŃei cerere-ofertă, după cum urmează4:

� Excedent de forŃă de muncă în agricultură, industrie, servicii publice � Deficit de forŃă de muncă în: construcŃii, comerŃ, sectorul transporturi,

depozitare, comunicaŃi şi în hoteluri şi restaurante.

Se preconizează o balanŃă de forŃă de muncă puternic excedentară în agricultură, fenomen care se va accentua în următorii ani, derivat din excedentul de populaŃie ocupată în agricultură în prezent, corelat cu cerinŃele de competitivitate şi condiŃiile ce decurg din procesul generat de integrarea în UE. În următorii ani agricultura va solicita mai puŃină forŃă de muncă dar mult mai calificată. Conform prognozei INCSMPS (scenariul 2), în perspectiva anului 2013, în acest sector se estimează la nivelul Regiunii un excedent , exprimat procentual printr-o scadere cu 11,1 % a cererii de forta de munca, care va trebui reorientata spre alte activităŃi. La nivelul judetului Dambovita, acest excedent este de 8,2 %.

În industria prelucrătoare, deşi balanŃa va continua să fie defavorabilă ofertei de forŃă de muncă, creşterea cererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forŃă de muncă. În industria extractivă, se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007.

Pentru perioada 2005-2013 creşteri ale cererii de forŃă de muncă, la nivel de Regiune sunt previzibile pentru următoarele ocupaŃii:

• tehnicieni în ştiinŃele vieŃii, ocrotirea sănătăŃii şi asimilaŃi, alte ocupaŃii asimilate tehnicienilor (destul de mari in judetul Dambovita)

• lucrători în servicii personale şi de protecŃie, adică administratori şi lucrători operativi în restaurante, cantine şi pensiuni, personal de îngrijire şi asimilat, alŃi lucrători în servicii pentru populaŃie, personal de pază şi ordine,

4 NOTĂ: proiecŃia ofertei nu ia în considerare migrarea internă şi externă, şi nici schimbările în structura de calificări ale cohortelor de absolvenŃi care vor intra pe piaŃa muncii în următorii ani.


• meseriaşi şi muncitori calificaŃi în construcŃii şi asimilaŃi

• mecanici, montatori şi reparatori de maşini şi utilaje, montatori şi reparatori de aparate şi echipamente electronice şi electrotehnice,

• meseriaŃi şi muncitori calificaŃi în industria alimentară, lucrători în prelucrarea pielii şi fabricarea încălŃămintei,

• operatori la instalaŃii fixe şi lucrători asimilaŃi (operatori la cuptoarele şi instalaŃiile de obŃinere a sticlei, ceramicii şi produselor refractare, abrazive, operatori la instalaŃiile de prelucrare a metalului, operatori la instalaŃiile de prelucrare a lemnului şi hârtiei),

• operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse (operatori la maşini pentru fabricarea produselor alimentare, maşini pentru fabricarea articolelor de cauciuc şi mase plastice, asamblori de maşini, echipamente şi alte produse), conducători vehicole şi operatori la instalaŃii mobile

• lucrători meseriaşi în executarea de produse artizanale din lemn, piele şi alte materiale.

Concluziile autorilor studiului INCSMPS privind şansele absolvenŃilor ÎPT Analizele şi prognozele privind evoluŃia pieŃei muncii conturează realitatea “dură” a unei pieŃe a muncii marcate de şomaj structural pe termen lung. FaŃă de aceasta, şansele absolvenŃilor pe piaŃa muncii sunt condiŃionate de conştientizarea şi valorificarea următoarelor alternative:

� ocuparea locurilor noi de muncă care vor fi create prin creşterea economică � înlocuirea celor care se pensionează (cererea înlocuită) � pregatirea continuă astfel incât să se poată prelua oricând locul celor slab calificaŃi,

împinşi în şomaj sau spre alte ocupaŃii (cerere substituită) � crearea şi administrarea propriului loc de muncă

4.3 Concluzii din analiza pieŃei muncii. ImplicaŃii pentru ÎPT

4.3.1 Principalele constatări desprinse din informaŃiile din AMIGO la nivel regional:

PopulaŃia activă, populaŃia ocupată: • TendinŃa de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaŃiei active şi mai ales a

populaŃiei ocupate (cu o revenire in perioada 2005-2006), cu diferenŃe majore pe sexe şi medii rezidenŃiale,:

• Reducerea populaŃiei active şi a populaŃiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaŃilor.

• PopulaŃia activă şi populaŃia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare: TendinŃa de scădere din perioada 2002-2005 este depăşită de de o creştere cu peste un procent a ratei de activitate şi a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2006 atat cu anul 2005 cat si cu 2002. Exista insa disparităŃi majore pe sexe şi medii rezidenŃiale. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaŃia feminină( diferenta intre cei doi


indicatori pe mediile studiate este de peste 13 procente). In mediul rural, se constata insa pentru Regiunea Sud Muntenia, un nivel mai ridicat fata de mediul urban, al activitatii, respectiv ocuparii( cu circa 6%), determinat in principal de conditiile socio-economice din judetele din sudul Regiunii .

Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaŃia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiŃiile unei ocupări de subzistenŃă, în agricultură).

Decalajul ratei de ocupare faŃă de Ńinta UE pentru 20106:

Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2006 este cu 0,8 puncte procentuale peste media naŃională şi cu 4,9 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 10,4 procente distanŃă faŃă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.

Şomajul (BIM), în 2006:

� În scădere, faŃă de anii anteriori, rata şomajului BIM se menŃine mai ridicată

decât la nivel naŃional (9,4% faŃă de 7,3%); � Rata şomajului mai ridicată în mediul urban (12,4%), sensibil mai mare faŃă de

rata şomajului urban la nivel naŃional (8,6%); � Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaŃilor (10,4%, faŃă de 8,0% în cazul

femeilor); � Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani): � Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaŃia activă, 15-24 ani): 24,0

%, apropiată de cea la nivel naŃional (26,4%) dar sensibil mai mare decat cea la nivel european (UE-27: 17,1%), mai ridicată însă în cazul barbatilor (27,0%) şi în mediul urban (37,0%).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaŃie � Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de

educaŃie este mai scăzut. • Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaŃie (cu cel

mult învăŃământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naŃional. • In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la

nivel naŃional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăŃămînt gimnazial).

• La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaŃie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaŃilor.

� TendinŃa de creştere a ponderii în ocupare a populaŃiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimazial)

� Nivelul mediu de instruire al populaŃiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe Ńară (conf. datelor pentru 2006):

Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populaŃiei ocupate cu studii de nivel superior.

este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decat media naŃională

6 łintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.


� Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaŃilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care conduc la urmatoarele afirmatii:

• Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor

• Oportunitatea unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională

� DisparităŃi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaŃie al populaŃiei ocupate (2006):



• mare parte (39,9%) din populaŃia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaŃie (gimnazial/primar sau mai puŃin) - faŃă de numai 8,2% în urban

4.3.2 Concluzii din analiza principalilor indicatori din BalanŃa ForŃei de Muncă (BFM) la nivelul judeŃului:

� Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM) � TendinŃa de scădere a ratei de activitate şi a ratei de ocupare a populaŃiei civile.

Ratele de activitate şi de ocupare a populaŃiei civile sunt mai mari în judeŃul DâmboviŃa decât la nivel regional dar mai mici decat cele la nivel naŃional.

� Rata de ocupare mai redusă pentru populaŃia feminină faŃă de cea masculină. � Şomerii înregistraŃi în evidenŃele AJOFM:

� Deşi în scădere, rata şomajului înregistrat în judeŃul DâmboviŃa se situează peste media naŃională şi este mai mică decât cea regională în perioada 2002-2006

� Rata şomajului înregistrat în jud. DâmboviŃa - mai mare în cazul femeilor în perioada 2002-2006, cu tendinŃă de echilbrare în 2007

� Şomajul tinerilor. În perioada 2004-2007, numărul şomerilor tineri în judeŃul DâmboviŃa (15-24 ani) a fost în continuă scădere şi pe fondul scăderii nivelului şomajului înregistrat, ponderea acestora din totalul şomerilor (20,5% la 31 dec.2007) fiind mai mare decât la nivel regional.

4.3.3 Concluzii din analiza structurii populaŃiei ocupate civile la nivelul judeŃului:

TendinŃa de scădere sensibilă a numărului şi ponderii populaŃiei ocupate (civile) în agricultură, de scădere mult mai lentă în industrie în paralel cu creşterea în servicii şi în construcŃii.

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forŃei de muncă civile în 2006: agricultura 36,5%, serviciile 35,8%, industria 24,8%, construcŃiile 2,9%.

• Agricultura: ponderea populaŃiei ocupate în agricultură în jud. DâmboviŃa – peste media naŃională cu aproape 7 procente dar sub cea regională. Este în scădere semnificativă comparând anul 2006 cu anul 2002, dar sectorul rămâne încă cel mai puternic reprezentat în total economie, din acest punct de vedere.

• Serviciile Locul al doilea în ierarhia ocupării atât la nivel regional cât şi judeŃean. Dintre

judeŃele regiunii, DâmboviŃa se situează pe locul 2, având o medie superioară Regiunii ca pondere a populaŃiei ocupate în servicii, în creştere constantă în ultimii ani (2002-2006) atât în cifre absolute cât şi ca pondere din totalul populaŃiei ocupate.


• Industria: Deşi în scădere nu foarte mare faŃă de 2002, judeŃul DâmboviŃa depăşeşte din acest punct de vedere Regiunea şi nivelul naŃional, plasându-se pe locul 3 în Regiune, după Prahova şi Argeş. Cea mai avantajată a fost industria prelucrătoare, care a înregistrat un trend pozitiv comparativ cu anul 2002, iar cea mai afectată fiind industria extractivă, care a scăzut cu 50,7%.

• ConstrucŃiile: judeŃul DâmboviŃa se află pe penultimul loc din regiune, având pondere mică a populaŃiei ocupate în construcŃii, deşi acest sector înregistrează o creştere faŃă de anul 2002.

4.3.4 Concluzii din analiza comparativă pe ocupaŃii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

Ruta progresivă: � Profilul dominant la nivel regional al cererii de forŃă de muncă pare să fie dat de

următoarele domenii (în ordinea descrescatoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeŃean): mecanică; construcŃii si lucrari publice; industrie textilă şi pielărie; electric; turism si alimentatie publica; comert.

� Domenii cu dinamică pozitivă şi potenŃial mare de absorŃie pe piaŃa muncii: construcŃii si lucrari publice , turism şi alimentaŃie publica, estetica si igiena corpului omenesc– locuri de muncă în creştere substanŃială , şomaj în creştere,dar aceasta mult mai estompată decât cea a locurilor de muncă vacante - balanŃă locuri de muncă-şomeri pozitivă.

� Domenii caracterizate în ultimii ani printr-o tendinŃă de creştere a locurilor de muncă

vacante în paralel cu o scădere sau stagnare a numărului de şomeri: agricultură, electric, electromecanic, industrie alimentară.

� Mecanica este domeniul care oferăcel mai mare număr de locuri de muncă vacante

dar şi de şomeri înregistraŃi. Din evoluŃia 2004-2007 se desprinde tendinŃa de creştere uşoară, urmată de o stabilizare a locurilor de muncă vacante şi de o evoluŃie similară a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeŃean. DiferenŃa este destul de mare şi în favoarea şomerilor, dar neconcordanŃele existente pe piaŃa muncii în domeniu fac ca numărul mare de locuri de muncă să nu poată fi ocupate. S-ar impune o negociere a fiecărui loc de muncă, în ce priveşte posibilitatea ocupării de către solicitanŃii şi în funcŃie de competenŃele şi abilităŃile acestora, comparativ cu cerinŃele şi pretenŃiile postului.

Liceu tehnologic- ruta directă Cele mai multe locuri de muncă vacante în ultimii ani şi o balanŃă favorabilă locuri de muncă-şomeri s-au înregistrat pentru profilul servicii, în timp ce în profilul tehnic numărul locurilor din evidenŃele AJOFM este inferior numărului de şomeri. Pentru profilul resurse naturale şi protecŃia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenŃelele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

Şcoala postliceală Domenii de pregătire la şcoala postliceală în care s-au înregistrat un număr relevant de locuri de muncă şi caracterizate printr-un raport favorabil sau relativ echilbrat faŃă de numărul de şomeri: economic, servicii, sănătate şi asistenŃă pedagogică,mecatronică şi informatică, transporturi, mecanic.


Cel mai mare deficit de forta de munca pare a se manifesta in domeniile: economic; servicii; transporturi; construcŃii.

4.3.5 Concluzii pe termen scurt din anchete de piaŃa muncii

� Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) Aproape o cincime din angajatorii chestionaŃi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forŃă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6% din numărul total de salariaŃi. Cel mai mare deficit - construcŃii, hoteluri şi restaurante, industria prelucrătoare, comert, tranzactii imobiliare, servicii publice.

Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forŃei de muncă ocupate de aproximativ 11 la sută în sectoarele analizate. Conform acestor anchete, judetul Dambovita a cunoscut un flux brut al forŃei de muncă vis-a-vis de forŃa de muncă ocupată curentă de 3,6% la sută (fata de 9,5 % la nivel regional), ceea ce tinde să arate o dinamică modestă a pieŃei muncii.

Conform acestor studii, judetul Dambovita se poate aştepta la o diminuare generală

a forŃei de muncă ocupate de aproximativ 12,4 la sută în sectoarele alese intr-un interval de 12 luni. Diminuarea forŃei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele ComerŃ, Sectorul Public, Agricultură şi ConstrucŃii. Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante. Descreşterea forŃei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni. TendinŃele din cadrul sectorului ConstrucŃii arată semne diverse de variaŃii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care se dovedeşte a se transforma într-o creştere uşoară a forŃei de muncă ocupate pe termen lung. Se pare că multe întreprinderi si sectoare economice din cele care care au participat la sondaj au cunoscut dificultăŃi în recrutarea forŃei de muncă necesară. În general, judeŃul pierde o creştere a forŃei de muncă de 14,5 la sută pentru toate sectoarele cuprinse în studiu (mai mult decat Regiunea Sud-9.6%). Deficit de forŃă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei: cca. 27% din firmele din judeŃ cuprinse în anchetă s-au confruntat cu un deficit de forŃă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei. În aceeaşi perioadă firmele din judeŃ investigate au declarat un flux de angajări de 11,5%, ceva mai ridicat decât media regională (10,4%).

În general, studiul arată în continuare că nivelurile de calificare diferă de-a lungul sectoarelor economice. Ca si nivel de calificare al angajatilor cuprinsi in sondaj, se observa ca la nivel de judet, cei mai multi au nivelul 1 de pregatire (31,2%), urmati de cei cu nivelul 3 - (28.1%).

� Ancheta în rândul angajatorilor, 13-24 febr.2006 (INCSMPS): La nivelul judetului DâmboviŃa, domeniile de exercitare a profesiei pentru care in decursul anului 2005 s-au facut cele mai multe angajari au fost urmatoarele: servicii; mecanic; turism –alimentatie; textil-pielarie; electric.

In ceea ce priveste deficitul de calificari, s-au facut investigatii la nivel national pentru 1200 firme, pentru care la circa 7 % dintre ele s-au depistat posturi libere, ramase neocupate pentru mai mult de 3 luni , in anul 2005. Pentru Regiunea Sud, aceasta valoare a fost de 7.7%. Raportandu-ne numai la numarul de posturi libere pentru mai mult de 3 luni in intervalul de timp analizat, Regiunea Sud avea una dintre cele mai bune situatii, cu doar 48 posturi libere fata de un total pentru toate regiunile studiate, care insumau 766 astfel de


posturi. La momentul anchetei, ramasesera libere numai 18 posturi pentru Regiunea Sud Muntenia, aceasta fiind cea mai favorabila situatie (totalul posturilor in cele 8 regiuni analizate fiind 422). În judeŃul DâmboviŃa nu s-au gasit cu ocazia acestei anchete posturi libere pentru o perioada mai mare de 3 luni.

S-a cerut firmelor sa raspunda la interogarea „in ce fel corespunde incadrarera salariatilor cu pregatirea profesionala”, existand variantele de raspuns „toti”, „majoritatea „, mai putin de jumatate”, „nici unul”, si „nu stiu”. Fata de o medie generala de 36.7 , respectiv 42.9 pentru variantele care aratau ca incadrarea salariatilor s-a facut conform cu pregatirea profesionala , Regiunea Sud Muntenia inregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici fata de alte regiuni.

Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt

Asupra evolutiei numarului de salariati pe termen scurt (6 luni / 1 an), s-au pronuntat angajatorii cuprinsi in esantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamica pozitiva a numarului de salariati , atat la nivel national, cat si la nivelul Regiunii Sud Muntenia.

La nivelul judetului Dambovita, firmele intervievate asupra dinamicii numarului de salariati in anul 2006, au raspuns in varianta optimista („vor creste numarul salariatilor”) in proportie mai mare decat valoarea rezultata pentru nivelul nationa l .

Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipeaza la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajari de personal, in special pentru : comert; servicii; turism si alimentatie; constructii; textila-pielarie situatie foarte apropiata de cea valabila pentru judetul Dambovita.

� Anchetei la nivel naŃional în rândul angajaŃilor, 1-20 apr.2006 (INCSMPS): Gradul ridicat de erodare a competenŃelor fie din cauza neutilizării sau încadrării pe

posturi neadecvate pregătirii (cei mai expuşi sunt tinerii), fie datorită trecerii timpului (mai ales în cazul celor cu nivel scăzut de pregătire)

Gradul de adecvare a calificării la locul de muncă: � peste 20% din salariaŃi acuză incompatibilităŃi între pregătirea profesională şi

cerinŃele postului � fenomenul de subcalificare faŃă de cerinŃele postului: cel mai mult întâlnit în

sectorul serviciilor (hoteluri şi restaurante, comerŃ, intermedieri financiare) � agricultura: sectorul în care lucrează cele mai multe persoane cu alte calificări � mobilitatea mare a forŃei de muncă: 22% şi-au schimbat meseria/locul de muncă

pe parcursul carierei, doar 46% mai practică în calificarea din şcoală � 1/3 din salariaŃi şi 50% din tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea

obŃinută în şcoală (fie că nu au găsit un loc de muncă corespunzător calificării, fie că nu le-a plăcut)

� cca. 60% din cei cu studii superioare nu practică în calificarea din şcoală pentru că nu au găsit un loc de muncă potrivit calificării

Schimbări la locul de muncă: � 20% din angajaŃi conştientizează schimbări semnificative de natură tehnologică şi

organizaŃională - cei mai mulŃi în sectorul serviciilor (mai ales de natură organizaŃională); cele mai multe schimbări tehnologice: în industrie, în transporturi şi depozitare

Participarea redusă în programe de formare profesională: � 70% dintre salariaŃi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50%

nu au urmat niciodată un curs de formare profesională (!) � aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin

calificare la locul de muncă şi auto-instruire.


� asimilarea noilor tehnologii se limitează, în mare măsură, fie la instruirea din partea furnizorilor de echipamente (1/3 din cazuri), fie la instruiri sumare la locul de muncă (20%), fie la auto-instruire (20%).

4.3.6 Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung (2013):

Scenariul mediu prevede pentru 2013 (faŃă de 2005): � Diminuare a cererii în: administraŃie publică şi apărare; agricultură,

silvicultură;educaŃie, energie electrică, termică, apa, gaze; industrie extractivă. � Creşteri ale cererii în: comerŃ; industrie prelucrătoare; hoteluri şi restaurante;

constructii; transport, depozitare, comunicaŃii; intermedieri financiare, tranzacŃii imobiliare şi servicii prestate firmelor; sănătate şi asistenŃă socială.

Privitor la judetul Dambovita, in ceea ce priveste dinamica fortei de munca prognozate, se vor inregistra - cresteri pentru : comert; transporturi , depozitare si comunicatii; constructii; industrie prelucratoare; hoteluri si restaurante; intermedieri financiare si - scaderi pentru : administratie publica si aparare; agricultura, silvicultura, vanatoare, pescuit; energie electrică, termică, apa, gaze.

ProiecŃie a balanŃei cerere-ofertă, 5: � Excedent de forŃă de muncă în agricultură, industrie, servicii publice � Deficit de forŃă de muncă în: construcŃii, comerŃ, sectorul transporturi,

depozitare, comunicaŃi şi în hoteluri şi restaurante.

Se preconizează o balanŃă de forŃă de muncă puternic excedentară în agricultură. În următorii ani agricultura va solicita mai puŃină forŃă de muncă dar mult mai calificată. Conform prognozei INCSMPS (scenariul 2), în perspectiva anului 2013, în acest sector se estimează la nivelul Regiunii un excedent , exprimat procentual printr-o scadere cu 11,1 % a cererii de forta de munca, care va trebui reorientata spre alte activităŃi. La nivelul judetului Dambovita, acest excedent este de 8,2 %.

În industria prelucrătoare, deşi balanŃa va continua să fie defavorabilă ofertei de forŃă de muncă, creşterea cererii va conduce la o reducere treptată a excedentului de forŃă de muncă. În industria extractivă, se păstrează aproximativ constant excedentul actual cu uşoare creşteri după 2007.

4.3.7 Concluzii din anchetele implementate de către Agentia pentru Ocuparea ForŃei de Muncă a judeŃului DâmboviŃa , la agenŃii economici din judeŃ – martie 2008

Se remarcă prezenŃa pentru aproape toate nivelurile de pregătire şi pentru fiecare interval de timp analizat, pe locul 1, a domeniului mecanică. Acest lucru este explicabil prin aceea ca restructurarea profunda in industrie (mai ales prelucratoare si extractiva) a condus la migratie externa in special a lucratorilor ( lacatusi mecanici, sudori, prelucratori prin aschiere). Revirimentul pe care il cunoaste industria (prin aparitia unor agenti economici cu un numar mediu sau redus de personal; prin aparitia si mentinerea unor parcuri industriale), face ca aceste ocupatii amintite sa fie solicitate,atat in viitorul cel mai apropiat cat si pentru orizonturi mai indepartate. Nu trebuie neglijat faptul ca absolventii sau muncitorii cu pregatire in domeniul mecanicii au competente si disponibilitati si pentru alte domenii cum ar fi constructiile si pot mai usor sa urmeze o reconversie profesionala. Constructiile si lucrările publice reprezintă o alta preferinŃă a agenŃilor economici care au răspuns anchetelor efectuate de catre AJOFM Dambovita. S-a vorbit mult in ultima perioada 5 NOTĂ: proiecŃia ofertei nu ia în considerare migrarea internă şi externă, şi nici schimbările în structura de calificări ale cohortelor de absolvenŃi care vor intra pe piaŃa muncii în următorii ani.


despre deficitul de forta de munca din acest domeniu, deficit stimulat de exodul masiv al populatiei cu calificare specifica, dar si al celor cu un nivel foarte redus de pregatire care sunt dispusi sa lucreze şi ca muncitori necalificati. In continuare, mentinerea la cote inalte si foarte posibila dezvoltare in continuare a pietei imobiliare, stimulata de castiguri banesti si venituri financiare atrase in acest sector al constructiilor vor face ca angajatorii din aceasta ramura sa aibe nevoie de personal, instruit atat pentru ocupatiile traditionale acestui domeniu dar si pentru abordarea unor tehnologii moderne, impuse de cresterea productivitatii si a calitatii. De asemenea dezvoltarea infrastructurii in regiune impune nevoia de forta de munca pentru domeniul de constructii si lucrari publice. Comertul este iarasi un domeniu des intalnit in preferintele agentilor economici, pentru toate cele 3 niveluri de pregatire. In special pentru nivelul 3, pe langa domeniile deja amintite, care concentreaza un numar mare de potentiale locuri de munca oferite ( mecanica, constructii, comert) apar si industria alimentara si turismul si alimentatia publica.

Pentru nivelul 2 de pregatire, prezinta importanta din punct de vedere al locurilor potential vacante si domeniile: industrie textila si pielarie, turism si alimentatie publica.

4.4 IMPLICAłIILE PENTRU ÎPT: � Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naŃional, şomajul

ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: � anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieŃei muncii � acŃiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor � abordarea integrată a formării profesionale iniŃiale şi continue, din perspectiva

învăŃării pe parcursul întregii vieŃi � implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forŃei de muncă, în

special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

� parteneriate active cu agenŃii economici, AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a ForŃei de Muncă, autorităŃi şi alte organizaŃii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenŃilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

� Participarea scăzută a forŃei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaŃi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaŃională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenŃelor la cerinŃele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulŃi, având în vedere: � creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenŃe

pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaŃionale din întreprinderi � adecvarea calificării cu locul de muncă � reconversia profesională în funcŃie de nevoile pieŃei muncii � recunoaşterea şi valorificarea în experienŃei profesionale şi a competenŃelor

dobândite pe cale formală şi informală � diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor Ńintă: ex. programe

de formare la distanŃă, consultanŃă, etc.

� EvoluŃiile sectoriale în plan ocupaŃional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:


� Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeŃean (PLAI), unitate şcolară (PAS)6

� Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză

� Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcŃii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenŃial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităŃile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

� PriorităŃile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităŃilor economice în mediul rural. Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toŃi cu factorii interesaŃi: � Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenŃialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenŃe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

� Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiŃionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

� Implicarea în programe de formare continuă pe două componente: - formarea competenŃelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de forŃă de muncă din agricultură spre alte activităŃi

� Decalajele privind nivelul de educaŃie în mediul rural faŃă de urban - obligă la: � Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităŃii învăŃământului rural � Asigurarea accesului egal la educaŃie în condiŃii de calitate � Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social

6 PRAI – Plan regional de acŃiune pentru învăŃământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acŃiune PAS – Plan de acŃiune al şcolii (plan de dezvoltare instituŃională adaptat pentru ÎPT)


5. ÎNVĂłĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC (TVET) DIN JUDEłUL DÂMBOVIłA

5.1 . Contextul de politici pentru educaŃie si formare profesională

5.1.1 Contextul european

Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acŃiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană.

EducaŃia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forŃei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.

În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici:

Tratatul de la Amsterdam 7: • Aşează politicile de ocupare în centrul agendei comunitare (v. Titlul VIII al Tratatului -

“ocuparea”); • Declară promovarea ocupării ca "problemă de preocupare comună" a statelor membre

(v. Art. 2 al Tratatului asupra ComunităŃii Europene); • Introduce acŃiuni coordonate în cadrul politicilor de ocupare;

În condiŃiile în care responsabilitatea combaterii şomajului revine statelor membre, acestea decid să acŃioneze pe baza unei strategii comune (“Common guidelines”), având ca obiectiv: ”Promovarea unei forŃe de muncă calificate, bine pregatite şi adaptabile şi a unei pieŃe a muncii care sa răspundă schimbărilor din economie"

Procesul Luxemburg8: Începând cu anul 1998, statele membre ale UE adoptă un prim set de orientări care să ghideze politicile de ocupare, definind cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare. Aceiaşi piloni se regăsesc începând cu anul 2002 şi în Planul NaŃional de Ocupare al României: PILONUL I: Capacitatea de ocupare a forŃei de muncă (Employability):

• Vizează creşterea capacităŃii de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă

PILONUL II: Antreprenoriat (Entrepreneurship): • Măsuri pentru facilitarea demarării şi derulării unei afaceri şi pentru crearea a noi

locuri de muncă PILONUL III: Adaptare (Adaptability):

• Vizează capacitatea de adaptare a forŃei de muncă şi a relaŃiilor de muncă (prin noi forme flexibile), a mediului organizaŃional din întreprinderi la o lume în rapidă schimbare

PILONUL IV: Sanse egale (Equal opportunities): • Are în vedere accesul egal la slujbe pentru bărbaŃi şi femei, tratamentul egal în

întreprinderi, combaterea discriminărilor în ocupare

Consiliul European de la Lisabona (martie 2000)

7 Tratatul de la Amsterdam: document semnat de şefii de stat şi de guvern din UE la 2 oct.1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999. Completează şi consolidează tratatele anterioare asupra CE si UE (Paris 1951, Roma 1957, Mastricht 1992). Este considerat o schiŃă a principalelor probleme comunitare. 8 La întâlnirea de la Luxemburg, ("Jobs Summit") din noiembrie 1997, fără să mai aştepte ratificarea formală a tratatului de la Amsterdam (intrat în vigoare ulterior la 1 mai 1999), statele membre au decis să preseze în direcŃia adoptării unei Strategii Comune de Ocupare ("European Employment Guidelines") şi s-a convenit asupra unui ciclu anual de implementare si revizuire (care acum este cunoscut ca Procesul Luxemburg)


Adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială

Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenŃe de bază pentru toŃi (pe lângă cele "tradiŃionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):

- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenŃele digitale”) - limbile străine - cultura tehnologică - spiritul antreprenorial - competenŃele sociale

Consiliul European de la Feira (2001) Invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăŃarea permanentă, la nivel individual şi instituŃional”

Memorandum asupra învăŃării permanente (octombrie 2000): Prin acest document, Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:

▪ Noi competenŃe de bază pentru toŃi; ▪ Realizarea de investiŃii superioare în resurse umane; ▪ Încurajarea inovaŃiei în predare şi învăŃare; ▪ Valorificarea învăŃării; ▪ Regândirea orientării şi consilierii; ▪ Să apropiem învăŃarea de domiciliu

“Procesul Barcelona” (iniŃiat prin Consiliul European de la Barcelona din 2002): Implementează un program de lucru detaliat pe baza celor 3 obiective strategice

pentru sistemele educaŃionale si de formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:

1. îmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei sistemelor educaŃionale si de formare profesională 2. facilitarea accesului tuturor în sistemele educaŃionale şi de formare profesională: 3. transparenŃa sistemelor europene de educaŃie si formare

„Procesul Copenhaga” (iniŃiat la ConferinŃa Europeană a Miniştrilor EducaŃiei, din noiembrie 2002):

ParticipanŃii la ConferinŃă (miniştrii educaŃiei din Ńările membre şi din Ńările candidate şi reprezentanŃi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “DeclaraŃia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:

� întărirea dimensiunii europene în educaŃie şi formare profesională � creşterea transparenŃei sistemelor de educaŃie şi formare profesională � recunoaşterea competenŃelor şi a calificărilor � asigurarea calităŃii în educaŃie şi formare profesională

Indicatorii europeni în educaŃie pentru 2010 („Benchmarks”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinŃă („Benchmarks”) pentru îmbunătăŃirea sistemelor de educaŃie în Ńările membre ale UE (Ńinte pentru 2010):

- Rata celor în situaŃie de abandon timpuriu nu va depăşi media de 10%. media europeană;

- Numărul total al celor cu studii în matematici. ştiinŃe şi tehnologie va creşte cel puŃin cu 15%. în condiŃiile în care dezechilibrul de gen se va reduce;

- Cel puŃin 85% din tinerii de 22 de ani vor fi avut completate studiile la nivel secundar superior (liceu cu bacalaureat);

- ProporŃia celor cu rezultate slabe la categoria de vârsta de 15 ani. se va micşora cel puŃin cu 20% fata de nivelul anului 2000;


• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puŃin 12,5% din populaŃia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani);

În Comunicatul de la Maastricht (14 decembrie 2004) privind viitoarele priorităŃi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de Ńări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziŃiile procesului de învăŃare, care să devină o referinŃă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităŃii calificărilor.

5.1.2 Contextul naŃional

PriorităŃile strategiei de dezvoltare a învăŃământului până în anul 2010: 1. Realizarea echităŃii în educaŃie; 2. Asigurarea educaŃiei de bază pentru toŃi cetăŃenii; formarea competenŃelor cheie; 3. Fundamentarea actului educaŃional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi

profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;

4. Deschiderea sistemului educaŃional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;

5. Asigurarea complementarităŃii educaŃiei formale, nonformale şi informale; învăŃarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaŃionale;

6. Creşterea calităŃii proceselor de predare-învăŃare, precum şi a serviciilor educaŃionale.

DirecŃiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinŃa de guvern din 26 ianuarie 2006:

I. Asigurarea egalităŃii de şanse şi sporirea accesului la educaŃie; II. Asigurarea calităŃii educaŃiei şi compatibilizarea sistemului naŃional de

învăŃământ cu sistemul european de educaŃie şi formare profesională ; III. Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolar; IV. Stimularea educaŃiei permanente; V. Reforma educaŃiei timpurii; VI. Creşterea capacităŃii instituŃionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor; VII. SusŃinerea, în manieră integrată, a educaŃiei, cercetării şi inovării. AsistenŃa UE pentru reforma învăŃământului profesional şi tehnic

Sistemul ÎPT/TVET din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniŃiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenŃă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta TVET9 atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituŃională. Din judeŃul Braşov 7 şcoli din ÎPT au fost cuprinse în programul multianual Pahre TVET. PriorităŃile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare TVET sunt:

- revizuirea finalităŃilor TVET în concordanŃă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru “EducaŃie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004); - dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza prinicpiilor politicilor UE privind transparenŃa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor; - adoptarea metodologiei privind transerul şi acumularea de credite în TVET având în vedere învăŃarea pe parcursul întregii vieŃi; - asigurarea calităŃii în TVET;

9 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăŃământ profesional şi tehnic)


- analiza, evaluarea, pognoza şi dezvoltarea resurselor speciufice TVET, pe termen scurt, mediu şi lung.

Programul operaŃional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) In perioada 2007-2013, România, ca łară membră a Uniunii Europene, va primi

pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcŃii principale de acŃiune: educaŃia si formarea profesională si piaŃa muncii.

Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul OperaŃional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane si implicit priorităŃile identificate în acest domeniu. Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităŃii pe piaŃa muncii, prin promovarea egalităŃii de şanse pentru învăŃarea pe tot parcursul vieŃii si dezvoltarea unei pieŃe a muncii moderne, flexibile si incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaŃa muncii a 850 000 persoane. Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:

- promovarea educaŃiei si formării iniŃiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăŃământul universitar si cercetare; - promovarea culturii antreprenoriale si îmbunătăŃirea calităŃii şi productivităŃii muncii; - facilitarea inserŃiei pe piaŃa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung; - dezvoltarea unei pieŃe a muncii moderne, flexibile si incluzive; - promovarea (re)inserŃiei pe piaŃa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale; - îmbunătăŃirea serviciilor publice de ocupare; - facilitarea accesului la educaŃie şi piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile.

POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaŃiei şi formării profesionale continue: Axa Prioritară 1. EducaŃie si formare profesională în sprijinul creşterii economice si dezvoltării societăŃii bazate pe cunoaştere

a) Accesul la educaŃia iniŃială si la formarea profesională de calitate; b) ÎnvăŃământ superior de calitate; c) Dezvoltarea resurselor umane din educaŃie si formare; d) Asigurarea calităŃii în formarea profesională continuă (FPC); e) EducaŃia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.

Axa Prioritară 2. Conectarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii a) TranziŃia de la scoală la viaŃa activă; b) Prevenirea si combaterea părăsirii timpurii a scolii; c) Acces si participare la FPC.

Alte Programe OperaŃionale care au relevanŃă pentru educaŃie şi formare profesională: - Programul OperaŃional Sectorial Creşterea CompetitivităŃii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia InformaŃiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susŃinerea unităŃilor şcolare pentru construirea de reŃele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee;

- Programul OperaŃional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „ÎmbunătăŃirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/

echiparea infrastructurii educaŃionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.

Structura sistemului de învăŃământ este organizată pe niveluri educaŃionale, pornind de la învăŃământul preşcolar până la învăŃământul superior de lungă durată şi pe cinci niveluri de calificare, care corespund celor opt niveluri de referinŃă european. ÎnvăŃământul profesional şi tehnic se desfăşoară în două cicluri, ciclul inferior de învăŃământ şi un ciclu superior, de profesionalizare tehnică. aşa cum reiese din tabelul de mai jos:


ÎnvăŃământul profesional şi tehnic este structurat pe două rute de profesionalizare: � Ruta directă – liceu tehnologic (durata 4 ani) Liceul tehnologic este organizat pe trei profiluri: Tehnic. Servicii şi Resurse naturale

şi protecŃia mediului, în două cicluri de pregătire: ciclul inferior, învăŃământ obligatoriu (cls. IX-X) şi ciclul superior de profesionalizare tehnică (cls. XI-XII/XIII) – nivel 3 de calificare, tehnician.

� Ruta progresivă – liceu tehnologic prin SAM (durata 5 ani) SAM + An de completare + Clasele XII-XIII:

SAM, învăŃământ obligatoriu (clasele IX-X) oferă pregătire de bază într-unul dintre cele 16 domenii profesionale – nivel 1 de calificare.

Anul de completare (clasa a XI-a). oferă pregătire specializată într-una dintre cele 47 de calificări profesionale - nivel 2 de calificare.

Ciclul superior al liceului – clasele XII-XIII – nivel 3 de calificare, tehnician . În conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, emise prin O.M.E.C.,

pentru fiecare nivel educaŃional la care se realizează pregătirea prin învăŃământul preuniversitar sunt elaborate şi puse în aplicare standardele de pregătire profesională.

În învăŃământul profesional şi tehnic formarea profesională iniŃială reprezintă o formă de pregătire realizată printr-un tip de învăŃământ bazat pe competenŃe şi nu pe durata pregătirii, având ca scop obŃinerea unei calificări înainte de practicarea acesteia pe piaŃa muncii.

Din punct de vedere al nivelurilor de calificare adoptate în România potrivit Deciziei Consiliului European 85-368-EEC, învăŃământul profesional şi tehnic preuniversitar asigură primele 4 niveluri de calificare. după cum urmează:

• nivelul 1de calificare prin şcoala de arte şi meserii; • nivelul 2 de calificare prin anul de completare; • nivelul 3 de calificare prin ciclul superior al liceului – filiera tehnologică (ruta

directă sau ruta progresivă); • nivelul 3 avansat de calificare prin învăŃământul postliceal şi de maiştri.

Standardele de pregătire profesională cuprind unităŃi de competenŃă grupate astfel: • UnităŃi de competenŃă cheie – comune tuturor domeniilor de calificare;

VÂRSTA CLASA/ GRUPA

NIVELURI EDUCAłIONALE NIVEL CALIFICARE

NIVEL DE REFERINłĂ

ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR STUDII DOCTORALE

8

ÎNVĂłĂMÂNT SUPER/IOR STUDII MASTERALE

ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR DE

LUNGĂ DURATĂ

5

7

ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR DE SCURTĂ DURATĂ

ÎNVĂłĂMÂNT SUPERIOR

LICENłĂ 4 6

19

ÎNVĂłĂMÎNT PREUNIVERSITAR POSTLICEAL (EDUCAłIE

TERłIARĂ NEUNIVERSITARĂ

3 TVET

5 TVET

18 XIII 17 XII

LICEU

TEHNOLOGIC

3 TVET

4 TVET FILIERA

VOCAłIONALĂ 16 XI

LICEU

TEORETIC

LICEU DE

ARTĂ. SPORTIV.

TEOLOGIC

LICEU

TEHNOLOGIC AN DE

COMPLETARE

2 TVET

3 TVET

15 X 14 IX

ÎNVĂłĂMÂNT

TEORETIC

ÎNVĂłĂMÂNT DE ARTĂ. SPORTIV.

TEOLOGIC

ÎNVĂłĂMÂNT TEHNOLOGIC

ŞCOALA DE

ARTE ŞI MESERII

1 TVET

2 TVET

FILIERA VOCAłIONALĂ

13 VIII 12 VII 11 VI 10 V

ÎNVĂłĂMÂNT GIMNAZIAL

1

9 IV ÎNVĂłĂMÂNT PRIMAR

-

-


• UnităŃi de competenŃă tehnice generale – specifice unui domeniu de calificare;

• UnităŃi de competenŃă tehnice specializate – specifice unei calificări.

5.2 Indicatori de context specifici

5.2.1 Contextul demografic şi populaŃia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaŃiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluŃia populaŃiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenŃă şi sex, structura etnică, fenomenul migraŃiei.

Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaŃia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaŃia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaŃiei (v. cap.2.2 ProiecŃii demografice ).

În judeŃul DâmboviŃa învăŃământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2007 populaŃia şcolară a scăzut cu 14.471 de elevi (de la 109.933 la 95.462). ANEXA 5.2.1.a

EvoluŃia populaŃiei şcolare - Regiunea Sud Muntenia Sursa: date furnizate de INS *) NOTA: repartizarea urban/rural se bazează pe locaŃia şcolii şi nu pe mediul de provenienŃă al elevilor - Nr. elevi - REGIUNEA Sud - Muntenia

2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

2006/ 2007

total populaŃie şcolară 623013 621892 613282 611812 596270 580359 562569

M 315960 314354 309900 310121 302912 295052 285577 F 307053 307538 303382 301691 293358 285307 276992

urban* 350359 352442 349221 345980 337845 332920 321522

rural* 272654 269450 264061 265832 258425 247439 241047

EvoluŃia populaŃiei şcolare - jud.DâmboviŃa Sursa: date furnizate de INS *) NOTA: repartizarea urban/rural se bazează pe locaŃia şcolii şi nu pe mediul de provenienŃă al elevilor - Nr. elevi -

Jud. DâmboviŃa 2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

2006/ 2007

total populaŃie şcolară 109933 110054 106066 105265 101761 98774 95462

M 55581 55438 52985 53365 51700 50012 48653 F 54352 54616 53081 51900 50061 48762 46809

urban* 56014 56977 54167 53411 51304 50705 49113 rural* 53919 53077 51899 51854 50457 48069 46349


0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Nr. populaŃie

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

2000/ 2001/ 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/

An şcolar

Total populaŃie şcolară

Regiunea Sud Muntenia

Judetul Dambovita

EvoluŃia populaŃiei şcolare - jud.DâmboviŃa

Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2007. efectivele au crescut la învăŃământul preşcolar, până în anul 2004-2005 (de la 13.226 la 14.574), după care au înregistrat o scădere (până la 14.465); la învăŃământul liceal creşterea efectivelor de elevi (de la 15.857 la 17.206) se datorează generalizării învăŃământului obligatoriu de 10 clase; la învăŃământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră (de la 1.803 la 186). datorată nefinanŃării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăŃământul superior (consecinŃa existenŃei colegiilor universitare/învăŃământului universitar in judeŃ). Scăderea efectivelor la învăŃământul primar şi gimnazial este de 14.887 (de la 63.510 la 48.623) şi este cauzată de scăderea populaŃiei de vârstă şcolară. În perioada următoare se preconizează o scădere accentuată a populaŃiei şcolare la toate nivelurile.

În judeŃul DâmboviŃa învăŃământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2007 populaŃia şcolară a scăzut cu 23.344 de elevi (de la 109.909 la 86.565).

Anul calendaristic

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

PopulaŃie şcolară 109933 110054 106066 105265 101761 98774 95462

EvoluŃia populaŃiei şcolare -JudeŃul DâmboviŃa

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

înv. preşcolar înv. primar înv. gimnazial înv. liceal inv.profesional inv. postliceal inv. superior


Sursa: Anuarul Statistic al judeŃului DâmboviŃa / ISJ DâmboviŃa

EvoluŃia populaŃiei şcolare

85000

90000

95000

100000

105000

110000

115000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

Serie1



Populatia scolara pe niveluri de educatie

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007

Anul scolar

Nr.

ele

vi

PREŞCOLAR PRIMAR ŞI GIMNAZIAL LICEAL PROFESIONAL POSTLICEAL ŞI DE MAIŞTRI

ÎNVĂłĂMÂNT 2000-2001

2001-2002

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

PREŞCOLAR 13226 13479 13762 14439 14574 14513 14464 PRIMAR 28605 27153 26224 27087 26000 24911 24076 GIMNAZIAL 34905 33779 31528 28756 26830 25618 24554 LICEAL 15857 16419 16956 17121 17477 16920 17202 PROFESIONAL 5348 5948 6489 7106 6918 7055 5833 POSTLICEAL ŞI DE MAIŞTRI 1803 1703 1284 949 766 681 577 SUPERIOR 10189 11573 9823 9807 9196 9076 8756 109933 110054 106066 105265 101761 98774 95462


Sursa: Anuarul Statistic al judeŃului DâmboviŃa / ISJ DâmboviŃa Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2007. efectivele au crescut la

învăŃământul preşcolar, până în anul 2004-2005 (de la 13.226 la 14.574), după care au înregistrat o scădere (până la 14.465); la învăŃământul liceal creşterea efectivelor de elevi (de la 15.857 la 17.206) se datorează generalizării învăŃământului obligatoriu de 10 clase; la învăŃământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră (de la 1.803 la 186). datorată nefinanŃării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăŃământul superior (consecinŃa existenŃei colegiilor universitare/învăŃământului universitar in judeŃ). Scăderea efectivelor la învăŃământul primar şi gimnazial este de 14.887 (de la 63.510 la 48.623) şi este cauzată de scăderea populaŃiei de vârstă şcolară. În perioada următoare se preconizează o scădere accentuată a populaŃiei şcolare la toate nivelurile.

5.3 Indicatori de intrare

5.3.1 Cheltuieli publice pe elev Valorile acestui indicator, extrem de important pentru planificarea resurselor necesare

dezvoltării învăŃământului TVET, au fost deduse din raportările statistice ale inspectoratului şcolar, nefiind defalcate pentru învăŃământul TVET.

Analizând acest indicator se pot observa unele tendinŃe şi trage unele concluzii: - cheltuielile publice curente/elev, au crescut în ultimii ani la toate nivelurile, ca urmare a

indexării salariilor şi a scăderii numărului de elevi pe clasa (a scăzut şi populaŃia şcolară); în structura cheltuielilor ponderea cea mai mare o reprezintă costurile pentru învăŃământul liceal;

- în anul şcolar 2005-2006, cheltuielile publice curente/elev, au crescut la toate nivelurile, ca urmare a investiŃiilor realizate pentru reabilitarea unităŃilor şcolare, dotarea cabinetelor şi laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, informatică, dotarea laboratoarelor, precum şi dotarea cu materiale sportive a sălilor de sport;

- cheltuielile sunt mai mari pentru liceul tehnologic; - creşterea componentei locale a bugetului; - costul mediu pe elev diferă pe nivele şi trepte de învăŃământ. DiferenŃele între nivele şi

trepte de învăŃământ sunt determinate de cheltuielile cu salariile care diferă de la o unitate la alta în funcŃie de vechimea în învăŃământ şi sporurile acordate la salariile de baza. Apar diferenŃe şi pe trepte de învăŃământ, pe mediul rural şi urban cauzate în primul rând de numărul de elevi/norma didactică, didactic auxiliar şi nedidactic şi de intensitatea eforturilor bugetare locale de alimentarea a şcolilor cu fonduri pentru cheltuieli materiale;

- din analiza centralizată a datelor reiese ca şcolile cu efective mici de elevi (în special în mediul rural) au un nivel mai ridicat al acestui indicator decât cele cu efective mai mari de elevi;

- în localităŃi din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susŃină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii;

- Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităŃi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăŃământ şi practică este suportat doar de bugetul localităŃii de reşedinŃă a unităŃii de învăŃământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli.


Cheltuieli publice pe elev

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

pre

sco

lar

pri

mar

gim

naz

ial

licea

l

pro

fesi

on

al

pre

sco

lar

pri

mar

gim

naz

ial

licea

l

pro

fesi

on

al

pre

sco

lar

pri

mar

gim

naz

ial

licea

l

pro

fesi

on

al

pre

sco

lar

pri

mar

gim

naz

ial

licea

l

pro

fesi

on

al

pre

sco

lar

pri

mar

gim

naz

ial

licea

l

pro

fesi

on

al

pre

sco

lar

pri

mar

gim

naz

ial

licea

l

pro

fesi

on

al

2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006

Total Buget national Buget local Urban Rural

5.3.2 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Indicatorul „Nr. elevi/cadru didactic” oferă informaŃii privind eficienŃa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanŃării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile.

JudeŃul: DÂMBOVIłA

Nr elevi/cadru didactic

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008

Profesional judeŃ Profesional regiune Liceu judeŃ Liceu regiune

2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 Profesional judeŃ 17,03 14,54 14,55 13,5 13,07 Profesional regiune 15,22 38,35 13,99 13,58 Liceu judeŃ 14,90 14,43 13,75 13,60 11,99 Liceu regiune 14,64 14,36 13,89 13,58

Din analiza evoluŃiei indicatorului pe perioada 2003-2008, se constată la nivel de judeŃ o scădere a numărului de elevi/cadru didactic, atât în învăŃământul profesional (de la


17,03% în 2003/2004 la 13,07% în 2007/2008), cât şi în învăŃământul liceal (de la 14,90% în 2003/2004 la 11,99% în 2007/2008).

5.3.3 Resursele umane din ÎPT

La nivelul Inspectoratului Şcolar resursele umane TVET au fost deduse din situaŃiile generale, pentru că unele cadre didactice nu au ore numai în învăŃământul TVET. Analizând situaŃia existentă se pot trage unele concluzii:

- majoritatea cadrelor didactice ocupate în TVET sunt calificate şi cu grade didactice (profesori discipline tehnice 97,41%, din care titulari 67,30%; maiştri instructori 93,32% din care titulari 73,97%); - suplinitorii necalificaŃi pentru învăŃământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcŃii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc etc.); - personalul didactic din şcolile TVET ale judeŃului DâmboviŃa posedă calificări profesionale şi pregătire metodologică în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.

EvoluŃia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentată sintetic, diferenŃiat pe medii rezidenŃiale.

În anul şcolar 2007-2008, gradul de acoperire cu profesori calificaŃi este bun la nivelul judeŃului, 97,9% iar maiştri calificaŃi 96,44%.

Analiza la zi a gradului de acoperire cu cadre didactice calificate, respectiv cu titulari, în raport cu evoluŃia şi nevoile de restructurare a ofertei şcolare, revine Planului local de acŃiune (PLAI) din judeŃ.

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susŃinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenŃele metodice cât şi actualizarea competenŃelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaŃionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaŃiei ocupate în educaŃie10 obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaŃiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi - facilitarea mobilităŃii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea

profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăŃământul rural – Banca Mondială)

- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităŃii ocupaŃionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului)

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluŃiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoŃitoare, Ńinând cont de efectele combinate ale reducerii populaŃiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

10 55,5 mii pers. în 2005 (5,5% din totalul populaŃiei ocupate civile la nivel regional), conf. datelor din Anuarul statistic 2006.


Resurse umane în ÎPT

0

50

100

150

200

250

300

350

400P

rofe

sori

dis

cip

lin

ete

hn

olo

gic

e

Mai

stri

inst

ruct

ori

Pro

feso

rid

isci

pli

ne

teh

no

log

ice

Mai

stri

inst

ruct

ori

Pro

feso

rid

isci

pli

ne

teh

no

log

ice

Mai

stri

inst

ruct

ori

Pro

feso

rid

isci

pli

ne

teh

no

log

ice

Mai

stri

inst

ruct

ori

Pro

feso

rid

isci

pli

ne

teh

no

log

ice

Mai

stri

inst

ruct

ori

Pro

feso

rid

isci

pli

ne

teh

no

log

ice

Mai

stri

inst

ruct

ori

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008

Total norme Titulari Suplinitori calificati Suplinitori necalificati

Dezvoltarea profesională a personalului didactic din TVET s-a materializat până în prezent în participarea unui număr însemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate în cadrul Programului Phare VET EU RO 9405, în cadrul Proiectului TVET 01.08.01, 2004-2006 şi stagii de formare organizate de ISJ şi CCD din judeŃ.

Există şcoli TVET care au experienŃă în domeniul inovaŃiei didactice (ex. "Firma de exerciŃiu" ca metodă de desfăşurare a pregătirii practice a elevilor – Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte, unitate şcolară care a organizat cursuri de formare a cadrelor didactice din unităŃile şcolare care pregătesc elevi în domeniul servicii.

5.3.4 Resurse materiale şi condiŃii de învăŃare

În programele de reabilitare finanŃate de UE sau Banca Mondială au fost reabilitate a serie de şcoli din judeŃul DâmboviŃa, în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. În cele mai multe cazuri, însă, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaŃiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităŃi) necesitată intervenŃii de reabilitare sau modernizări. Lipsesc o parte din atelierele necesare pentru ŞAM, cabinete şi laboratoare. În aceste şcoli dotarea este învechită, majoritatea atelierelor existente nebeneficiind de nici o investiŃie relevantă în echipamente după 1990, cu excepŃia şcolilor cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT. În cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obŃine din efortul de autofinanŃare. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învăŃământ eficient, centrat pe elev. Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătăŃit substanŃial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităŃilor de predare-învăŃare asistate de calculator).

În majoritatea şcolilor s-au realizat achiziŃii pentru dotarea bibliotecilor şcolare, în anul şcolar 2007-2008. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaŃii de specialitate.


Un număr relativ mic de şcoli din ÎPT din judeŃ au beneficiat de programul privind înfiinŃarea unor Centre de Documentare şi Informare. Este importantă extinderea programului pentru celelalte şcoli.

5.4 Indicatori de proces

5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcŃională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăŃământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinŃa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităŃile de învăŃământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcŃională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaŃie.

Cadrul instituŃional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaŃie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniŃiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt: - La nivel regional: ConsorŃiul Regional TVET - organism consultativ al Consiliului de

Dezvoltare Regională; - La nivel local (judeŃean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea

Profesională (CLDPSFP) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeŃene; - La nivelul şcolilor: Consiliile de administraŃie/Consiliile profesorale; - La nivel naŃional: Comitetele sectoriale.

Principalele atribuŃii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menŃionate sunt următoarele: - Comitetele sectoriale (la nivel naŃional) validază Standarde de Pregătire Profesională; - ConsorŃiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile

Regionale de AcŃiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI); - CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeŃean şi elaborează Planurile Locale de

AcŃiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare; - Consiliile de administraŃie / Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de

AcŃiune a Şcolii (PAS). În cadrul programului multianual Phare TVET, ConsorŃiul Regional şi Comitetele locale

au fost antrenate în elaborarea, respeciv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acŃiune (PAS).

La nivelul unităŃilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acŃiune ale şcolilor (PAS). Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenŃă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acŃiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităŃile de învăŃământ profesional şi tehnic. La nivelul Inspectoratului Şcolar JudeŃean DâmboviŃa s-a realizat formare şi asistenŃă pentru elaborarea PAS de către cadrele didactice din Programul Phare Tvet 2001-2003 şi inspectorii de specialitate, atât pentru învăŃământul tehnic şi profesional de stat, cât şi pentru cel particular.

Având în vedere mecanismele de finanŃare în vigoare şi autonomia comunităŃii locale, în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT, este esenŃială antrenarea autorităŃilor locale.

În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt: - antrenarea insuficientă a agenŃilor economici în efortul de planificare pe termen lung în

ÎPT; - neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de AdministraŃie ale

Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.


Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conŃinutului pregătirii la cerinŃele locale ale beneficiarilor instruirii (agenŃi economici, comunitate locală, elevi) şi constituie un element de descentralizare. La examenle de certificare a competenŃelor profesionale de nivel 1, 2 şi 3 şi examene de absolvire a şcolii postliceale, participă reprezentanŃi ai agenŃilor economici, cu care unităŃile şcolare au avut încheiate parteneriate, prilej cu care sunt selectaŃi elevii pentru angajare. 5.4.2 Asigurarea calităŃii în ÎPT

Începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităŃile şcolare din ÎPT a fost introdus un sistem de asigurare a calităŃii în educaŃie, prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a CalităŃii.

Mecanismul de asigurare a calităŃii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecŃie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanŃă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăŃire a calităŃii din fiecare unitate şcolară.

Cadrele didactice din unităŃile şcolare cuprinse în programul Phare TVET, care au beneficiat formare şi asistenŃă în acest scop, au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităŃii în celelalte şcoli din judeŃ.

łinând cont că la fundamentarea planului de şcolarizare s-a Ńinut cont de cererea de pe piaŃa muncii, a fost necesară introducerea unor calificări noi, la un număr de şase grupuri şcolare din judeŃ, care au primit autorizare provizorie de funcŃionare din partea ARACIP. În anul şcolar 2006/2007 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate cele 33 de şcoli

cu ÎPT, iar inspectorii au efectuat vizite de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăŃire a calităŃii.

Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităŃilor de ÎPT, în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ. Monitorizarea externă a performanŃelor unităŃilor de ÎPT subliniază punctele tari şi succesele obŃinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menŃionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăŃire. Vizitele de monitorizare externă se desfăşoară la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanŃii inspectoratelor şcolare. De asemenea, unităŃile de ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparŃială sau de un sfat în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăŃire.

5.4.3.Serviciile de orientare şi consiliere. OpŃiunile elevilor Sondajele privind opŃiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară

de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP DâmboviŃa, iar rezultatele acestora scot în evidenŃă o serie de tendinŃe în ultimii patru ani şi anume:

- Scăderea numărului de elevi nehotărâŃi (ajungând din anul şcolar 2006-2007 la 0%), ca urmare a acŃiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginŃi şi consilierii psihopedagogici; - Creşterea interesului elevilor pentru învăŃământul TVET în ultimii ani, ca urmare a achiziŃionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2001-2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaŃionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaŃa muncii); - Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieŃei muncii, opŃiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la tezele unice care îi plasează uneori contra voinŃei lor; - OpŃiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinŃelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaŃa muncii; - Cei mai mulŃi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile prin şcoala de arte şi meserii, optează în continuare pentru domeniul mecanic (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opŃiuni sunt pentru calificarea mecanic auto, calificare care se afla în topul


preferinŃelor pentru băieŃi); În topul preferinŃelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaŃie publică, industrie textilă şi pielărie (cu toate că domeniul este în scădere pe piaŃa muncii), construcŃii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, electronică şi automatizări etc.

- OpŃiunea elevilor demonstrează dorinŃa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeŃe decât cele de origine, atunci când unităŃile şcolare se află în apropierea domiciliului.

Pentru creşterea accesului la învăŃământul TVET, CJAPP şi Cabinetele de AsistenŃă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinŃii se prezintă avantajele învăŃământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară, În unităŃile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităŃi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele SAM, an de completare şi ruta progresivă, activităŃi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităŃilor de marketing personal.

În toate grupurile şcolare din judeŃul DâmboviŃa s-au amenajat cabinete de consiliere psihopedagogică, dotate corespunzător, cu posibilitate de conectare la Internet a acestora, excepŃie făcând unele Şcoli generale - ŞAM.

Anexa 5.4.2

OpŃiunile elevilor de clasa a VIII-a (%) Sursa: ISJ, pe baza datelor furnizate de CJAPP - anchetele privind opŃiunile elevilor de clasa a VIII-a DÂMBOVIłA

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/200

8 Înv.profesional 16,5 18,4 22,6 22,4 19,6 Filiera tehnologică 14,4 8,4 14,4 11,7 14,5 Filiera teoretică 49,9 53,1 48,3 55,6 52,1 Filiera vocaŃională 13,9 19,4 14,1 10,4 13,8 NehotărâŃi 5,4 0,7 0,6 0,1 0,0 Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

OpŃiunile elevilor clasei a VIII-a

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

2002

/200

3

2003

/200

4

2004

/200

5

2005

/200

6

2006

/200

7

2007

/200

8

Înv.profesional

Filiera tehnologică

Filiera teoretică

Filiera vocaŃională

NehotărâŃi

Altele


Ponderea opŃiunilor pentru învăŃământul profesional şi tehnic 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 DÂMBOVIłA 0,0 30,9 26,8 37,0 34,1

Ponderea opŃiunilor pentru ÎPT

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Din analiza informaŃiilor oferite de CJAPP, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii

ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaŃi şi consiliaŃi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rezultatele sondajelor din perioada 2002-2007 realizate de CJAPP privind opŃiunile elevilor claselor a VIII-a, pe cele trei filiere ale liceului, respectiv învăŃământul profesional sunt sintetizate în Anexa 5.4.2.

5.5 Indicatori de ieşire

5.5.1 Rata netă11 de cuprindere în sistemul de educaŃie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaŃie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaŃie12.

În perioada 2002-2006, rata netă de cuprindere în învăŃământul obligatoriu a cunoscut o evoluŃie fluctuantă la toate nivelurile de educaŃie, cu excepŃia învăŃământului preşcolar, urmare a scăderii populaŃiei de vârstă şcolară. Valorile indicatorului analizat sunt uşor sub media regională.

11 Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaŃie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaŃie. DiferenŃele faŃă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faŃă de vârstele “standard” din seria curentă influenŃează valoarea indicatorului. 12 DiferenŃele faŃă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faŃă de vârstele “standard” din seria curentă influenŃează valoarea indicatorulu


Rata netă de cuprindere

0102030405060708090

100

Rat

a ne

tagl

obal

ă - t

otal

3-23

ani

În

v.pr

eşco

lar

-co

pii 3

- 6

ani

In

v. p

rim

ar

7-10

ani

În

v.gi

mna

zial

11

-14

ani

În

v.ob

ligat

oriu

7

- 16

ani

Cla

sele

IX-X

15

-16

ani

Sec

unda

r su

p.cl

asel

e X

I-XII

17-1

8 an

i

15-1

8 an

i

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaŃie se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează la cei cu vârstă cuprinsă între 3 şi 18 ani.

5.5.2 Grad de cuprindere în învăŃământ

(Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Gradul de cuprindere în învăŃământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaŃie, indiferent de nivelul de învăŃământ, din totalul populaŃiei de aceeaşi vârstă.

EvoluŃia gradului de cuprindere în învăŃământ - Jud. DâmboviŃa -

66,8

64,6

95,7

94,9

68,3

26,5

67,9

72,3

98 95,8

68

25

67,2 73

,3

97,6

97,1

66,9

24,1

66,6

71,2

96,8

98,6

67,6

24,1

65,9 69,8

97,1

95,2

67,2

26,5

0

20

40

60

80

100

120

Total 3-23ani

3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

În perioada 2002-2007 gradul de cuprindere în învăŃământ a cunoscut o evoluŃie oscilantă la nivelul judeŃului DâmboviŃa, la toate nivelurile de educaŃie.


EvoluŃia ratei nete de cuprindere în învăŃământ - Jud. DÂMBOVIłA -

92,5

86,5

83,1

63,4

45,5

60,6

94,6

86,3

82,7

61,6

45,4

59,7

93,2

86,1

83,1

64,9

42,7

59,8

93,2

91,1

85,2

65,9

47,3 61

93,188,4

84

62,8

51,661,3

0

20

40

60

80

100

Inv.

pri

mar

7-

10 a

ni

În

v.g

imn

azia

l 11

-14

ani

În

v.o

blig

ato

riu

7

- 16

an

i

Cla

sele

IX-X

15

-16

ani

Sec

un

dar

su

p.

clas

ele

XI-

XII

17-1

8 an

i

15-1

8 an

i

%

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

În perioada 2002-2007 la nivelul judeŃului DâmboviŃa, rata de cuprindere la toate nivelurile a scăzut de la 59,8 în 2002-2003 la 59 în 2006-2007, cu excepŃia învăŃământului preşcolar. În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale. programelor de şansa a II-a, programelor de incluziune socială, creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaŃie ISCED

Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaŃie şi pentru evaluarea gradului de retenŃie a tinerilor în educaŃie pe fiecare nivel ISCED.

Rata abandonului în înv. primar şi gimnazial- jud. DÂMBOVIłA-

0,4

0,9

1,4

0,9

1,5

1,2

1,5

1,9

0,7

0,2

1,2

1

1,1

0,8

1,2

1,2

11,1

1,4

1,2

0,9

1,2

1,2

1,8

1,4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

Total Feminin Masculin Urban Rural

%

2000/2001 2001/2002 2002/20032003/2004 2004/2005 2005/2006

Rata abandonului şcolar în învăŃământul primar şi gimnazial, în perioada 2000-2006, a cunoscut un trend crescător, de la 0,7% la 1,9%.


Rata abandonului în înv. liceal şi profesional- jud. DÂMBOVIłA -

4,1

3,8

3,23,3

4,6

3,9

3,2

4,4 4,2

4,5

4,5

4,9

4

3,6

3,1

2,9

0

1

2

3

4

5

6

Total Feminin Masculin

%

2000/2001 2001/2002 2002/20032003/2004 2004/2005 2005/2006

În învăŃământul liceal şi profesional, rata abandonului a scăzut de la 3,9% în 2000-2001 la 3,8% în 2005-2006, ca urmare a îmbunătăŃirii capacităŃii instituŃionale a unităŃilor şcolare (transportul elevilor, asigurarea rechizitelor şi manualelor şcolare, decontarea cheltuielilor de transport, a înfiinŃării cabinetelor de asistenŃă psihopedagogică în şcoli şi a corelării ofertei educaŃionale cu cererea de pe piaŃa muncii, a învăŃământului obligatoriu şi acordarea burselor „bani de liceu”).

Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt: - lipsa unor condiŃii materiale minime; - neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaŃie specială reprezentând elevii ale căror familii sunt plecate în străinătate; - prestarea de către elevi a unor activităŃi pentru întreŃinerea familiei; - orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii; - căsătorii la o vârstă fragedă; - absenŃa consilierului şcolar în unele unităŃi şcolare; - motivaŃia scăzută a elevilor pentru şcoală.

Ca urmare a generalizării învăŃământului obligatoriu de 10 ani, a consilierii părinŃilor şi elevilor rata abandonului şcolar a scăzut. Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăŃământ datorită migraŃiei părinŃilor în afara graniŃelor tării. Rata abandonului şcolar la învăŃământ primar şi gimnazial a crescut în perioada 2000 – 2005 (învăŃământ primar de la 0.7% la 1.4%, învăŃământ gimnazial de la 0.7% la 1.6%). În perioada 2005-2007. rata abandonului şcolar a înregistrat un trend descrescător, ca urmare a îmbunătăŃirii capacităŃii instituŃionale a unităŃilor şcolare (transportul elevilor, asigurarea rechizitelor şi manualelor şcolare).

RATA ABANDONULUI ÎN ÎNVĂłĂMÂNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007

(sem. I)

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal p

rim

ar s

i g

imn

azia

l

Pri

mar

Gim

naz

ial

DâmboviŃa 0.7

0.7

0.7 1 0.

9 1.1

1.1

0.8

1.4

1.2

0.9

1.4

1.5

1.4

1.6 0.65 0.1 0.55 0.28 0.02 0.25

Sursa: INS / ISJ DâmboviŃa


Rata abandonului scolar

00,20,40,60,8

11,21,41,61,8

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

To

tal

pri

mar

si

Pri

mar

Gim

naz

ial

(sem. I)

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007


La învăŃământ liceal şi profesional rata abandonului şcolar a scăzut de la 3.9 la 3.1, ca

urmare a înfiinŃării cabinetelor de asistenŃă psihopedagogică în şcoli şi a corelării ofertei educaŃionale cu cererea de pe piaŃa muncii, a învăŃământului obligatoriu şi acordarea burselor „bani de liceu”.

RATA ABANDONULUI LA INV LICEAL ŞI PROFESIONAL

2000/2001

2001/2002

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005-2006 2006-2007

(sem. I)

Nivel national 4.3 4.2 4.1 3.4 3.2 Nivel regiunea Sud Muntenia 3.7 3.9 3.4 3.2 2.4

DâmboviŃa 3.9 4.4 4.5 3.8 3.1 1.08 0.37


0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

Nivel national

Nivel regiunea Sud Muntenia

DâmboviŃa


Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt: - lipsa unor condiŃii materiale minime; - neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaŃie specială reprezentând elevii ale căror familii sunt plecate în străinătate;


- prestarea de către elevi a unor activităŃi pentru întreŃinerea familiei; - orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii; - căsătorii la o vârstă fragedă; - absenŃa consilierului şcolar în unele unităŃi şcolare; - motivaŃia scăzută a elevilor pentru şcoală.

Rata abandonului la invatamantul liceal si profesional

0,000,501,001,502,002,503,003,504,004,505,00

(sem. I)

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005-2006 2006-2007

Sursa: INS şi ISJ DâmboviŃa

Pentru anul şcolar 2006-2007 statistica este realizată doar pentru semestrul I, deoarece la momentul revizuirii PLAI nu este încheiat anul şcolar. Ca urmare a generalizării învăŃământului obligatoriu de 10 ani, a consilierii părinŃilor şi elevilor rata abandonului şcolar a scăzut. Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăŃământ datorită migraŃiei părinŃilor în afara graniŃelor tării.

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaŃie ISCED

Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenŃilor unui anumit nivel de educaŃie din totalul populaŃiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaŃie

Rata de absolvire în învăŃământul gimnazial

0

20

40

60

80

100

120

140

total feminin masculin urban rural

2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004-2005 2005-2006

Conform datelor ISJ din judeŃ, în majoritatea şcolilor TVET situaŃia la învăŃătură este bună la nivel de învăŃămân gimnazial, rata de absolvire plasându-se la 96% în 2005-2006, faŃă de 92,3% în 2000-2001.


Rata de absolvire în învăŃământul liceal

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004-2005 2005-2006

total

feminin

masculin

urban

rural

În învăŃământul liceal rata de absolvire înregistreză o evoluŃie fluctuantă, între 40% şi 50%, ca urmare a angajării absolvenŃilor nivelului 1 şi 2 de calificare. Rata de absolvire a populaŃiei feminine este mai ridicată decât a populaŃiei masculine. De asemenea, rata de absolvire a populaŃiei urbane este mai mare decât a populaŃiei şcolare din mediul rural.

Rata de absolvire în învăŃământul profesional

0

20

40

60

80

100


2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004-2005 2005-2006

La nivelul judeŃului DâmboviŃa, rata de absolvire în învăŃământul profesional înregistrează o creştere în perioada 2001-2005, urmată de o scădere în 2005-2006.

Rata de absolvire în învăŃământul postliceal şi de maiştri

0

5

10

15

20

25


2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004-2005 2005-2006

În învăŃământul postliceal şi de maiştri rata de absolvire scade în perioada 2001-2006, de la 7,5% în 2001-2002, la 2,6% în 2005-2006.


5.5.5. Structura populaŃiei pe niveluri de educaŃie

(după ultimul nivel de studii absolvit)

EvoluŃia populaŃiei şcolare - Jud DâmboviŃa

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

total primar total gimnazialtotal liceal total inv.profesional total inv. postliceal

EvoluŃia populaŃiei şcolare pe niveluri de educaŃie, la nivelul judeŃului DâmboviŃa, în perioada 2000-2001, înregistrează o scădere pentru învăŃământul primar, gimnazial, postliceal şi de maiştri. Pentru învăŃământul liceal şi profesional se înregistrează o creştere, pentru aceeaşi perioadă de timp.

5.5.6. Rata de succes

Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenŃelor profesionale (examenele de absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv atestatul de competenŃe profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea unităŃilor şcolare din judeŃ. Evaluările finale în raport cu SPP, bazate pe competenŃe, este de maximă importanŃă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaŃa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităŃii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire, iar pe de altă parte la necesitatea unor programe remediale (ex. şcoala de după şcoală) pentru elevii cu dificultăŃi de învăŃare. Rata de succes reliefată prin procentul de promovabilitate la examene şi rezultatele la olimpiadele şcolare plasează şcolile TVET din judeŃ deasupra mediei pe Ńară. Rezultatele obŃinute demonstrează seriozitatea cu care au fost organizate, monitorizate concursurile şcolare la toate etapele, cadrele didactice din comisiile de examen dând dovadă de obiectivitate în evaluarea elevilor. Conducerea unităŃilor şcolare a asigurat desfăşurarea în bune condiŃii a concursurilor şcolare – discipline tehnice.

În majoritatea şcolilor TVET, situaŃia la învăŃătură este bună la toate nivelurile, dar se înregistrează în unele cazuri elevi repetenŃi şi în situaŃie de abandon şcolar.


Rata de succes în învăŃământul gimnazial

0102030405060708090


2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Rata de succes în învăŃământul gimnazial, în judeŃul DâmboviŃa, înregistrează a scădere din 2002-2003 până în 2004-2005, fiind urmată de o creştere în anul 2005-2006,atât pe total populaŃie şcolară, cât şi pe sexe şi medii de rezidenŃă.

Rata de succes în învăŃământul liceal

0102030405060708090

100


2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

În învăŃământul liceal, pe total populaŃie şcolară, rata de succes înregistrează o scădere, fiind de 84,5% în 2005-2006 faŃă de 87,1% în 2002-2003.

Rata de succes în învăŃământul profesional şi de ucenici

88

90

92

94

96

98

100


2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

Rata de succes în învăŃământul profesional scade în intervalul 2002-2005, de la 99,2% la 92,6%, fiind urmată de o creştere în 2005-2006, la 98%.


Rata de succes în învăŃământul postliceal şi de maiştri

8486889092949698

100102


2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

În învăŃământul postliceal şi de maiştri rata de succes este de 99,1% în 2005-2006, faŃă de 98,6% în 2002-2003.

5.5.7. Rata de tranziŃie la următorul nivel de educaŃie

Datorită generalizării învăŃământului obligatoriu, extinderii claselor SAM în mediul rural, măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS a crescut rata de tranziŃie la următorul nivel educaŃional. Creşterea se menŃine la cote minime pentru absolvenŃii învăŃământului profesional şi de ucenici

Rata de tranziŃie de la învŃământul gimnazial la cel liceal şi profesional

0

50

100

150

200

250

2000

/2001

2001

/2002

2002

/2003

2003

/2004

2004

/2005

2005

/2006

2006

/2007

Total

Feminin

Masculin

Urban

Rural

Rata de tranziŃie de la învăŃământul gimnazial la cel liceal şi profesional este de 90,6% în 2006-2007, faŃă de 87,8% în 2000-2001. Din analiza efectuată se constată o scădere a ratei de tranziŃie, începând din 2004-2005.

Sondajele privind opŃiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP DâmboviŃa, iar rezultatele acestora scot în evidenŃă o serie de tendinŃe în ultimii patru ani şi anume:

- Scăderea numărului de elevi nehotărâŃi ca urmare a acŃiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii diriginŃi şi consilierii psihopedagogici (în şcolile unde există cabinete de consiliere psihopedagogică); - Creşterea interesului elevilor pentru învăŃământul TVET SAM. în ultimii ani, ca urmare a achiziŃionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE 2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaŃionale a acestor şcoli (corelate cu cerea de pe piaŃa muncii); - Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieŃei muncii, opŃiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la testările naŃionale care îi plasează uneori contra voinŃei lor;


- OpŃiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinŃelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaŃa muncii; - Cei mai mulŃi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile prin şcoala de arte şi meserii. optează în continuare pentru domeniul mecanic (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opŃiuni sunt pentru calificarea mecanic auto, calificare care se afla în topul preferinŃelor pentru băieŃi); În topul preferinŃelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaŃie publică, industrie textilă şi pielărie (cu toate că domeniul este în scădere pe piaŃa muncii), construcŃii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, electronică şi automatizări etc.

- OpŃiunea elevilor demonstrează dorinŃa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeŃe decât cele de origine. atunci când unităŃile şcolare se află în apropierea domiciliului.

Pentru creşterea accesului la învăŃământul TVET, CJAPP şi Cabinetele de AsistenŃă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinŃii se prezintă avantajele învăŃământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară, În unităŃile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităŃi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele SAM, an de completare şi ruta progresivă, activităŃi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităŃilor de marketing personal.

Numărul redus al cabinetelor de asistenŃă psihopedagogică raportat la populaŃia şcolară. slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară, absenŃa conectării la Internet a cabinetelor - condiŃie absolut indispensabilă pentru realizarea consilierii privind cariera determină o eficienŃă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite pentru creşterea accesului elevilor la învăŃământul TVET şi ocuparea unui loc de muncă.

5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaŃie

Conform definiŃiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaŃie, cu doar învăŃământul secundar inferior sau mai puŃin (maxim ISCED 2) absolvit. Conform definiŃiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaŃie, cu doar învăŃământul secundar inferior sau mai puŃin (maxim ISCED 2) absolvit. Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau administrative (ISJ). Datele la nivel naŃional (v. tab.5.7) indică însă, deşi în scădere în utimii ani, rate de părăsire timpurie a sistemului de educaŃie mai mari decât media europeană (UE-27 şi UE-15), departe de Ńinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Tab.5.9

Rata de părăsire timpurie*) a sistemului educaŃional - tineri 18-24 ani (%) -

România UE-27 UE-15 2002 2003 2004 2005 2006 2006 2006

TOTAL 23,2 23,2 23,6 * 20,8 19,0 15,3 17,0 Masculin 24,3 24,7 24,9 * 21,4 19,1 17,5 19,4 Feminin 22,1 21,7 22,4 * 20,1 18,9 13,2 14,5

5.5.9. Rata de absolvire a competenŃelor cheie

Acest indicator nu este urmărit şi raportat distinct de către sistemul de pregătire. Formal, având în vedere ratele de succes de aproape 100% la examenele finale de certificare a competenŃelor

Sursa: Eurostat *) 2004 - discontinuitate în seriile de date


profesionale, s-ar putea considera implicit o rată de succes asemănătoare pentru achiziŃia competenŃelor cheie (ca parte componentă a competenŃelor profesionale). În realitate, se constată un nivel scăzut al competenŃelor cheie, încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte pe unii dintre elevii ŞAM, începând cu competenŃele de bază “tradiŃionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenŃele de învăŃare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaŃionare interpersonală, etc. Acest deficit (confirmat de rezultatele obŃinute la testările naŃionale la sfârşitul clasei a VIII şi constatat de profesorii de la ŞAM), necesită din partea şcolilor aplicarea unor masuri combinate, vizând învăŃarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual, programe remediale pentru elevii cu dificultăŃi de învăŃare (în special cei din categorii defavorizate), facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc. CompetenŃele cheie sunt acele competenŃe generale şi personale de care este nevoie la orice loc de muncă şi în viaŃa de zi cu zi. De asemenea, competenŃele cheie sunt determinante în cadrul procesului de învăŃare, pentru achiziŃia celorlalte competenŃe profesionale - atât în şcoală, cât şi ulterior din perspectiva învăŃării pe parcursul întregii vieŃi. UnităŃile de competenŃe cheie sunt evidenŃiate distinct în Standardele de pregătire profesională (SPP), alături de competenŃele tehnice generale şi respectiv cele specializate. SPP oferă indicaŃii cu privire la probele de evaluare asociate fiecărui element de competenŃă. În cadrul procesului de formare şi de evaluare - indiferent dacă fac obiectul unor probe special dedicate sau sunt integrate în cadrul probelor de evaluare a competenŃelor profesionale - competenŃele cheie ar trebui urmărite şi validate explicit ca achiziŃii fundamentale ale programelor de pregătire.

5.5.10. Rata analfabetismului

Deşi ceva mai scăzută decât la naŃional (2,62%), o rată a analfabetismului la nivel regional de 2,05% constatată la recensământul din 2002 trebuie să constituie o preocupare majoră pentru sistemul de educaŃie (şi nu numai). FaŃă de această situaŃie, şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie prin programe adaptate acestei categorii (programe de alfabetizare, şcoala de şansa a doua, etc.) Tab. 5.10

Rata analfabetismului în cadrul populaŃiei de 10 ani şi peste - la recensămîntul din 2002 (%) România Regiunea

Sud Muntenia

Argeş Călăraşi DâmboviŃa Giurgiu IalomiŃa Prahova Teloerman

2,62 Sursa: DirecŃia Regională de Statistică

5.5.11. Rata de participare în formarea continuă

a populaŃiei adulte (25-64 ani)

Indicatorul nu este disponibil la nivel regional. În 2006 (conf. Eurostat13), rata de participare în formarea continuă a populaŃiei adulte din România a fost de numai 1,3% (!) în comparaŃie cu media în Uniunea Europeană (UE-27: 9,6%; UE-15: 11,1%). Se constată un decalaj considerabil la nivel naŃional faŃă de Ńinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puŃin 12,5% din populaŃia adultă (25-64 ani). Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie la ameliorarea acestui indicator, prin implicarea activă în formarea adulŃilor, prin programe acreditate.

13 Conform definiŃiei EUROSTAT, indicatorul se raportează la ultimele 4 săptămâni dinaintea anchetei.

PLAI 2007-2013, JUD. DÂMBOVIłA

5.6 Indicatori de impact

5.6.1 Impactul sistemului de învăŃământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului � Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naŃional, şomajul

ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: � anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieŃei muncii � acŃiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor � abordarea integrată a formării profesionale iniŃiale şi continue, din perspectiva învăŃării

pe parcursul întregii vieŃi � implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forŃei de muncă, în special în

cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.

� parteneriate active cu agenŃii economici, AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a ForŃei de Muncă, autorităŃi şi alte organizaŃii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenŃilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

� Participarea scăzută a forŃei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaŃi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaŃională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenŃelor la cerinŃele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulŃi, având în vedere: � creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenŃe pentru

adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaŃionale din întreprinderi � adecvarea calificării cu locul de muncă � reconversia profesională în funcŃie de nevoile pieŃei muncii � recunoaşterea şi valorificarea în experienŃei profesionale şi a competenŃelor dobândite

pe cale formală şi informală � diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor Ńintă: ex. programe de

formare la distanŃă, consultanŃă, etc.

� EvoluŃiile sectoriale în plan ocupaŃional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru: � Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile

decizionale: regional (PRAI), judeŃean (PLAI), unitate şcolară (PAS)14 � Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de

calificare rezultate din prognoză � Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în

creştere în construcŃii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenŃial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităŃile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.

� PriorităŃile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităŃilor economice în mediul rural. Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toŃi cu factorii interesaŃi: � Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenŃialului agricol – presupune

creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenŃe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

� Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiŃionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

� Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

14 PRAI – Plan regional de acŃiune pentru învăŃământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acŃiune PAS – Plan de acŃiune al şcolii (plan de dezvoltare instituŃională adaptat pentru ÎPT)


- formarea competenŃelor necesare unei agriculturi competitive - reconversia excedentului de forŃă de muncă din agricultură spre alte activităŃi

� Decalajele privind nivelul de educaŃie în mediul rural faŃă de urban - obligă la: � Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităŃii învăŃământului rural � Asigurarea accesului egal la educaŃie în condiŃii de calitate � Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din

categorii defavorizate economic şi social Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaŃii în timp între rata de inserŃie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenŃilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserŃiei profesionale a absolvenŃilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parŃiale (bazate în general pe feedback-ul obŃinut de la absolvenŃii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităŃile obŃinute în plan ocupaŃional. Din acest motiv, se reŃine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenŃiat pentru absolvenŃii ÎPT. 5.6.2 Rata de inserŃie a absolvenŃilor la 6 luni de la absolvire , pe niveluri de educaŃie

Indicatorul este disponibil din surse statistice ISJ. Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 57,3 % din absolvenŃii înregistraŃi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaŃa muncii.

InserŃie absolvenŃi SAM DâmboviŃa

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2 SAM 2004-2005

SAM 2005-2006

SAM 2006-2007

Nr. Absolventi(distinct pe fiecarenivel/profil si calificare)

Continua studiile

Angajati in calificareadobindita prin studi

Angajati in alta calificare


InserŃie absolvenŃi an de completare DâmboviŃa

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2 An decompletare2004-2005

An decompletare2005-2006

An decompletare2006-2007


Continua studiile



InserŃie absolvenŃi liceu DâmboviŃa

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2 Liceu 2004-2005

Liceutehnologic2005-2006

Liceutehnologic2006-2007


Continua studiile



5.6.3Gradul de utilizare a competenŃelor dobândite de absolvenŃi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forŃei de muncă.

InformaŃii utile pentru acest indicator pot fi obŃinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenŃilor.

5.7.Oferta şcolilor din IPT

5.7.1 EvoluŃia planurilor de şcolarizare

Documentele de planificare pe termen mediu şi lung PRAI şi PLAI au stat la baza fundamentării planurilor de şcolarizare răspunzând cererii şi ofertei pe piaŃa muncii pentru IPT.


Datele sintetice privind structura şi evoluŃia cifrelor de şcolarizare în ÎPT din judeŃ, sunt prezentate în Anexa 7.

Scăderea generală a populaŃiei şcolare la nivel judeŃean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.

Fig. 5.11

EvoluŃia nr. de elevi înscrişi în clasa IX - jud. DÂMBOVIłA -

0

2000

4000

6000

8000

10000

2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008planificat

Nr.elevi

Total cl.IX - plan Total cl.IX - realizatcl.IX ÎPT - plan cl.IX ÎPT - realizatcl.IX SAM - plan cl. IX SAM - realizatcl.IX Liceu teh.- plan cl.IX Liceu teh. - realizat

Fig. 5.12

EvoluŃia nr. elevi cl.IX liceu tehnologic, pe profile (plan şcolarizare realizat) - jud. DÂMBOVIłA

0100200300400500600700800900

1000

-tehnic -servicii -resurse naturale şiprotecŃia mediului

Nr. elevi

2002/2003* 2003/2004 2004/20052005/2006 2006/2007 2007/2008 planificat


EvoluŃia ponderii pe profile, cl. IX Liceu tehnologic (plan şcolarizare realizat) - jud. DÂMBOVIłA

20,423,3

26,4

19,3

57,754,6

56,8

16,8

58,7

22,0

46,5

30,423,1

21,620,6 21,419,6

58,9

0

10

20

30

40

50

60

70

-tehnic -servicii -resurse naturale şiprotecŃia mediului

%2002/2003*

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008 planificat

Sursa: ISJ

Analizând structura planurilor de şcolarizare la liceul tehnologic se constată o creştere a ponderii elevilor înscrişi la profilul tehnic la nivel de judeŃ de 1,2 procente faŃă de anul şcolar 2006-2007 şi o scădere a planului de şcolarizare la servicii cu un procent, iar la resurse naturale şi protecŃia mediului planul de şcolarizare este constant.

Fig. 5.13

EvoluŃia nr.elevi cl. IX SAM, pe domenii (plan şcolarizare realizat) - jud. DÂMBOVIłA

0

500

1000

1500

2000

Nr.elevi2003/20042004/20052005/2006

2006/20072007/2008 planificat

2003/2004 1756 203 29 0 30 295 243 87 86 60 161 84 55 301 0 0 20

2004/2005 1298 199 25 0 24 336 260 48 58 54 225 58 114 223 19 0 20

2005/2006 972 208 34 0 29 203 397 157 71 75 143 87 26 292 16 0 0

2006/2007 686 200 111 0 29 165 205 67 88 28 159 53 24 184 0 0 17

2007/2008 planificat 672 224 112 0 28 196 252 140 84 28 140 28 56 196 28 0 28

meca

nică

electr

omec

anică

electr

onică

auto

chimi

e

indus

mater

iale

de

electr

ic

const

rucŃii,

instal

agric

ultură

silv ic

ultură

come

rŃ

turis

m şi

alime

ind.

alime

ntară

fabric

.prod

.din

ind.te

x tilă

şi

esteti

ca şi

igien

tehni

ci

poligr

esteti

ca şi

igien


EvoluŃia ponderii pe domenii, cl. IX SAM (plan şcolarizare realizat) - jud. DÂMBOVIłA

0

10

20

30

40

50

60%

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008 planificat

2003/2004 51,8 6,0 0,9 0,0 0,9 8,7 7,2 2,6 2,5 1,8 4,8 2,5 1,6 8,9 0,0 0,6

2004/2005 43,9 6,7 0,8 0,0 0,8 11,4 8,8 1,6 2,0 1,8 7,6 2,0 3,9 7,5 0,0 0,7

2005/2006 36,1 7,7 1,3 0,0 1,1 7,5 14,7 5,8 2,6 2,8 5,3 3,2 1,0 10,8 0,0 0,0

2006/2007 34,0 9,9 5,5 0,0 1,4 8,2 10,2 3,3 4,4 1,4 7,9 2,6 1,2 9,1 0,0 0,8

2007/2008 planificat 30,8 10,3 5,1 0,0 1,3 9,0 11,5 6,4 3,8 1,3 6,4 1,3 2,6 9,0 0,0 1,3

meca

nică

electr

omec

electr

onică

chimi

e

materi

ale de

electri

c

constr

ucŃii,i

agricu

ltură

silv ic

ultură

come

rŃ

turism

şi

ind.

alime

fabric.

prod.

ind.te

x tilă

tehnic

i

esteti

ca şi

Sursa: ISJ

Cu privire la ponderea pe domenii a elevilor înscrişi în clasa a IX-a la ŞAM (planul de şcolarizare realizat), principalele evoluŃii în perioada 2003-2007 se constată la electromecanic electric, construcŃii, agricultură şi estetică şi igienă, în paralel cu o scădere în domeniul mecanic, tendinŃele fiind aliniate la prevederile PRAI şi PLAI.

Comparând evoluŃia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2003-2007, se constată uşoare dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia.(v.Anexa 7). Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaŃiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităŃile posibile, oportunităŃile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.


5.7.2 Analiza ofertei curente – formarea profesională iniŃială ( anul şcolar 2007-2008 )

Din totalul cifrei de şcolarizare propusă prin planul de şcolarizare pentru 2007/2008 (clasa a IX-a, învăŃământ de zi, ÎPT are o pondere semnificativă de 62,29% (24,07% liceu tehnologic şi 38,48% ŞAM).

ÎPT în planul de şcolarizare 2007-2008 are o pondere planificată la ŞAM pentru 2007-2008 de 35,78%, la liceu tehnologic 25,69%, la liceu teoretic 38,53%.

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenŃiază o aliniere în general bună în judeŃ la Ńintele specifice şi tendinŃele desprinse din PLAI. Se constată şi unele abateri faŃă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi: uşor excedent în agricultură. Planul de şcolarizare SAM, cl. IX-a, 2007/2008 comparativ cu Ńintele pt. 2013 stabilite prin PLAI anterior

Domeniu de pregătire conf. HG 1144/2005

Plan şcolarizare 2007/2008

łinta pe domenii pt. 2013 la ŞAM conf. PLAI

anterior

łinte pe profile pt. 2013 niv.3 ruta progresivă

Nr. clase

Nr. elevi

% Min.-max. (%)

łinta (%)

Profilul derivat la niv.3 ruta prog. (%) Min.-max.

(%) łinta

propusă (medie

regională) (%)

chimie industriala 0 0 0,0 0-3 2

agricultură 5 140 6,4 3-6 4

silvicultură 3 84 3,8 3-4 3

ind. alimentară 1 28 1,3 1-3 2

fabric.prod.din lemn 2 56 2,6 1-3 2

Resurse naturale şi

prot.mediului

7. - 9 9

comerŃ 1 28 1,3 1-3 2 turism şi alimentaŃie 5 140 6,4 6-9 8 estetica şi igiena corpului omenesc 1

28 1,3 1-3 2

Servicii

7. - 8 8

mecanică 24 672 30,8 25-31 27

electromecanică 8 224 10,3 10-11 10

electric 7 196 9,0 9-10 9

electronică automatizări 4 112 5,1 5-7 6 construcŃii, instalaŃii şi lucrări publice 9

252 11,5 11-15 14

materiale de construcŃii 1 28 1,3 1-3 2

industrie textilă şi pielărie 7 196 8,9 7-9 7

tehnici poligrafice 0 0 0,0 0 0

Tehnic

81-83 83

TOTAL 78 2184 100,0 100 Total 100

Structura planului de şcolarizare, cl. a IX-a, 2007/2008 la liceul tehnologic comparativ cu Ńintele pentru 2013 stabilite prin PLAI anterior

Plan şcolariz. 2007/2008

łinta PLAI anterior pt. 2013 Structura pe profile la liceul

tehnogic (ruta directă) conf. HG 1144/2005

Nr. clase

Nr. elevi

% Min.-max.

(%) łinta (%)

-tehnic 33 924 58,9 57 -59 57 -servicii 11 308 19,7 19-21 20

-resurse naturale şi protecŃia mediului 12 336 21,4 21-23 23

TOTAL 56 1568 100 100,0


Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPT

Accesul la educaŃie DificultăŃile identificate sunt mai ales în legătura cu: - calitatea serviciilor educaŃionale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură

cu asigurarea accesului la educaŃie şi formare profesională în condiŃii egale de calitate. - mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaŃiei sociale precare - dificultăŃile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate,

etc.) Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiŃii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opŃiuni).

În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată : - existenŃa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial

apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietăŃii ofertei în zonă; - nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reŃelei ; - utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor); - dificultăŃi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de

calificare. 5.7.3 Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulŃilor Numărul şcolilor din sistemul public de ÎPT autorizate ca furnizori de formare pentru adulŃi a crescut la nivel judeŃean şi se prezintă astfel:

Şcoli autorizate de CNFPA ca furnizori de formare pentru adulŃi Jud. Nr. şcoli din ÎPT Nr. şcoli autorizate CNFPA % şcoli

autorizate CNFPA

Nr. programe autorizate

CNFPA

Calificări/ programe autorizate

DâmboviŃa 34 6 17,64 17 17

Sursa: CNFPA, Registrul furnizori autorizaŃi, situaŃia la data de 1 martie 2008 Cele 6 de şcoli au fost autorizate pentru un număr de 17 de programe care acoperă împreună 17 calificări diferite din toate sectoarele de activitate.

Programe autorizate CNFPA derulate din 2006 Jud. Şcoala Denumirea programului Nr. programe

derulate Nr. participanŃi

Administrator pensiune turistică 1 10

Instalator, instalaŃii de încălzire centrală 1 25

RecepŃioner - distribuitor 1 25

Comerciant vânzător mărfuri nealimentare 1 25

Preparator produse din lapte 1 52

Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte

Preparator produse din carne si peste 1 52

Grup Şcolar Agricol Nucet Mecanizator ferăstraie mecanice- Drujbist 1 129

Grup Şcolar

Goga Ionescu Titu Operator introducere. validare şi prelucrare date 1 56

Tehnician proiectant CAD 1 16

DâmboviŃa

Grup Şcolar Nicolae Ciorănescu Târgovişte ConfecŃioner-tâmplărie din aluminiu şi mase

plastice 1 19

TOTAL 10 409

Sursa ISJ, situaŃia la data de 1 martie 2008 În ciuda progresului semnificativ, lectura registrului furnizorilor acreditaŃi pentru formarea

adulŃilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obŃinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaŃi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.


În programele de „a doua şansă”, adresate celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăŃământul obligatoriu, sunt implicate la nivel regional 17 şcoli. Având în vedere obiectivul ca pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare numărul programelor derulate cu profesionalizare este în creştere, şcolile din ÎPT se implică activ în programele de „A doua şansă”, adresate prioritar grupurilor Ńintă dezavantajate

Programe de a 2-a şansă derulate până în 2008

Jud. Şcoala Nr. programe derulate Nr. participanŃi Tipul programului( cu profesionalizare

sau fără)

Şcoala Vizureşti 1 26 cu profesionalizare

Cojasca 1 9 cu profesionalizare

Fântânele 1 9 cu profesionalizare

Şotânga nr.2 2 33 cu profesionalizare

Şcoala Potlogi 1 28 cu profesionalizare

DâmboviŃa

Şcoala Româneşti 1 23 cu profesionalizare

TOTAL 7 128

Alte programe de educaŃie a adulŃilor autorizate (ex. CISCO, etc.) Jud. Şcoala Denumirea programului Nr.

programe derulate

Nr. participanŃi

DâmboviŃa Colegiul Economic "Ion Ghica" Târgovişte

ECDL Formare. testare. certificare 1 138

Sursa ISJ, situaŃia la data de 1 martie 2008 5.7.4 ReŃele şcolare

Şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 au fost incluse în reŃele de colaborare coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 asistă şcolile Phare 2004-2006 şi coordonează reŃele de interasistenŃă cu celelalte şcolii din judeŃ. În paralel, la iniŃiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reŃele la nivel judeŃean) sau chiar interjudeŃen. S-au conturate şi inŃiative de formare a unor reŃele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeŃean urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificaŃii la nivel regional. Obiectivele acestor reŃele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziŃiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităŃii, învăŃarea centrată pe elev, elevii cu cerinŃe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. Este necesară consolidarea reŃelelor de interasistenŃă., fiind esenŃială asumarea de către toate şcolile Phare IPT a unui rol activ în acest sens.

REłELE INTRE ŞCOLI PHARE TVET 2001-2003

Nr. crt.

Centrul de resurse

Nr. scoli arondate

Şcoli Phare TVET arondate din regiunea SUD MUNTENIA

1. Colegiul Tehnic „L. Edeleanu” Ploieşti/ 5

Grupul Şcolar de Transporturi Auto Târgovişte, jud. DâmboviŃa

Grupul Scolar ConstrucŃii Montaj Târgovişte, jud. DâmboviŃa Grupul Şcolar Electrotehnic "Spiru Haret" Târgovişte, jud. DâmboviŃa

Grupul Şcolar Agricol Nucet Nucet, jud. DâmboviŃa

2.

Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte/

5

Grupul Scalar Agricol "Dr. C. Angelescu" Găeşti, jud. DâmboviŃa


RETELE INTRE SCOLI PHARE 2001-2003 si/sau 2004-2006

Şcoala coordonatoare Şcoli Phare TVET arondate Şcoala cu cls. I - X "A. Teodorescu" GriviŃa Şcoala cu cls. I - X Făcăieni, Jud. Ialomita

Grupul Şcolar de Transporturi Auto Târgovişte, jud. DâmboviŃa

Şcoala cu cls. I - X Rovine, Com Reviga, Jud. Ialomita Şcoala cu cls. I - X Săveni, Jud. Ialomita Şcoala cu cls. I - X Scânteia, Jud. Ialomita

Grupul Şcolar ConstrucŃii N. Mihăescu Târgovişte, jud. DâmboviŃa

Şcoala cu cls. I - X Mihail Kogălniceanu, Jud. IalomiŃa Şcoala cu cls. I - X Miloşeşti, Jud. IalomiŃa Şcoala cu cls. I - X Borduşani, Jud. IalomiŃa Şcoala cu cls. I - X Vlădeni, Jud. IalomiŃa

Grupul Şcolar Electrotehnic "Spiru Haret" Târgovişte, jud. DâmboviŃa

Şcoala cu cls. I - X "Radu Silivestru", Traian, Jud. IalomiŃa

Grupul Şcolar Agricol Nucet, jud. DâmboviŃa Grup Şcolar Agricol Dragalina, jud. Calarasi Grupul Şcolar Agricol "Dr. C. Angelescu" Găeşti, jud. DâmboviŃa

Grup Şcolar Agricol Călugăreni, jud. Giurgiu

Alte reŃele şcolare configurate în anul şcolar 2005-2006

Jud. Şcoli participante Şcoala coordonatoare Scopul reŃelei

Colegiul Economic „Ion Ghica”Târgovişte – centru de resurse Grup Şcolar ”Dr. C. Angelescu”Găeşti

Grup Şcolar ”Spiru Haret Târgovişte

Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte

Grup Şcolar ConstrucŃii Montaj Târgovişte

Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte Str. Calea Domnească, Nr. 223, Târgovişte

Grup Şcolar Agricol Nucet

Monitorizarea asigurării calităŃii în unităŃile de învăŃământ de către centru de resurse – Şcoli Phare TVET 2001-2003

Grup Şcolar Constantin Brâncoveanu Târgovişte Grup Şcolar Petrol Moreni

SAM Produleşti

Grup Şcolar V. Mircea Tărgovişte

SAM Gura BărbuleŃului

Grup Şcolar ConstrucŃii Montaj Târgovişte

SAM Dărmăneşti

Monitorizarea asigurării calităŃii şi dezvoltării de parteneriate pe domenii de calificare între unităŃile de învăŃământ – Şcoli Phare TVET 2001- 2003 şi Şcoli TVET

Grup Şcolar Agricol Voineşti

Grup Şcolar Iordache Golescu Găeşti

Liceul Teoretic Mihai Vitezul Vişina

SAM Valea Mare

Grup Şcolar ”Dr. C. Angelescu”Găeşti

SAM Valeni DâmboviŃa

Grup Şcolar Industrial Pucioasa


Grup Şcolar Aurel Rainu Fieni

SAM Bezdead

SAM Moroieni

SAM Malu cu Flori

Şcoala Postliceală Sanitară Particulară Carol Davila Târgovişte

DâmboviŃa

Grup Şcolar ”Spiru Haret Târgovişte

Şcoala Postliceală Sanitară Particulară Christiana Târgovişte



Şcoala Postliceală Sanitară Particulară F.E.G. Târgovişte Grup Şcolar Goga Ionescu Titu

Grup Şcolar Nicolae Ciorănescu Târgovişte Grup Şcolar Agricol Tărtăşeşti

SAM Ciocăneşti

SAM Potlogi

SAM Corbii Mari

Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte

SAM Gura OcniŃei


Grup Şcolar Udrea Băleanu Băleni

SAM Bilciureşti Grup Şcolar Agricol Nucet

SAM Cojasca


Sursa: ISJ În învăŃământul TVET s-au creat o serie de reŃele tematice :

� ReŃea tematica între şcolile PHARE TVET 2001 – 2003 – Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte, Grup Şcolar ConstrucŃii „Nicolae Mihăescu” Târgovişte, Grup Şcolar Electrotehnic Spiru Haret Târgovişte, Grup Şcolar Agricol Nucet, Grup Şcolar Agricol Dr. C.Anghelescu Găeşti organizată în jurul centrului de resurse ca şcoală coordonatoare: Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte.

� ReŃele între şcolile PHARE 2001 – 2003 şi / 2004 – 2006 pentru cele 6 unităŃi de învăŃământ din judeŃ cuprinse in proiectul PHARE TVET 2001 şi cele 50 unităŃi de învăŃământ (mediul rural) din proiecte PHARE TVET 2003 din regiune, organizate în jurul şcolilor coordonatoare: Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte, Grup Şcolar ConstrucŃii „Nicolae Mihăescu” Târgovişte, Grup Şcolar Electrotehnic Spiru Haret Târgovişte, Grup Şcolar Agricol Nucet, Grup Şcolar Agricol Dr. C.Anghelescu Găeşti.

� ReŃele locale active create în jurul unor şcoli coordonatoare din regiune (17 – DâmboviŃa)

� ReŃele organizate în alte scopuri – monitorizarea asigurării calităŃii în unităŃile de învăŃământ de către centrul de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003; monitorizarea dezvoltării de parteneriate pe domenii de calificare în unităŃile de învăŃământ de către centrele de resurse – şcoli PHARE TVET 2001 – 2003, şcoli PHARE TVET 2004 – 2006, şansa a-II-a.

� ReŃele organizate în scopul planificării ofertei educaŃionale şi monitorizării asigurării calităŃii de către şcolile PHARE TVET 2001 – 2003 şi cele 33 unităŃi cu învăŃământ TVET.

5.7.5 Parteneriatul cu întreprinderile

Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor, orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenŃelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaŃionale din întreprinderi, formarea adulŃilor, etc. - reprezintă o condiŃie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor. InformaŃiile şi evaluările din sistemul de educaŃie şi formare profesională evidenŃiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenŃii economici, în funcŃie de managementul şcolii, interesul agenŃilor economici şi condiŃiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaŃiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenŃilor economici implicaŃi şi al obiectivelor asumate de parteneri).

Se recomandă monitorizarea şi evaluarea situaŃiei parteneriatului social la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS.

Parteneriat social - exemple de bună practică


Sursa: ISJ

PROIECT DE PATRENERIAT CU AGENTUL ECONOMIC

** Director ec. Gheorghe Muraru SOCERAM Sucursala Doiceşti – DIVIZIA BCA ** Grupul Şcolar Industrial Aurel Rainu – Fieni

Grupul Şcolar Industrial Aurel Rainu – Fieni a încheiat contracte de parteneriat cu agenŃi economici pe plan local si cu S.C. SOCERAM – Doiceşti. Obiectiv general: Aplicarea standardelor de pregatire în domeniul materialelor de construcŃii în condiŃii industriale pe linii tehnologice moderne; formarea specialiştilor în vederea instruirii elevilor în producŃia şi conducerea industrială. Viziune: Formarea absolvenŃilor de nivel 2 şi 3 în domeniul materialelor de construcŃii în a acumula competenŃe pe care să le probeze în condiŃii tehnologice concrete. Durata proiectului: 2007-2008

Identificarea nevoilor şi a beneficiilor

-1-

Stabilirea obiectivelor

-2-

Procurarea resurselor

-3-

Întocmirea planului

de acŃiune -4-

Termene

-5- 1. Itegrarea elevilor pe

perioada practicii comasate în

specificul activitaŃii

productive de profil

1.1 Asigurarea agentului

economic cu documente de tip SPP şi programe

şcolare 1.2 Dezvoltarea la

elevi a competenŃelor de lucru în echipă, rezolvarea de

probleme, satisfacerea

cerinŃelor clienŃilor 1.3 Pregatirea

pentru integrarea la locul de muncă

cu respectarea cerinŃelor de

igienă şi securitatea muncii

1.1 Resurse puse la dispoziŃie de grupul

şcolar

1.2 Cu contribuŃia agentului economic

1.3 Servicii şi departamente ale

agentului economic

1.1 Prezentarea cadrului general al

instruirii elevilor şi a documentelor de

lucru

1.2 Proiectarea practicii comasate

împreună cu agentul economic în baza sa

materială

1.3 Asigurarea asistenŃei tehnice din

partea agentului economic

1.4 Monitorizarea activitaŃii practice de

către maistrul instructor prin fişe tehnologice şi de

evaluare

În conformitate cu graficul de

practică

2. Activitatea de monitorizare a grupului şcolar

vizând domeniile de pregătire a

2.1 Popularizarea planului de

şcolarizare în rândul

absolvenŃilor de

2.1 Realizarea ofertelor şi distribuirea

acestora.

2.1 Realizarea de pliante cu oferta de

şcolarizare


elevilor gimnaziu

2.2 AbsobrŃia absolvenŃilor în învăŃământul superior şi pe piaŃa muncii

2.2 Redactarea

revistei şcolii

2.3 Participarea la activităŃi organizate de agentul economic şi la

„ Târgul ofertelor locurilor de muncă”

AJOFM

2.2Realizarea revistei şcolii

2.3 Distribuirea de pliante documentare

Parteneriat social - exemple de bună practică Sursa: ISJ

PROIECT DE PARTENERIAT "SCOALA - INTREPRINDERE" între Grupul Şcolar Agricol „Dr. C. Angelescu” Gaesti si S.C. „Astor – Center” SRL

Gaesti, pentru domeniul turism si alimentatie publica – calificarea: ospătar (chelner) vânzător în unităŃi de alimentaŃie

Obiectiv general: Dezvoltarea competenŃelor profesionale necesare pentru deservirea consumatorilor la standarde ridicate de calitate. Viziune: Capabilizarea absolvenŃilor de nivel 1 din domeniul turism si alimentaŃie publică de a deveni operaŃionali din primele zile de lucru într-o unitate de alimentatie publica. Durata proiectului: 2007 - 2009 AcŃiuni în parteneriat realizate până în prezent:

- elaborarea de curriculum în dezvoltare locală pentru formarea elevilor: „Problematica lucrătorului în turism şi alimentaŃie” pentru cultura de specialitate clasa a IX-a SAM;

- derularea probei practice din cadrul examenului de certificare a competenŃelor profesionale, pentru absolvenŃii nivelului 1 de calificare începând cu promoŃia 2009, la sediul agentului economic;

- participarea elevilor la organizarea diferitelor evenimente festive: balul bobocilor, majorat, banchet, nunŃi, botezuri.

ActivităŃi şi acŃiuni în lucru: - planificarea detaliată a stagiilor de practică la agentul economic pentru anul şcolar

2007 - 2008 clasa a IX-a Sam; - portofolii ale elevilor si profesorilor (fişe de activitate elev, fişe centru de interes, fişe

de sinteză şi evaluare, fise de lucru, referate, miniplanse albume foto,etc.); - amenajarea salonului propriu de servire a consumatorilor cu echipamente primite

prin programul Phare; - selecŃia elevilor de nivelul 2, cu cele mai bune rezultate la practica comasata, în

vederea angajării la S.C. „Astor – Center” S.R.L. Parteneriat social - exemple de bună practică Sursa: ISJ

PROIECT DE PARTENERIAT "SCOALA - INTREPRINDERE" între Grupul Şcolar Agricol „Dr. C. Angelescu” Gaesti si S.C. „EMA - PRACTIC” SRL

Gaesti, pentru domeniul comert – calificarea: tehnician in activitati de comert


Obiectiv general: Dezvoltarea competenŃelor profesionale necesare pentru deservirea consumatorilor la standarde ridicate de calitate. Viziune: Capabilizarea absolvenŃilor de nivel 3 din domeniul comert de a deveni operaŃionali din primele zile de lucru într-o întreprindere modernă de desfacere cu amanuntul. Durata proiectului: 2007 - 2008 AcŃiuni în parteneriat realizate până în prezent:

- elaborarea de curriculum în dezvoltare locală pentru formarea elevilor: „Oferta de marfuri” pentru cultura de specialitate clasa a XIII-a C r.pr.

- sustinerea examenului de certificare a competenŃelor profesionale, pentru absolvenŃii nivelului 1, 2 si 3 de calificare, la sediul agentului economic;

- participarea elevilor la organizarea diferitelor oferte promotionale de marfuri; - intocmirea si analizarea chestionarelor de sondaj, privind satisfactia clientilor vis-a-vis de

oferta de marfuri a magazinului. ActivităŃi şi acŃiuni în lucru:

- planificarea detaliată a stagiilor de practică la agentul economic pentru anul şcolar 2007 - 2008 clasa a XIII-a ruta progresiva;

- portofolii ale elevilor si profesorilor (fişe de activitate elev, fişe centru de interes, fişe de sinteză şi evaluare, fise de lucru, referate, miniplanse albume foto,etc.);

- selecŃia elevilor de nivelul 3, cu cele mai bune rezultate la practica comasata, în vederea angajării la S.C. „EMA - PRACTIC” S.R.L. Gaesti

Plan de acŃiune a procesului de parteneriat şcoală – agent economic Director SC. ROMARCOST SRL- MARIN TINGIRICĂ

Liceul Mihai Viteazul Vişina- director DORINA ŞTEFAN

Liceul Mihai Viteazul Vişina are încheiat contract de parteneriat cu un agent economic conform „hărŃii de parteneriat ”.

Planul de acŃiune întocmit cu agentul economic urmăreşte: Identificarea nevoilor şi a beneficiilor; Stabilirea obiectivelor; Procurarea resurselor; Întocmirea planului de acŃiune; Stabilirea termenelor de realizare obiectivelor.

De exemplu : Planul de acŃiune încheiat cu agentul economic SC ROMARCOST SRL Vişina


Stabilirea obiectivelor Procurarea resurselor

Întocmirea planului de acŃiune

Termene

1. ÎntreŃinerea utilajelor agentului economic prin menŃinerea în funcŃiune a bazei materiale

1.1ÎmbunătăŃirea bazei materiale; 1.2 Includerea în programul de practică contribuŃia elevilor la repararea componentelor aparatelor frigorifice 1.3 dezvoltarea la elevi a competenŃelor de lucru în echipă, rezolvarea de probleme, satisfacerea cerinŃelor clienŃilor; 1.4 igiena şi securitatea muncii, organizarea locului de muncă; 1.5 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă;

1.1 din resurse proprii; 1.2 din contribuŃia agentului economic; 1.3 Normative 1.4Servicii şi departamente din cadrul organizaŃiei

1.1 Negocierea cu agentul economic a curriculum-lui. 1.2 Agentul economic asigură spaŃiul, baza materială şi intervalul de timp pentru realizarea reparaŃiilor; 1.3 Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; 1.4 maistrul instructor întocmeşte fişa tehnologică pentru

Conform orarului şcolii


1.6 TranziŃia de la şcoală la locul de muncă.

agentului economic. 1.5 Informări AJOFM

lucrare; 1.5 Maistrul instructor împreună cu agentul economic stabilesc succesiunea operaŃiilor şi resursele umane alocate.

2. Monitorizarea domeniilor de pregătire la Liceul Mihai Viteazul Vişina (clasele IX,X,XI SAM)

2.1 Atragerea absolvenŃilor claselor a VIII-a 2.2 InserŃia absolvenŃilor pe piaŃa muncii.

2.1 Întocmirea revistei şcolii şi distribuirea ei personalului agentului ec. 2.2 Participarea la activităŃi culturale organizate de agentul ec. 2.3 Participarea elevilor la „Târgul ofertelor locurilor de muncă” organizate de AJOFM.

2.1 realizarea revistei şcolii. 2.2 participarea elevilor la concursul „Cel mai bun meseriaş” 2.3 distribuirea de pliante documentare, hărŃi, etc.

Plan de acŃiune a procesului de parteneriat şcoală – agent economic

DIRECTOR S.C. COMPAN S.A. : ECONOMIST PAVEL LIDIA GRUPUL ŞCOLARAGRICOL NUCET-

DIRECTOR: PROFESOR POLIZACHE MARIAN VALENTIN Grupul Şcolar Agricol Nucet are încheiate contracte de parteneriat cu 7agenŃi economici conform „hărŃii parteneriatului ”.


De exemplu : Planul de acŃiune încheiat cu agentul economic COMPAN S.A. Dambovita .





Termene

I . 1. Pregatirea materiilor prime si auxiliare folosite la fabricarea produselor de panificatie

1.1. Recunoasterea materiilor prime si auxiliare utilizate la fabricarea produselor de panificatie 1.2. Realizarea dozarii materiilor prime si auxiliare

1.1 din resurse proprii; 1.2 din contribuŃia agentului economic;

1.1 Negocierea cu agentul economic a curriculum-lui . Cadrul didactic întocmeşte fişa tehnologică pentru fiecare lucrare; 1.2 Agentul economic asigură spaŃiul, baza materială şi intervalul de



2. Prepararea tipurilor de aluat si semifabricatelor pentru fabricarea produselor de panificatie 3. Prelucrarea aluaturilor pentru fabricarea produselor de panificatie 4. Coacerea sau uscarea produselor 5. Igiena si securitatea in munca. Lucrul in echipa

conform retetelor de fabricatie 1.3. Pregatirea materiilor prime si auxiliare in vederea desfasurarii procesului de fabricatie 2.1.Executarea operatiilor de preparare a aluaturilor ( afanate biochimic, foitaj, aluat fraged, aluat fluid, foi de placinta, etc.) si semifabricatelor 3.1. Executarea operatiilor de prelucrare manuala sau mecanica a aluaturilor 4.1. Executarea operatiilor de pregatire a semifabricatelor in vederea coacerii si urmarirea procesului de coacere, racire si depozitare a produselor finite 5.1. Aplicarea legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de

1.3 din resurse proprii si din contribuŃia agentului economic; 2.1 din resurse proprii si din contribuŃia agentului economic 3.1. din resurse proprii si din contribuŃia agentului economic 4.1. din resurse proprii si din contribuŃia agentului economic 5.1.Serviciul de sanatate si securitate a muncii şi departamentul de resurse umane din

timp pentru realizarea operatiilor de dozare; Cadrul didactic întocmeşte fişa tehnologică pentru fiecare lucrare; 1.3 Utilizarea bazei materiale a scolii- atelier de brutarie/patiserie; Cadrul didactic întocmeşte fişa tehnologică pentru fiecare lucrare; Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; 2.1 Utilizarea bazei materiale a scolii- atelier de brutarie/patiserie; Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; Cadrul didactic întocmeşte fişa tehnologică pentru fiecare lucrare; 3.1. Utilizarea bazei materiale a scolii- atelier de brutarie/patiserie; Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; Cadrul didactic întocmeşte fişa tehnologică pentru fiecare lucrare; 4.1. Utilizarea bazei materiale a scolii- atelier de brutarie/patiserie; Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; Cadrul didactic întocmeşte fişa tehnologică pentru fiecare lucrare; 5.1. Realizarea instructajului de igiena si securitate in munca la agentul economic si la unitatea scolara.

Conform orarului şcolii Conform orarului şcolii Conform orarului şcolii Conform orarului şcolii


munca, prevenirea si stingerea incendiilor Aplicarea unor masuri de igiena in vederea reducerii factorilor de risc 5.2. TranziŃia de la şcoală la locul de muncă.

cadrul agentului economic. 5.2. Departamentul Resurse umane al unitatii si informări AJOFM

Cadrul didactic si reprezentantul agentului economic intocmesc fise individuale de protectia muncii 5.2. Monitorizarea insertiei socio- profesionale a absolventilor

II. 1.Promovarea ofertei educationale a scolii din domeniul solicitat de agentul economic. 2. Monitorizarea insertiei socio- profesionale a absolventilor


1.1 Întocmirea pliantului publicitar „ Caleidoscop profesional” si a revistei şcolii , distribuirea acestora personalului agentului economic. 2.1 Participarea la activităŃi pe teme profesionale organizate de scoala in colaborare cu agentul economic 2.2 Participarea elevilor la „Târgul ofertelor locurilor de muncă” organizate de AJOFM.

1.1 Realizarea pliantului publicitar si a revistei şcolii. 2.1 Participarea elevilor la concursul „Painea de aur ” 2.2 Distribuirea de

pliantepublicitare, reviste , etc.

Plan de acŃiune a procesului de parteneriat şcoală – agent economic Director ACR: Mocănescu Gheorghe

Grupul Şcolar de Transporturi Auto: Ing. Ştefan Georgeta

Grupul Şcolar de Transporturi Auto Târgovişte are încheiate contracte de parteneriat cu 8 agenŃi economici conform „hărŃii de parteneriat ”.


De exemplu : Planul de acŃiune încheiat cu agentul economic ACR Târgovişte.

Identificarea Stabilirea Procurarea Întocmirea planului de Termene


nevoilor şi a beneficiilor

obiectivelor resurselor acŃiune

1. ÎntreŃinerea autoturismelor cu agenŃii economici prin menŃinerea în funcŃiune a bazei materiale

1.1ÎmbunătăŃirea bazei materiale; 1.2 Includerea în programul de practică contribuŃia elevilor la repararea autoturismelor; 1.3 dezvoltarea la elevi a competenŃelor de lucru în echipă, rezolvarea de probleme, satisfacerea cerinŃelor clienŃilor; 1.4 igiena şi securitatea muncii, organizarea locului de muncă; 1.5 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă; 1.6 TranziŃia de la şcoală la locul de muncă.

1.1 din resurse proprii; 1.2 din contribuŃia agentului economic; 1.3 Normative 1.4Servicii şi departamente din cadrul organizaŃiei agentului economic. 1.5 Informări AJOFM

1.1 Negocierea cu agentul economic a curriculum-lui. 1.2 Agentul economic asigură spaŃiul, baza materială şi intervalul de timp pentru realizarea reparaŃiilor; 1.3 Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; 1.4 maistrul instructor întocmeşte fişa tehnologică pentru lucrare; 1.5 Maistrul instructor împreună cu agentul economic stabilesc succesiunea operaŃiilor şi resursele umane alocate.


2. Monitorizarea domeniilor de pregătire la GSTA


2.1 Întocmirea revistei şcolii şi distribuirea ei personalului agentului ec. 2.2 Participarea la activităŃi artistice organizate de agentul ec. 2.3 Participarea elevilor la „Târgul ofertelor locurilor de muncă” organizate de AJOFM.

2.1 realizarea revistei şcolii. 2.2 participarea elevilor la concursul „Stăpân pe volan” 2.3 distribuirea de pliante documentare, hărŃi, etc.

Plan de acŃiune a procesului de parteneriat şcoală – agent economic

Director SC. ROMARCOST SRL- MARIN TINGIRICĂ Liceul Mihai Viteazul Vişina- director DORINA ŞTEFAN


Liceul Mihai Viteazul Vişina are încheiat contract de parteneriat cu un agent economic conform „hărŃii de parteneriat ”.


De exemplu : Planul de acŃiune încheiat cu agentul economic SC ROMARCOST SRL Vişina





Termene

1. ÎntreŃinerea utilajelor agentului economic prin menŃinerea în funcŃiune a bazei materiale

1.1ÎmbunătăŃirea bazei materiale; 1.2 Includerea în programul de practică contribuŃia elevilor la repararea componentelor aparatelor frigorifice 1.3 dezvoltarea la elevi a competenŃelor de lucru în echipă, rezolvarea de probleme, satisfacerea cerinŃelor clienŃilor; 1.4 igiena şi securitatea muncii, organizarea locului de muncă; 1.5 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă; 1.6 TranziŃia de la şcoală la locul de muncă.

1.1 din resurse proprii; 1.2 din contribuŃia agentului economic; 1.3 Normative 1.4Servicii şi departamente din cadrul organizaŃiei agentului economic. 1.5 Informări AJOFM

1.1 Negocierea cu agentul economic a curriculum-lui. 1.2 Agentul economic asigură spaŃiul, baza materială şi intervalul de timp pentru realizarea reparaŃiilor; 1.3 Agentul economic asigură asistenŃa tehnică cu resursele umane proprii; 1.4 maistrul instructor întocmeşte fişa tehnologică pentru lucrare; 1.5 Maistrul instructor împreună cu agentul economic stabilesc succesiunea operaŃiilor şi resursele umane alocate.


2. Monitorizarea domeniilor de pregătire la Liceul Mihai Viteazul Vişina (clasele IX,X,XI SAM)


2.1 Întocmirea revistei şcolii şi distribuirea ei personalului agentului ec. 2.2 Participarea la activităŃi culturale organizate de

2.1 realizarea revistei şcolii. 2.2 participarea elevilor la concursul „Cel mai bun meseriaş” 2.3 distribuirea de pliante documentare, hărŃi, etc.


agentul ec. 2.3 Participarea elevilor la „Târgul ofertelor locurilor de muncă” organizate de AJOFM.

În contextul unei societăŃi care doreşte să evolueze pe coordonatele economiei de piaŃă echilibrul dintre cererea de educaŃie şi oferta educaŃională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea scolii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educaŃional, ar trebui să reprezinte o prioritate socială. Prin implicarea treptata a partenerilor sociali interesaŃi în formarea profesională, în viaŃa şcolii asistăm la un fenomen de descentralizare. Parteneriatul social în formarea profesională se materializează în :

- validarea de către agenŃii economici a standardelor de pregătire profesională ( SPP); - implicarea agenŃilor economici în elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală,

componenta importantă a planului de învăŃământ pentru şcolile TVET;

Corelând oferta educaŃională cu harta parteneriatelor se constată un număr mare de parteneriate pentru: turism şi alimentaŃie publică, construcŃii şi lucrări publice, industrie alimentară, agricultură (domenii care au câştigat teren pe piaŃa muncii) dar şi în domeniul mecanic aflat în descreştere datorită calificărilor variate din planul de şcolarizare (mecatronică, mecanică fină, tâmplărie din aluminiu şi mase plastice) şi un număr relativ redus de parteneriate în domeniile electric, estetica şi igiena corpului omenesc, prelucrarea produselor din lemn, domenii aflate în creştere.

Asigurarea unui parteneriat autentic între şcoală şi agenŃii economici presupune, stabilitate şi continuitate în încheierea convenŃiei de colaborare şi a unor modalităŃi concrete pentru facilitarea cunoaşterii reciproce.

Pentru agenŃii economici condiŃia esenŃială pentru intrarea în parteneriat o reprezintă respectarea cerinŃelor legate de echilibru între cererea pe piaŃa muncii şi oferta educaŃională.

Exemple de bună practică În contextul unei societăŃi care se schimbă. operând modificări de formă şi de fond la

nivelul tuturor subsistemelor sale. învăŃământul românesc trebuie să îşi asume o nouă perspectivă asupra funcŃionării şi evoluŃiei sale. În cadrul acestei perspective inedite.

- cooptarea agenŃilor economici ca membri ai comisiilor de examinare în cadrul examenelor de absolvire a învăŃământului profesional şi tehnic şi a examenelor de certificarea competenŃelor profesionale pentru nivel 1, nivel 2, nivel 3 ;

- consultarea agenŃilor economici în procesul de fundamentare a planului de şcolarizare pentru învăŃământul profesional şi tehnic şi în procesul de elaborare a planului de acŃiune al şcolilor;

- implicarea agenŃilor economici în procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a învăŃământului profesional şi tehnic - PLAI ( Plan Local de AcŃiune pentru ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic ) şi PRAI (Plan Regional de AcŃiune pentru ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic);

- alocarea resurselor pentru finanŃarea învăŃământului de la bugetele locale; - atragerea de către scoli a resurselor de finanŃare extrabugetare; - elaborarea de politici de formare, prin stagii în întreprinderi. în vederea adaptării

competentelor şi adecvării conŃinuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica ; - stabilirea calificărilor şi a nivelurilor de calificare pentru unităŃile şcolare.

Parteneriatele stabilite cu angajatorii sunt realizate pe baza convenŃiilor şi protocoalelor de colaborare.

Obiectivul principal al acestor parteneriate îl constituie asigurarea efectuării de către elevi a instruirii practice la agentul economic.


parteneriatul educaŃional trebuie să devină o prioritate a strategiilor orientate către dezvoltarea educaŃiei româneşti.

Răspunzând cerinŃelor sociale. unele şcoli TVET din judeŃ şi-au orientat întregul lor demers asupra elevilor. care trebuie să devină centrul de interes al parteneriatului practicat în domeniul educaŃiei şcolare.

Pornind de la beneficiile pe care parteneriatul cu agenŃii economici poate să le aducă şcolii şi elevilor săi. câteva exemple de bune practici în acest sens pentru Regiunea Sud Muntenia sunt următoarele:

� Grupul Şcolar de ConstrucŃii Montaj Târgovişte are parteneriate solide cu agenŃi economici de profil. care se materializează în desfăşurarea instruirii practice a elevilor Şcolii de Arte şi Meserii. În orele de instruire practică elevii. împreună cu muncitorii. execută toate tipurile de lucrări specifice construcŃiilor: lucrări de betoane. zidării. zugrăveli şi vopsitorii. faianŃări. lucrări de armături. instalaŃii de iluminat interioare şi automatizări precum şi înlocuirea instalaŃiei electrice la un spital din oraş. La un alt agent economic. elevii Şcolii de Arte şi Meserii au executat produse din lemn (mobilă. cofraje. tâmplărie etc.) folosind utilaje de înaltă performanŃă cu un randament sporit şi de o complexitate mare. Aceşti agenŃi economici angajează anual 80% dintre absolvenŃii grupului şcolar.

� Colegiul Economic „ION GHICA” Târgovişte cu experienŃă bogată în derularea de proiecte şi parteneriate. desfăşoară parteneriate cu AJOFM şi Camera de ComerŃ. Industrie şi Agricultură judeŃene pentru desfăşurarea unor cursuri de formare continuă a adulŃilor pentru calificări din domeniul serviciilor şi organizarea periodică a unor burse ale locurilor de muncă.

Aceeaşi şcoală are parteneriate reale cu agenŃi economici din domeniul serviciilor care se materializează în: colaborarea privind instruirea practica a elevilor de la Şcoala de Arte şi Meserii şi liceul tehnologic. organizarea împreună a unor evenimente care necesită servicii de catering. informarea reciprocă privind cererea / oferta de locuri de muncă.

Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgovişte. cu experienŃă bogată şi cu rezultate foarte bune în formarea profesională. desfăşoară de câŃiva ani un parteneriat eficient cu agenŃi economici din judeŃ în cadrul proiectului de inovaŃie didactică Firme de exerciŃiu.

Firma de exerciŃiu este un concept didactic. bazat pe învăŃarea prin practică. Este o simulare a unei firme reale. care poate fi realizată prin implicarea directă a unui profesor coordonator.

Studiul într-o firmă de exerciŃiu este metoda prin care elevii. observă şi urmăresc procesele comerciale şi inter-legăturile care se stabilesc între ele. precum întreaga conducere a unei firme. Locul de desfăşurare a activităŃii firmei de exerciŃiu este un cabinet dotat cu mobilier corespunzător. cu tehnica necesară învăŃării. pentru efectuarea de operaŃii economice şi comerciale care să simuleze activitatea unei firme din sfera economică reală. Scopul firmei de exerciŃiu este ca elevii să dobândească competenŃe cheie. care să le permită să se realizeze cu succes în lumea reală.

În cadrul colegiului sunt constituite şi desfăşoară activitate firme de exerciŃiu înregistrate la Centrala Firmelor de ExerciŃiu de la Timişoara – ROCT. Fiecare firmă de exerciŃiu are un parteneriat cu o firmă din lumea reală. având acelaşi obiect de activitate. numită firmă mamă.

Firma parteneră sau firma mamă a firmei de exerciŃiu are o importanŃă deosebită. Aceasta oferă firmei de exerciŃiu:

� sfaturi şi consultaŃii cu specialişti în domeniul activităŃii practice; � modele de documentare; � cataloage. strategii de reclamă şi materiale publicitare; � modele de calculaŃie pentru salarii. preŃuri; � personalul necesar. ca număr şi calificare; � organizarea locului de muncă. Firma de exerciŃiu oferă firmei partenere : � reclamă gratuită şi convingătoare pe piaŃă; � testarea de noi produse; � colaboratori potenŃiali;


� poate fi folosită pentru a ridica nivelul de calificare a personalului din compania parteneră;

� reclamă gratuită pe plan naŃional şi internaŃional. a companiei în cadrul târgurilor şi expoziŃiilor firmelor de exerciŃiu.

Începând din 2003 firmele de exerciŃiu din această şcoală participă anual la târgurile naŃionale şi internaŃionale ale firmelor de exerciŃiu de la Praga. Zagreb. Plovdiv. Timişoara. Brăila obŃinând numeroase premii.

După fiecare participare la târguri. elevii expun standurile firmelor de exerciŃiu pe holurile şcolii pentru a putea fi văzute de elevii şi profesorii colegiului. de părinŃi. de elevii şcolilor generale din judeŃ şi de către toŃi vizitatorii şcolii.

Succesul acestui proiect de inovaŃie didactică a făcut din firma de exerciŃiu o carte de vizită a şcolii.

� Grupul Şcolar Electrotehnic „Spiru Haret” Târgovişte are parteneriate solide cu agenŃi economici de profil. care se materializează în desfăşurarea instruirii practice a elevilor Şcolii de Arte şi Meserii. anului de completare. liceu tehnologic. ruta progresivă. În orele de instruire practică elevii. împreună cu muncitorii. execută toate tipurile de lucrări specifice calificărilor profesionale. Aceşti agenŃi economici angajează anual absolvenŃi ai grupului şcolar.

� Grupul Şcolar Agricol Tărtăşeşti are încheiat un parteneriat solid cu un agent economic de profil. din Bucureşti. care se implică în instruirea practică a elevilor şi nu numai. în sensul că asigură transportul gratuit al elevilor de la şcoală la agentul economic şi de la agentul economic la şcoală şi totodată asigură pentru elevi şi o masă pe zi.

� Grupul Şcolar „Voievodul Mircea” Târgovişte reînnoieşte anual parteneriatul cu un agent economic de profil de pe raza municipiului Târgovişte, agent care sprijină şcoala prin acordarea de sponsorizări şi materiale necesare pentru buna desfăşurare a procesului educaŃional, susŃine material organizarea şi desfăşurarea de olimpiade şi concursuri şcolare tehnice. 5.8 Principalele concluzii din analiza IPT judeŃean

Contextul european de politici în educaŃie şi formare profesională; implicaŃii pentru ÎPT

Cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forŃei de muncă (Procesul Luxemburg), adoptaŃi în Planul NaŃional de Ocupare : � implică, din partea sistemului educaŃional şi de formare profesională, măsuri adecvate

vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenŃilor, dezvoltarea competenŃelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităŃii forŃei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaŃa muncii;

� invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forŃei de muncă ;

� constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane .

Asumarea contribuŃiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune în primul rând: � promovarea la toate nivelurile de educaŃie şi formare a noilor competenŃe de bază

(tehnologiile informaŃiei şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competenŃele sociale);

� promovarea prioritară a calificărilor/competenŃelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere;

� promovarea competitivităŃii forŃei de muncă prin creşterea calităŃii pregătirii şi a nivelului de calificare.

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiŃi pentru sistemele de educaŃie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinŃă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită: � măsuri corelate la nivel naŃional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi

raportarea unitară a indicatorilor statistici ;


� adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor Ńinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinŃă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi.

Contextul educaŃional: Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitectura traseelor de pregătire cu finalităŃi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanŃa sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate). În practică, se constată însă o promovare deficitară a traseului progresiv de profesionalizare, confundat adesea de beneficiari (şi chiar de către şcoli!) cu nivelul de calificare al primei trepte (ŞAM, nivelul 1), ignorându-se relevanŃa calificărilor care pot fi obŃinute până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. Constatarea implică nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere: � deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate

finalităŃilor (calificări) şi nu invers; � creşterea atractivităŃii ŞAM şi a rutei progresive (prin calitatea pregătirii, acŃiuni de

promovare). De asemenea se recomandă preocupări sporite din partea şcolilor pentru: � creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP; � oferirea unor trasee individualizate de pregătire.

Contextul demografic: � se reŃin implicaŃiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaŃiei şcolare, în

paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se Ńină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.

Cheltuielile publice/elev sunt mai mici la ŞAM decât la liceu şi chiar faŃă de învăŃământul gimnazial. SituaŃia poate fi pusă în legătură directă cu ponderea redusă în cadrul indicatorului a cheltuielilor pentru investiŃii în echipamente şi materiale de instruire (în mod necesar mai mari la şcoala de arte şi meserii), în condiŃiile unei subfinanŃări cronice a învăŃământului. � Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT, în particular la ŞAM � Nevoia diversificării surselor de finanŃare prin identificarea şi atragerea de resurse

suplimentare, extrabugetare.

Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanŃării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor.

Resurele umane din ÎPT Gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaŃi este bun. Se constată însă dificultăŃi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerŃ/turism şi alimentaŃie, construcŃii, prelucrarea lemnuluim şi silvicultură – situaŃie care generează adesea o fluctuaŃie a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: � competenŃele metodice � actualizarea competenŃelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările

organizaŃionale din mediul economic. Ponderea importantă a populaŃiei ocupate în educaŃie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaŃiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiŃiile de învăŃare. SituaŃia bazei materiale a unităŃilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranŃa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenŃelor unui învăŃământ centrat pe elev:


� necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaŃii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităŃi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcŃională în IPT În atenŃia decidenŃilor se reŃin recomandările privind: � Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale � SusŃinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităŃii � promovarea reŃelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea

progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinŃa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

� adoptarea planificării prin PAS (planuri de acŃiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităŃile de ÎPT

Serviciile de orientare şi consiliere � Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităŃii serviciilor de

orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaŃi aptitudinal şi consiliaŃi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

� De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităŃii serviciilor de orientare şi consiliere.

Gradul de cuprindere în educaŃie în judeŃul DâmboviŃa se situează sub cele calculate la nivel naŃional, pentru grupele de vârstă preşcolară şi nivel secundar superior clasele XI-XII. Pentru celelealte grupe de vârsta cuprinse în anexa 6f-1, gradul de cuprindere în educaŃie este mai mare decât la nivel naŃional în judeŃele cu pondere mare a populaŃiei rurale. � Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaŃie conduc la nevoia unor

măsuri de creştere a accesului la educaŃie pentru elevii din mediul rural. Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor Ńinte măsurabile privind ratele de tranziŃie la următorul nivel de calificare, care să Ńină cont de politicile educaŃionale, finalităŃile în plan ocupaŃional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului Ńintă. Un prim reper în calcularea acestor Ńinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăŃământului secundar superior (cel puŃin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). Pornind de la acestea şi având în vedere că rata de tranziŃie după clasa a VIII-a variază în Regiunea Sud Muntenia între 61,2 şi 100% (2005-2006, în judeŃele analizate), rezultă că pentru ÎPT, apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune: � adoptarea unei Ńinte pentru rata de tranziŃie după clasa a X-a, de cel puŃin 95% (% din

absolvenŃii învăŃământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare după ŞAM)15.

NB.: Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziŃia la următorul nivel de educaŃie presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcŃie de finalităŃile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiŃionată de măsuri coordonate la nivelul reŃelei şcolare

Abandonul şcolar: Deşi ratele de abandon au scăzut la toate niveluri de educaŃie, tendinŃele par să indice o ameliorare a abandonului în cazul învăŃământului liceal şi profesional, urmare a extinderii duratei învăŃământului obligatoriu şi a măsurilor însoŃitoare privind accesul la educaŃie. Având în vedere evoluŃia oscilantă a indicatorului şi valorile mari înregistrate pe parcursul intervalului abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare în special la ŞAM se recomandă:

15 Justificată de următorul calcul: 95% (rata medie de tranziŃie după cl.VIII-a) x 95 % (rata de tranziŃie după cl.X-a) = 90% (cifră care prin diferenŃă ar putea conduce la atingerea benchmark-ului UE de maximum 10% pentru abandonul timpuriu - doar dacă abandonul şcolar ar fi zero atât înainte cât şi după clasa a X-a, iar rata de cuprindere 100%.


� monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) � eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la ŞAM în special în

mediul rural, comunităŃile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaŃiei, etc.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaŃie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaŃie, cu cel mult învăŃământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).

Nivel scăzut al competenŃelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii ŞAM - începând cu competenŃele de bază “tradiŃionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenŃele de învăŃare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaŃionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: � învăŃarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual � programe remediale pentru elevii cu dificultăŃi de învăŃare (în special cei din categorii

defavorizate) � facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaŃiei adulte (25-64 ani) În ciuda unui progres a numărului de şcoli autorizate ca furnizori de formare pentru adulŃi implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulŃilor nu reflectă potenŃialul acestora. Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la Ńinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puŃin 12,5% din populaŃia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Având în vedere constatările privind rata de cuprindere şi abandonul şcolar în învăŃământul obligatoriu, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor Ńintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare.

Indicatori de impact Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaŃional se constată:

� În perioada 2004-2007, numărul şomerilor tineri în judeŃul DâmboviŃa (15-24 ani) a fost în continuă scădere şi pe fondul scăderii nivelului şomajului înregistrat, ponderea acestora din totalul şomerilor (20,5% la 31 dec.2007) fiind mai mare decât la nivel regional.

� În scădere, faŃă de anii anteriori, rata şomajului BIM se menŃine mai ridicată decât la nivel naŃional (9,4% faŃă de 7,3%);

� Rata şomajului mai ridicată în mediul urban (12,4%), sensibil mai mare faŃă de rata şomajului urban la nivel naŃional (8,6%);

� Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaŃilor (10,4%, faŃă de 8,0% în cazul femeilor);

� Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani): � Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaŃia activă, 15-24 ani): 24,0 %,

apropiată de cea la nivel naŃional (26,4%) dar sensibil mai mare decat cea la nivel european (UE-27: 17,1%), mai ridicată însă în cazul barbatilor (27,0%) şi în mediul urban (37,0%).

Se recomandă: � Adoptarea de către ÎPT a unei Ńinte ambiŃioase de reducere a şomajului tinerilor din grupa

de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional, (cu rezerva că nu este diferenŃiat pentru tinerii proveniŃi din ÎPT)

� Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserŃiei profesionale a absolvenŃilor prin: � colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile

trasee şi finalităŃi ale sistemului de educaŃie şi formare profesională. � sondaje periodice în rândul absolvenŃilor şi angajatorilor vizând inserŃia profesională,

gradul de utilizare a competenŃelor şi alte informaŃii utile privind finalităŃile sistemului de educaŃie şi formare profesională: • sondaje proprii efectuate direct de către şcoli


• sondaje reprezentative pentru reŃeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul unor organizaŃii/instituŃii specializate

� Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaŃa muncii.

Concluzii din analiza ofertei IPT curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reŃea pentru optimizarea ofertei, având în vedere: - acoperirea raŃională a nevoilor de calificare în teritoriu - eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care

poate opta elevul în zonă - utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienŃei şi calităŃii

serviciilor - soluŃiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaŃie şi continuării studiilor la

nivelul următor de calificare, în condiŃii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opŃiuni) Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaŃiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări.

__________________________________________________________________________________

6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI

Realizat de :

Numele şi prenumele InstituŃia reprezentată în CR Semnătura

1 BONDILĂ DOREL

CLDPSFP preşedinte

2

BALICA ALINA C.C. – AJOFM membru

Lista abrevierilor

PRAI

Planul Regional de AcŃiune pentru Dezvoltarea ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic

CR ConsorŃiul regional PLAI Planul Local de AcŃiune pentru Dezvoltarea ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic CLDPSFP Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională I.P.T. ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic CJREAE Centrul JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională DâmboviŃa CJAPP Centrul JudeŃean de AsistenŃă Psihopedagogică AJOFM AgenŃia JudeŃeană de Ocuparea ForŃei de Muncă CES CerinŃe EducaŃionale Speciale TVET ÎnvăŃământ Profesional şi Tehnic SAM Şcoala de Arte şi Meserii CCD Casa Corpului Didactic ISJ Inspectoratul Şcolar JudeŃean CDS Curriculum la Decizia Şcolii CDL Curriculum în dezvoltare locală PAS Planul de acŃiune al şcolii

__________________________________________________________________________________

INTRODUCERE [ Comentarii privind procesul de monitorizare, frecventa culegerii de date, perioada acoperita de prezentul raport de monitorizare, dificultăŃi întâmpinate, etc.)

Procesul de monitorizare a început în luna februarie 2008 si a vizat perioada ce a trecut de la aprobarea PLAI ( august 2007), până in prezent, încercând să constate progresul realizat în implementarea PLAI în vederea atingerii Ńintelor stabilite.

În data de 30 ianuarie 2008 la Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte, a avut loc o şedinŃa de lucru in cadrul ConsorŃiului Regional Sud Muntenia la care au participat toŃi membri având la ordinea de zi stabilirea echipelor de monitorizare PRAI / PLAI precum şi a datelor de monitorizare a documentelor strategice de dezvoltare a învăŃământului profesional şi tehnic

Coordonatorul pentru Regiunea Sud Muntenia al CNDIPT, a prezentat componenta CR, atribuŃiile acestuia , rolul CLDPSFP la nivel de judeŃ şi importanŃa documentelor PRAI/PLAI/PAS pentru învăŃământul profesional şi tehnic .

În cadrul acestei întâlniri s-au stabilit conŃinutul şi forma rapoartelor de monitorizare pentru PLAI si PRAI. Au fost discutate detalii referitoare la întocmirea rapoartelor de monitorizare si modul de perfecŃionare, compactare si prezentare al acestora.

In luna februarie a avut loc Seminarul regional cu tema ,, Creşterea capacităŃii instituŃionale a ConsorŃiilor Regionale pentru monitorizarea şi evaluarea documentelor de planificare strategică a IPT,, unde au participat membrii CR şi echipele de monitorizare.

Culegerea datelor a fost realizată cu o frecvenŃă semestrială. DificultăŃi majore nu au fost întâmpinate, ele existând totuşi la culegerea datelor si fiind inerente unui astfel de proces de monitorizare care este dificil din punct de vedere al complexităŃii proiectului si atinge un domeniu extrem de delicat, cum este cel al învăŃământului si corelarea acestuia cu situaŃia socio-economica. 2. ACTIVITAłI DESFĂŞURATE ÎN PROCESUL DE MONITORIZARE [activităŃi desfăşurate pentru pregătirea raportului, întâlniri cu factori interesaŃi/implicaŃi in implementare PRAI, etc.]

In cadrul procesului de monitorizare, au avut loc întâlniri de lucru la care au participat membrii echipei de monitorizare şi reprezentanŃii ai factorilor implicaŃi în implementarea PLAI - ului la nivel de judeŃ ( membrii CLDPSFP, ISJ, AJOFM, reprezentanŃi ai unităŃilor şcolare, CJAPP , CJRAE , CCD , reprezentanŃi ai agenŃilor economici , s.a.).

Au fost contactaŃi agenŃi economici, potenŃiali angajatori ai forŃei de muncă provenite din rândul absolvenŃilor de învăŃământ profesional si tehnic şi a fost sondată opinia lor privitoare la evoluŃia si cerinŃele pieŃei forŃei de muncă. Pentru fiecare prioritare din PLAI au fost identificaŃi indicatori relevanŃi care să ateste progresul înregistrat în atingerea obiectivelor conform planului de acŃiune. INDICATORI PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAłA MUNCII PE BAZĂ DE

STUDII ŞI CERCETĂRI INDICATORI:

1. Nr. absolvenŃi încadraŃi pe piaŃa muncii (domeniu, calificare, N1, N2, N3) 2. Nr. elevi care continuă nivelul 2 de pregătire / domeniu 3. Nr. absolvenŃi care participă la formare profesională continuă 4. Nr. de şcoli autorizate ca furnizor de formare profesională continuă

ALłI INDICATORI RELEVANłI: 1. Nr. locuri de muncă pe domenii de pregătire/calificare 2. Nr. calificări noi introduse în oferta educaŃională (pe niveluri educaŃionale) ca urmare a

solicitărilor pe piaŃa muncii 3. Nr. reŃele şcolare tematice 4. Nr. de şcoli pilot cu profil-clase agromontan existente

__________________________________________________________________________________

5. Nr. anchete realizate pentru identificare nevoilor de instruire şi formare profesională – AJOFM

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAłIE AL ELEVILOR CU CERINłE EDUCAłIONALE SPECIALE

(CES). INDICATORI:

1. Nr. şcoli TVET din judeŃ care asigură condiŃii elevilor cu CES: 2. Nr. elevi cu CES cuprinşi în şcoli TVET:

ALłI INDICATORI RELEVANłI: 1. Nr. cadre didactice din TVET formate pentru lucrul cu elevii cu CES: 2. Nr. de programe pentru menŃinerea elevilor cu CES în educaŃie: 3. Nr. pachete integrate pentru persoane care provin din grupuri vulnerabile:

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAłII INDICATORI:

1. Nr. şcoli reabilitate: 2. Nr. şcoli cu dotare minimală conform domeniilor de calificare:

Toate unităŃile şcolare sunt dotate cu calculatoare 3. Nr. şcoli cu dotare conform SPP

ALłI INDICATORI RELEVANłI: 1. Nr. proiecte de reabilitare:

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAłIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET INDICATORI:

1. Nr. parteneriate încheiate de unităŃile şcolare TVET 231 nivel 1,2,3 2. Nr. /rata absolvenŃi angajaŃi în calificarea obŃinută

ALłI INDICATORI RELEVANłI: 1. Nr. şcoli autorizate ca furnizori de formare profesională continuă : 2. Nr. centre de evaluare şi nivelul de recunoaştere de către agenŃii economici a diplomelor

obŃinute: Nr. programe şi beneficiari ai programelor de învăŃare bazate pe muncă: 3. Nr. de parteneriate încheiate între şcoli şi agenŃii economici 4. Continuitate (Nr. ani) la locul de muncă cu calificarea obŃinută 5. Nr. acte inovative în vederea îmbunătăŃirii tranziŃiei de la şcoală la viaŃa activă ( exemple de

bună practică ) 6. Rata de aplicare a parteneriatului (Nr. de angajări)

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE

TVET ALE JUDETULUI INDICATORI:

1. Nr. cadre didactice calificate cuprinse în programe FPC 2. Nr. specialişti – cadre didactice atraşi în FPC

ALłI INDICATORI RELEVANłI: 1. Nr. agenŃi economici şi instituŃii publice, potenŃiali atraşi în formare profesională continuă,

pe domenii de activitate 2. Nr. de furnizori de formare profesională continuă 3. Nr. cursuri de formare profesională continuă

PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂłILOR DE

CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR INDICATORI:

1. Nr. consilieri şcolari: 2. Nr. cabinete de consiliere şcolară 3. Nr. de elevi consiliaŃi (Nr. elevi/ consilier şcolar):

ALłI INDICATORI RELEVANłI:

__________________________________________________________________________________

1. Nr. cadre didactice din TVET formate pe orientare şi consiliere profesională: 2. Nr. de programe de orientare şi consiliere profesională realizate în parteneriat cu AJOFM 3. Nivel de dotare a cabinetelor de orientare şi consiliere: 4. Nr. unităŃilor şcolare care au cabinet de consiliere

REZUMAT (obiectivele, măsurile/acŃiunile monitorizate şi cele nemonitorizate (cauze), concluziile relevante pentru fiecare obiectiv, măsură/acŃiune (rezumatul al concluziilor formulate in fisa de monitorizare) , recomandări (rezumatul recomandărilor formulate in fisa de monitorizare), aprecierea generală privind progresul înregistrat în implementarea PRAI , deficienŃe constatate privind proiectarea obiectivelor, măsurilor, acŃiunilor, Ńintelor, indicatorilor şi recomandări pentru eliminarea deficienŃelor.

__________________________________________________________________________________

FISA DE MONITORIZARE PLAI Data: februarie – martie 2008 PrezentaŃi un rezumat al activităŃilor desfăşurate de Comitetul Local de Dezvoltare a

Parteneriatului Social în Formarea Profesională şi de membrii acestuia de la finalizarea PLAI 2007 până în prezent:

- Întâlnirea membrilor CLDPS cu conducerea ISJ pentru fundamentarea planului de şcolarizare;

- Întâlnirea membrilor CLDPS cu conducerea ISJ şi coordonatorul CR pentru dezbaterea proiectului planului de şcolarizare;

- Întâlnirea membrilor CLDPS conducerea ISJ cu pentru avizarea proiectului planului de şcolarizare;

- Implicarea membrilor CLDPS în încheierea de convenŃii de instruire practică comasată cu agentul economic în funcŃie de domeniul de pregătire ;

- Dezbaterea calificărilor noi propuse de unităŃile şcolare de către membrii CLDPS şi agenŃii economici care au solicitat aceste calificării ;

- Participarea unui membru desemnat din partea CLDPS la Consiliul Consultativ al ISJ ; - Participarea unui membru desemnat din partea CLDPS la Consiliul de AdministraŃie al ISJ

; - Participarea membrilor CLDPS la examenul de CCP N1 –şcoală specială , CCP N2

învăŃământ seral ; Obiective, măsuri monitorizate: Obiectiv 1: 1.1 Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaŃa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeŃean; 1.2 Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieŃei muncii şi cu tendinŃele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaŃionale la nevoile locale judeŃene Măsuri:

1. ÎnfiinŃarea unui centru de cercetare şi prognoză a pieŃei muncii în cadrul judeŃului DâmboviŃa

2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaŃiilor din PRAI, cu particularităŃi specifice judeŃului

3. Proiectarea anuală a PAS în concordanŃă cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile TVET

4. Introducerea în documentele de planificare strategică a ÎPT a unei secŃiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere:

PLAI judeŃ DâmboviŃa PAS pentru şcolile din ÎPT care oferă formare în agricultura cu specific montan

5. Corelarea anuala a planului de şcolarizare pentru învăŃământul TVET cu studiile realizate şi prognoza pieŃei muncii.

6. Dezvoltarea de noi calificări şi competenŃe inclusiv pentru agricultura montană pentru nivelele de calificare 2 şi 3, conform studiilor realizate

7. Dezvoltarea reŃelei şcolare TVET în mediul rural şi realizarea de tandemuri educaŃionale intre şcolile TVET din mediul rural şi şcolile TVET din mediul urban.

8. Crearea în mediul rural a unor scoli TVET şi iniŃierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, cu arie de acŃiune acoperitoare pentru principalii masivi muntoşi cu infrastructura adecvata (internat, cantina), reprezentative la nivel judeŃean pentru nivelurile 2 şi 3 de calificare. 9. Asigurarea şcolilor TVET din mediul rural cu cadre didactice calificate. Obiectivul 2: 2.1 Creşterea numărului elevilor în învăŃământul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultăŃi de învăŃare şi a celor cu handicap pentru a obŃine calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel judeŃean.

__________________________________________________________________________________

2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii procesului de pregătire profesională prin învăŃământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare. Măsurile:

1. Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES 2. Crearea condiŃiilor de acces şi învăŃare pentru elevii cu handicap. 3. Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – învăŃare pentru

elevii cu CES 4. Dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în şcoală şi prevenirea părăsirii

timpurii a acesteia. 5. Implementarea unor programe de sprijin material şi de acordare a şansei a II-a

pentru tinerii din grupuri defavorizate Obiectivul 3 : 3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeŃ. 3.2 ÎmbunătăŃirea dotării cu calculatoare a unităŃilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet. Măsuri:

1. Identificarea nevoilor de reabilitare şi a necesarului de echipamente didactice pentru şcolile TVET din judeŃ.

2. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeŃ

3. Dezvoltarea bazei materiale în şcolile cu profil agromontan: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare şi facilităŃi de tip campus

4. Identificarea surselor de finanŃare, reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor TVET.

5. Accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte judeŃene care vizează reabilitarea şi dotarea şcolilor TVET

Obiectivul 4 : Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităŃile şcolare TVET Măsuri:

1. Autorizarea şcolilor TVET ca furnizori de formare profesională continuă 2.Autorizarea ca centre de evaluare a competenŃelor profesionale achiziŃionate în sistem non-formal. 2. Dezvoltarea de programe de învăŃare bazate pe muncă pentru elevi şi studenŃi. 3. Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/universităŃi/întreprinderi; 4.Monitorizarea inserŃiei tinerilor absolvenŃi pe piaŃa muncii; 5.AcŃiuni inovative în vederea îmbunătăŃirii tranziŃiei de la şcoală la viaŃa activă. 6.Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acŃiunile privind integrarea pe piaŃa muncii a absolvenŃilor TVET.

Obiectivul 5 5.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăŃământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenŃe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. 5.2 Asigurarea calităŃii învăŃământului din mediul rural a unităŃilor şcolare TVET. Măsuri: 1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile TVET şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă. 2. Sprijinirea cadrelor didactice din TVET pentru a participa la programe de formare profesională continuă, inclusiv prin stagii în întreprinderi. 3. Atragerea specialiştilor agenŃilor economici în învăŃământul TVET. Obiectivul 6 6.1 Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanŃelor educaŃionale şi ratelor de tranziŃie către nivele superioare de educaŃie. 6.2 Dezvoltarea personală şi profesională a elevilor prin implicarea cabinetelor de asistenŃa psihopedagogică şcolară Măsuri:

__________________________________________________________________________________

1. Formarea competenŃelor de orientare şi consiliere pentru cadrele didactice din TVET 2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari. 3. Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară TVET. 4. Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere prin acŃiuni comune ale şcolilor TVET si AJOFM Obiective, măsuri nemonitorizate: Obiectivul 3 : 3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeŃ. Măsura 3: Accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte judeŃene care vizează reabilitarea şi dotarea şcolilor TVET. Cauzele nerealizării monitorizării: Nu se monitorizează pentru că nu s-au putut accesa aceste fonduri PrecizaŃi sub formă de rezumat principalele constatări pe care le-aŃi făcut în urma activităŃilor de monitorizare şi evaluare desfăşurate până la această dată. UtilizaŃi constatările înregistrate în Raportul de monitorizare la nivel de măsură, dar nu includeŃi toate detaliile. AsiguraŃi-vă că nu aŃi omis să precizaŃi progresul realizat pentru fiecare acŃiune şi Ńinta corespunzătoare 2.1 Vă rugăm să prezentaŃi pe scurt acele aspecte care înregistrează un progres bun în mod special. ScrieŃi concluziile dumneavoastră pentru fiecare măsură şi Ńintă vizată. Obiectivul: 1 Măsurile 2,3,4,5,6,7 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): progres bun Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): conform anexei nr.1 Concluzii: PLAI revizuit anual; oferta şcolară corelată cu piaŃa muncii; introducerea de noi calificări cerute pe piaŃa muncii; realizarea de tandemuri educaŃionale Obiectivul: 2 Măsurile : 2,3 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): progres bun Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): conform anexei nr.1 Concluzii: formarea profesorilor şi crearea condiŃiilor de acces a elevilor cu disabilităŃi Obiectivul: 3 Măsurile 1, 2, 3, 4 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): progres bun Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): conform anexei nr.1 Concluzii: au fost identificate nevoile de reabilitate, au fost elaborate proiecte de reabilitare şi de dotare cu echipamente, cuprinderea grupului şcolar cu profil agromontan in Program PHARE Obiectivul: 4 Măsurile 1, 2, 3, 4, 5 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): progres bun Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): conform anexei nr.1 Concluzii: şcoli TVET autorizate ca furnizori de pregătire, existenŃa parteneriatelor între şcoli şi agenŃi economici, inserŃia pe piaŃa muncii Obiectivul: 5 Măsurile 1, 2, 3 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): progres bun Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): conform anexei nr.1 Concluzii: identificarea nevoilor de formare a cadrelor didactice, participarea cadrelor didactice ca specialişti în FPC, atragerea de specialişti TVET. Obiectivul: 6 Măsurile 1, 2, 3, 4 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): progres bun Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): conform anexei nr.1 Concluzii: formarea competenŃelor de orientare şi consiliere cadre didactice şi creşterea numărului de posturi şi cabinete de consiliere profesionale, programe de orientare şi consiliere între şcolile TVET şi AJOFM. 2.2 Vă rugăm să enumeraŃi acele aspecte al căror progres este întârziat şi care necesită

__________________________________________________________________________________

intervenŃii ameliorative: Obiectivul: 2 Măsura: 1 Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PRAI/PLAI): - Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): anexa nr. 1 Cauze identificate:. neidentificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES Concluzii:- 3 Aprecierea dumneavoastră generală privind progresul în îndeplinirea acŃiunilor:- 0 = nici un progres 1= progres întârziat 2 = progres satisfăcător 4 = progres bun Vă rugăm să furnizaŃi dovezi /justificări în sprijinul aprecierii dumneavoastră Aprecierea generală:

PROGRES BUN

Justificare: Majoritatea acŃiunilor au înregistrat la data monitorizării un progres bun

4. Recomandări Obiectivul: 1 Măsura: 2 Recomandări: Se recomandă continuarea consultării de către AJOFM a agenŃilor economici . Obiectivul: 1 Măsura: 8 Recomandări: Se recomandă continuarea dezvoltării şcolilor cu profil agricol Obiectivul: 1 Măsura: 2 Recomandări: Se recomanda continuarea cursurilor de reconversie profesională pentru maiştrii instructori Obiectivul: 6 Măsura: 1 Recomandări:Se recomandă continuarea formării cadrelor didactice pentru atingerea obiectivului Obiectivul: 6 Măsura: 2 Recomandări: Se recomanda înfiinŃarea de cabinete de consiliere psihopedagogica in toate unităŃile de învăŃământ TVET Obiectivul: 6 Măsura: 4 Recomandări: Se recomandă continuarea formării cadrelor didactice pentru atingerea obiectivului.

127

RAPORT

de monitorizare la nivel de măsură/acŃiune individuală PLAI 2007-2013 JUDEłUL DÂMBOVIłA

Prioritate 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAłA MUNCII PE BAZĂ DE STUDII ŞI CERCETĂRI Obiective: 1.1 Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaŃa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeŃean; 1.2 Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieŃei muncii şi cu tendinŃele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaŃionale la nevoile locale judeŃene

łintă/rezultate măsurabile: 1. Creşterea cu 5 % a inserŃiei socio-profesionale a absolvenŃilor TVET, până în 2013.

2. Asigurarea continuării studiilor, după învăŃământul obligatoriu, pentru cel puŃin 85% din populaŃia de vârstă şcolară a judeŃului cuprinsă în învăŃământul TVET

Nivel progres 3 Planurile de şcolarizare au fost fundamentate pe baza nevoilor de calificare din domeniile identificate ca prioritare la nivel local şi regional-răspunzând solicitărilor locale de formare .16

OrganizaŃie responsabilă pentru implementare: AJOFM , ISJ , CLDPSFP Data începerii: februarie 2008 Data analizei : februarie 2008 Măsuri – acŃiuni planificate PLAI 2007-2013 A 1 . ÎnfiinŃarea unui centru de cercetare şi prognoză a pieŃei muncii în cadrul judeŃului DâmboviŃa

ActivităŃi desfăşurate /progresul realizat în cadrul măsurii/acŃiunii Până la această dată nu a fost creat un centru de cercetare şi prognoză a pieŃei muncii în judeŃ , termenul este 2008 , dar au fost realizate de către AJOFM anchete privind cererea pe piaŃa muncii . Anchetele au fost realizate pe baza unor chestionare elaborate de AJOFM în colaborare cu ISJ şi perfecŃionarea altor studii specifice privind satisfacerea cererii de forŃă de muncă , studii necesare în fundamentarea planului de şcolarizare . EvidenŃe : Rezultatele anchetelor au fost incluse în PLAI secŃiunea piaŃa muncii.

ActivităŃi planificate până la următoarea dată de monitorizare Realizarea unor anchete privind piaŃa muncii la nivel judeŃean pe baza unor chestionare realizate conform noului nomenclator de calificări . Răspund : AJOFM ,ISJ

A . 2 Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaŃiilor din PRAI, cu particularităŃi specifice judeŃului

Actualizarea anuală a PLAI a fost realizată pe baza informaŃiilor din PRAI specifice judeŃului DâmboviŃa , anuarelor statistice , informaŃii privind cerinŃele pe piaŃa muncii ; EvidenŃe : documente de planificare strategică a învăŃământului profesional

Reactualizare PLAI 2008 -2013 pe baza informaŃiilor specifice judeŃului din PRAI , pe baza informaŃiilor privind cererea pe piaŃa muncii

16 Note pentru progres: 0 = nici un progres 1 = progres întârziat 2 = progres satisfăcător 3 = progres bun

128

şi tehnic PRAI , PLAI ,PAS actualizate - proces verbal de la şedinŃa de avizare PLAI de către CLDPS - proces verbal de la şedinŃa de aprobare PLAI de către

Consiliul de administraŃie al ISJ şi avizare CLDPSFP - plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieŃei muncii

Sesiune de formare a membrilor echipelor de actualizare a PLAI Consultarea partenerilor sociali pentru furnizarea de recomandări faŃă de PLAI 2008 Aprobarea şi avizarea PLAI 2008 Răspund : , CLDPSFP, ISJ , AJOFM , DirecŃia de statistică

A.3 Proiectarea anuală a PAS în concordanŃă cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile TVET

Actualizarea anuală a PAS a fost realizată pe baza informaŃiilor din PRAI/ PLAI DâmboviŃa , informaŃii privind cerinŃele pe piaŃa muncii pentru toate şcolile TVET şi şcolile particulare sanitare postliceale ; EvidenŃe : documente de planificare strategică a învăŃământului profesional şi tehnic PRAI , PLAI, PAS - plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieŃei muncii

Reactualizare PAS 2008 -2013 pe baza informaŃiilor specifice judeŃului din PRAI , PLAI DâmboviŃa , pe baza informaŃiilor privind cererea pe piaŃa muncii Sesiune de formare a membrilor echipelor de actualizare a PAS Consultarea partenerilor sociali pentru furnizarea de recomandări faŃă de PAS 2008 Aprobarea şi aprobarea PLAI 2008 Răspund : , CLDPSFP, ISJ , unităŃi

şcolare TVET

A.4 Introducerea în documentele de planificare strategică a ÎPT a unei secŃiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere: • PLAI judeŃ DâmboviŃa • PAS pentru şcolile din ÎPT care

oferă formare în agricultura cu specific montan

A.5 Corelarea anuala a planului de şcolarizare pentru învăŃământul TVET cu studiile realizate şi prognoza pieŃei muncii. A.6 Dezvoltarea de noi calificări şi competenŃe inclusiv pentru agricultura montană pentru nivelele de calificare 2 şi 3, conform studiilor realizate

Planurile de şcolarizare au fost fundamentate pe baza nevoilor de calificare din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeŃean. Au fost incluse şi calificările de nivel 2 şi 3 în planurile de şcolarizare, care răspund solicitărilor locale de formare. ApariŃia calificărilor noi în planul de şcolarizare SAM (ex : recepŃioner / distribuitor, frigotehnist , lucrător pentru estetica şi igiena corpului omenesc, agricultor culturi de câmp, instalator instalaŃii de încălzire centrală, lucrător hotelier , ), liceu tehnologic ( organizator banqueting , tehnician ]n gastronomie , tehnician în analiza produselor alimentare, tehnician operator roboŃi industriali ) şi creşterea ponderii unor domenii de calificare ( construcŃii şi lucrări publice, servicii , ind. alimentara, agricultura ) . ApariŃia unor domenii noi de pregătire : chimie industriala cu calificările –lucrător chimie industrială , operator fabricarea şi prelucrarea polimerilor , tehnician în chimie industrială pentru anul şcolar 2008-2009. Dezvoltarea învăŃământului TVET din mediul rural cu focalizare pe calificări solicitate de agenŃii economici. EvidenŃe: autorizaŃiile obŃinute de şcoli pentru calificări şi specializări în concordanŃă cu cererea pieŃei muncii, planurile de şcolarizare adaptate

Continuarea activităŃilor de cercetare a pieŃei muncii şi de realizare a

ofertelor de şcolarizare în concordanŃă cu cererile acesteia

Monitorizarea situaŃiei absolvenŃilor TVET privind inserŃia profesională pe

piaŃa muncii. Colaborarea cu agenŃii economici

Răspund: AJOFM , ISJ , CLDPS, unităŃile şcolare cu învăŃământ TVET

129

nevoilor pieŃei muncii.

A.7. Dezvoltarea reŃelei şcolare TVET în mediul rural şi realizarea de tandemuri educaŃionale intre şcolile TVET din mediul rural şi şcolile TVET din mediul urban.

Constituirea de reŃele pentru : - consultanŃă între centrul de resursă şi grupurile şcolare

cuprinse în programul PHARE 2001-2003 ( 5 unităŃi şcolare ) şi PHARE 2004-2006 ( 8 unităŃi şcolare);

- consultanŃa între grupurile şcolare şi ŞAM în funcŃie de domeniul de pregătire;

- reŃele privind elaborarea documentelor de planificare pentru dezvoltarea învăŃământul profesional şi tehnic ( PAS) şi asigurarea calităŃii între grupurile şcolare cuprinse în programul PHARE 2001-2003 şi unităŃile şcolare cu TVET.

EvidenŃe : numărul reŃelelor tematice realizate ActivităŃi realizate ]n cadrul reŃelelor

IniŃierea şi derularea de noi activităŃi ( periodic ) şi proiecte în parteneriat de către şcolile TVET cuprinse în reŃelele

tematice termen 2010 .

A.8. Crearea în mediul rural a unor scoli TVET şi iniŃierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, cu arie de acŃiune acoperitoare pentru principalii masivi muntoşi cu infrastructura adecvata (internat, cantina), reprezentative la nivel judeŃean pentru nivelurile 2 şi 3 de calificare.

Includerea unui grup şcolar agricol in programul PHARE 2004-2006 şi propunerea unui grup şcolar agricol în programul guvernamental Campusuri şcolare . EvidenŃe : lucrările in curs de execuŃie la Grup Şcolar Agricol Voineşti cuprins în programul PHARE 2004-2006 şi Grup Şcolar Agricol Tărtăşesti program Campus şcolar . : Grup Şcolar Agricol Nucet se află nominalizat in propunerile ISJ pentru programul Campusuri şcolare

Derularea activităŃilor prevăzute în programele naŃionale

1. A.9 Asigurarea şcolilor TVET din mediul rural cu cadre didactice calificate.

Numărul cadrelor didactice calificate din mediul rural a crescut comparativ cu anul 2006 EvidenŃe: date statistice existente la serviciul evidenŃă resurse umane

Reactualizarea datelor privind încadrarea

Parteneri: In acest proces au fost implicate : ISJ –urile, CLDPS –urile , AJOFM , Consiliul JudeŃean , agenŃi economici , directori de unităŃi şcolare , CJRAE. Se înregistrează progres în acŃiunile care stau la îndemâna sistemului de învăŃământ, fiind implicate în totalitate resursele materiale şi umane proprii sistemului. Există situaŃii izolate în care progresul este încetinit datorită neconcordanŃelor ce au la baza comunicarea şi lucrul în echipă cu partenerii de la nivelul comunităŃii locale. Progresul este încetinit în situaŃiile în care este condiŃionat de resursele materiale, de fluctuaŃia personalului didactic din unităŃile TVET.

130

Recomandări şi alte observaŃii: Recomandăm continuarea studiilor privind evoluŃia pieŃei muncii în scopul adaptării ofertei şcolare la cererea de pe piaŃă şi creşterea inserŃiei socio-profesionale a absolvenŃilor TVET Monitorizarea realizată de către: Bondila Dorel Consiliul JudeŃean DâmboviŃa preşedinte CLDPSFP DâmboviŃa şi Balica Alina S.C.POLIMED SRL Consiliul Consultativ AJOFM în luna februarie – martie 2008

Notă: sursele evidenŃelor sau note de informare asupra evidenŃelor trebuie ataşate prezentului raport

PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2007 PLAI DÂMBOVIłA 2007-2013 Prioritate 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAłA MUNCII PE BAZĂ DE STUDII ŞI CERCETĂRI Obiective: 1.1 Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaŃa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeŃean; 1.2 Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieŃei muncii şi cu tendinŃele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaŃionale la nevoile locale judeŃene

SituaŃia la finalizarea PLAI 2007

Progresul înregistrat până la monitorizării

Aprecierea progresului /Recomandări

· łinta 1.1: Creşterea cu 5 % a inserŃiei socio-profesionale a absolvenŃilor TVET, până în 2013.

· łinta 1.2. Asigurarea continuării studiilor, după învăŃământul obligatoriu, pentru cel puŃin 85% din populaŃia de vârstă şcolară a judeŃului cuprinsă în învăŃământul TVET

Rezultate măsurabile: · Adaptarea planului de şcolarizare la cererea de pe piaŃa muncii , astfel încât să se realizeze o creştere cu 5% a inserŃiei absolvenŃilor învăŃământului profesional şi tehnic , până în anul 2013 .

85% din şcolile cu învăŃământul profesional şi tehnic si-au propus planul de şcolarizare în funcŃie de cererea agenŃilor economici ,PRAI ,PLAI ,PAS

15 % din unităŃile şcolare SAM sunt unităŃi şcolare izolate care au propus planul de şcolarizare În funcŃie de recomandările PLAI , PAS

Progres bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei până in 2013

131

· Până în 2013, cel puŃin 85% din absolvenŃii învăŃământului obligatoriu din şcolile TVET din judeŃ să continue studiile

La nivel de judeŃ numărul de absolvenŃi ai învăŃământului obligatoriu care continuă studiile este în procent de 83,11%.

14% din unităŃile şcolare au un număr redus de elevi ai învăŃământului obligatoriu care continuă studiile

Progres bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei până in 2013

Măsuri/AcŃiuni pentru atingerea obiectivului:

Termen Cine răspunde

1. ÎnfiinŃarea unui centru de cercetare şi prognoză a pieŃei muncii în cadrul judeŃului DâmboviŃa

2008 AJOFM

Nu a fost realizat până la această dată

A fost realizat un chestionar de către ISJ şi AJOFM care a fost aplicat la agenŃi economici din toate zonele judeŃului , în paralel cu modernizarea instrumentelor de sondare şi prelucrare a bazei de date referitoare la satisfacerea cererii pe piaŃa forŃei de muncă.

Progres bun Se recomandă continuarea consultării de către AJOFM a agenŃilor economici . InstituŃia coordonatoare: AJOFM

2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaŃiilor din PRAI, cu particularităŃi specifice judeŃului

Anual ISJ, CLDPSFP A fost realizată A fost realizata pe baza

datelor din PRAI , datelor AJOFM

Progres bun InstituŃia coordonatoare: ISJ, CLDPS


Anual ISJ, CLDPSFP

A fost realizată A fost realizata pe baza datelor din PRAI , PLAI , datelor AJOFM


4. Introducerea în documentele de planificare strategică a ÎPT a unei secŃiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere: PLAI judeŃ DâmboviŃa PAS pentru şcolile din ÎPT care oferă formare în agricultura cu specific montan

Sept 2007 (PLAI)

Oct 2007 (PAS)

ISJ, CLDDPSFP, şcolile TVET

A fost realizată A fost realizata pe baza datelor din PRAI , PLAI , datelor AJOFM


5. Corelarea anuala a planului de şcolarizare pentru învăŃământul TVET cu studiile realizate şi

Anual ISJ CLDPSFP

A fost realizată în proporŃie de 85%

A fost realizata pe baza datelor din PRAI , PLAI , datelor AJOFM, datele de


132

prognoza pieŃei muncii. la direcŃia de statistică

6. Dezvoltarea de noi calificări şi competenŃe inclusiv pentru agricultura montană pentru nivelele de calificare 2 şi 3, conform studiilor realizate

Anual ISJ CLDPSFP

A fost realizată A fost realizata pe baza datelor din PRAI , PLAI , datelor AJOFM, datele de la direcŃia de statistică


7. Dezvoltarea reŃelei şcolare TVET în mediul rural şi realizarea de tandemuri educaŃionale intre şcolile TVET din mediul rural şi şcolile TVET din mediul urban. 2010

Consilii JudeŃene

ISJ

A fost realizată Au fost realizate reŃele tematice privind asigurarea calităŃii , revizuire PAS , organizate în scopul planificării ofertei educaŃionale , create în jurul unor şcolii coordonatoare din regiune .

Progres bun InstituŃia coordonatoare: ISJ

8. Crearea în mediul rural a unor scoli TVET şi iniŃierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, cu arie de acŃiune acoperitoare pentru principalii masivi muntoşi cu infrastructura adecvata (internat, cantina), reprezentative la nivel judeŃean pentru nivelurile 2 şi 3 de calificare.

2010 Consilii

JudeŃene ISJ

Cuprinderea in programe guvernamentale a două unităŃi şcolare agricole .

La Grup Şcolar Agricol Voineşti au început lucrările de reabilitare şi dotare prin programul PHARE 2004- 2006

Progres bun Se recomandă continuarea dezvoltării şcolilor cu profil agricol . InstituŃia coordonatoare: ISJ

9.Asigurarea şcolilor TVET din mediul rural cu cadre didactice calificate.

2007

ISJ

Procentul de cadre didactice necalificate este în scădere comparativ cu anul şcolar anterior

La nivel de judeŃ există scolii postliceale şi de maiştri la care participă maiştri instructori pentru reconversie profesională .

Progres bun InstituŃia coordonatoare: ISJ Se recomanda continuarea cursurilor de reconversie profesională pentru maiştrii instructori .

133

RAPORT de monitorizare la nivel de măsură/acŃiune individuală

PLAI 2007-2013 JUDEłUL DÂMBOVIłA

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAłIE AL ELEVILOR CU CERINłE EDUCAłIONALE SPECIALE (CES).

Obiectiv: 2.1 Creşterea numărului elevilor în învăŃământul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultăŃi de învăŃare şi a celor cu handicap pentru a obŃine calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel judeŃean. 2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii procesului de pregătire profesională prin învăŃământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.

łintă/rezultate măsurabile łinta: Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES.

Nivel progres 3 • Progres bun: Formarea profesorilor având ca tematică învăŃarea centrată pe elev şi educaŃia furnizată elevilor cu nevoi speciale. procesul de includere a elevilor cu CES este unul bun.

OrganizaŃie responsabilă pentru implementare: ISJ , CJRAE Data începerii: februarie 2008 Data analizei : martie 2008 Măsuri – acŃiuni planificate PLAI 2007-2013 A .1 Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES A .2 Crearea condiŃiilor de acces şi învăŃare pentru elevii cu handicap

ActivităŃi desfăşurate /progresul realizat în cadrul măsurii/acŃiunii - Desemnarea responsabililor cu CES în şcolile TVET şi constituirea comisiilor care elaborează şi implementează planuri de acŃiune pentru includerea elevilor cu CES. - Amenajarea, în toate şcolile TVET, a rampelor de acces pentru elevii cu handicap locomotor şi a toaletelor pentru astfel de elevi, în unele dintre ele. EvidenŃe : comisiile din şcoli şi responsabili lor unităŃi şcolare amenajate

ActivităŃi planificate până la următoarea dată de monitorizare Monitorizarea elevilor cu deficienŃe motorii şi a asigurării condiŃiilor de acces şi învăŃare

Răspund : CJRAE, ISJ

A.3 Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – învăŃare pentru elevii cu CES

- Constituirea la nivel de judeŃ a Centrului JudeŃean de Resurse şi de AsistenŃă EducaŃională - Informarea şi abilitarea consilierilor şcolari în vederea identificării şi lucrului cu elevii cu CES - Consilierea diriginŃilor pentru identificarea elevilor cu CES şi a problemelor acestora - Formarea profesorilor – cadre didactice din şcolile de aplicaŃie şi centrele de resurse din cadrul proiectelor Phare TVET 01.08.01, Phare TVET 01.08.03 şi Phare 2004-2006 având ca tematică învăŃarea centrată pe elev şi educaŃia furnizată elevilor cu nevoi speciale. EvidenŃe :

- Stat de funcŃii CJRAE

Continuarea activităŃilor de formare şi diseminarea exemplelor de bună practică în utilizarea strategiilor de predare – învăŃare pentru elevii cu CES Răspund : CCD, unităŃile şcolare TVET

134

- Proces verbal comisie metodica profesori cabinete APP - Registrul de evidenŃă al profesorului consilier existent la unităŃile

şcolare Documente privind cadrele didactice care au participat la cursuri existente în şcoli

A.4 Dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în şcoală şi prevenirea părăsirii timpurii a acesteia. A.5 Implementarea unor programe de sprijin material şi de acordare a şansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate.

- Consilierea elevilor cu risc de abandon de către profesorii consilieri. - În judeŃ a fost implementat proiectul Phare RO - accesul la educaŃie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe rromi, una din acŃiuni a vizat asigurarea celei de-a doua şanse în educaŃie pentru persoanele care nu şi-au finalizat studiile în învăŃământul obligatoriu (corecŃia abandonului) prin oferirea de cursuri de calificare nivel I (Şcoala Potlogi, Şcoala Vizureşti, Şcoala Româneşti) termen 2010 EvidenŃe :

- Registrul de evidenŃă al profesorului consilier existent la unităŃile şcolare - Numărul şcolilor implicate în proiect - Număr de tineri participanŃi la program

Derularea de programe de consiliere a elevilor cu risc de abandon Derularea de noi cursuri de calificare ce vizează asigurarea celei de-a doua şanse în educaŃie pentru persoanelor din grupuri defavorizate termen 2010 .

Parteneri: In acest proces au fost implicate : ISJ –urile, CJRAE, Consiliul Local Se înregistrează progres în acŃiunile care stau la îndemâna sistemului de învăŃământ, fiind implicate în totalitate resursele materiale şi umane proprii sistemului. Recomandări şi alte observaŃii: Recomandăm identificarea şi monitorizarea tuturor elevilor cu CES din învăŃământul profesional şi tehnic Monitorizarea realizată de către: ISJ, CJRAE

Notă: sursele evidenŃelor sau note de informare asupra evidenŃelor trebuie ataşate prezentului raport

PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2007 PLAI DÂMBOVIłA 2007-2013 PRIORITATEA 2 : ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAłIE AL ELEVILOR CU CERINłE EDUCAłIONALE SPECIALE (CES). Obiectiv: 2.1 Creşterea numărului elevilor în învăŃământul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultăŃi de învăŃare şi a celor cu handicap pentru a obŃine calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel judeŃean. 2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii procesului de pregătire profesională prin învăŃământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.




135

łintă/rezultate măsurabile łinta: Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere

în ÎPT a elevilor cu CES.

Rezultate măsurabile: Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES.

85% din şcolile cu învăŃământul profesional şi tehnic au înscris elevi cu CES

Şcolile au început identificarea elevilor cu CES

Progres bun; se recomandă identificarea şi monitorizarea elevilor cu CES integraŃi în ÎPT



• Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES

Anual ISJ CJAPP

A fost realizată S-au identificat Progres Satisfăcător .

1. Crearea condiŃiilor de acces şi învăŃare pentru elevii cu handicap.

2008

Consilii JudeŃene şi

locale ISJ

Şcoli TVET

A fost realizată Au fost realizate rampe de acces în toate şcolile şi toalete adecvare pentru elevi cu deficienŃe, în unele dintre ele.

Progres bun Se recomandă continuarea monitorizării elevilor cu deficienŃe motorii şi a asigurării condiŃiilor de acces şi învăŃare

• Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – învăŃare pentru elevii cu CES

2008 ISJ

CJAPP

A fost realizată Cadre didactice din şcolile de aplicaŃie şi centrele de resurse din cadrul proiectelor Phare TVET au participat la formări având ca tematică învăŃarea centrată pe elev şi educaŃia furnizată elevilor cu nevoi speciale şi au diseminat informaŃia

Progres bun InstituŃia coordonatoare: ISJ, CJRAE

• Dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în şcoală şi prevenirea părăsirii

2008 ISJ CJAPP

A fost realizată Profesorii psihopedagogi consiliază elevii cu risc de abandon şcolar

Progres bun InstituŃia coordonatoare: ISJ, CJRAE

136

timpurii a acesteia.

• Implementarea unor programe de sprijin material şi de acordare a şansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate.

2010 ISJ

Consilii locale

A fost realizată Trei şcoli din judeŃ derulează programul “A doua şansă pentru învăŃământul gimnazial”

Progres bun InstituŃia coordonatoare: ISJ,

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAłII

Obiectiv: 3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeŃ. 3.2 ÎmbunătăŃirea dotării cu calculatoare a unităŃilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet. łinte măsurabile : 1. Reabilitarea a 40% din numărul şcolilor TVET ale judeŃului.

2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor TVET din judeŃ: toate şcolile TVET sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 40% dintre acestea sa aibă dotare conform standardelor.

Nivel progres 3 Reabilitarea unităŃilor şcolare şi dotarea bazei materiale a înregistrat un progres real

OrganizaŃie responsabilă pentru implementare: CONSILII LOCALE, CONSILII JUDEłENE , ISJ Data începerii: februarie 2008 Data analizei : martie 2008


ActivităŃi desfăşurate /progresul realizat în cadrul măsurii/acŃiunii Până la această dată au fost identificate nevoile de reabilitare a unităŃilor şcolare de către ISJ – Patrimoniu, investiŃii , achiziŃii .

Prin Programul InvestiŃional al Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului s-au alocat fonduri din bugetul Ministerului EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului pentru finanŃarea unor obiective de investiŃii, consolidări, reabilitări, reparaŃii capitale şi asigurarea utilităŃilor la imobilele unităŃilor şcolare din învăŃământul preuniversitar de stat şi dotarea acestora cu echipamente didactice , carte şcolară. EvidenŃe : SituaŃii statistice la ISJ – Patrimoniu, investiŃii , achiziŃii.

ActivităŃi planificate până la următoarea dată de monitorizare Continuarea identificării necesarului de echipamente didactice


Până la această dată au fost identificate 7 proiecte de reabilitare şi de dotare ( mobilier , echipamente didactice), proiecte în derulare (20 unităŃi şcolare TVET )

Continuarea activităŃii de reabilitare şi dotare în funcŃie de noile priorităŃi identificate

3. Dezvoltarea bazei materiale în şcolile cu profil agromontan: ferma

Identificarea unităŃii şcolare cu clase profil agromontan ( Grup Şcolar Agricol Voineşti) Continuarea lucrărilor de reabilitare şi

137

didactică, ateliere şcoală şi laboratoare şi facilităŃi de tip campus

Selectarea grupului şcolar în proiectul PHARE 2004-2006 Lucrările de reabilitare în curs de execuŃie Dotarea unităŃii şcolare cu echipamente didactice EvidenŃe : SituaŃii statistice ISJ

dotare


5. Accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte judeŃene care vizează reabilitarea şi dotarea şcolilor TVET.

Identificare surselor de finanŃare Accesarea fondurilor pe bază de proiecte pentru reabilitare şi dotare – campus , SAM EvidenŃe: situaŃii statistice ISJ

Accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte judeŃene

Parteneri: In acest proces au fost implicate : Consilii locale, Consilii JudeŃene, Scoli TVET, ISJ Se înregistrează progres în acŃiunile care stau la îndemâna sistemului de învăŃământ Recomandări şi alte observaŃii: Recomandăm continuarea studiilor privind Identificare surselor de finanŃare şi accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte judeŃene pentru reabilitare şi dotare .

138

PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2007 PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAłII Obiectiv: 3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeŃ. 3.2 ÎmbunătăŃirea dotării cu calculatoare a unităŃilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet.

SituaŃia la finalizarea PRAI 2007

Progresul înregistrat până în martie 2008


łinta: 1. Reabilitarea a 40% din numărul şcolilor TVET ale judeŃului.

2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor TVET din judeŃ: toate şcolile TVET sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 40% dintre acestea sa aibă dotare conform standardelor .

Rezultate măsurabile: Reabilitarea a 40% din şcolile TVET Toate şcolile cu IPT deŃin

autorizaŃii de funcŃionare 40%( 15 unităŃi şcolare) din unităŃile şcolare din IPT reabilitate

S-a realizat monitorizarea unităŃilor şcolare care necesită reabilitare . 15% ( 5 unităŃi şcolare ) din unităŃile şcolare IPT sunt reabilitate

Progres bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei pana in 2013

Dotarea conform SPP a 40% din unităŃile şcolare cu IPT şi 60% cu dotare minimală , dotarea cu calculatoare şi asigurarea accesului la internet a unităŃilor şcolare cu IPT

40% ( 14 unităŃi şcolare) din total scoli au dotări pentru formarea profesională iniŃială conf. standardelor. Toate şcolile cu IPT dotate cu calculatoare şi asigurarea accesului la internet .

6 scoli din total scoli au dotări pentru formarea profesionala iniŃială conf. .standardelor Progres bun, poate

asigura îndeplinirea Ńintei până în 2013




2008

Consilii locale, Consilii

JudeŃene, Scoli TVET,

Inventar realizat in procent de 100%

Inventar realizat in procent de 50% din nr. total de scoli cu învăŃământ TVET

Progres Bun . Se recomandă finalizare inventarului pentru toate şcolile până sfârşitul anului 2008

139

ISJ InstituŃia coordonatoare: ISJ...


2008



ISJ

Elaborarea proiectelor de reabilitare şi dotare pentru 40% din unităŃile şcolare TVET

Proiecte elaborate pentru 40% din unităŃile şcolare TVET

Progres bun

InstituŃia coordonatoare: ISJ...

3. Dezvoltarea bazei materiale în şcolile cu profil agromontan: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare şi facilităŃi de tip campus

2013


JudeŃene ISJ

Dezvoltarea bazei în unitatea şcolară cu clase cu profil agromontan , şcoală în reabilitare

Şcoala este cuprinsă în programul PHARE 2004-2006, s-au început lucrările de reabilitare

Progres bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei până în 2013


2008



ISJ

Măsură realizată în procent de 100%

Au fost identificate şapte proiecte de reabilitare şi dotare ( 15 unităŃi şcolare )

Progres bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei

5. Accesarea fondurilor structurale pe bază de proiecte judeŃene care vizează reabilitarea şi dotarea şcolilor TVET.

2013



ISJ

Realizarea în procent de 100%

Măsura în curs de realizare – formarea cadrelor didactice în accesarea fondurilor structurale

Proces satisfăcător . Se preconizează atingerea obiectivului, conform cu planul operaŃional

140

RAPORT de monitorizare la nivel de măsură/acŃiune individuală PLAI 2007 - 2013 JudeŃul DâmboviŃa prioritate 4 PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAłIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităŃile şcolare TVET łinta: Încheierea a cel puŃin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare şcoală TVET, conform domeniilor de calificare şcolarizate.

Nivel progres 3 Au fost încheiate parteneriate de către fiecare unitate şcolară cu cel puŃin două unităŃi.

OrganizaŃie responsabilă pentru implementare: ISJ , CLDPSFP Scoli TVET, AJOFM prin Centre F.P.C. Data începerii: februarie 2008 Data analizei : februarie martie 2008 Măsuri – acŃiuni planificate PLAI 2007-2013 1. Autorizarea şcolilor TVET ca furnizori de formare profesională continuă

ActivităŃi desfăşurate /progresul realizat în cadrul măsurii/acŃiunii Până la această dată au fost autorizate 6 unităŃi şcolare ca furnizori de pregătire profesională. UnităŃile şcolare autorizate sunt autorizate pentru 22 de cursuri de formare pentru adulŃi. EvidenŃe : SituaŃii statistice şcoli.

ActivităŃi planificate până la următoarea dată de monitorizare

Realizarea cursurilor de formare pentru adulŃi. Răspund : şcolile TVET.

2. Autorizarea ca centre de evaluare a competenŃelor profesionale achiziŃionate în sistem non-formal.

La nivel de judeŃ există un centru de evaluare a competenŃelor profesionale „AsociaŃia înapoi la muncă”. EvidenŃe : situaŃie statistică Comisia judeŃeană de autorizare a furnizorilor de pregătire

Realizarea de evaluării a competenŃelor non-formale Răspund : „AsociaŃia înapoi la muncă”.

3.Dezvoltarea de programe de învăŃare bazate pe muncă pentru elevi şi studenŃi. 4.Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/universităŃi/ întreprinderi;

Au fost încheiate 231 de parteneriate între şcoli şi agenŃii economici pentru un număr de 8400 elevi. EvidenŃe : documente ISJ - harta parteneriatului, situaŃii unităŃi şcolare.

Încheierea convenŃiilor cadru de pregătire practică în fiecare an şcolar. Continuarea activităŃilor de cercetare a pieŃei muncii şi de realizare a ofertelor de şcolarizare în concordanŃă cu cererile acesteia. Colaborarea cu agenŃii economici . Răspund : CLDPSFP, ISJ , unităŃi şcolare TVET

5. Monitorizarea inserŃiei tinerilor absolvenŃi pe piaŃa muncii;

6. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acŃiunile privind integrarea pe piaŃa

Din datele rezultate la unităŃile şcolare şi situaŃiile statistice ISJ s-a constatat că procentul de continuare a studiilor nivel 2, 3 şi 3 avansat şi universitar este peste 80 %. TranziŃia de la şcoală la locul de muncă se materializează prin inserŃia pe piaŃa muncii a absolvenŃii de nivel 2, 3 datorită competenŃelor profesionale

Derularea unor activităŃi de către unităŃile şcolare în parteneriat cu AJOFM şi agenŃi economici.

141

muncii a absolvenŃilor TVET 7. AcŃiuni inovative în vederea îmbunătăŃirii tranziŃiei de la şcoală la viaŃa activă.

dobândite şi a calificărilor cerute pe piaŃa muncii. EvidenŃe : Exemple de bună practică, statisticile unităŃilor TVET.

Parteneri: In acest proces au fost implicate : ISJ –urile, CLDPS –urile , AJOFM , agenŃi economici , directori de unităŃi şcolare. Se înregistrează progres în acŃiunile realizate de şcoli în colaborare cu agenŃii economici. Recomandări şi alte observaŃii: Recomandăm continuarea studiilor privind evoluŃia pieŃei muncii în scopul adaptării ofertei şcolare la cererea de pe piaŃă şi creşterea inserŃiei socio-profesionale a absolvenŃilor TVET Monitorizarea realizată de către: Bondilă Dorel Consiliul JudeŃean DâmboviŃa preşedinte CLDPSFP DâmboviŃa şi Balica Alina S.C.POLIMED SRL Consiliul Consultativ AJOFM în luna februarie – martie 2008 PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2007 PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAłIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităŃile şcolare TVET




łinta: Încheierea a cel puŃin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare şcoală TVET, conform domeniilor de calificare şcolarizate.

Rezultate măsurabile: Măsuri/AcŃiuni pentru atingerea obiectivului:





1. Autorizarea şcolilor TVET ca furnizori de formare profesională continuă

2008 Scoli TVET, ISJ,

33% scoli au fost autorizate ca FFC

Măsură realizată Progres bun

2. Autorizarea ca centre de evaluare a competenŃelor profesionale achiziŃionate în sistem non-formal.

2008 DirecŃia Muncii

La nivel de judeŃ un centru de evaluare a competenŃelor profesionale

Măsură realizată Progres bun

142

3.Dezvoltarea de programe de învăŃare bazate pe muncă pentru elevi.

2010 Şcolile TVET

Toate şcolile TVET să încheie parteneriate cu cel puŃin 2 agenŃi economici de profil pentru desfăşurarea practicii comasate a elevilor; cu alte şcoli în cadrul reŃelelor şcolare. în vederea orientării elevilor de la clasele terminale.

Măsură realizată la 98% din şcolile TVET


4.Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/universităŃi/ întreprinderi;

anual Şcoli TVET, ISJ, CLDPS

100% parteneriate încheiate între agenŃi economici şi şcoli.

Măsură realizată la 98% din şcolile TVET Progres bun

5.Monitorizarea inserŃiei tinerilor absolvenŃi pe piaŃa muncii; 6. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acŃiunile privind integrarea pe piaŃa muncii a absolvenŃilor TVET 7. AcŃiuni inovative în vederea îmbunătăŃirii tranziŃiei de la şcoală la viaŃa activă.

anual 2010 anual

Scoli TVET, AJOFM

. Din datele rezultate la unităŃile şcolare şi situaŃiile statistice ISJ s-a constatat că procentul de continuare a studiilor nivel 2, 3 şi 3 avansat şi universitar este peste 80 %. TranziŃia de la şcoală la locul de muncă se materializează prin inserŃia pe piaŃa muncii a absolvenŃii de nivel 2, 3 datorită competenŃelor profesionale dobândite şi a calificărilor cerute pe piaŃa muncii.

Măsură realizată parŃial datorită lipsei burselor şcolare acordate de agenŃii economici.

Progres bun poate asigura îndeplinirea Ńintei fără acordarea burselor de către agentul economic.


PLAI 2007 - 2013 JudeŃul DâmboviŃa PRIORITATEA 5 PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN

ŞCOLILE TVET ALE JUDETULUI Obiectiv: 5.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăŃământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenŃe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. 5.2 Asigurarea calităŃii învăŃământului din mediul rural a unităŃilor şcolare TVET. łinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învăŃământul TVET şi a specialiştilor atraşi Nivel progres 3

143

la cursuri de formare profesionala continua. Cadrele didactice participă cursurile de perfecŃionare continuă . Sunt atraşi specialişti din diverse domenii de pregătire în special la nivel 3 avansat.

OrganizaŃie responsabilă pentru implementare: şcolile TVET , ISJ , CLDPSFP, CCD Data începerii: februarie 2008 Data analizei : martie 2008 Măsuri – acŃiuni planificate PLAI 2007-2013 1.Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile TVET şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

În fiecare unitate şcolară există o evidenŃă privind nevoile de formare profesională a cadrelor didactice din TVET. La CCD se prezintă în fiecare an oferta cursurilor de formare în urma sondajelor realizate. EvidenŃe : SituaŃii statistice CCD, unităŃi şcolare.

ActivităŃi planificate până la următoarea dată de monitorizare Actualizarea datelor privind FPC.

2. Sprijinirea cadrelor didactice din TVET pentru a participa la programe de formare profesională continuă, inclusiv prin stagii în întreprinderi.

Pentru sprijinirea cadrelor didactice privind FPC şi reconversia profesională funcŃionează clase de maiştri şi clase postliceale finanŃate de la buget, PIR EvidenŃe : situaŃii statistice ISJ, CCD

Consilierea cadrelor didactice privind perfecŃionarea continuă.

3. Atragerea specialiştilor agenŃilor economici în învăŃământul TVET.

La nivelul 3 avansat există specialişti ai agenŃilor economici, în funcŃie de domeniul de pregătire care derulează activităŃi de formare. EvidenŃe : încadrarea specialiştilor

Atragerea de noi specialişti în învăŃământ.

Parteneri: In acest proces au fost implicate : ISJ –urile, CLDPS –urile , AJOFM , CCD , agenŃi economici , directori de unităŃi şcolare. Se înregistrează progres în acŃiunile care stau la îndemâna sistemului de învăŃământ, fiind implicate în totalitate resursele materiale şi umane proprii sistemului. Recomandări şi alte observaŃii: Recomandăm participarea la formarea continuă a cadrelor didactice din TVET.

PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2007 PRIORITATEA 5 : DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE TVET ALE JUDETULUI Obiectiv: 5.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din




144

învăŃământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenŃe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. 5.2 Asigurarea calităŃii învăŃământului din mediul rural a unităŃilor şcolare TVET. łinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învăŃământul TVET şi a specialiştilor atraşi la cursuri de formare profesionala continua.

Rezultate măsurabile: Măsuri/AcŃiuni pentru atingerea obiectivului:





1.Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile TVET şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

2008 Scoli TVET, CCD, Univ.

Valahia

80 % din cadrele didactice să participe la formarea profesională continuă.

În toate şcolile TVET a fost înfiinŃată Comisia de perfecŃionare, care informează întreg personalul scolii cu privire la oferta de formare profesionala a CCD, a Univ. Valahia si a altor centre universitare si identifica nevoile de formare profesională. In cadrul Comisiilor CEAC înfiinŃate in toate şcolile TVET, au fost elaborate proceduri de lucru pentru toate comisiile existente in şcoala, inclusiv pentru Comisia de perfecŃionare.


2. Sprijinirea cadrelor didactice din TVET pentru a participa la programe de formare profesională continuă, inclusiv

2010 Scoli TVET, CCD, Univ.

Valahia

40% din resursele umane din şcolile TVET au urmat cursuri de formare

Continuarea procesului de formare profesionala prin

Progres bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei pana in 2010

145

prin stagii în întreprinderi. profesionala (Consiliere si orientare, Tehnici informaŃionale computerizate, Managementul comunicării, Apreciază diversitatea, Asigurarea calităŃii, elaborare PAS, Managementul proiectelor, masterate, cursuri postuniversitare)

participarea a încă 30% din resursele umane ale şcolilor TVET la cursuri de Consiliere si orientare; 10% la masterate si alte cursuri de formare profesionala

3. Atragerea specialiştilor agenŃilor economici în învăŃământul TVET.

2010 Şcolile TVET, ISJ

In toate şcolile TVET sunt acoperite toate normele didactice cu profesori de specialitate.

In toate şcolile TVET sunt acoperite toate normele didactice cu profesori de specialitate.

Progres foarte bun, poate asigura îndeplinirea Ńintei pana in 2013


PLAI 2007 - 2013 JudeŃul DâmboviŃa

Prioritatea 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂłILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR Obiective:6.1. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanŃelor educaŃionale şi ratelor de tranziŃie către nivele superioare de educaŃie. 6.2.Dezvoltarea personală şi profesională a elevilor prin implicarea cabinetelor de asistenŃa psihopedagogică şcolară

łintă/rezultate măsurabile: 1. Extinderea serviciilor de consiliere şi orientare profesionala pentru toŃi elevii din învăŃământul TVET, până în 2013, pentru creşterea şanselor de integrare pe piaŃa muncii

Nota pentru progres17 3 – Progres bun: Activitatea de orientare şi consiliere este în desfăşurare.

OrganizaŃie responsabilă pentru implementare: CJRAE/ CJAPP si ISJ Data începerii: februarie 2008 Data analizei: februarie 2008

17 Note pentru progres: 0 = nici un progres 1 = progres întârziat 2 = progres satisfăcător 3 = progres bun

146

1. Formarea competenŃelor de orientare şi consiliere pentru cadrele didactice din TVET

• Participarea tuturor profesorilor diriginŃi din unităŃile de învăŃământ TVET, la cursul de formare „Consiliere şi orientare”, curs care a avut un modul de formare destinat orientării în carieră a elevilor şi intitulat „ Planificarea carierei”. Această acŃiune de formare a cadrelor didactice s-a realizat de către CCD DâmboviŃa şi a fost finalizată în decembrie 2007.

EvidenŃe : - tabele cu participanŃii la curs formare – CCD DâmboviŃa

•Participarea până în anul 2010 a profesorilor diriginŃi nou angajaŃi la cursuri de

formare organizate de CCD, pe problematica „ Consiliere şi orientare privind cariera”

2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilierii şcolari.

a. Numărul de norme didactice de consilieri şcolari şi de cabinete pentru consiliere şi orientare profesională în şcolile TVET a crescut cu 18,8% începând cu 1septembrie 2007. Astfel s-au înfiinŃat două cabinete de consiliere şi orientare vocaŃională, care deservesc încă două unităŃi şcolare de învăŃământ TVET, alături de cele 11 deja existente pana în iunie 2007.

EvidenŃe : - Încadrările şcolilor

Continuarea creşterii numărului de posturi didactice pentru toate unităŃile şcolare –termenul este

2010. Monitorizarea elevilor consiliaŃi .

3 .Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară TVET.

b. Dotarea cu baterii de teste necesare consilierii şi orientării vocaŃionale a 13 cabinete de consiliere psihopedagogică, ce funcŃionează în unităŃi TVET, până la 31. dec.2007

EvidenŃe : - Inventarele cabinetelor de consiliere

Asigurarea unui cabinet de consiliere în fiecare unitate

şcolară TVET termen 2010 prin implicarea comunităŃii locale

147

4. Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere prin acŃiuni comune ale şcolilor TVET si AJOFM

• În cadrul reŃelelor de parteneriat existente între şcolile TVET au fost realizate activităŃii pentru orientare şi consiliere profesională împreună cu şcolile TVET cuprinse în programul Phare TVET din judeŃ.

• Profesorii consilieri psihopedagogi au derulat programul de orientare a carierei elevilor „CARIERA MEA”.

EvidenŃe : - Rapoartele de activitate lunară ale profesorilor consilieri - Parteneriatele unităŃilor şcolare

Dezvoltarea unor programe în cadrul reŃelelor de parteneriat pentru orientare şi consiliere profesională de către şcolile Phare TVET din judeŃ coordonate de CJAPP în colaborare cu AJOFM .

Parteneri: În acest proces au fost implicate : ISJ, CJAPP, AJOFM DâmboviŃa, directori de unităŃi şcolare , CJAPP Recomandări şi alte observaŃii: Recomandăm extinderea reŃelei de cabinete de consiliere psihopedagogică în toate unităŃile de învăŃământ TVET în vederea realizării unor servicii specializate de consiliere privind cariera , care să aibă ca efect creşterea integrării absolvenŃilor pe piaŃa muncii. Notă: sursele evidenŃelor sau note de informare asupra evidenŃelor trebuie ataşate prezentului raport

PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2007 PLAI DÂMBOVIłA 2007-2013 Prioritatea 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂłILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR Obiective:6.1. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanŃelor educaŃionale şi ratelor de tranziŃie către nivele superioare de educaŃie. 6.2.Dezvoltarea personală şi profesională a elevilor prin implicarea cabinetelor de asistenŃa psihopedagogică şcolară




łintă/rezultate măsurabile: 1. Extinderea serviciilor de consiliere şi orientare profesionala pentru toŃi elevii din învăŃământul TVET, până în 2013, pentru creşterea şanselor de integrare pe piaŃa muncii

Rezultate măsurabile:

148

Nr. de cadre didactice formate

Formarea diriginŃilor din toate unităŃile şcolare TVET pe problematica „Consiliere şi orientare”

A fost realizată consilierea diriginŃilor În toate unităŃile şcolare TVET

Progres bun, este asigurată îndeplinirea Ńintei , conform cu planul operaŃional

Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de judeŃ

Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari cu -18,51%

In 49 unităŃi de învăŃământ preuniversitar există consilier şcolar

Progres bun

Nr. de cabinete de consiliere profesională

Creşterea numărului de cabinete de consiliere şcolare dotate corespunzător cu 18,51%

In 31 unităŃi de învăŃământ preuniversitar există cabinet de consiliere şcolară dotat corespunzător

Progres bun

Nr. de elevi din învăŃământul TVET participanŃi la activităŃi de consiliere individuala /de grup

In anul şcolar 2006-2007 profesorii psihopedagogi au consiliat un nr. de 8490 elevi.

In sem. I. 2007-2008 au fost consiliaŃi un număr de 5748 elevi din învăŃământul TVET.

Progres bun Elevii conştientizează tot mai mult nevoia unui sprijin specializat in rezolvarea problemelor cu care se confrunta

Masuri /AcŃiuni pentru atingerea obiectivului


1Formarea competenŃelor de orientare şi consiliere pentru cadrele didactice din TVET

2008 ISJ CCD

Măsură realizată în procent de 90%

Măsura se finalizează în 2008

Progres bun Se recomandă continuarea formării cadrelor didactice pentru atingerea obiectivului

2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari.

2010 ISJ

A fost realizată Măsura în curs de realizare

Progres bun Se recomanda înfiinŃarea de cabinete de consiliere psihopedagogica în toate unităŃile de învăŃământ TVET

3. Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate

2010 ISJ

Comunitatea locală

A fost realizată pentru 13 unităŃi TVET

Măsura în curs de realizare

Progres bun Toate cabinetele care funcŃionează in învăŃământul

149

şcolară TVET. TVET au fost dotate corespunzător.

4. Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere prin acŃiuni comune ale şcolilor TVET si AJOFM

2010 Scoli TVET, AJOFM

A fost realizată in 90% unităŃi de învăŃământ TVET

AcŃiunea se finalizează în 2010

Progres bun Se recomandă continuarea formării cadrelor didactice pentru atingerea obiectivului

150

7. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri

PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieŃei muncii şi a ofertei şcolilor TVET, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:

• Demografie Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET

Scăderea numărului populaŃiei la nivelul întregului judeŃ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaŃia de vârstă şcolară

� Restructurarea reŃelei şcolare pentru raŃionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin:

- eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate; - concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare.

� Crearea şi dezvoltarea reŃelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulŃilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniŃială.

- Asigurarea accesului resurselor umane din TVET la procesul de formare profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piaŃa muncii.

� Dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în educaŃie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; � Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăŃământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaŃia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învăŃarea asistată şi educaŃia remedială, „educaŃia de a doua şansă

Scăderea populaŃiei urbane pe fondul dominării populaŃiei rurale

� Asigurarea accesului la educaŃie şi formare profesională a populaŃiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăŃământului TVET în şcolile din mediul rural; dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaŃiei)

Îmbătrânirea populaŃiei la nivelul întregului judeŃ

� Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaŃie, estetica şi igiena corpului omenesc, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. � Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaŃa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneŃe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

Ponderea populaŃiei de etnie rromă în totalul populaŃiei judeŃului este de 3,1%, faŃă de 3,3% cat reprezintă minorităŃile naŃionale la nivel judeŃean

� ÎnfiinŃarea de clase pentru învăŃământul TVET în localităŃile cu populaŃie preponderent de etnie rromă şi iniŃierea unor acŃiuni pentru şcolarizarea acestora.

151

• Economie Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET

Industria deŃine cea mai importantă pondere în economia judeŃului; Lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de noile tehnologii în industria prelucrătoare care a înregistrat un trend pozitiv comparativ cu anul 2002.

� MenŃinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiŃiile străine (metalurgie, industrie alimentară, chimică, construcŃii de maşini şi echipamente); � Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, în special la nivelurile 2 şi 3, în scopul adaptării competenŃelor la tendinŃele de tehnologizare avansată din aceste domenii; � Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv.

ConstrucŃiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienŃa forŃei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor (în toate domeniile legate direct sau indirect de construcŃii).

� Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenŃe al lucrătorilor din construcŃii şi din domeniile legate direct sau indirect de construcŃii.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: transport, tranzacŃii imobiliare-închirieri-servicii, depozitare şi comunicaŃii, turism (în special servicii agroturistice).

� Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:

- diversificarea calificărilor; - creşterea cifrei de şcolarizare; - creşterea nivelului competenŃelor profesionale.

SuprafaŃa agricolă a judeŃului reprezintă 1,7 % din suprafaŃa totală a Ńării, ceea ce determină pe de o parte caracterul agrar al judeŃului şi pe de alta a potenŃialul agricol ridicat al acestuia. Creşterea producŃiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaŃii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forŃei de muncă în acest domeniu. ExistenŃa condiŃiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenŃe noi pentru personalul calificat. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecŃie a mediului; ReconstrucŃia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

� Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenŃe pentru personalul calificat;

- menŃinerea ponderii nivelelor 1 şi 2 de calificare; - introducerea/extinderea calificărilor specifice agriculturii

ecologice; - creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecŃiei

mediului. � Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenŃi economici.

152

Turismul rural montan reprezintă o oportunitate pentru relansarea economiei judeŃului care dispune de un potenŃial turistic ridicat, adecvat diverselor tipuri de turism.

� Adaptarea ofertei de şcolarizare din zona montană la cerinŃele specifice turismului rural montan; � Organizarea de cursuri de formare profesională continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru dezvoltarea competenŃelor specifice agriculturii montane � Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenŃi economici din spaŃiul rural.

• PiaŃa muncii

Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET Trendul descrescător al populaŃiei civile ocupate în toate activităŃile

economiei la nivelul judeŃului DâmboviŃa.

Reducerea populaŃiei active şi a populaŃiei ocupate mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaŃilor datorată restructurării unor sectoare de activitate neperformante, industria extractivă care a scăzut cu 50,7%, comparativ cu anul 2002.

ExistenŃa unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaŃiei ocupate: industria prelucrătoare, comerŃ, construcŃii, sănătate şi asistenŃă socială, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaŃii, administraŃie publică, tranzacŃii imobiliare şi servicii.

Structura pe niveluri de instruire a populaŃiei ocupate evidenŃiază că ponderea cea mai însemnată o deŃin persoanele care au absolvit o instituŃie de învăŃământ liceal, postliceal fiind urmate de absolvenŃii de învăŃământ profesional, situaŃie similară cu cea înregistrată la nivel naŃional.

DisparităŃi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaŃie al populaŃiei ocupate (2006):



• mare parte (39,9%) din populaŃia ocupată din mediul rural are

� Anticiparea nevoilor de calificare pentru adaptarea ofertei de şcolarizare la cererea pieŃei muncii.

� Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere oferite elevilor de către şcoli.

� Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenŃii economici, cu AJOFM-uri, cu ONG-uri, cu comunităŃile locale pentru facilitarea integrării socio-profesionale a absolvenŃilor.

� Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulŃi.

� Asigurarea accesului la educaŃie şi formare profesională a populaŃiei de vârstă şcolară din mediul rural şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic şi social.

� Creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât mai ridicat pentru a fi competitivi pe piaŃa muncii.

� Înzestrarea forŃei de muncă cu competenŃe tehnologice complexe şi informaŃionale.

� Asigurarea unei mobilităŃi profesionale ridicate a absolvenŃilor de învăŃământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piaŃa muncii.

� Dobândirea de competenŃe antreprenoriale de către

153

un nivel scăzut de educaŃie (gimnazial/primar sau mai puŃin) - faŃă de numai 8,2% în urban

Numărul populaŃiei tinere ocupate este extrem de scăzut.

Trendul populaŃiei active ocupate în toate activităŃile economiei, în judeŃul DâmboviŃa este descrescător.

În perioada 2004-2007, numărul şomerilor tineri în judeŃul DâmboviŃa (15-24 ani) a fost în continuă scădere şi pe fondul scăderii nivelului şomajului înregistrat, ponderea acestora din totalul şomerilor (20,5% la 31 dec.2007) fiind mai mare decât la nivel regional.

În ceea ce priveşte raportul rural – urban în structura şomajului, în mediul urban, ponderea şomerilor în totalul populaŃiei este mai mare cu 2,5% fata de rural.

Excedent de forŃă de muncă se preconizează în agricultură. Deficit de forŃă de muncă se prognozează în construcŃii, servicii, industria alimentară, industria materialelor de construcŃii, industria lemnului.

absolvenŃii învăŃământului TVET în vederea creşterii şanselor lor de ocupare.

ÎnvăŃământul profesional şi tehnic (TVET)

Concluzii Recomandări pentru învăŃământul TVET PopulaŃia şcolară din învăŃământul

preuniversitarla nivelul judeŃului a scăzut cu 14.471 elevi , în perioada 2000 – 2007.

ProiecŃia populaŃiei şcolare din învăŃământul primar şi gimnazial pentru perioada 2003-2025 indică scăderi semnificative, în medie de 37,8%, pe toate nivelurile de educaŃie

Baza didactico-materială a unora dintre şcolile TVET este precară.

Oferta şcolară se armonizează parŃial cu piaŃa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.

Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaŃie a personalului didactic din învăŃământul TVET, în special în şcolile din mediul rural;

� Restructurarea reŃelei şcolare TVET, în funcŃie de evoluŃia regională şi locală, prin:

- introducerea de specializări/calificări noi pentru domeniile: agricultură; energie electrică şi termică, gaze, apă; colectarea, depozitarea şi reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile: intermedieri financiare şi servicii, construcŃii, comerŃ, hoteluri şi restaurante, transport, electronică şi automatizări, informatică, materiale de construcŃii;

- reducerea numărului de clase în domeniul industrie textilă;

- menŃinerea numărului de clase în domeniul mecanic, cu introducerea calificărilor de nivel 2 şi 3 cerute pe piaŃa muncii.

� Asigurarea internă a calităŃii în activitatea furnizorilor de educaŃie şi formare

154

Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităŃile locale.

Număr mare de elevi / consilier şcolar. Număr insuficient de cabinete de orientare şi

consiliere. Număr mic de ore de consiliere / elev.

profesională.

� Evitarea de către şcolile TVET a suprarăspunsului cât şi subrăspunsului la exigenŃele formulate de economie, piaŃa forŃei de muncă, dezvoltare profesională şi personală.

� Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din TVET prin stagii de formare metodică, activităŃi de mentorat, stagii de formare specializată la agenŃii economici etc.

� Asigurarea şcolilor TVET cu personal didactic calificat pentru toate specializările.

� Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaŃiilor educaŃionale pentru TVET.

155

8. ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

� ExistenŃa documentelor de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale:regional (PRAI), judeŃean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

� Planificarea strategică a ofertei de şcolarizare prin IPT, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeŃean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

� Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

� ExistenŃa unor parteneriate active cu agenŃii economici, AgenŃiile de Ocupare a ForŃei de Muncă, autorităŃi şi alte organizaŃii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenŃilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

� Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităŃii în toate şcolile IPT � Număr mare de şcoli (14) IPT la nivelul judetului care au beneficiat de:

� Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanŃările Phare TVET

� Formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVET.

� ReŃea şcolară de învăŃământ obligatoriu care acoperă întreg teritoriul judetului � ReŃele şcolare tematice constituite între unităŃile de învăŃământ din proiectele Phare

2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităŃile de învăŃământ din proiect şi celelalte unităŃi de învăŃământ profesional şi tehnic din judeŃe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici

� Oferta de învăŃământ superior permite accesul absolvenŃilor de liceu

PUNCTE SLABE

� Oferta şcolară se armonizează parŃial cu piaŃa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă

� Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaŃia personalului didactic din învăŃământul IPT;

� DificultăŃi în acoperirea cu profesori titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri instructori în comerŃ/turism şi alimentaŃie, construcŃii, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări, etc.

� Accesul limitat la educaŃie pentru elevii cu handicap datorat infrastructurii necorespunzătoare a şcolilor IPT

� Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităŃile locale; � Număr mic de şcoli IPT autorizate ca furnizori de FPC � Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari � Procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a � Nivel scăzut al competenŃelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în

special în ceea ce priveşte elevii ŞAM

156

OPORTUNITĂłI

� Regiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităŃi mari de creştere, cu rezultate economice superioare mediei naŃionale, ocupând locul trei pe Ńară.

� În toate judeŃele regiunii Sud Muntenia PIB/locuitor va creşte în 2010, depăşind media naŃională.

� Industria deŃine cea mai importantă pondere în economia judeŃelor din nordul regiunii (Argeş, Prahova, DâmboviŃa). Se caracterizează prin:

� lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare � introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităŃii muncii.

� ConstrucŃiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienŃa forŃei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

� Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacŃii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicaŃii, turism (în special servicii agroturistice) .

� Turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislaŃiei europene iar calitatea pachetelor de servicii turistice va creşte.

� Creşterea producŃiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigaŃii).

� Problematica stringentă şi complexă a ruralului montan din perspectiva socio-economică a localităŃilor şi gospodăriilor Ńărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenŃie deosebită pentru IPT.

� ExistenŃa condiŃiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenŃe noi pentru personalul calificat

� Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecŃie a mediului; � Creşterea cu peste un procent a ratei de activitate şi a ratei de ocupare la nivel

regional � Deficitul de forŃă de muncă ce se preconizează în: construcŃii, comerŃ, sectorul

transporturi, depozitare, comunicaŃii şi în hoteluri şi restaurante. � Fondurile structurale pentru îmbunătăŃirea infrastructurii şcolare active in perioada 2008-

2013 � FSE pentru dezvoltarea resurselor umane activ in perioada 2008-2013 � InvestiŃiile străine în economia regiunii: Renault, Petrotel - Lukoil

AMENINłĂRI

� Scăderea numărului populaŃiei la nivelul întregii judetului, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaŃia de vârstă şcolară

� PopulaŃia şcolară din învăŃământul preuniversitar a scăzut drastic, în perioada 2000 – 2006. La nivel regional se preconizează pentru perioada 2005-2015 o scădere cu 36,7% a efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) şi cu 29,9% a efectivelor din grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăŃământul postliceal şi superior).

� MigraŃia în creştere în afara judetului şi a Ńării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilităŃii planificării corecte a cifrei de şcolarizare

� Numărul extrem de scăzut al populaŃiei tinere ocupate. � Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani - 24,1%), indiferent de sex sau mediul

de viata al acestora. � Excedentul de forŃă de muncă ce se preconizează în agricultură, industrie, servicii

publice � Participarea scăzută a forŃei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu

nevoile de formare în creştere � Rata de tranziŃie în învăŃământul secundar superior scăzută, în rândul populaŃiei şcolare

din mediul rural

157

9. PRIORITATI

PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAłA MUNCII PE BAZĂ DE STUDII ŞI CERCETĂRI Obiective: 1.1 Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaŃa muncii prin includerea în şcolile din sistemul TVET a calificărilor de nivel 2 si 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeŃean; 1.2 Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieŃei muncii şi cu tendinŃele de dezvoltare economică pentru adaptarea planificării educaŃionale la nevoile locale judeŃene

łinte: 1. Creşterea cu 5 % a inserŃiei socio-profesionale a absolvenŃilor TVET, până în 2013. 2. Asigurarea continuării studiilor, după învăŃământul obligatoriu, pentru cel puŃin 85% din populaŃia de vârstă şcolară a judeŃului

cuprinsă în învăŃământul TVET AcŃiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen ResponsabilităŃi

1.Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaŃiilor din PRAI, cu particularităŃi specifice judeŃului

Rapoarte periodice privind evoluŃia pieŃei muncii la nivel regional şi local PLAI revizuit

Anual

AJOFM ISJ, CLDPSFP


Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieŃei muncii Anual ISJ, CLDPSFP

3. Dezvoltarea unor reŃele tematice la nivel judeŃean pe problematica specifică şcolilor IPT:

- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL; - dezvoltarea şi implementarea metodei interactive de învăŃare

„Firma de exerciŃiu” la toate profilurile; - elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare a

calităŃii; - furnizare de programe FPC .

ReŃele şcolare tematice la nivel judeŃean 2010 Consiliul JudeŃean

ISJ

4. Corelarea anuala a planului de şcolarizare pentru învăŃământul TVET cu studiile realizate şi prognoza pieŃei muncii.

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieŃei muncii Anual ISJ

CLDPSFP 5. Dezvoltarea de noi calificări şi competenŃe inclusiv pentru agricultura montană pentru nivelele de calificare 2 şi 3, conform studiilor realizate

Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieŃei muncii Anual ISJ

CLDPSFP

6. Dezvoltarea reŃelei şcolare TVET în mediul rural şi realizarea de tandemuri educaŃionale intre şcolile TVET din mediul rural şi şcolile TVET din mediul urban.

ReŃele şcolare tematice la nivel local 2010 Consiliul JudeŃean

ISJ

7.Monitorizarea inserŃiei pe piaŃa muncii a tinerilor absolvenŃi de învăŃământ secundar şi superior

Baze de date privind absolvenŃii IPT ale ISJ şi AJOFM compatibilizate

2009 AJOFM ISJ, CLDPSFP

158

PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL TVET PRIVIND ACCESUL LA EDUCAłIE AL ELEVILOR CU CERINłE EDUCAłIONALE SPECIALE (CES).

Obiectiv: 2.1 Creşterea numărului elevilor în învăŃământul TVET din mediul rural, a elevilor cu dificultăŃi de învăŃare şi a celor cu handicap pentru a obŃine calificări in domeniile de calificare prioritare la nivel judeŃean. 2.2 ÎmbunătăŃirea calităŃii procesului de pregătire profesională prin învăŃământul TVET în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.

łinta: Creşterea până în anul 2013 a gradului de cuprindere în ÎPT a elevilor cu CES. AcŃiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen ResponsabilităŃi

1. Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES

Studii realizate de CJAPP-urile din judeŃ privind accesul la educaŃie al elevilor cu CES

Anual ISJ CJAPP

3. Crearea condiŃiilor de acces şi învăŃare pentru elevii cu handicap.

Şcoli cu infrastructură corespunzătoare pentru elevii cu handicap 2009

Consiliul JudeŃean ISJ

Şcoli IPT

4. Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare – învăŃare pentru elevii cu CES

Cadre didactice formate pentru utilizarea strategiilor de predare – învăŃare pentru elevii cu CES

2009 CJAPP ISJ

5. Dezvoltarea de programe pentru menŃinerea elevilor în şcoală şi prevenirea părăsirii timpurii a acesteia. Număr de programe. 2010 ISJ

CLDPS

6. Implementarea unor programe de sprijin material şi de acordare a şansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate.

Rata de şcolarizare pentru populaŃia care provine din grupuri defavorizate. 2010

CLDPSFP Consiliul JudeŃean

Consilii locale ISJ

159

PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR TVET DIN JUDET ÎN PARTENERIAT

CU ALTE ORGANIZAłII Obiectiv: 3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor TVET din judeŃ. 3.2 ÎmbunătăŃirea dotării cu calculatoare a unităŃilor şcolare TVET şi asigurarea accesului la Internet. łinta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor TVET ale judeŃului până în 2013.

2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor TVET din judeŃ: toate şcolile TVET sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea să aibă dotare conform standardelor. AcŃiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen ResponsabilităŃi

1. Identificarea nevoilor de reabilitare şi a necesarului de echipamente didactice pentru şcoli IPT din judeŃ.

Radiografie a stării infrastructurii TVET din regiune anual Consilii locale, Consiliul

JudeŃean, Şcoli IPT, ISJ

2. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeŃ

Liste de echipamente didactice pe unităŃi şcolare şi domenii de calificare Proiecte de reabilitare a şcolilor

anual Consilii locale, Consiliul

JudeŃean Şcoli IPT, ISJ

3. Identificarea surselor de finanŃare, reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT.

Nr. de şcoli TVET reabilitate şi dotate 2009

Consilii locale, Consiliul JudeŃean

Şcoli IPT, ISJ

PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAłIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU TVET

Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităŃile şcolare TVET łinta: Încheierea a cel puŃin 2 acorduri de parteneriat pentru fiecare şcoală TVET, conform domeniilor de calificare şcolarizate. AcŃiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen ResponsabilităŃi

1. Autorizarea şcolilor TVET ca furnizori de formare profesională continuă Nr. de şcoli autorizate 2009 Şcoli IPT

ISJ 2. Autorizarea ca centre de evaluare a competenŃelor

profesionale achiziŃionate în sistem non-formal. Nr. de şcoli autorizate ca centre de testare 2009 Şcoli IPT, ISJ, AJOFM prin

Centre F.P.C. 3. Sprijinirea parteneriatelor între şcoli/universităŃi/

întreprinderi; Nr. de parteneriate Anual Şcoli IPT ISJ CLDPS

Monitorizarea parteneriatului social la nivelul şcolilor IPT prin actualizarea anuală a hărŃii parteneriatului Nr. parteneriate active Anual Şcoli IPT

160

4. AcŃiuni inovative în vederea îmbunătăŃirii tranziŃiei de la şcoală la viaŃa activă. Nr. de acŃiuni inovative Anual Şcoli IPT ISJ, AJOFM

5. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acŃiunile privind integrarea pe piaŃa muncii a absolvenŃilor TVET.

AcŃiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilor Nr. de contracte de angajare a absolvenŃilor Nr. de burse şcolare acordate de agenŃii economici

2010

Şcoli IPT ISJ

CLDPS A.J.O.F.M.

PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI TVET PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA

CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE TVET ALE JUDETULUI Obiectiv: 5.1 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăŃământul TVET la programe de formare continuă specifice noilor competenŃe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu. 5.2 Asigurarea calităŃii învăŃământului din mediul rural a unităŃilor şcolare TVET. łinta: Participarea în procent de 80% a cadrelor didactice din învăŃământul TVET şi a specialiştilor atraşi la cursuri de formare profesionala continua. AcŃiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen ResponsabilităŃi

1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.

Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din IPT Nr. de cadre didactice participante la programe de formare profesională continuă

Anual ISJ Şcoli IPT

2. Sprijinirea cadrelor didactice din IPT pentru a participa la programe de formare profesională continuă, inclusiv prin stagii în întreprinderi.

Nr. de cadre didactice participante la programe de formare profesională continuă

2010 ISJ

3. Atragerea specialiştilor agenŃilor economici în învăŃământul PT. Nr. de specialişti atraşi 2010 ISJ

CLDPSFP

PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ACTIVITĂłILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR

Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanŃelor educaŃionale şi ratelor de tranziŃie către nivele superioare de educaŃie. łinta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toŃi elevii din învăŃământul IPT, până în 2013.

161

AcŃiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen ResponsabilităŃi 1.Formarea cadrelor didactice din IPT pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională Nr. de cadre didactice formate Anual ISJ

CCD 2.Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari.

Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de regiune 2010 ISJ

3.Asigurarea unui cabinet de consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară TVET.

Nr. de cabinete de orientare şi consiliere profesională 2013 ISJ

Consilii locale 4.Dezvoltarea de programe de orientare si consiliere prin actiuni comune ale scolilor TVET si AJOFM

Nr de programe de orientare şi consiliere dezvoltare anual 2010 Scoli IPT, AJOFM , CJAPP

10. REVIZUIRE PLAI ÎN URMA ANALIZEI CONSECINłELOR POTENłIALE ALE CRIZEI FINANCIARE MONDIALE ASUPRA PIEłEI MUNCII

10. 1. Analiza datelor privind şomajul înregistrat, locurile de muncă vacante şi disponibilizările colective înregistrate la AJOFM DâmboviŃa

Analiza pe care o facem se bazează pe datele administrative ale AJOFM DâmboviŃa, referitoare la nivelul şi structura şomajului înregistrat, la informaŃiile şi comunicările primite pe cale oficială de la agenŃii economici de pe piaŃa muncii. Cadrul general al nivelului şomajului inregistrat În decursul anilor 2007, 2008 nivelul şomajului înregistrat la nivelul JudeŃului DâmboviŃa, a fost deosebit de scăzut, atingând cele mai mici valori de la apariŃia acestui fenomen social (anul 1991). Comparativ cu anul 2007, în 2008 au fost înregistrate valori apropiate ale ratei şomajului, în unele perioade acestea fiind mai mici. În ultimele luni (august –octombrie), numărul şomerilor înregistraŃi a fost mai mare, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, rămânând totuşi la un nivel redus, corespunzător unei rate a şomajului de 5,69%, valabilă la 31.10.2008. Trebuie să menŃionăm că majoritatea şomerilor ce sunt înregistraŃi în evidenŃele AgenŃiei (~83%) o reprezintă şomerii neindemnizaŃi, proveniŃi în special din rândul persoanelor care fie din anumite condiŃii legislative nu pot beneficia de indemnizaŃie de şomaj, dar mai ales din rândul celor care în urma cererii pentru un loc de muncă, obŃin adeverinŃa necesară pentru acordarea diverselor prestaŃii sociale din partea statului - venit minim garantat, subvenŃii pentru încălzirea locuinŃelor, etc. Mult mai puŃini sunt şomerii indemnizaŃi, care sunt un rezultat al disponibilizărilor efectuate de agenŃii economici, sau care sunt absolvenŃi ai instituŃiilor de învăŃământ care după perioada şi în condiŃiile prevăzute de lege au dreptul la indemnizaŃia de şomaj. La 31 octombrie 2008, structura pe categorii a şomajului înregistrat se prezintă astfel:

Şomeri înregistraŃi 12023 Şomeri indemnizaŃi 2022 din care, proveniŃi din absolvenŃi, promoŃia 2008 509

Şomeri neindemnizaŃi 10001 Prezentând evoluŃia numărului de şomeri în anul 2008, comparativ cu anul 2007, observăm că diferenŃa este dată de categoria şomerilor neindemnizaŃi. În afara de motivaŃia amintită pentru care numărul acestora este deosebit de mare, trebuie să menŃionăm că există şi multe persoane care se înscriu în evidenŃele AgenŃiei, la această categorie, pentru a beneficia de serviciile gratuite oferite de AJOFM, prin măsurile de stimulare a ocupării forŃei de muncă.

Comparativ Anul 2008 - Anul 2007

Luna Număr şomeri înregistraŃi

Număr şomeri indemnizaŃi

Număr şomeri neindemnizaŃi

2007 2008 2007 2008 2007 2008

1 12869 12080 3860 2461 9009 9619

2 12664 12121 3415 2299 9249 9822

3 12169 11963 2833 1991 9336 9972

4 11503 10521 2482 1823 9021 8698

5 10691 10105 2253 1662 8438 8443

6 10309 10004 2154 1736 8155 8268

7 9815 10186 1975 1714 7840 8472

8 9755 10346 1894 1760 7861 8586

9 9505 10562 1997 1738 7508 8824

10 10871 12023 2119 2022 8752 10001

11 11576 2353 9223

12 11366 2260 9106

Numărul şomerilor înregistraŃi, 2007-2008 – grafic

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2007

2008

Numărul şomerilor neindemnizaŃi, 2007-2008 – grafic

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2007

2008

Numărul şomerilor indemnizaŃi, 2007-2008 – grafic

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

2007

2008

Disponibilizări colective realizate în ultimele luni, înregistrate la AJOFM În anul 2008, nu au fost înregistrate disponibilizări colective la AJOFM DâmboviŃa, majoritatea agenŃilor economici, atentionând până în momentul apariŃiei semnalelor asociate cu criza financiară mondială, asupra unui serios deficit de forŃa de muncă. În cele 11 luni ale anului 2008, numărul beneficiarilor de plăŃi compensatorii sau venituri de completare acordate ca urmare a disponibilizărilor colective din anii anteriori a scăzut substanŃial. După cum am arătat, şi numărul şomerilor indemnizaŃi, proveniŃi din disponibilizări curente a fost deosebit de mic, comparativ cu alŃi ani. Disponibilizări colective anunŃate de agenŃii economici pentru următoarele luni, înregistrate la AJOFM Ca urmare a semnalelor ce preced o posibilă criză economico-financiară şi la noi în Ńara, Ministerul Muncii, Familiei şi EgalitaŃii de Şanse, prin AgenŃia NaŃională pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, respectiv prin AgenŃiile judeŃene subordonate, a luat măsura monitorizării zilnice a anunŃurilor oficiale venite din partea agenŃilor economici, care îşi vor restrange activitatea şi vor recurge la disponibilizări de personal. Deşi AJOFM DâmboviŃa a transmis pe cale oficială adrese către aproximativ 200 angajatori importanŃi de pe piaŃa forŃei de muncă din judeŃ, în legatură cu aspectul eventualelor disponibilizări de personal, nu au fost înregistrate până spre sfârşitul lunii noiembrie 2008 decât puŃine comunicări în acest sens. Astfel s-au înregistrat pentru următoarele luni, 298 persoane ce urmează a fi disponibilizate, 24 dintre ele provenind de la Ministerul Apărării NaŃionale, iar 274 de la alŃi 5 agenŃi economici. Aceşti agenŃi economici sunt încadraŃi în următoarele domenii de activitate, conform “CAEN” :

� fabricarea echipamentelor electrice � prelucrarea lemnului � fabricarea substanŃelor chimice � repararea, întreŃinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor

� hoteluri şi alte facilităŃi de cazare. De remarcat că din sectorul construcŃiilor, niciun agent economic nu a răspuns în vreun fel adresei transmisă de către AJOFM DâmboviŃa, în afara unuia singur, care a şi menŃionat că până la această dată nu s-a pus problema disponibilizărilor şi nu poate face aprecieri asupra evoluŃiilor ulterioare. Şomaj tehnic anunŃat de agenŃii economici la AJOFM. Un singur agent economic a anunŃat că pe perioada anotimpului rece ( decembrie 2008-februarie 2009), este nevoit să disponibilizeze personal, rezultând astfel un şomaj sezonier pentru 240 persoane, care îşi vor relua activitatea odata cu îmbunătăŃirea vremii. Acest agent economic, SC SOCERAM SA, filiala Doiceşti-DâmboviŃa, se adauga celorlalŃi 5 angajatori amintiŃi la pct. 3. De menŃionat că în fiecare din ultimii ani, , SC SOCERAM SA Doiceşti, a apelat la acest şomaj sezonier, reprimind însă în activitate, de fiecare dată personalul ce fusese disponibilizat. Intrările în somaj, în ultimele luni, înregistrate la AJOFM Au fost analizate intrările în şomaj, în perioada septembrie - noiembrie 2008. Nu se înregistrează diferenŃe semnificative faŃă de anul anterior, mai ales la categoria şomerilor indemnizaŃi, proveniŃi din restructurările din economie. După cum am amintit, intrările au fost ridicate la categoria şomerilor neindemnizaŃi. Astfel, în lunile septembrie şi octombrie a.c., intrările la şomeri neindemnizaŃi au fost de 5685, dintr-un total de intrări în evidenŃe de 5926, restul de 241 fiind şomeri indemnizaŃi. Din aceste intrări, în cele 2 luni pentru care s-au întocmit situaŃiile statistice, prin disponibilizări au fost înregistrate numai 210, restul de 5716 reprezentând intrări prin alte motive, inclusiv reactualizări de cereri de loc de muncă ale şomerilor deja înregistraŃi. Dacă ar fi să analizăm şi intrările în evidenŃa ale absolvenŃilor din promoŃia 2008, iniŃial în categoria şomerilor neindemnizaŃi, după care trec la cei indemnizaŃi, acestea se ridică la 1236 înregistrări în perioada iulie-septembrie. Locuri de muncă vacante- intrări, înregistrate în ultimele luni la AJOFM În perioada pe care am analizat-o pentru această tematică (1 septembrie -15 noiembrie 2008), am înregistrat următoarea situaŃie privitoare la intrările de locuri de munca vacante şi la gradul de ocupare al acestora. Se observă că cele mai căutate ocupaŃii, de către angajatori, au fost în general, cele care nu prezintă un grad înalt de calificare. Predomină muncitori necalificaŃi, agenŃi de pază şi securitate, conducători auto, vânzători şi lucrători comerciali, confecŃioneri şi muncitori din industria confecŃiilor. Sunt cautaŃi în bună masură şi lăcătuşi mecanici, electricieni de întreŃinere şi reparaŃii, strungari, sudori, tâmplari, dulgheri. 10. 2. Analiza informaŃiilor parŃiale

Din informaŃiile apărute în presa locală, se apreciază că nu există posibilitatea (riscul) ca în următoarele luni, la agenŃii economici să se înregistreze intrări în şomaj (disponibilizări colective) semnificative pentru calificări din judeŃ.

Din analiza în cadrul CLDPS pe baza poziŃiei exprimate de agenŃii economici din acest sector precum şi a datelor privind şomajul înregistrat în ultimele luni şi disponibilizările colective anunŃate de agenŃii economici până la data de 8 decembrie 2008, se apreciază că în judeŃul DâmboviŃa nu se vor produce disponibilizări semnificative. Este posibil ca lipsa de pe teritoriul judetului Dambovita ale unor filiale ale unor companii multinationale afectate de criza financiara sa fie una din explicatiile pentru care pana acum disponibilizarile anuntate sa nu fie atat de numeroase. Centrul de cercetare de la Contesti –Boteni al producatorului de automobile Renault, ar fi putut fi un pol care sa atraga forta de munca calificata. In conditiile potentialei crize economico-financiare, nu se mai poate face o prognoza fundamentata.

Indiferent de domeniile si de ocupatiile ce ar fi “avantajate” in conditiile unei crize financiare si economice, o solutie realista ar fi formarea profesionala continua, realizata de catre furnizorii autorizati, care prin forme de pregatire cu durata flexibila sa poata ajuta la reconversia fortei de munca. Apelarea la fondurile europene, prin conceperea si demararea unor proiecte astfel finantate, inclusiv in domeniul dezvoltarii resurselor umane, ce pot fi aplicate de catre entitati care au calitatea sau care se pot asocia cu furnizori de formare profesionala, este o solutie realista. Agricultura si silvicultura ar putea reprezenta pentru tara noastra, datorita conditiilor si modului de exploatare de pana acum sa fie domenii care sa poata revigora economia. In acest caz ar fi util ca invatamantul profesional si tehnic sa poata sa descifreze oportunitatile deschise de aceste sectoare, in care se pot obtine produse ecologice, in conditiile impunerii unei calitati deosebite. Un impact deosebit dar care nu poate fi in niciun fel anticipat si validat de date oficiale este cel determinat de posibila reintoarcere in tara a persoanelor care au migrat in tarile din Europa(Spania, Italia, Grecia, etc.), pe fondul recesiunii economice anuntate. In mass-media se discuta despre cresterea numarului de someri de nationalitate romana aflati in Spania, de la 31.000 la aproximativ 130.000, in cateva luni. Bazându-ne pe datele administrative ale AJOFM DâmboviŃa, pe contactele oficiale cu angajatorii de pe piaŃa muncii, şi referindu-ne la faptul ca această situaŃie este valabilă pentru informaŃiile pe care le avem până la sfârşitul lunii noiembrie 2008, făcând analiza nivelului si structurii şomajului pentru anii 2007 si 2008, ani pentru care s-au intocmit documentele de planificare strategica P.L.A.I. / P.R.A.I., revizuite in 2007 si in 2008 si prin prisma analizei pieŃei muncii, consideram că nu sunt schimbări de fond în ceea ce priveste necesarul de forŃă de muncă si implicit nici oferta de scolarizare nu ar trebui revizuită fundamental, neavând suficiente semnale care a arate o schimbare radicală a pieŃei muncii faŃă de momentul întocmirii ultimelor documente P.L.A.I.

Este evident că o potentială criza financiară poate afecta în timp atât piaŃa de consum cât şi piaŃa muncii, dar este posibil ca aceste procese să se evidenŃieze către trimestrele I şi II ale anului 2009. În functie de aceste evoluŃii, prin datele de care va dispune , AJOFM va contribui la procesul de revizuire a P.L.A.I./P.R.A.I.. 10.3. Analiza ofertei de formare profesională

Din analiza ofertei de formare profesională se constată că nu este cazul de diminuare a

ofertei de formare în JudeŃul DâmboviŃa la anumite domenii şi calificări sau reorientarea spre alte domenii sau calificări în cadrul aceluiaşi domeniu. 10. 4. Concluzii Se formulează recomandări pentru Ńintele (ponderile) pe domenii şi profiluri (modificarea sau păstrarea ponderii) precum şi pentru calificări şi distribuŃie teritorială. În textul acestui capitol se va face trimitere la noile anexe ce se vor introduce în PLAI(vezi punctul 2)

Din informaŃiile obŃinute de la AJOFM , se apreciază că nu există posibilitatea (riscul) ca în următoarele luni, la agenŃii economici să se înregistreze intrări în şomaj (disponibilizări colective) semnificative pentru calificări din judeŃ şi care să afecteze calificările prevăzute în proiectul planulului de şcolarizare .

Din analiza în cadrul CLDPS pe baza poziŃiei exprimate de agenŃii economici cu care unităŃile şcolare au încheiate convenŃii de practică şi a datelor privind şomajul înregistrat în ultimele luni şi disponibilizările colective anunŃate de agenŃii economici până la data de 8 decembrie 2008, se apreciază că în judeŃul DâmboviŃa nu se vor produce disponibilizări semnificative. Agricultura si silvicultura ar putea reprezenta pentru tara noastră, datorită condiŃiilor si modului de exploatare de până acum , domenii care să poată revigora economia. In acest caz în proiectul planului de şcolarizare la învatamantul profesional si tehnic se constată o creştere a numarului de clase la profilul resurse liceu tehnologic şi domeniile agricultură , silvicultură la

clasele de SAM , pentru a se obŃine produse ecologice, în condiŃiile impunerii unei calităŃi deosebite. Se constată unele diferenŃe faŃă de ponderile propuse în PLAI în unele domenii datorită cererilor de pe piaŃa muncii , a opŃiunilor elevilor datorită schimbărilor calificarilor din nomenclator şi a solicitărilor agenŃilor economici cu care şcolile au încheiate convenŃii de practică.

11.GLOSAR DEMOGRAFIE Demografie ŞtiinŃa care se ocupă cu studiul populaŃiei umane: nivelul, structura şi caracteristicile populaŃiei şi de legislaŃiile care guvernează aceste caracteristici. MigraŃie Transformările survenite în numărul şi structura populaŃiei ca urmare a schimbării domiciliului permanent (statutului rezidenŃial). MigraŃia internă este determinată de schimbările de domiciliu în interiorul graniŃelor Ńării. MigraŃia externă este determinată de schimbarea domiciliului din România în altă Ńară sau, din altă Ńară în România. Mortalitate Fenomenul demografic al deceselor într-o populaŃie dată şi într-o perioada dată de timp (de obicei un an), reprezentând componenta negativă a mişcării naturale Îmbătrânire demografică a populaŃiei Proces demografic care constă în creşterea proporŃiei populaŃiei vârstnice şi în scăderea proporŃiei populaŃiei tinere. Fertilitate Fenomenul demografic al născuŃilor vii în populaŃia feminină de vârsta fertilă (15-49 de ani). ECONOMIE Cifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere într-o anumită perioadă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităŃile secundare exercitate de aceasta. InvestiŃiile reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucŃiei celor existente Indicele preturilor măsoară evoluŃia de ansamblu a preŃurilor produselor/serviciilor PIB – valoarea de piaŃă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o Ńară într-o perioadă determinată de timp.

CIPGBVABPIB i −==∑ ,

unde: VABi – valoarea adăugată brută la nivel de sector PGB – produsul global brut (valoarea totală a produselor şi serviciilor produse) CI – consumul intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producerea

bunurilor şi serviciilor noi) IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii (întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiŃii: au un număr mediu anual de salariaŃi mai mic de 250; realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanŃului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro) PIAłA MUNCII Resursele de muncă reprezintă categoria de populaŃie ce dispune de ansamblul capacităŃilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităŃile economiei naŃionale. PopulaŃia activă – persoanele în vârstă de 14 ani şi peste, care în perioada de referinŃă au constituit forŃa de muncă disponibilă, utilizată sau neutilizată. Este alcătuită din populaŃia ocupată + Şomeri Şomerii înregistraŃi sunt persoanele în vârsta de 18 ani şi peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile conform pregătirii lor şi care s-au înscris la agenŃiile teritoriale pentru ocupare şi formare profesională şi beneficiarii de plăŃi compensatorii potrivit O.U.G. nr. 98/1999. Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraŃi, la populaŃia activă civilă. PopulaŃie inactivă PopulaŃie ce cuprinde persoanele care nu exercită o activitate aducătoare de venituri şi care, în majoritatea cazurilor, se află sub limita de muncă (copii, tineri) sau peste limita de muncă (bătrâni). PopulaŃia activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care constituie forŃa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii. PopulaŃia ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referinŃă (săptămâna care precede interviul) cel puŃin o oră în activităŃi neagricole sau cel puŃin 15 ore, în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraŃi din agricultură.

PopulaŃia ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităŃile neagricole din sectorul formal sau în activităŃi din agricultură, cu statut de: salariaŃi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraŃi, membri ai unor societăŃi agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deŃinuŃii şi salariaŃii organizaŃiilor politice sau obşteşti. Rata globală de activitate reprezintă proporŃia populaŃiei active totale (Pa) în populaŃia totală a Ńării

(Pt):

Rata de activitate a populaŃiei reprezintă proporŃia populaŃiei active în populaŃia totală în vârstă de

muncă.

OFERTA ŞCOLILOR

CLDPSFP - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională.

AJOFM – AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a ForŃei de Muncă

PLAI – Plan Local de AcŃiune pentru ÎnvăŃământ

SAM – Şcoala de Arte şi Meserii

CCD – Casa Corpului Didactic

ISJ- Inspectoratul Şcolar JudeŃean

CJAPP - Centrul JudeŃean de AsistenŃă Psihopedagogică

CDS - Curriculum la decizia şcolii

Rata - Indicator statistic care măsoară frecvenŃa unui eveniment în raport cu o populaŃie sau subpopulaŃie statistica din care provine evenimentul respectiv.

100*t

a

gaP

PR =

3 1 4

5 2

6

7 8

9

Voinesti

12

11 10

Baleni

Nucet

13

14

1 T�rt�se�ti

V�leni DâmboviŃa

Moroieni

Potlogi

Gura Ocnitei

Cobia

Valea Mare

IL Caragiale

Cioc�ne�ti

Bilciure�ti

D�rm�ne�ti

Gura BărbuleŃ

SAM

Liceu tehnologic

DistribuŃia teritorială a şcolilor TVET

2

3

SAM

Grup şcolar

Şcoli PHARE CAMPUS

3 1 4

5 2

6

7 8

9

Voinesti

12

11 10

Baleni

Nucet

13

14

1 T�rt�se�ti

V�leni DâmboviŃa

Moroieni

Potlogi

Gura Ocnitei

Cobia

Valea Mare

IL Caragiale

Cioc�ne�ti

Bilciure�ti

D�rm�ne�ti

Gura BărbuleŃ

SAM

Liceu tehnologic

12.

2

3

SAM

Grup şcolar

Şcoli PHARE CAMPUS

Simbol Unitatea şcolară Domeniile de formare profesională iniŃială ŞCOLI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL PHARE TVET Grup Şcolar Nicolae Ciorănescu

Târgovişte

Mecanic, electric, electromecanic, electronică automatizări, Tehnic, resurse

Grup Şcolar Constantin Brâncoveanu Târgovişte

Electric Electronica automatizări Mecanic ConstrucŃii şi lucrări publice Tehnic, resurse

Grup Şcolar ConstrucŃii Nicolae Mihăescu Târgovişte

ConstrucŃii şi lucrări publice Mecanic Tehnic

Grup Şcolar Electrotehnic Spiru Haret Târgovişte

Tehnic, Electric, Electronică automatizări Mecanic, Textile pielărie, electromecanic, igienă şi estetică

Grup Şcolar Transporturi Auto Târgovişte Tehnic, Mecanic Electric

Grup Şcolar Aurel Rainu Fieni Electronică automatizări, electromecanică Mecanic, Materiale de construcŃii Resurse - ProtecŃia mediului, Servicii, tehnic

Grup Şcolar Industrial Pucioasa Resurse, tehnic, Textile pielărie, Silvicultură, Fabricarea produselor din lemn, construcŃii şi lucrări publice Mecanic

Grup Şcolar Agricol Voineşti Resurse, tehnic, servicii, Agricol Electric

Grup Şcolar Dr. C. Angelescu Găeşti Tehnic, resurse, servicii, Agricol Industrie alimentară Mecanic Turism şi alimentaŃie publică

Grup Şcolar Agricol Nucet Resurse, servicii, Agricol Industrie alimentară Turism şi alimentaŃie

Grup Şcolar Udrea Bălenu Băleni Textile pielărie Mecanic Tehnic

Grup Şcolar Goga Ionescu Titu Tehnic, resurse, servicii, Mecanic, Electric Turism şi alimentaŃie ConstrucŃii şi lucrări publice

Liceul Teoretic Vişina Tehnic, Mecanic

Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte Servicii, Turism şi alimentaŃie ComerŃ

ŞCOLI - CAMPUS Grup Şcolar Agricol Tărtăşeşti Tehnic, resurse, Agricol

Mecanic (mecanic agricol) Grup Şcolar Iordache Golescu Găeşti Mecanic , electromecanic. ConstrucŃii

şi lucrări publice, tehnic Grup Şcolar Petrol Moreni Tehnic, resurse, Mecanic,

1

5

2

3

4

1

6

7

8

9

1010

1110

12

13

14

2

3

electromecanică, fabricarea produselor din lemn, construcŃii şi lucrări publice, textile pielărie

GRUP ŞCOLAR

Grup Şcolar Voievodul Mircea Târgovişte Tehnic, resurse, Mecanic, electric, electromecanic

ŞCOLI DE ARTE ŞI MESERII

SAM Gura BărbuleŃului mecanic

SAM Bezdead Textile pielărie

SAM Bilciureşti mecanic

SAM Ciocăneşti mecanic

SAM Cobia Turism şi alimentaŃie

SAM Cojasca Mecanic Textile pielărie

SAM Corbii Mari Mecanic ConstrucŃii şi lucrări publice

SAM Dărmăneşti Mecanic

SAM Gura OcniŃei Mecanic

SAM Malu cu Flori Estetică şi igiena corpului omenesc

SAM Moroieni Silvicultură

SAM Potlogi Electromecanic ConstrucŃii şi lucrări publice

SAM Produleşti ConstrucŃii şi lucrări publice

SAM Văleni DâmboviŃa Turism şi alimentaŃie publică

SAM Valea Mare Silvicultură

10. GRUPUL DE LUCRU PENTRU REVIZUIREA PLAI

1. Bondilă Dorel – Preşedinte CLDPSFP 2. Cristea Maria – Inspector Şcolar General ISJ DâmboviŃa 3. Brezeanu Elena – Director DirecŃia JudeŃeană de Statistică 4. Arsene Ion – AJOFM 5. Manole Victoria – ISJ DâmboviŃa 6. Popescu LuminiŃa - ISJ DâmboviŃa 7. Petroiu Carmen – Gr. Şc. Electr. „Spiru Haret” – Târgovişte 9. Marinescu Eugen– DirecŃia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DâmboviŃa

CONSULTANT REVIZUIRE PLAI

ConsultanŃi: Suzana Ilie Coordonator regional – CNDIPT/ UIP Rodica Albu Coordonator regional – CNDIPT/ UIP

PLANUL LOCAL DE ACłIUNE PENTRU ÎNVĂłĂMÂNT - PLAIdambovita.anofm.ro/images/PLAI 2008-2013.pdfde...

Documents

Transcript of PLANUL LOCAL DE ACłIUNE PENTRU ÎNVĂłĂMÂNT - PLAIdambovita.anofm.ro/images/PLAI 2008-2013.pdfde...