PLANUL - isudobrogea.roƒ-și... · Anexa II.2.c Regimul temperaturilor şi precipitaţiilor - date...

PPLLAANNUULL

DDEE AANNAALLIIZZĂĂ ŞŞII AACCOOPPEERRIIRREE

A RISCURILOR

AALL JJUUDDEEŢŢUULLUUII CCOONNSSTTAANNŢŢAA

2016

SECRETARIATUL TEHNIC PERMANENT

AL COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

NESECRET Strada Mircea cel Batran,nr.110, Tel.:617381/617382/ e-mail [email protected] / Fax.616342 / cod postal 900663

Pagina 2 din 83

CUPRINS

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE .................................................................................................... Pag. 6 Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective ............................................................................................................... Pag. 6 1.1. Acte normative de referinţă ………….......................................................................................................... Pag. 6 Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor ................................................... Pag. 7 CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE JUDEŢULUI CONSTANŢA ...................................................... Pag. 8 Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief ...................................................................................................... Pag. 8 Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice ........................................................................................................... Pag. 12 Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică ............................................................................................................... Pag. 15 3.1. Regimul hidrometeorologic al judeţului Constanţa....................................................................................... Pag. 15 3.1.1. Reţeaua hidrografică a judeţului Constanţa .............................................................................................. Pag. 15 3.1.2. Inundaţii şi pagube produse de fluviul Dunărea......................................................................................... Pag. 17 3.1.3. Inundaţii şi pagube produse în zona litorală a Mării Negre...................................................................... Pag. 18 3.2. Resursele de apă ........................................................................................................................................... Pag. 19 3.2.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile ........................................................................................... Pag. 19 3.2.2. Starea calităţii apelor de suprafaţă ........................................................................................................... Pag. 19 3.2.3. Starea râurilor interioare .......................................................................................................................... Pag. 19 3.2.4. Starea canalelor navigabile ....................................................................................................................... Pag. 19 3.2.5. Starea calităţii lacurilor ............................................................................................................................ Pag. 20 3.2.6. Subsistem ape lacustre .......................................... .................................................................................... Pag. 22 3.2.7. Starea calităţii fluviului Dunărea .............................................................................................................. Pag. 22 3.2.8. Starea calităţii apelor subterane ............................................................................................................... Pag. 23 Secţiunea a 4-a. Populaţia .................................................................................................................................. Pag. 24 Scurtă prezentare demografică a judeţului Constanţa .......................................................................................... Pag. 24 Secţiunea a 5-a. Căi de transport ...................................................................................................................... Pag. 27 5.1. Poduri rutiere în judeţul Constanţa pe drumuri naţionale ........................................................................... Pag. 27 5.2. Poduri rutiere existente pe drumuri judeţene ............................................................................................... Pag. 27 5.3. Reţeaua de căi ferate din judeţul Constanţa ................................................................................................ Pag. 27 5.4. Rampele de cale ferată din judeţul Constanţa .............................................................................................. Pag. 27 5.5. Liniile de garaj din judeţul Constanţa .......................................................................................................... Pag. 27 5.6. Staţiile de cale ferată din judeţul Constanţa ................................................................................................. Pag. 27 5.7. Căile navigabile-porturi................................................................................................................................. Pag. 27 5.7.1.Fronturile de acostare din portul Constanţa................................................................................................ Pag. 29 5.8. Căile de transport aeriene.............................................................................................................................. Pag. 29 Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică ............................................................................................................. Pag. 30

6.1. Resurse şi activităţi industriale ................................................................................................ Pag. 30 6.2.Potenţial economic ......................................................................................................................................... Pag. 32 6.3.Turism.............................................................................................................................................................. Pag. 36 Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale ................................................................................................................ Pag. 37 7.1. Reţele de utilităţi............................................................................................................................................. Pag. 37 7.1.1. Sursele de apă potabilă ale judeţului Constanţa ........................................................................................ Pag. 37 7.1.2. Exploatarea teritorială Constanţa a S.N. Transgaz.................................................................................... Pag. 40 Secţiunea a 8-a. Specific regional/local.............................................................................................................. Pag. 41 8.1.Sursa majoră de risc la nivelul judeţului Constanţa...................................................................................... Pag. 41 8.2. Zone de planificare la urgenţă ...................................................................................................................... Pag. 42 8.3. Sistemul de clasificare al urgenţei utilizat la CNE Cernavodă ..................................................................... Pag. 42 8.4.Riscuri transfrontaliere.................................................................................................................................... Pag. 43 CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ, LA NIVELUL JUDEŢULUI CONSTANŢA, CU INFLUENŢE DIRECTE SAU INDIRECTE ASUPRA JUDEŢULUI CONSTANŢA ............................................................................................................................

Pag. 44

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale .......................................................................................................... Pag. 44 Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor biologice ................................................................................................... Pag. 49 2.1. Tipuri de risc epidemiologic……………………………………………………………………………………….. Pag. 49 2.2. Tipuri de epidemii identificate în urma analizei biologice ........................................................................... Pag. 50 Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor tehnologice ............................................................................................... Pag. 50 Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu ............................................................................................... Pag. 60 4.1. Măsuri şi procedee pentru identificarea riscului de incendiu în fondul forestier ........................................ Pag. 60


Pagina 3 din 83

4.2. Evaluarea pe baza vegetaţiei......................................................................................................................... Pag. 61 4.3. Măsurarea riscului. Niveluri ale riscului de incendiu ................................................................................. Pag. 62 4.4. Metoda de evaluare a riscului ...................................................................................................................... Pag. 62 Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale ....................................................................................................... Pag. 63 Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri ................................................................................................ Pag. 67 Secţiunea a 7-a. Zone cu risc crescut ................................................................................................................ Pag. 72

CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR ......................................................................................... Pag. 72 Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie ....................................................... Pag. 72 Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor ........................................................................................... Pag. 72 Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor .................................................................................................. Pag. 73 Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie ......................................................................................... Pag. 73 4.1. Situaţii de intervenţie, atribuţii şi forţe participante ................................................................................... Pag. 73 4.1.1. Situaţii de intervenţie .......................................... ...................................................................................... Pag. 73 4.1.2.Atribuţiile prefectului şi ale primarului ...................................................................................................... Pag. 73 4.2. Atribuţiile structurilor din judeţul Constanţa aparţinând Ministerului Apărării ........................................ Pag. 75 4.3. Atribuţiile structurilor din judeţul Constanţa subordonate Ministerului Afacerilor Interne…………… .... Pag. 76 4.3.1. Atribuţii principale în domeniul prevenirii, protecţiei şi intervenţiei la dezastre ..................................... Pag. 76 4.3.2. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa şi structurile subordonate .................................................. Pag. 76 4.3.3. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi şi Gruparea Mobilă de Jandarmi Constanţa, precum şi structurile subordonate acestora ..........................................................................................................................................

Pag. 77

4.3.4. Garda de Coastă şi structurile subordonate ............................................................................................ Pag. 78 4.3.5. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” Constanţa şi structurile subordonate................... Pag. 78 4.4. Atribuţiile grupurilor de suport tehnic……………………………………………………………………………. Pag. 79 4.4.1.Centrul Meteorologic regional Dobrogea................................................................................................... Pag. 79 4.4.2. Administraţia bazinală a apelor Dobrogea Litoral.................................................................................... Pag. 79 4.4.3 CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa................................................................................ Pag. 79 4.5. Organizarea în comun a protecţiei şi intervenţiei ...................................................................................... Pag. 80 4.5.1. Principiile acţiunilor de intervenţie ........................................................................................................... Pag. 80 4.5.2. Norme de organizare a intervenţiei ........................................................................................................... Pag. 80 4.5.3. Proceduri de organizare a intervenţiei ..................................................................................................... Pag. 81 4.6. Conducerea intervenţiei ............................................................................................................................... Pag. 81 4.6.1.Forţele şi mijloacele structurilor din judeţul Constanta subordonate Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne care intervin în situaţii de urgenţă în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa...................................................................................................

Pag. 82

4.6.2.Serviciile voluntare pentru situatii de urgenţă.............................................................................................. Pag. 82 4.6.3. Servicii private pentru situaţii de urgenţă constituite în subordonarea unui operator economic sau instituţii ca serviciu propriu (categoria III)...........................................................................................................

Pag. 82

4.6.4. Servicii private pentru situaţii de urgenţă constituite ca societăţi comerciale prestatoare de servicii...........................................................................................................

Pag. 82

CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE SI FINANCIARE .................................................... Pag. 82 CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACŢIUNILOR ............................................................................................. Pag. 83 ANEXE Anexa II.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri de sol în judeţul Constanţa Anexa II.2. a Regimul temperaturilor - valori medii lunare înregistrate în perioada 2011-2015 Anexa II.2.b Regimul precipitaţiilor - cantităţi lunare înregistrate în perioada 2011-2015 Anexa II.2.c Regimul temperaturilor şi precipitaţiilor - date anuale, valori medii şi extreme înregistrate în perioada 2011-2015

Anexa II.2.d Avertizări pentru fenomene meteo periculoase de scurtă durată Anexa II.2.e Avertizări pentru fenomene meteo periculoase imediate (nowcasting) Anexa II.3.1 Valori ale cantităţii de precipitaţii înregistrate în judeţul Constanţa Anexa II.3.1.1 Date despre bazinul hidrografic Anexa II.3.1.2.a Debite maxime istorice Anexa II.3.1.2.b Diguri deversate Anexa II.3.1.3 Inundaţii şi pagube produse în zona litorală a Mării Negre Anexa II.3.a Staţiile hidrometrice şi mirele avertizoare Anexa II.3.b Posturi pluviometrice avertizoare Anexa II.3.c Date caracteristice pentru apărare împotriva inundaţiilor a lucrărilor hidrotehnice,


Pagina 4 din 83

terenurilor agricole şi localităţilor din zonă Anexa II.3.d Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor existente pe raza localităţilor Anexa II.3.e Cote de apărare la staţiile hidrometrice de pe Dunăre Anexa II.3.f Timpii de propagare a viiturilor pe fluviul Dunărea pe teritoriul judeţului Constanţa Anexa II.3.g Cursuri de apă din judeţul Constanţa Anexa II.3.h Lacurile naturale aflate în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea Litoral Anexa II.3.i Localităţile rurale ale judeţului Constanţa cu distribuţie apă potabilă exclusivă prin fântâni Anexa II.3.j Pagubele produse de precipitaţiile căzute pe raza judeţului Constanţa în cursul anului 2015 Anexa II.3.k Amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor Anexa II.4.a Mişcarea naturală a populaţiei, rata natalităţii, a sporului natural, a deceselor şi căsătoriilor

Anexa II.4.b Distribuţia populaţiei pe sexe la nivelul localităţilor Anexa II.4.c Distribuţia populaţiei pe vârste, sexe şi medii Anexa II.4.d Numărul decedaţilor pe grupe de vârstă şi sexe Anexa II.4.e Speranţa de viaţă pe sexe şi medii de viaţă la naştere şi la anumite vârste

Anexa II.5.1 Poduri rutiere existente în judeţul Constanţa pe drumuri naţionale Anexa II.5.2 Poduri rutiere existente în judeţul Constanţa pe drumuri judeţene Anexa II.5.3 Reţeaua de căi ferate din judeţul Constanţa Anexa II.5.4 Rampele de cale ferată din judeţul Constanta Anexa II.5.5 Liniile de garaj din judeţul Constanţa Anexa II.5.6 Staţiile de cale ferată din judeţul Constanţa Anexa II.5.7.1 Fronturile de acostare din portul Constanţa Anexa II.6.a Situaţia efectivelor de animale din judeţul Constanţa

Anexa II.6.b Situaţia efectivelor de animale pe categorii

Anexa II.6.c Tipuri de culturi şi suprafeţe aferente Anexa II.6.d Fondul funciar- terenuri agricole

Anexa II.6.e Sisteme de irigaţii aflate în administrarea ANIF

Anexa II.6.f Depozite, magazii, rezervoare, platforme (capacităţi de stocare) în porturile maritime Anexa II.6.g Schema fluxului relaţional Anexa II.6.h Principalele evenimente incidente din porturile maritime Anexa II.6.i Forţele şi mijloacele Anexa II.6.j Arii protejate în fondul forestier al judeţului Constanţa Anexa II.7.1.1.a Surse de apă potabilă din subteran Anexa II.7.1.1.b Surse proprii unităţilor economice din judeţul Constanţa pentru alimentarea cu apăpotabilă

Anexa II.7.a Structura reţelei sanitare Anexa II.7.b Starea de viabilitate a drumurilor judeţene Anexa II.8. Lista cu echipamentele/dotările necesare Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ,,Dobrogea” al judeţului Constanţa pentru asigurarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă

Anexa III.1 Drumuri judeţene înzăpezibile Anexa III.1.a Situaţie privind numărul de locuitori potenţial a fi afectaţi de inundaţii în zonele de inundabilitate

Anexa III.1.b Situaţia cu numărul de locuitori potenţial a fi afectaţi de avarii la diguri sau baraje hidrotehnice Anexa III.1.c Obiectivele potenţial afectabile pe fluviul Dunărea, aflate în incinte îndiguite la un debit de 12700 mc / s

Anexa III.3.a Situaţia cu principalele efecte posibil a se produce la iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice

Anexa III.3.b Scurtă descriere a activităţii economice

Anexa III.3.c Situaţia cu principalele mijloace şi echipamente specifice de intervenţie în caz de accident la iazurile de decantare, haldele de steril, batalele de stocare produse chimice

Anexa III.3.d Situaţie privind numărul de locuitori potenţial a fi afectaţi de riscul nuclear din zona de planificare pentru acţiuni de protecţie urgenţe

Anexa III.3.e Situaţia surselor radioactive şi a materialelor nucleare pe teritoriul judeţului Constanţa

Anexa III.3.f Numărul de locuitori din zona de planificare la urgenţă a operatorilor economici ce intră sub incidenţa directivei SEVESO

Anexa III.3.g Evidenţa obiectivelor care se supun HG 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase Anexa III.3.h Operat. econom. care nu intra sub incidenta HG 804

Anexa III.3.i Lista societăţilor comerciale autorizate să desfăşoare activităţi de transport mărfuri şi deşeuri periculoase în judeţul Constanţa


Pagina 5 din 83

Anexa III.3.j Operatori economici cu risc exploziv incendiar

Anexa III.4.3 Indicele de combustibilitate a speciilor dominante în păduri

Anexa III.4.4 Măsurarea riscului. niveluri ale riscului de incendiu

Anexa III. 5 Lista principalilor agenţi economici potenţial poluatori

Anexa III.7.a Construcţii expertizate tehnic şi încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic

Anexa IV.6.1 Forţele şi mijloacele structurilor din judeţ subordonate Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne care intervin în situaţii de urgenţă în zona de competenţă a I.S.U. Constanţa

Anexa IV.6.2 Servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă Anexa IV.6.3 Servicii private pentru situaţii de urgenţă constituite în subordinea unui operator economic sau instituţii ca serviciu propriu

Anexa IV.6.4. Servicii private pentru situaţii de urgenţă constituite ca societăţi comerciale prestatoare de servicii

Anexa VII.1 Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Constanţa (componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă)

Anexa VII.2. Atribuţiile autorităţilor publice responsabile de punere în aplicare a Planurilor de Analiză şi Acoperire a Riscurilor (la nivelul judeţului şi al localităţilor)

Anexa VII.3. Componenta nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă

Anexa VII.4. Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului Constanţa

Anexa VII.5. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă Anexa VII.6. Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri

Anexa VII.7. Mijloace existente de preavertizare/ avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării şi semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici

Anexa VII.8 Planuri şi proceduri de intervenţie Anexa VII.9. Schema fluxului informaţional-decizional Anexa VII.10 Situaţia cu principalele instituţii / unităţi hoteliere ce pot asigura cazarea temporară a populaţiei ce poate fi evacuată în situaţii de urgenţă

Anexa VII.11. Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor, conform reglementărilor Anexa IIV.12. Rapoarte lunare de informare şi analiza către prefect Anexa VII.13. Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la Comitetul Judetean pentru Situaţii de Urgenţă

Anexa VII.14. Hărţi de risc şi planuri de intervenţie Anexa VII.14.a Harta judeţului Constanţa Anexa VII. 14.b Zona de competenţă a I.S.U.J. Constanţa Anexa VII.14.c Harta fizico-geografică Anexa VII.14.d Zonele de planificare la urgenţă nucleară Anexa VII.14.e Sectoare de drum înzăpezite Anexa VII.14.f Zonele potenţial inundabile Anexa VII.14.g. Planul de intervenţie în situaţii de urgenţă generate de accident nuclear şi/ urgenţă radiologică

Anexa VII.14.h. Planul de intervenţie la cutremure Anexa VII.14.i. Planul de intervenţie la alunecări şi prăbuşiri de teren Anexa VII.14.j. Planul de intervenţie în cazul fenomenelor meteorologice periculoase - inundaţii Anexa VII.14.k. Planul de intervenţie în cazul fenomenelor meteorologice periculoase – înzăpeziri Anexa VII.14.l. Planul de intervenţie în cazul accidentelor biologice - epidemii Anexa VII.14.m Planul de intervenţie în cazul accidentelor biologice - epizootii Anexa VII.14.n. Planul de intervenţie în situaţii de accidente chimice şi explozii cu implicaţii în afara amplasamentului, precum şi incendii de mari proporţii exceptând pe cele de la fondul forestier

Anexa VII.14.o. Planul de intervenţie în situaţii de accidente majore pe căile de transport Anexa VII.14.p. Planul de intervenţie în caz de accidente la construcţii hidrotehnice Anexa VII.14.q Planul de intervenţie în caz de avariere gravă a sistemelor de gospodărire comunală Anexa VII.14.r. Planul de intervenţie în situaţii de accidente chimice cu implicaţii pe amplasament


Pagina 6 din 83

CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (P.A.A.R.) din judeţul Constanţa reprezintă

documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului Constanţa sau a localităţilor componente acestuia (municipiul reşedinţă de judeţ, celelalte municipii, oraşe şi comune), măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopul Planului de analiză şi acoperire a riscurilor este acela de a permite autorităţilor şi celorlalţi factori de decizie să facă alegerile cele mai bune posibile referitoare la:

- prevenirea riscurilor; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele Planului de analiză şi acoperire a riscurilor sunt: - crearea unui cadru unitar de acţiune pentru prevenirea şi managementul riscurilor generatoare

de situaţii de urgenţă; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor. 2.1. Acte normative de referinţă.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, destinat pentru planificarea şi pregătirea pentru

urgenţă la nivel judeţean, are la bază următoarele acte normative şi documente de referinţă: a) Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor; b) Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 , republicată în 2008, privind protecţia civilă; c) Hotărârea nr. 1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului

Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; d) Hotărârea nr. 1490 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de

organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

e) Hotărârea nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

f) Hotărârea nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste;

g) Hotărârea de Guvern nr. 2288/2004 din 09 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

h) Ordonanţa de urgenta nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

i) Ordonanţa de urgenţă nr. 89 din 30.12.2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărării împotriva incendiilor,

j) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 01.02.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

k) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718 din 30 iunie 2005 pentru


Pagina 7 din 83

aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă;

l) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 886 din 30.09.2005 pentru aprobarea normelor tehnice privind Sistemul Naţional Integrat de Înştiinţare, Avertizare şi Alarmare a populaţiei.

m) Ordinul Ministrului Administaţiei şi Internelor nr. 1259 din 10.04.2006 pentru aprobarea şi asigurarea activităţilor de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;

n) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 89 din 18.06.2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate.

o) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 192 din 02.08.2012 şi Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1422 din 16.05.2012 REGULAMENT privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră;

p) Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1184 din 06.02.2006 care aprobă „Normele privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă”;

q) Hotărârea Guvernului României nr. 1579 din 08.12.2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din SVSU;

r) Hotărârea Guvernului României nr. 1222 din 13.10.2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat;

s) Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa.

La nivel judeţean este organizat, în subordinea prefectului, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă format din specialişti din aparatul descentralizat al ministerelor şi din aparatul Consiliului Judeţean Constanţa.

2.2. Structuri organizatorice implicate. Pentru întocmirea şi punerea în aplicare a planului au fost implicate următoarele structuri

organizatorice: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; Consiliul Judeţean Constanţa; Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă; Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă.

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu. Responsabilităţile privind analiză şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit

legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice de specialitate locale, inspectorate teritoriale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu).

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor este întocmit de către Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Constanţa şi se aprobă de către Consiliul Judeţean Constanţa.

Prefectul şi primarii vor asigura condiţiile necesare elaborării dar şi actualizării periodice a planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor, având totodată obligaţia stabilirii şi alocării de resurse necesare pentru punerea în aplicare a acestora, potrivit legii.

Personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa, precum şi al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, are obligaţia să cunoască în părtile care îl privesc conţinutul planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.


Pagina 8 din 83

Figura nr. 1

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ - teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Constanţa toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor judeţului Constanţa.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat

se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE JUDEŢULUI CONSTANŢA

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief Judeţul Constanţa este situat în partea de S-E a României (vezi figura nr. 1), învecinându-se la

Nord cu judeţul Tulcea, la Est cu Marea Neagră, la Sud cu Bulgaria şi la Vest cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi despărţite de fluviul Dunărea. Suprafaţa judeţului Constanţa este de 707129 ha (cca. 3% din suprafaţa totală a ţării) şi ocupă în acest sens locul 8 între judeţele României.

Din această suprafaţă: 558153 ha o reprezintă terenul agricol; 11563 ha o reprezintă patrimoniul

viticol; 58693 ha o reprezintă pajiştile naturale; 3794 ha o reprezintă patrimoniul

pomicol; 12753 ha o repezintă rezervaţiile

naturale. Din perspectiva bogăţiilor solului şi

subsolului regiunea dispune, de o serie de avantaje conferite de suprafeţele întinse de terenuri agricole, terenuri care reprezintă 80% din suprafaţa totală, din care suprafaţa arabilă reprezintă cca. 85%. Sunt prezente de asemenea resurse minerale utile printre care se numără minereuri feroase, apele mineralizate, materialele de construcţii, izvoarele mezotermale, rocile comune şi cele fosfatice. Suprafaţa podişului este în mare parte acoperită de o pătură de calcar şi loess, podişul Casimcea având chiar o structură aparte: un amestec de şisturi verzi acoperite de calcare jurasice şi straturi de loess. Platforma continentală a Mării Negre are importante resurse de hidrocarburi şi minerale puse în valoare pe măsura dării în folosinţă a unor instalaţii de foraj marin.

Din punct de vedere al resurselor, un interes special îl prezintă lacurile sărate Techirghiol şi Nuntaşi cu importantele lor rezerve de nămol sapropelic cu valoroase calităţi terapeutice. Resursele naturale de sol şi subsol ale judeţului sunt variate. Astfel, minereurile nemetalifere (diatomice şi argile bentonice, nisip verde glauconitic, creta, etc.) au o largă răspândire geografică în partea centralo-nordică, iar rocile calcaroase (larg folosite în construcţii) se află pe întregul teritoriu al acestuia. Subsolul judeţului Constanţa oferă şi ape minerale prin izvoarele de la Topalu şi Mangalia. Principala resursă economică a zonei litorale o constituie peştele. Alte surse importante sunt: iarba de mare şi algele roşii.

Forma de relief predominantă în această regiune este podişul cu altitudine joasă, cu valori sub 200 de metri, doar în nordul judeţului altitudinea atingând pe alocuri 250 m. Podişul Casimcea ocupă partea de nord a judeţului, iar în partea de sud se întinde podişul Dobrogei de Sud care seamănă cu o câmpie înaltă având un aspect calcaros.

Litoralul românesc al Mării Negre se întinde între gura Braţului Chilia şi localitatea Vama Veche pe o distanţă de 244 km. La Nord de Gura Portiţei începe ţărmul Deltei Dunării.

Litoralul Mării Negre este format la Nord din cordoane de nisip care separă lacurile de mare, iar în partea sudică se remarcă o faleză abruptă formată din calcare şi loess cu înălţimi de 15-30 m. Zona litorală este marcată de mai multe trepte:


Pagina 9 din 83

5-15 m, de-a lungul ţărmului; 20-30 m, cu o mare continuitate, pătrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în

jurul limanelor şi lagunelor; 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte, înconjurând

limanele şi lagunele maritime; 50-65 m, cea mai dezvoltată treaptă, cu lăţimi cuprinse între 500 m şi 4-5 km; 70-85 m, cea mai înaltă treaptă situată la contactul cu podişurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmaţiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat că pe suprafaţa judeţului relieful de platforma este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Dintre cele mai importante văi amintim: Casimcea, Sărături, Nuntaşi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua ş.a.

Plaja este relativ îngustă şi acoperită cu nisipuri, pe unele porţiuni sub formă de dune. Ţărmul este abrupt, înalt şi stâncos în partea de Sud a Dobrogei până la Nord de Capul Midia, de unde se retrage în spatele liniei lacurilor din complexul lacustru Razim.

Din Podişul Dobrogei, zonei de litoral îi aparţine o fâşie lată de 2-3 km în medie, având şi porţiuni de 10 km în zona limanelor Techirghiol, Agigea, Taşaul şi Siutghiol.

O trăsătură distinctivă a judeţului este prezenţa lacurilor naturale şi de luncă şi a lagunelor (Oltina, Sinoe, Taşaul, Techirghiol, Mangalia). Reţeaua hidrografică a judeţului este formată de următoarele cursuri de apă: Dunărea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu şi Casimcea.

La Est judeţul este scăldat de apele Mării Negre, o mare continentală cu golfuri larg deschise şi puţine peninsule. Datorită configuraţiei ţărmului şi reliefului submarin, adâncimea apei este mică în dreptul litoralului românesc.

Reţeaua hidrografică s-a îmbogăţit prin darea în exploatare a Canalului Dunăre Marea Neagră pe o distanţă de 64,2 km, Canalul Poarta Alba-Midia Năvodari pe o distanţă de 27,5 km şi alte canale de irigaţie din Valea Carasu.

Podişul Dobrogei, în ansamblu, este un teren descoperit. În alcătuirea sa intră următoarele elemente principale :

Horstul dobrogean; Podişul Casimcea; Podişul Dobrogei de Sud.

Partea de nord a podişului (horstul dobrogean) cuprinde forme variate de relief - Munţii Măcinului, zona Tulcea, Podişul Babadag – şi este mai înaltă, comparativ cu zona de Sud a Dobrogei.

La Sud de aliniamentul Hârşova – Capul Midia se întinde Podişul Dobrogei de Sud, cu aspect de câmpie înalta, cu sol calcaros, acoperit cu depozite groase de loess, care domină prin abrupturi unităţile învecinate cu altitudini mai joase, Balta Ialomiţei la Vest şi litoralul marin la Est. Diferenţele fizico – geografice existente în cadrul Podişului Dobrogei de Sud au condus la stabilirea mai multor compartimente: Valea Carasu, Podişurile Cobadin, Medgidia, Oltina, Negru Vodă şi Topraisar.

Peşteri Potrivit speologilor autohtoni, în judeţul Constanţa există doar 11 obiective speologice care îşi

merită denumirea de peşteri. Din cele 11 peşteri ale judeţului, doar două dintre ele sunt amenajate şi incluse în circuitul turistic organizat. Patru dintre obiectivele neexploatate la potenţialul maxim sunt considerate unicat de către speologi şi arheologi. Deşi mult mai săracă în astfel de obiective decât alte judeţe, Constanţa este celebră în întreaga lume datorită peşterilor sale, „puncte” care anual sunt vizitate de mii de persoane. În această zonă se regăsesc peşterile Sfinţilor Andrei şi Ioan Casian, unde funcţionează complexe centre monastice. Valea Casimcei se mândreşte cu opt peşteri, din care „La Adam" este cunoscută graţie unui altar ridicat în cinstea misteriosului zeu Mithras. Peştera Movila este considerată unică în lume datorită speciilor noi descoperite aici, într-un mediu bogat în hidrogen sulfurat şi impropriu vieţii umane. „Labirintul" de la Limanu este considerat ca fiind locaţia legendarei Keiris, peştera în care în antichitate geţii, care se războiau cu romanii, au fost zidiţi de vii.

Peştera Sfântului Andrei este celebră în întreaga lume creştină datorită mânăstirii fondate în acest „adăpost". Mii de persoane vizitează anual acest ansamblu „speologico-monastiresc", pentru a vedea cu proprii ochi locurile în care a trăit şi s-a rugat Sfânţul Andrei, contemporan al Mântuitorului. Apostolul a sosit pe aceste meleaguri în anul 60 d.H. şi a înfiinţat un schit în interiorul grotei. A


Pagina 10 din 83

botezat întru-noua credinţă mai întâi trei daci care au devenit călugări la mânăstire, apoi toată suflarea din regiune. După secole de uitare, „grota sfântului" a fost redescoperită în 1943 de către preotul Constantin Lembrav şi avocatul Ion Dinu. Peştera este considerată primul lăcaş de cult din ţara noastră, din punct de vedere speologic ea fiind mai puţin importantă. O altă peşteră devenită celebră datorită semnificaţiei sale religioase este cea din apropierea comunei Târguşor, de pe Valea Casimcei. Peştera Sfântului Ioan Casian găzduieşte un schit cu mai puţin de zece călugări şi este vizitată anual de mii de enoriaşi. Aici au fost găsite urme de locuire datând din sec. I î.H. şi până în sec. X d.H. Lăcaşul este celebru întrucât aici, în sec. IV, a dus o viaţă de ascet „dobrogeanul" Casian, teolog vestit al Bizanţului şi unul dintre întemeietorii monahismului.

Tot în zona Valea Casimcei - Gura Dobrogei (unde există nu mai puţin de opt obiective speologice) se află Peştera La Adam. Mult mai întinsă decât „grotele sfinţilor", această peşteră şi-a câştigat celebritatea graţie unui altar vechi de aproape două milenii. Acesta este închinat unui zeu trac al luminii (cu origine persană, se pare) cunoscut sub numele de Mithras. Aici au fost găsite mai multe pietre cioplite care erau folosite la diversele ritualuri păgâne. Tot aici (pe lângă fauna fosilă caracteristică) a fost descoperit un molar uman vechi de 100.000 de ani. Mult mai departe de casa lui Mithras, în apropiere de Mangalia, se află Peştera Movila, cunoscută şi sub numele de „Peştera Monştrilor". Renumele şi 1-a căpătat de la cele 35 de specii faunistice fosile complet noi, care trăiesc într-un mediu bogat în hidrogen sulfurat. Potrivit speologilor, aici trăieşte singurul scorpion de apă dulce din lume, un „monstru" fosil, cu caracteristici distincte faţă de „colegii" din clasă, care pot fi găsiţi la suprafaţă. Movile este considerată unica în lume graţie ecosistemului din interior care, potrivit speologilor, „funcţionează pe baza chemosintezei". Este o peşteră complet închisă, în care miile de „vieţuitoare" s-au adaptat extrem de bine mediului toxic.

Locaţia singurei peşteri dobrogene menţionate încă din antichitate rămâne încă o mare necunoscută. Istoricii români încă se ceartă pe acest subiect, unii insistând că Peştera Keiris este actuală Gura Dobrogei, iar alţii, cei mai mulţi, fiind convinşi că legendarul obiectiv este de fapt actuala peşteră Limanu. Istoricul roman Cassius Dio a povestit în una din operele sale că în anul 29 î.H. împăratul Octavian Augustus (cel care 1-a exilat pe Ovidiu la Tomis) a ordonat o campanie militară în Dobrogea condusă de regi geţi. Proconsulul Marcus Licinus Crassus a fost trimis să îl ajute pe aliatul Roles, care stăpânea sudul Dobrogei, împotriva rivalului său Dapyx. Acesta din urmă este învins şi moare în luptă, dar oamenii săi se refugiază în Peştera Keiris, împreună cu toată avuţia lor (incluzând şi turme de animale). Crassus pune capăt războiului zidindu-i de vii pe oponenţi. Peştera de lângă Mangalia, cunoscută şi sub numele de Peştera La Icoane sau Caracicala, este un adevărat labirint subteran, a cărui lungime exactă nu se cunoaşte încă. Doar 3,2 km de coridoare au fost cartografiaţi. Aici s-au descoperit numeroase urme de locuire, precum pereţi şi tavane cioplite, încăperi amenajate, firide pentru opaiţe. Vechii locuitori ai peşterii foloseau un sistem de marcaje care îi ajutau să nu se rătăcească. Pe pereţii peşterii se regăsesc desene şi inscripţii (romane si chirilice).

Dintre peşterile dobrogene, cea de la Limanu este singura care se apropie de descrierea lui Cassius Dio privind legendara Keiris. Ea este singura în măsură să justifice deplasarea unei armate romane pentru asedierea unui loc de refugiu. Cercetările arheologice au scos la iveală materiale arheologice (ceramică multă) care atestă că peştera a fost locuită de localnici daci chiar în acea epocă. Dovezile existente ne îndreptăţesc să considerăm că labirintul de la Limanu a fost realizat de o autoritate locală geto-dacică, ca măsură de aparare în faţa pericolului roman. Relatarea lui Cassius Dio arată că peştera era un loc de refugiu anume ales şi pregătit, nu o „cavernă întâmplătoare", a spus prof. dr. Vasile Boroneant.

Soluri Solurile au o dispunere etajată sub formă de fâşii în direcţia Vest-Est, pe fundalul cărora s-au

format local soluri intrazonale. Cernoziomurile sunt soluri caracteristice pentru stepa dobrogeană ocupând cea mai mare parte din suprafaţa judeţului.

Solurile bălane sunt răspândite în Vestul judeţului într-o fâşie îngustă între Rasova şi Cernavodă şi între Topalu şi Gârliciu. Aceste soluri formate pe suprafeţe orizontale sau cu pante foarte mici având altitudini de peste 100 m (150-250 m), pe leossuri, argile şi aluviuni, unde stratul freatic se află la adâncimi sub 20m.


Pagina 11 din 83

Pe teritoriul judeţului Constanţa se întâlnesc mai multe subtipuri de cernoziomuri: carbonatic, castaniu de pădure, ciocolatiu şi cambrice. Dintre solurile azonale putem aminti solonceacurile, solurile hidromorfe, solurile aluviocoluviale şi rendzinele. Pe suprafeţe foarte mici, insular, izolate mai pot fi întâlnite rendzinele, rogosolurile, nisipurile şi litisolurile.

În judeţul Constanţa există un număr de 37 de arii naturale protejate, cu o suprafaţă totală de 19374,4 ha, ceea ce reprezintă 2,74% din suprafaţa judeţului (suprafaţa de referinţă de 707129 ha) şi 0,08% din suprafaţa ţării (suprafaţa de referinţă de 23839200 ha). Din totalul de 37 de arii naturale protejate, 20 sunt rezervaţii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt rezervaţii ştiinţifice (categoria I IUCN).

Figura nr. 2

Vegetaţia Din punct de vedere geologico-geografic, Dobrogea, pe teritoriul căreia se află judeţele

Constanţa şi Tulcea este o unitate morfo-structurală specifică, cu totul aparte faţă de restul teritoriului României.

În judeţul Constanţa, diferenţele de altitudine sunt reduse, altitudinile variind între 150-200 m, scad spre centrul judeţului, în zona Canalului Dunăre - Marea Neagră până la 50 m, apoi cresc spre sud, la graniţa cu Bulgaria atingând din nou cca 200 m. Din punct de vedere al reliefului şi vegetatiei se disting trei zone: zona dunăreană, zona litoralului maritim şi zona podişurilor interioare.

Vegetaţia predominantă este de stepă, iar în partea de sud-vest a judeţului este prezentă vegetaţie de silvostepă.

În funcţie de condiţiile fizico-geografice pe teritoriul judeţului Constanţa se găsesc concentrate un număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă, silvostepă şi pădure sfârşind cu ecosistemele acvatice, marine şi lacustre, din lungul litoralului şi Dunării.

Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetaţie superioară doar în locurile improprii culturilor pe fâşiile de păşuni ori în rezervaţiile naturale.


Pagina 12 din 83

Stepa dobrogeană cuprinde plante ierboase, migdali pitici, porumbari şi tufe de păducei. Zona silvostepei ocupă spatii reduse ca suprafaţă în sud-vestul judeţului, dar sub formă de

pâlcuri izolate apare şi pe versanţii văilor abrupte. Zona de pădure ocupă, în judeţul Constanţa arealele cele mai restrânse: circa 3% din teritoriul

acestuia. Zona vegetaţiei nisipurilor maritime ocupă suprafeţe restrânse. În vederea consolidării falezelor

şi fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbuşti. Pe solurile sărătoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetaţie halofilă (de sărături). Pe nisipurile plajelor cresc: orzul salbatic, perişorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc.

În zona litorală şi dunăreană a limanurilor cu apă dulce, pe depozite lacustre, se conturează biotopul marginal palustru, în care vegetaţia este predominant hidrofilă.

Vegetaţia Mării Negre este formată din asociaţii de plante, alge de mărimi şi culori diferite şi iarba de mare singura plantă cu flori din apele marine româneşti. În localităţile urbane şi în staţiunile litoralului, în special, spaţiile verzi intravilane, au un rol estetic peisagistic deosebit.

În judeţul Constanţa s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiţiilor climatice de umiditate redusă. Vegetaţia este caracteristică stepei, aici găsindu-se atat elemente floristice est-europene, cât şi specii din flora mediteraneană şi balcanică. În împrejurimile Constanţei se pot întâlni o serie de plante specifice regiunii: clopoţelul, garofiţa, cimbrişorul etc.

Aspecte administrative Din punct de vedere teritorial-administrativ este constituită din 3 municipii, 9 oraşe, 58

comune, 188 sate. Oraşele din judeţul Contanţa prezintă fiecare trăsături distincte. Prin funcţiile pe care le exercită pot fi grupate astfel:

- trei oraşe cu funcţii preponderent industriale; - un nod feroviar - Medgidia; - un port pe Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari; - un port pe Dunăre şi Canalul Dunăre Marea Neagră-Cernavodă; - trei oraşe cu funcţii balneare, din care: un oraş cu o puternică industrie de construcţii navale

(Mangalia), două oraşe cu funcţii de turist şi tratament balnear (Eforie şi Techirghiol); - două oraşe cu funcţii mixte, ambele porturi: un port cu o capacitate industrială situat pe axa

rutieră Vadu Oii -Constanţa, la Dunăre - Hârşova, al doilea port cu capacităţi industriale situat pe axa rutieră Tulcea -Constanţa pe Canalul Poartă Alba -Midia Năvodari-Ovidiu;

- doua oraşe cu funcţii preponderent agro-industriale: un oraş situat în zona centrală a judeţului (Murfatlar), un oraş situat în zona de sud a judeţului (Negru Vodă).

În judeţul Constanţa un număr de: - 20 comune dintr-un total de 58 nu dispun de sirene electrice sau electronice pentru

înştiinţarea populaţiei reprezentând un procent de 35%; - 19 sate dintr-un total de 188 nu dispun de clopote de biserică prin care să se poată face

înştiinţarea populaţiei reprezentând un procent de 10,05%;

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice Judeţul Constanţa beneficiază de o climă temperat continentală, prezentând anumite

particularităţi legate de aşezarea geografică între Dunăre şi Marea Neagră, precum şi de componentele fizico – geografice ale teritoriului. Caracterul temperat continental al climei sale (excepţie face litoralul), este bine redat de valoarea medie anuală a temperaturii aerului, care variază între 11-12°C. În zona litorală, climatul temperat – continental prezintă o accentuată influenţă marină. Căldura verilor este atenuată de briza mării şi iernile sunt marcate de vânturi puternice şi umede ce suflă dinspre mare. Influenţele Mării Negre se resimt prin toamne lungi şi călduroase şi primăveri târzii şi răcoroase.

Un alt factor care influenţează clima judeţului Constanţa îl reprezintă altitudinea redusă a reliefului, precum şi orientarea şi înclinarea pantelor care provoacă local deferenţieri climatice ca urmare a variaţiei unghiului de incidenţă a razelor solare. Radiaţia solară este diferenţiată, în sensul că durata de strălucire a soarelui este mai mare în partea sudică a judeţului decât în cea nordică.


Pagina 13 din 83

În general, influenţa Mării Negre, a Dunării şi a bălţilor dunărene are ca rezultat modificarea caracterelor climatice, în sensul că amplitudinile termice diurne şi anuale sunt mai reduse în zonele respective.

Judeţul Constanţa se caracterizează prin temperaturi medii multianuale cu valori superioare mediei pe ţară: 11,5-11,7°C în zona litorală, 11,0-11,4°C în zona vestică, de-a lungul Dunării, 11,1 în zona centrală a judeţului şi 10,9°C în partea sudică.

Studiind evoluţia valorilor de temperatura aerului, constatăm faptul că în ultimii ani s-au înregistrat mai multe zile pe an cu temperatura maximă a aerului de peste 30°C. În cursul unor asemenea zile s-a depăşit şi pragul critic de 80 de unităţi al indicelui de confort termic. Cea mai rece perioadă a anului a fost de obicei a treia decadă a lunii ianuarie, când temperatura aerului a coborât până la valori de -20, - 21°C iar vântul a suflat puternic viscolind ninsoarea şi troienind zăpada.

Din analiza cantităţilor medii multianuale de precipitaţii înregistrate pe teritoriul judeţului, influenţa apelor Mării Negre apare evidentă. Cantităţile reduse de precipitaţii, 300-500 mm anual, situează judeţul Constanţa printre regiunile cu cele mai mici valori din ţară. Repartiţia cantităţilor medii anuale de precipitaţii pe teritoriul judeţului Constanţa este neuniformă, mai scăzute pe litoral şi mai ridicate în zona centrală a judeţului. De asemenea se constată o mare disproporţie între perioada caldă şi perioada rece a anului. Începutul anotimpului cald, iunie, este marcat de o creştere a cantităţilor de precipitaţii, rezultat al ploilor torenţiale ( 50-60l/mp, pe litoral chiar mai puţin). În luna iulie cantităţile medii scad peste tot faţă de luna precedentă (40-50 l/mp, pe litoral chiar mai puţin). Luna august este de obicei, cea mai săracă în precipitaţii dintre lunile de vară. În anotimpul cald se înregistrează averse de ploaie care pot avea şi caracter torenţial, însoţite frecvent de descărcări electrice şi uneori de grindină şi de intensificări susţinute ale vântului. În perioada rece a anului, în evoluţia precipitaţiilor se disting după perioade: una mai umedă (noiembrie-decembrie) şi alta mai uscată (februarie-martie). Vântul, element climatic cel mai dinamic, este rezultatul direct al diferenţei de presiune dintre două mase de aer învecinate. Vântul are un rol deosebit elementul climatic cel mai dinamic, este rezultatul direct al diferenţei de presiune dintre două mase de aer învecinate. Vântul are un rol deosebit în echilibrarea contrastelor din atmosferă ce iau naştere în urma proceselor diferite de încălzire şi răcire a suprafeţei terestre. Prin acţiunea sa de ventilaţie, moderează excesele microclimatice locale, dar tot aşa de bine poate imprima peisajului natural dobrogean, un caracter arid prin intensificarea transpiraţiei plantelor şi evaporarea apei din sol. Pentru judeţul Constanţa sunt caracteristice vânturile din nord şi nord-est, care îşi păstrează caracterul dominant faţă de celelalte direcţii. În sezonul cald, pe litoral predomină vântul din direcţiile sud-est şi sud. Specifică litoralului este circulaţia locală a aerului, sub forma brizelor. Clima litoralului este blândă, vara zilele sunt lungi şi călduroase, durata de strălucire a soarelui în luna iulie este de 10-12 ore pe zi, iar temperatura medie zilnică este de 24-250C, pe când cea anuală este de 11-120C. În sezonul cald, brizele marine bogate în aerosoli atenuează arşiţa zilelor toride.

Din comparaţia valorilor temperaturii aerului înregistrate la staţiile meteorologice, cu valorile normale multianuale, se constată faptul că mediile temperaturii aerului în anul 2015 au fost cu aproximativ 10grad Celsius mai ridicate decât valorile normale. Temperaturile maxime ale aerului, la staţiile meteorologice din centrul şi vestul judeţului Constanţa, au fost de 37-380C, şi s-au înregistrat în lunile iulie şi august. La staţiile situate în zona litorală, temperaturile maxime ale aerului au fost de 34-350 C, valori înregistrate în prima jumătate a lunii septembrie. Cea mai rece perioadă a anului 2015, a fost prima decadă a lunii ianuarie. La staţiile meteorologice din judeţ, temperatura aerului a coborât până la valori de -130C...-170C. Vântul a suflat în rafale (13...19m/s), viscolind ninsoarea. În anul 2015 s-au înregistrat multe perioade de 10-15 zile consecutive, în care au lipsit complet precipitaţiile. Luna decembrie a fost cea mai săracă în precipitaţii, cantităţile totale lunare fiind 2...6 l/mp. În anul 2015 au existat şi perioade scurte de timp cu precipitaţii abundente (în care s-au înregistrat cantităţi de precipitaţii mari pentru zonele şi lunile respective), de exemplu: 01.02.2015 (Adamclisi - 55 l/mp/24 ore, Cernavodă - 52 l/mp/24 ore, Constanţa - 60 l/mp/24 ore, Mangalia - 44 l/mp/24 ore, Medgidia - 44 l/mp/24 ore), 21.08.2015 (Mangalia - 79 l/mp/24 ore).


Pagina 14 din 83

La 27 februarie 1995 la Medgidia s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din ţară pe timp de iarnă, aceasta fiind de + 26°C.

Temperaturile minime absolute înregistrate în judeţul Constanţa au fost de: - 250C la Constanţa la 10 februarie 1929; - 25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942; - 33,10C la Murfatlar la 25 ianuarie 1954.

Precipitaţiile prezintă valori anuale cuprinse între 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina şi 451 mm la Mihail Kogălniceanu, situând judeţul Constanţa între regiunile cele mai aride ale ţării. Vânturile sunt determinate de circulaţia general atmosferică şi condiţiile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi şi de noapte.

Norma climatologică

Luna Anual

Ian Feb Mar

Apr Mai Iun Iul AugSep

t Oct Nov Dec

Cantitatea medie de

precipitaţii [l/m2]

30,2 29,4 26,5 29,5 38,3 39,7 29,7 32,6 28,9 30,8 42,5 38,4 396,5

Nr. mediu de zile cu

precipitaţii [l/m2]

4,9 5,3 4,7 5,0 5,8 5,9 4,7 3,1 3,1 4,2 5,6 6,3 4,9

Temperatura medie [°C]

0,7 1,9 5 10,3 15,7 20 22 21,8 18,5 13,4 8,3 3,4 11,8

Temperatura medie a

maximelor [°C] 3,7 4,9 8,1 13,8 19,3 23,9 25,9 25,8 22,4 17 11,6 6,4 15,2

Temperatura medie a

minimelor -2,3 -1 1,9 6,9 12,1 16,1 18 17,9 14,6 9,8 5 0,5 8,3

Norma climatologică = valoarea medie a unui element climatic (temperatura, umezeala, precipitatii, etc) calculată pe o perioadă de 30 de ani. În prezent perioada de referinţă recomandata de O.M.M. pentru calcularea normelor climatologice este 1961 – 1990.

Frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme sunt consecinţa fenomenului de încălzire globală. Numai în ultimii ani s-au produs evenimente extreme cînd în episoade repetate cantităţile de precipitaţii au avut valori mari producând inundaţii. De exemplu în ziua de 28.08.2004, pe litoralul românesc al Mării Negre s-au înregistrat cantităţi de precipitaţii care au depăşit 150 mm/mp. Fenomenul de o intensitate excepţională a fost însoţit de descărcări electrice şi intensificări puternice ale vântului cu aspect de vijelie, Valul lui Traian 151,5 mm/mp; Techirghiol 169,0 mm/mp; Mamaia Sat 200,00 mm/mp; Constanţa 205,5 mm/mp; Agigea 280,5 mm/mp.

Fenomenele rezultate, aversele de ploaie puternice, intenificările de vânt, descărcările electrice, cantitatea de precipitaţii apreciabilă, determină dislocarea puternică a aerului dând naştere la vijelie şi chiar trombă marină (în staţiunea Mamaia), care la sol a produs pagube deosebite: inundarea de case, subsoluri, drumuri, culturi agricole şi materiale distruse, transporturile feroviare şi rutiere perturbate, activităţile portuare întrerupte temporar etc.

În anexele nr. II.2.a, II.2.b şi II.2.c suunr prezentate: regimul temperaturii aerului şi regimul precipitaţiilor, aşa cum reies din datele înregistrate la staţia meteorologică din Constanţa.

Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică 3.1. Regimul Hidrometeorologic Temperatura medie multianuală a aerului este de 11 grade C., zona de sud a litoralului

(Mangalia) fiind singura din ţară unde temperaturile medii lunare multianuale sunt pozitive şi în


Pagina 15 din 83

timpul iernii. În partea centrală a judeţului se manifestă influenţa continentalismului, care face ca temperaturile să fie mai scăzute iarna şi mai ridicate vara, în comparaţie cu zona litoralului, unde clima este influenţată de prezenţa mării.

Numărul de zile cu strat de zăpadă este mai mic faţă de restul ţării, valoarea medie multianuală a precipitaţiilor fiind sub media pe ţară. Sunt specifice acestei zone ploile cu caracter de aversă, care deseori produc inundaţii. Trăsătura caracteristică a cursurilor de apă din judeţul Constanţa constă în cantitatea redusă de apă, în special vara, când multe dintre ele seacă aproape complet, debitul creşte accentuat în timpul averselor, deseori producându-se inundaţii în urma ploilor torenţiale (seluri).

Precipitaţiile în timpul verii au caracter torenţial, sunt cazuri în care cantitatea de apă căzută în timp scurt 1-2 ore, depăşeşte valoarea medie lunară. Cantităţile mari de precipitaţii se produc pe areale restrânse (locale) şi antrenează o mare cantitate de aluviuni. Valori ale precipitaţiilor la staţia meteorologica Constanţa:

- Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor pentru perioada 1885-2000 este de 377,0 l/mp pe an;

- Valoarea medie multianuală pentru perioada 1965- 2000 este de 412,3 l/mp pe an. În anexa nr. II.3.1 sunt prezentate valori ale cantităţii de precipitaţii înregistrate la posturile

pluviometrice din judeţul Constanţa.

3.1.1. Reţeaua hidrografică a judeţului Constanţa Judeţul Constanţa este deficitar în privinţa apelor curgătoare (cele mai multe având debite

mici şi oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviale şi fluvio-maritime. O nota caracteristică a reţelei hidrografice de pe teritoriul judeţului este densitatea foarte scăzută a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentând cea mai redusă valoare de pe întreg teritoriul ţării.

Apele sunt reprezentate de râuri (Topolog, Chichirgeaua, Carasu), pârâuri (Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntaşi), lacuri (Buceag, Oltina, Baciu, Taşaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tăbăcărie, Techirghiol), limanuri s.a. Nu putem vorbi de hidrografia judeţului Constanţa fără să amintim principalele caracterstici ale celor două componente principale ale hidrografiei dobrogene – fluviul Dunărea şi Marea Neagră.

După ce parcurge mii de kilometrii de la izvoarele sale, Dunărea delimitează teritoriul Dobrogei în partea de nord şi de vest. Datorită unor mişcări de înalţare pe verticala ale Podişului Dobrogei, malul drept al Dunării este bine individualizat faţă de zona largă cuprinsă în sectorul bălţii Ialomiţa şi Insula Mare a Brăilei. În amonte de Ostrov, valea Dunării se împarte în două braţe principale: Dunărea propriu-zisă spre est şi Braţul Borcea spre vest. În sectorul Vadu Oii, cele două braţe se unesc într-o vale comună de circa 2 km lungime; aici s-a realizat podul rutier ce leagă Dobrogea de Muntenia.

Debitul Dunării cunoaşte variaţii destul de mari: primavara-vara, el atinge circa 10.000 mc/s, iar vara-toamna, până la 6.000 mc/s. Adâncimea fluviului, care ajunge până la 24 m, permite realizarea navigaţiei fluvio-maritime. Totodată, Dunărea constituie o sursă importantă de hidroenergie şi un izvor însemnat de apă pentru irigaţii.

Canalul Dunăre-Marea Neagră realizat parţial pe traseul Văii Carasu, are o lungime de 64 km, între Cernavodă şi Agigea, are o adâncime medie de 7,5 m şi este prevăzut cu două ecluze( la Cernavodă şi la Agigea).

Marea Neagră mărgineşte judeţul spre est, cu suprafaţa de 462535 km2 (împreună cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisă. Are ţărmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu puţine peninsule (Crimeea) şi insule (Insula Şerpilor).

Salinitatea apei mării oscilează între 17% pe litoralul românesc, 18% în largul mării şi 22% la mari adâncimi. Temperatura medie anuala a apelor Mării Negre în zona litoralului românesc este de 12,70C.

La Constanţa s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi ale mării de 22,40◦C, iar cele mai scăzute temperaturi s-au înregistrat în luna februarie ( 2,90◦C). Flora si fauna se dezvolta numai în stratul superior (până la 180 m adâncime). Se întâlnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene – scrumbia albastră, iar la gurile de vărsare ale fluviilor forme de apă dulce (gingirica). Frecvent pot fi întâlnite forme interesante cum sunt calul de mare, pisica de mare, unele specii de


Pagina 16 din 83

delfin (porcul de mare), un mic rechin (câinele de mare ) şi mai rar foca din Marea Neagră. Flora este alcatuită din alge verzi, roşii şi brune şi se dezvoltă până la adâncimea de 75-80m până unde pătrunde lumina soarelui.

Trăsătura caracteristică a cursurilor de apă din judeţul Constanţa constă în cantitatea redusă de apă, în special vara, când multe din ele seacă aproape complet, debitul creşte accentuat în timpul averselor, deseori producându-se inundaţii în urma ploilor torenţiale (seluri).

După locul de vărsare, aceste ape se pot grupa astfel: - ape care se varsă în Dunare, puţine la număr şi cu un debit redus, cele mai

importante fiind Topologul, Pecineaga; - ape care se varsă în lacurile litorale ale Marii Negre cu lungimi şi debite mai mari ca

cele din vest şi nord, mai importante fiind Casimcea. Se impune de asemenea menţionat faptul că toate cursurile de apă din judeţul Constanţa îşi au traseul pe talvegul unor văi largi, destul de adânci şi uneori străjuite de versanţi abrupţi, care vara ca urmare a unor puternice ploi torentiale, colectează mari debite de apă, transformându-se de cele mai multe ori în torente, capabile să producă inundarea terenurilor mai joase pe o durată variabilă (1-2 săptămâni). Posibilitatea apariţiei unor astfel de fenomene este destul de frecventă în judeţul Constanţa, din statisticile specialiştilor în domeniu rezultând o periodicitate bianuală, frontul torenţial având o lăţime de 10-30 km., iar ca direcţie de deplasare urmăreşte, de regulă, axul Negru Vodă, Mircea Vodă, Făgăraşul Nou. Dacă reţeaua hidrografică din interiorul judeţului Constanţa este nesemnificativă, în schimb, există o foarte dezvoltată reţea de canaluri de irigaţii grupate într-un număr de 15, care acoperă o suprafaţă totală irigată de 389.019 în judetul Constanţa. Principala sursă de apă o constituie Dunărea, care alimentează direct 8 sisteme (Videroasa, Rasova, Seimeni, Topalu, Hârşova, Dăeni, Ostrov, Pecineaga,) şi, indirect prin canale navigabile şi magistrale, 9 sisteme (Mircea Voda, N. Bălcescu, M. Kogălniceanu; Murfatlar; Bărăganu; Cumpăna; Topraisar; 23 August; Comana). Cele mai multe inundaţii care se produc pe cursurile de apă din judeţ sunt datorate ploilor torenţiale de vară. Cantităţile de precipitaţii au depăşit pragurile critice la majoritatea posturilor pluviometrice, valorile cele mai mari fiind inregistrate la: Eforie 161,5 l/m2 Biruinţa 222,0 l/m2

Techirghiol 200,7 l/m2

Date despre bazinul hidrografic litoral, Dunăre şi profilul longitudinal al digurilor sunt evidenţiate în anexa nr. II.3.1.1.

Cursurile de apă din Dobrogea se caracterizează printr-un regim de scurgere intermitentă având un pronunţat caracter de torenţialitate, datorită caracteristicilor morfologice ale reliefului în bazinele hidrografice şi caracteristicilor climatice ale zonei. Reţeaua hidrografică a Dobrogei cuprinde numai câteva cursuri de apă cu scurgere permanentă, care au lungimi sub 80 km. dar şi numeroase văi cu scurgere intermitentă care seacă în timpul verii, dar pe care în urma precipitaţiilor pot forma viituri ce produc pagube, având debite medii multianuale cuprinse între 0.01 – 0.7 m3/s, pe care sunt amplasate 6 staţii hidrolometrice unde se fac măsurători zilnic.

Administraţia Bazinală de Apă ,,Dobrogea-Litoral", administrează pe teritoriul judeţului Constanţa, cursurile de apă cuprinse în cadastrul apelor din România, astfel: - fluviul Dunărea 138 km, braţul Rău (Bala) 9 km, braţul Măcin 22 km, cursuri de apă afluente Dunării 526 km; - afluenţi din bazinul hidrografic,”Litoral” 573,2 km cuprinzând cursuri de apă care se varsă în Marea Neagră direct sau prin limanuri maritime, precum şi cursurile de apă afluente Canalului Dunăre – Marea Neagră, lacuri situate atât în bazinul hidrografic al Dunării cât şi în bazinul hidrografic Litoral; Dintre cele mai importante bazine hidrografice sunt: - bazinul hidrografic al râului Topolog are următoarele date morfometrice: lungimea văii este de 50 km., suprafaţa bazinului hidrografic de 342 km.², o pantă medie pe bazin de 5 % , altitudinea medie a bazinului este de 166 m şi coeficientul de sinuozitate de 1.61.


Pagina 17 din 83

Pe râul Topolog se află poziţionată staţia hidrometrică Saraiu la care se execută complexul de măsurători asupra nivelurilor, temperatura apei şi a aerului, precipitaţii şi debite, în regim permanent.

În data de 03 iulie 2005, ca urmare a ploilor cu caracter torenţial produse în bazinul hidrografic Topolog, când s-au înregistrat 121 l/mp, din care 113 l/mp în intervalul orar 6:00 – 9:00, pe cursul de apă Topolog s-a produs o viitură, care a afectat digul de apărare împotriva inundaţiilor al localităţii Saraiu. Pe râul Topolog, la staţia hidrometrică Saraiu, în acea zi, s-au înregistrat 752 cm, cu 202 cm peste cota de pericol [C.A.(cota de atenţie)= 300, C.I.(cota de inundaţie) = 400 cm, C.P.(cota de pericol) =550 cm].

Digul Saraiu care este amplasat pe malul stâng al râului Topolog, a fost executat în anul 1975, din pământuri omogene şi are o lungime de 1900 m.

Ca urmare a debitelor înregistrate, digul a fost deversat cu cca. 50 – 60 cm, pe o lungime de 400 m, timp de 3 ore. În capătul amonte al digului, la 150 m de zona de încastrare, s-a produs o breşă de 30 – 40 m, fapt ce a determinat inundarea terenurilor agricole şi a caselor situate pe malul stâng.

Menţionăm că aval de lucrarea de îndiguire, cursul de apă Topolog străbate intravilanul localităţii, zonă fără lucrări de apărare, expusă în decursul anilor unor repetate fenomene de inundaţii şi afectată şi de inundaţiile produse în data de 03 iulie 2005.

Creşterea nivelului pe cursul de apă a fost amplificată de fenomenul de remuu, produs ca urmare a existenţei unei îngustări naturale a albiei pe o lungime de cca. 600 m, aval de punctul în care s-a produs breşa. Precizăm că fenomenul nu s-a manifestat prin spălarea sau antrenarea de material din corpul digului ci prin desprinderea unor bucati din materialul constituent al coronamentului.

Aval de lucrarea de îndiguire cursul de apa Topolog străbate intravilanul localităţii, zonă fără lucrări de apărare, expusă în decursul anilor unor repetate fenomene de inundaţii. - bazinul hidrografic al râului Casimcea are următoarele caracteristici: lungimea văii este de 69 km., suprafaţa bazinului hidrografic este de 740 km², o pantă medie pe bazin de 4 %, altitudinea medie a bazinului este de 309 m şi coeficientul de sinuozitate de 1.49.

Pe râul Casimcea se afla poziţionate următoarele 4 staţii hidrometrice, dinspre amonte spre aval: Casimcea, Pantelimonu de Jos cu două staţii hidrometrice (pe pârâul Cartal şi pe pârâul Râmnic – afluenţi ai râului Casimcea) şi Cheia. La staţiile enumerate se execută măsurători asupra nivelurilor, temperaturii apei şi aerului, precipitaţiilor şi debitelor, în regim permanent.

3.1.2. Inundaţii şi pagube produse de fluviul Dunărea Anul 2006 poate fi considerat un an în care, creşterile debitelor Dunării au atins valori

excepţionale, producând inundaţii pe tot traseul românesc al fluviului, inundând suprafeţe mari de terenuri situate în albia majoră şi în ostroave, localităţi situate pe malul Dunării, avariind numeroase lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Pe sectorul Dunării din zona judeţului Constanta, debitele fluviului Dunăre au început să crească încă din cursul lunii martie, astfel că începând cu 17 martie 2006, nivelurile Dunării, pe sectorul aferent judetului Constanta, între localităţile Ostrov si Gârliciu, s-au aflat peste valorile cotelor de atenţie şi o parte dintre lucrările de apărare împotriva inundaţiilor din zona Dunării au intrat în faza I de apărare.

Debitele au continuat să crească şi în cursul lunii aprilie, atingând valori maxime ale viiturii, la staţiile hidrometrice de pe raza judeţului Constanţa astfel: La mira zonală Cernavodă (pe bratul Borcea) s-a atins cota maximă de 736 cm la un debit de 6650 mc/s , în data de 24 aprilie 2006, cu 86 cm peste cota de pericol ; La mira zonală Hârşova s-a atins cota maximă de 764 cm, la un debit de 15580 mc/s, în data de 25 aprilie 2006, cu 104 cm peste cota de pericol.

Majoritatea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor de la Dunăre, aflate în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă ,,Dobrogea-Litoral" Constanţa, care au o asigurare de 10% - 20%, au fost depăşite, fără a se produce breşe majore în corpul digurilor. Urmare a inundaţiilor produse pe fluviul Dunăre, au fost afectate 10 localităţi cu un număr total de 148 case, 7386 ha teren agricol, 14 poduri şi podeţe, 18 km drumuri naţionale, 27 km drumuri judeţene şi comunale.


Pagina 18 din 83

Pentru limitarea pagubelor produse de inundatii, în perioada apelor mari au fost executate lucrări de supraînălţare şi consolidare a tuturor digurilor şi au fost construite lucrări provizorii de apărare (diguri iepureşti) în zonele: Ostrov, Oltina, Vlahii, Aliman, Rasova, Seimeni, Dunărea, Topalu. Având în vedere pierderile de vieţi omeneşti (în localităţile : Cuza Vodă, Pietreni, Băneasa, Costineşti) precum şi pagubele materiale înregistrate ca urmare a inundaţiilor produse de precipitaţiile abundente şi creşterea nivelurilor apelor peste cotele de inundaţie şi pericol, Administraţia Bazinală de Apă ,,Dobrogea-Litoral" Constanţa, a promovat în ultimii ani numeroase lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, unele dintre acestea sunt acum finalizate, altele sunt în derulare iar o parte sunt în execuţie. În cursul anului 2015 nu au fost înregistrate inundaţii din revărsarea fluviului Dunăre. Cantităţile mari de precipitaţii cu caracter torenţial, căzute pe raza judeţului Constanţa în intervalele 4-5 mai Ostrov, mai-iunie Hârşova, 30-31 mai şi 5-6 iunie Chirnogeni, 19-20 iunie Constanţa, Năvodari, Eforie Nord şi Sud, Costineşti, 23 August, Vama Veche, Adamclisi, Albeşti, Deleni, Ion Corvin, Pecineaga, unde au fost inundate gospodării, beciuri, subsoluri şi curţi, străzi, drumuri judeţene şi comunale cu pagube substanţiale, sunt prevăzute în anexa nr. II.3.j.

3.1.3. Inundaţii şi pagube produse în zona litorală a Mării Negre Marea Neagră face parte din categoria mărilor intercontinentale şi reprezintă receptorul

fluviului Dunărea şi al cursurilor de apă din bazinul Litoral, direct sau prin intermediul lacurilor litorale.

Lungimea ţărmului marin, cuprins între Gârla Musura, în nord şi graniţa cu Bulgaria, în sud, este de 245 km, din totalul de 4.020 km, cât măsoară ţărmul Mării Negre.

Bilanţul hidric este caracteristic bazinelor marine mici şi mijlocii continentale, prin faptul că între componente predomină aportul fluvial şi evaporaţia. În aportul fluvial cca. 78 % aparţine râurilor din nord-vestul bazinului şi dintre acestea, evident, Dunării.

Valoarea medie a salinităţii este de 22,18 la mie, cu variaţii pe verticală de la suprafaţă, unde se înregistrează 17 – 10/mie,către fund, unde se înregistrează 22,5 la mie. În punctele de descărcare a Dunării, salinitatea scade la 3 – 10 la mie, valorile mai mari înregistrându-se în perioada de ape mari ale fluviului. După anul 2000, în zona litoralului românesc al Mării Negre au fost înregistrate fenomene meteorologice periculoase constând în cantităţi însemnate de precipitaţii care au fost însoţite de intensificări ale vântului şi descărcări electrice ce au produs şiroiri masive de apă în zona falezelor, spălarea nisipului şi crearea de ravene pe plaje. (II.3.1.3)

3.2. RESURSELE DE APĂ

3.2.1. Resurse de apă potenţiale şi tehnic utilizabile Pentru toate lucrările şi construcţiile realizate sau în curs de realizare pentru alimentarea cu apă

a localităţilor judeţului, tehnologia folosită a fost concepută cu respectarea prevederilor legale de calitate şi de mediu în vigoare, în vederea asigurării unei calităţi superioare a apei potabile, pe de o parte, ocrotirii şi conservarea naturii pe de altă parte, pentru păstrarea unui echilibru ecologic.

Instalaţiile în funcţiune au următoarele caracteristici: - 37 surse de adâncime, totalizând un număr de 316 puţuri şi foraje cu adâncimi cuprinse între

20 m şi 500 m. Capacitatea totală instalată este de 31.402 m3 / h; - 1 sursă de suprafaţă din Canal Poarta Albă – Midia Năvodari (sursa Galeşu), cu o capacitate

totală instalată de 16.250 m3 / h. Alimentarea cu apă în municipiul Medgidia se realizează din subteran prin puţuri forate (în

număr de 13 amplasate în partea de sud a Canalului Dunăre – Marea Neagră şi 2 situate în partea de nord a canalului – zona industrială).


Pagina 19 din 83

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile ale oraşului Cernavodă sunt reprezentate de fluviul Dunărea.

3.2.2. Starea calităţii apelor de suprafaţă Starea calităţii râurilor interioare Începând cu anul 2004, caracterizarea globalǎ a apelor de suprafaţǎ s-a făcut în conformitate

cu prevederile Ordinului 1146/2002– pentru clasificarea calitǎţii apelor de suprafaţǎ, cu excepţia apelor cu salinitate ridicatǎ, înlocuind STAS 4706/88 –“Ape de suprafaţă –Categorii şi condiţii tehnice de calitate”.

Evaluarea încadrǎrii în clase de calitate în scopul stabilirii calitǎţii apei s-a fǎcut din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic, pentru probele recoltate luându-se în considerare valoarea corespunzǎtoare la 90% asigurare.

3.2.3.Starea râurilor interioare RÂUL CASIMCEA Râul Casimcea studiat din punct de vedere calitativ în secţiunea P.H.Cheia s-a încadrat

conform Ordinului 1146/2002 pe grupe de indicatori astfel: indicatorii regimului de oxigen în clasa a II a, indicatorii de mineralizare şi nutrienţi în clasa a III a. Clasa globalǎ de calitate, pentru râul Casimcea stabilitǎ din punct de vedere chimic este clasa a III a.

RÂUL AGI CABUL Râul Agi Cabul, studiat din punct de vedere calitativ în secţiunea Cuza Vodă, cu o frecvenţǎ de

trei ori pe an, s-a încadrat conform Ordinului 1146/2002 în clasa generalǎ de calitate V. 3.2.4.Starea canalelor navigabile CANALUL DUNĂRE MAREA NEAGRĂ Canalul Dunăre – Marea Neagrǎ a fost studiat din punct de vedere calitativ în 6 secţiuni de

control cu frecvenţa de şase ori pe an în cinci dintre secţiuni şi cu o frecvenţă lunarǎ în secţiunea Poarta Albǎ. Dintre micropoluanţi, se remarcǎ în apa C.D.M.N. şi în anul 2004 prezenţa fenolilor datoratǎ aportului constant al fluviului Dunǎrea, care înregistrează în secţiunea Chiciu, la intrarea fluviului Dunărea pe teritoriul administrat de Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral, valoarea anuală de 2,3 μg/l. Din evaluarea calităţii efluenţilor evacuaţi în CDMN, prin analiza comparativă a valorilor medii anuale a concentraţiei indicatorilor fizico-chimici cu valorile maxim admise prin autorizaţia de g.a, se constată depăşirea valorilor limită admisibilă la indicatorii azot amoniacal şi suspensii pentru apele uzate epurate evacuate de SE Poarta Albă şi depăşirea limitei admisibile la indicatorul azot amoniacal la S.C. Edilmed S.A. Medgidia.

CANALUL POARTA ALBĂ – MIDIA – NĂVODARI În cursul anului 2004, laboratorul Direcţiei Apelor Dobrogea – Litoral a prelevat probe, cu

fecvenţă de 6 ori pe an, în vederea efectuării de analize fizico – chimice în secţiunile Valea Cocoşu şi Aval confluenta Ramura Luminiţa, iar pentru secţiunea Priza Galesu, sursã de apã bruta utilizatã pentru potabilizare, frecventa de prelevare a fost lunară.

3.2.5.Starea calităţii lacurilor LACUL NUNTAŞI Lagună formată într-un fost golf de naturã tectonicã, lacul Nuntaşi, în trecut, prezentă interes

balneo – terapeutic, apa având calitãti terapeutice. În lac se varsă pârâul Nuntaşi, alimentarea lacului fiind din pricipitaţii, dar şi din izvoare, care

de-a lungul timpului au condus la scãderea salinitãţii apelor. Calitatea apei lacului Nuntaşi studiatã în secţiunile: zona pârâu Nuntaşi, Zona Camping Băi,

Zona Lac Istria, corespunde pentru indicatorii regimului de oxigen şi pentru cei de mineralizare clasei a V a de calitate, iar valoarea nutrienţilor corespunde clasei a IV a de calitate.

Indicatorii de mineralizare analizaţi indica o mare încãrcare a apelor lacului cu substanţe minerale.


Pagina 20 din 83

Calitatea globală a apei pe ansamblu lac corespunde din punct de vedere chimic clasei a V a de calitate. Interpretând valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare şi structura biocenozei fitoplanctonice putem încadra lacul Nuntaşi, la nivelul anului 2004, ca fiind hipertrof.

LACUL CORBU Este un liman fluvio – marin, situat în valea Corbu, cu folosinţã piscicolă şi la irigaţii. În lacul Corbu se varsã pârâul cu acelaşi nume, iar printr-un canal de legãturã este alimentat din

lacul Taşaul; tot printr-un canal se leagã şi de Marea Neagrã. Valorile indicatorilor de calitate chimici şi biologici sunt crescute, indicând încãrcarea apelor

lacului cu substanţe minerale, organice şi nutrienţi. Lacul Corbu se încadrează în conformitate cu Ordinul 1146/2002, astfel: pentru indicatorii

regimului de oxigen şi nutrienţi în clasa a IV a, pentru indicatorii de mineralizare în clasa a V a de calitate. Calitatea globală a apei pe ansamblu lac corespunde din punct de vedere chimic clasei a V a de calitate.

Interpretând valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare şi structura biocenozei fitoplanctonice în conformitate cu Ordinul 1146/2002, putem încadra lacul Corbu la nivelul anului 2004, ca fiind hipertrof.

LACUL TAŞAUL Format pe valea Casimcei, este un liman fluvio – marin, ce se alimentează din ape de suprafaţă

şi subterane, în lacul Taşaul vărsându-se râul Casimcea. Printr-o conductã primeşte apă din Siutghiol, iar surplusul îl cedează printr-un canal în lacul

Corbu. Are folosinţã piscicolă, productivitatea piscicolă a lacului Taşaul este direct legată de

alimentarea lui cu apă dulce din Siutghiol. Indicatorii regimului de oxigen şi nutrienţii corespund clasei a IV a de calitate, iar valorile

indicatorilor de mineralizare înregistrate, corespund clasei a V a de calitate. Calitatea globală a apei pe ansamblu lac corespunde din punct de vedere chimic clasei a V a de

calitate. Interpretând valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare şi structura biocenozei

fitoplanctonice putem încadra lacul Taşaul în grupa hipertrof . LACUL SIUTGHIOL Are origine lagunară, format pe calcare jurasice şi cretacice. Este situat în staţiunea Mamaia,

apele lui fiind intens folosite în industrie, piscicultură, irigaţii, dar şi pentru agrement. Lacul Siutghiol este alimentat de izvoare subterane.

Printr-un canal de legătură alimentează lacul Taşaul cu apă dulce, iar prin intermediul lacului Tăbăcărie are curgere către Marea Neagră.

Valorile pe ansamblu lac ale indicatorilor regimului de oxigen şi nutienţi corespund clasei a IV-a, indicatorii gradului de mineralizare corespund clasei a V-a de calitate, metalele corespund clasei a III a, substanţele toxice corespund clasei I. Calitatea globală a apei pe ansamblu lac corespunde din punct de vedere chimic clasei a V a de calitate.

LACUL TĂBĂCĂRIE Liman fluvio – marin, este amplasat aproape de ţărmul Mării Negre. Poziţia lacului Tăbăcărie faţă de nivelul mării este ridicată, cu cca. 125 cm, aceasta fiind de

mare importanţă, deoarece reflectă condiţiile de evoluţie ale lacului, precum şi sensul comunicării cu marea. Existã un stăvilar de legătură între Tăbăcărie şi Siutghiol, care asigură alimentarea lacului Tăbăcărie.

În lacul Tăbăcărie debuşează o parte din canalizarea pluvială a municipiului Constanţa, respectiv colectoare care sunt prevăzute cu praguri deversoare pentru captarea apelor menajere şi pluviale şi transportarea acestora la staţii de pompare ape uzate.

Datorită acestui aport de ape uzate menajere, calitatea apei lacului s-a degradat în ultimii ani, lacul fiind încadrat în categoria lacurilor hipertrofe.

Se caracterizează prin valori ridicate ale substanţelor nutritive, cu o distribuţie a oxigenului în masa apei de tip clinograd, adică valoarea oxigenului dizolvat scade odată cu creşterea adâncimii.


Pagina 21 din 83

Valorile pe ansamblul lacului pentru indicatorii regimului de oxigen, indicatorii gradului de mineralizare şi nutrienţi corespund clasei a IV a, iar valorile metalelor şi substanţelor toxice corespund clasei a III-a de calitate.

Calitatea globală a apei pe ansamblu lac corespunde din punct de vedere chimic clasei a IV a de calitate.

Valorile azotului mineral total de 6,87 mg/l, ale fosforului total de 0,67 mg/l şi valoarea biomasei fitoplanctonice de 17,57 mg/l, încadrează lacul în tipul hipertrof.

Azotului total atinge valoarea maximă de 13,18 mg N/ l în luna februarie în secţiunea Legătură lac Siutghiol.

Interpretând valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare, coroborate cu structura biocenozei fitoplanctonice în conformitate cu Ordinul 1146/2002, putem încadra lacul Siutghiol la nivelul anului 2004, ca fiind hipertrof.

LACUL TECHIRGHIOL Printre lacurile litorale, Lacul Techirghiol – liman maritim cu apă suprasărată, ocupã un loc

aparte din punct de vedere biologic. Datoritã concentraţiei ridicate în sãruri a apei, în lac pot supravieţui doar specii cu limite largi de eurihalinitate.

LACUL TATLAGEAC Este un liman fluvio – marin, situat între Eforie Sud şi Mangalia şi are folosinţã piscicolã. Alimentarea lacului este predominantă din subteran. Calitatea apei pe ansamblu lac a corespuns pentru indicatorii regimului de oxigen clasei a IV a,

pentru indicatorii de mineralizare clasei a V a, pentru nutrienţi clasei a III a . Calitatea globală a apei pe ansamblu lac corespunde din punct de vedere chimic clasei a V a de

calitate. Valoarea medie a biomasei fitoplanctonice de 20,269 mg/l, a fosforului total de 0,3836 mg/l şi

valoarea medie a azotului mineral total de 4,462 mg/l, încadreazã lacul Tatlageac în tipul hipertrof. LACUL OLTINA Lacul Oltina, are ca puncte de recoltare: Zona Est şi Vest. Valorile pe ansamblu lac ale

indicatorilor regimului de oxigen şi nutienti corespund clasei a IV-a, indicatorii gradului de mineralizare corespund clasei a III a de calitate.


Valorile indicatorilor azot mineral total de 4,98 mg/l, fosfor total de 0,2247 mg/l şi biomasa fitoplanctonică de 24,783 mg/l, încadrează lacul în tipul hipertrof.

LACUL BUGEAC Calitatea apei lacului Bugeac studiatã în secţiunile Zona Pescărie-partea de Est şi Vest, se

încadrează în conformitate cu Ordinul 1146/2002, pe ansamblu lac astfel: indicatorii regimului de oxigen în clasa a III a, nutrienţi în clasa IV, iar indicatorii gradului de mineralizare în clasa a II a de calitate.


3.2.6. Subsistem ape lacustre LACUL MANGALIA Este situat în apropierea Mării Negre şi are origine fluvio – marină. Este alimentat cu izvoare sulfuroase şi mezotermale. Prelevarea probelor s-a făcut din douã secţiuni: zona Albeşti şi P.H. Mangalia, cu o frecvenţă

de patru ori pe an. În secţiunea Albeşti se constată concentraţii foarte ridicate ale indicatorilor de mineralizare

(cloruri = 4002,0 mg/dmc; reziduu fix = 8733,3 mg/dmc). În apropierea punctului de prelevare Albeşti este amplasatã, într-o viroagã, la o distanţã de cca.

1 km faţã de lac, groapa de gunoi a municipiului Mangalia. În timpul precipitaţiilor, viroaga devine curs de apã, aceste ape descãrcându-se în lac.

LACUL SINOE


Pagina 22 din 83

Lacul Sinoe este izolat de restul Complexului Razim – Sinoe, având legături mai strânse cu Marea Neagră prin numeroase periboine.

3.2.7. Starea calităţii fluviului Dunărea CHICIU Valorile indicatorilor de calitate a apei analizaţi în secţiunea Chiciu , se încadreazã pe categorii

generale de calitate, în conformitate cu Ordinul 1146/2002, astfel: - indicatorii regimului de oxigen – clasa a III a - nutrienţii şi micropoluanţi – clasa a IV a - indicatorii de mineralizare – clasa a II a Calitatea globală a apei în secţiunea Chiciu, corespunde din punct de vedere chimic clasei a IV

a de calitate. În secţiunea Chiciu s-a înregistrat o valoare anuală a încărcării bacteriene, exprimată prin

coliformi totali, de 17850 coli/100 ml, valoare ce corespunde categoriei a IV-a de calitate. CERNAVODÃ Valorile indicatorilor de calitate a apei analizaţi în secţiunea Cernavodă, se încadreazã pe

categorii generale de calitate, în conformitate cu Ordinul 1146/2002, astfel: - indicatorii regimului de oxigen – clasa a III a; - nutrienţii şi indicatorii gradului de mineralizare – clasa a II a; - micropoluanţi – clasa a II a; Calitatea globală a apei în secţiunea Cernavodă, corespunde din punct de vedere chimic clasei a

III a de calitate. Secţiunea Cernavodă este situată la priza de apă potabilă, înregistrând o valoare anuală a

încărcării bacteriene, exprimată prin coliformi totali, de 400 coli/100 ml, valoare ce corespunde categoriei a II-a de calitate.

CERNAVODĂ Confluenţă Bief I Valorile indicatorilor de calitate a apei analizaţi în secţiunea Cernavodă confluenta Bief I, se

încadreazã pe categorii generale de calitate, în conformitate cu Ordinul 1146/2002, astfel: - indicatorii regimului de oxigen şi indicatorii gradului de mineralizare – clasa a II a - nutrienţii – clasa a III a - micropoluanţi – clasa I Calitatea globala a apei în secţiunea Cernavodă, corespunde din punct de vedere chimic clasei a

III a de calitate. Interpretând rezultatele conform Normativului 1146, după indexul saprob anual de 2,06 al

fitoplanctonului, secţiunea se încadrează în zona β-α mezosaprobă şi în clasa a II-a de calitate. SEIMENI Valorile indicatorilor de calitate a apei analizaţi în secţiunea Seimeni , se încadreazã pe

categorii generale de calitate, în conformitate cu Ordinul 1146/2002, astfel: - indicatorii regimului de oxigen nutrienţi şi micropoluanţi – clasa a III a - indicatorii gradului de mineralizare – clasa a II a Calitatea globală a apei în secţiunea Seimeni, corespunde din punct de vedere chimic clasei a

III a de calitate. Interpretând rezultatele conform Normativului 1146, după indexul saprob anual de 3,94 al

macrozoobentosului secţiunea se încadrează în zona polisaprobă şi în clasa a V-a de calitate. Secţiunea de monitorizare Seimeni este situată aval de evacuarea unităţii S.C. DETACAN S.A.

care deversează în Dunăre ape uzate menajere bogate în azot amoniacal, deoarece nu deţine staţie de epurare. Acest lucru afectează calitatea apei prin creşterea valorilor nutrienţilor faţă de valorile obţinute în secţiunea din amonte - Cernavodă confl. Bief I.

GIURGENI – VADU OII Din analiza tabelului de mai jos se poate observa ca valorile indicatorilor chimici analizaţi în

secţiunea Giurgeni-Vadu Oii, se încadreazã pe categorii generale de calitate, în conformitate cu Ordinul 1146/2002, astfel:

- indicatorii regimului de oxigen nutrienti şi micropoluanti– clasa a III a


Pagina 23 din 83

- indicatorii gradului de mineralizare – clasa a II a Calitatea globală a apei în secţiunea Giurgeni –Vadu Oii, corespunde din punct de vedere

chimic clasei a III a de calitate. Interpretând rezultatele conform Normativului 1146, după indexul saprob anual de 4,00 al

macrozoobentosului secţiunea se încadrează în zona polisaprobă şi în clasa a V-a de calitate. Secţiunea de monitorizare Giurgeni este situată aval de secţiunea Seimeni şi de evacuările

unităţilor S.C. Sârme şi Cabluri S.A. Hârşova (preepurare necorespunzătoare) şi RAJA Constanţa – sector Nord Hârşova (evacuează ape uzate menajere neepurate), ceea ce determină o calitate necorespunzătoare a apei fluviale pe acest sector.

3.2.8. Starea calităţii apelor subterane a) Resursele de apă Pentru toate lucrările şi construcţiile realizate sau în curs de realizare pentru alimentarea cu apă

a localităţilor judeţului, tehnologia folosită a fost concepută cu respectarea prevederilor legale de calitate şi de mediu în vigoare, în vederea asigurării unei calităţi superioare a apei potabile, pe de o parte, ocrotirii şi conservarea naturii pe de altă parte, pentru păstrarea unui echilibru ecologic.

Instalaţiile în funcţiune au următoarele caracteristici: -37 surse de adâncime, totalizând un număr de 306 puţuri şi foraje cu adâncimi cuprinse între

20 m şi 500 m. Capacitatea totală instalată este de 31.073 m3/h; -1 sursă de suprafaţă din Canal Poarta Albă – Midia Năvodari (sursa Galeşu), cu o capacitate

totală instalată de 16.250 m3/h. b) Calitatea apelor subterane Concentraţii de nitraţi în apele subterane Pentru sursele subterane din judeţ există depăşiri la indicatorul nitraţi (peste 50 mg/l) la unele

puţuri din următoarele surse: M. Kogălniceanu, Credinţa, Biruinţa-Topraisar, Hârşova, Techirghiol, Plopeni, Dulceşti, Albeşti, M. Viteazu. Pentru sursa M. Kogălniceanu s-a scos din funcţiune puţul P5, iar la Hârşova a fost oprit puţul P4, fiind folosite alte puţuri la care conţinutul de nitraţi se situează sub valoarea de 50 mg/l. De asemenea sursa Credinţa a fost oprită din anul 2003, alimentarea cu apă a localităţii făcându-se din Sursa Ciobăniţa. Din acelaşi considerent la jumătatea anului 2004 a fost oprită sursa Biruinţa II, alimentarea cu apă a localităţii Topraisar făcându-se din puţul P10 de la sursa Biruinţa I. La celelalte surse amintite, prin amestecul apei din aceste puţuri cu apă din puţurile cu concentraţii mici de nitraţi, prin diluţie valoarea nitraţilor pe întreaga sursă este redusa sub 50 mg/l .

Concentraţia pesticidelor în apele subterane S-au prelevat probe de apă în vederea determinării concentraţiei de pesticide în apele subterane

dar acestea nu au fost depistate. Concentraţia metalelor grele în apele subterane Reţele de canalizare Instalaţiile în funcţiune au următoarele caracteristici: - 8 staţii de epurare cu o capacitate totală de 4.860 l/s, cu treaptă mecanică şi biologică; - 52 staţii de pompare a apelor uzate, însumând o capacitate de pompare de 16.849 l/s; - tipul sistemului de canalizare: unitar – 60%; separat – 40%; ramificat – 100%; - număr de staţii de tratare pe tipuri tehnologice şi capacitate –. Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale Activitatea de tratare a apelor uzate industriale şi orăşeneşti se realizează prin RAJA Constanţa,

Edilmed Medgidia şi prin staţia de epurare aparţinând ECO MASTER Servicii ecologice S.A. RAJA Constanţa asigură colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate: - S.E. Constanţa Sud; - S.E. Mangalia; - S.E. Eforie Sud; - S.E. Constanţa Nord; - S.E. Ovidiu; - S.E.M. Kogălniceanu; - S.E. Poarta Albă.


Pagina 24 din 83

Secţiunea a 4-a. Populaţia SCURTĂ PREZENTARE DEMOGRAFICĂ A JUDEŢULUI CONSTANŢA În cele 12 localităţi urbane (municipiul Constanţa, Mangalia, Medgidia şi 9 oraşe) şi 58 de

comune ale judeţului locuiesc 683.901 persoane, din care 467.212 în mediul urban şi circa 216.689 în cel rural.

Din totalul acestora, 109.205 sunt minori între 0-14 ani, 474.730 reprezintă persoane între 15-64 ani şi 99.966 peste 65 ani. Cea mai mare localitate a judeţului, respectiv municipiul Constanţa, are o populaţie de aproximativ 283.872 de locuitori stabili. Ca structură etnică, majoritatea o reprezintă românii, respectiv 91,70%, procent în care au fost incluse şi persoanele care, la recensământ s-au declarat macedo-români. Pe lângă aceştia mai convieţuiesc şi minorităţi naţionale (3,20% turci, 3,20% tătari, 0,80% ruşi-lipoveni, 0,60% rromi, 0,20% maghiari şi 0,30% alte naţionalităţi).

Specific judeţului este litoralul Mării Negre, care se întinde pe o lungime de 70 km, având o populaţie stabilă de peste 430.579 locuitori şi cuprinde urmatoarele oraşe şi staţiuni: Constanţa, Năvodari, Mamaia, Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Neptun, Cap Aurora, Olimp, Venus, Saturn, Mangalia, localităţile 2 Mai şi Vama Veche. În perioada sezonului estival, pe litoral îşi petrec vacanta între 1,5-2 milioane turişti, foarte mulţi deplasându-se cu autovehicule.

Capacitatea economică cât şi cea instituţională limitează posibilitatea satisfacerii acestor nevoi. În judeţul Constanţa îmbătrânirea populaţiei este mult întârziată faţă de restul ţării, întârziere

care se apreciază a fi în jur de 10 ani. Ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în judeţul Constanţa a ajuns abia în anul 2005 la 11,9%, în timp ce la nivelul ţării încă din anul 1995 era de 12%.

Particularităţile evoluţiei populaţiei şi a fenomenelor demografice în judeţul Constanţa au la origine faptul că, până în anul 1990, componenta principală a creşterii populaţiei judeţului a constituit-o migraţia spre această zonă, cu precădere spre municipiul Constanţa şi alte câteva oraşe, şi nicidecum sporul natural. În anii '70 şi '80 judeţul Constanţa a fost, poate, cel mai puternic centru care a absorbit excedentul de forţă de muncă din alte zone ale ţării, în principal din Moldova şi judeţele limitrofe. Influenţa migraţiei asupra evoluţiei populaţiei cât şi a fenomenelor demografice a fost atât de puternică în judeţul Constanţa încât amprenta, efectele acesteia persistă mulţi ani după ce a scăzut din intensitate (foarte brusc după anul 1990) şi s-a situat în limite relativ normale. Este cunoscut cum fenomenele demografice sunt sensibile timp îndelungat cauzele perturbatoare, efectele lor propagându-se, de regulă, în valuri. De aceea, originea unor evoluţii atipice, aşa cum este cazul îmbătrânirii demografice în judeţul Constanţa, trebuie căutată cu ani în urmă.

După anul 1990, sub incidenţa unui complex de factori de natură economică, socială şi demografică, populaţia judeţului Constanţa, structura acesteia în principal, a evoluat păstrând în general tendinţele la nivel naţional dar cu evidente elemente de specificitate, generate, cum am mai spus, de efectele migraţiei în principal. În ceea ce priveşte structura pe sexe, în anul 1990, în judeţul Constanţa, paradoxal, populaţia de sex masculin era mai numeroasă decât cea de sex feminin proporţia inversându-se abia din anul 1992 încoace. Explicaţia constă în faptul că persoanele care au migrat spre acest judeţ erau preponderent de sex masculin. Rata natalităţii s-a situat permanent aproape de media pe ţară, deşi în judeţul Constanţa ponderea populaţiei urbane (în rândul căreia această rată este mult mai scăzută) este aproape de nivelul cel mai ridicat din ţară.

Rata natalităţii a coborât de la 14,0 născuţi-vii la 1000 locuitori anul 1990 la 8 în anul 2014. Rata mortalităţii, însă, a urcat de la 8 decedaţi la 1000 locuitori în 1990 la 10,2 în anul 2014, judeţul Constanţa situându-se de mulţi ani între primele 3-4 judeţe cu cea mai scăzută rată a mortalităţii. Iarăşi paradoxal, dar judeţul Constanţa se situează totuşi între primele judeţe (locul 4 în 2005) cu rata mortalitaţii infantile cea mai ridicată, fapt care nicicum nu se pune decât eventual numai în mică parte pe seama migraţiei. Speranţa medie de viaţă, deasemeni în creştere, plasează Constanţa alături de alte 3-4 judeţe cu nivelul cel mai scăzut al acesteia. Contextul îmbătrânirii demografice în judeţul Constanţa în ultimii 17 ani este deci următorul: natalitatea în scadere mortalitatea în creştere, speranţa de viaţă în creştere, iar în final o structură pe vârste a populaţiei judeţului ce poartă amprenta migraţiei puternice de până în anul 1990 şi care a influenţat în mare măsură acest proces.


Pagina 25 din 83

După anul 1990 migraţia scade mult din intensitate, dar abia după anul 2000 se poate spune că aportul acesteia în evoluţia populaţiei judeţului este cu adevărat nesemnificativ. Sporul natural, ca urmare a scăderii abrupte a natalităţii, scade şi el încât în intervalul 1994 - 1997 devine negativ şi oscilează apoi uşor între pozitiv şi negativ până în 2005. Premizele unei scăderi, şi încă ale unei scăderi de durată a populaţiei, deşi cu o întârziere faţă de întreaga ţară, s-au instalat deci şi în judeţul Constanţa. Mişcarea naturală a populaţiei, precum şi rata natalităţii, a sporului natural, a deceselor şi căsătoriilor sunt prezentate în anexa nr. II.4.a.

În acest interval a scăzut în principal populaţia de sex masculin astfel încât, în sfârşit, în anul 1992 se ajunge la o situaţie de normalitate, în sensul că şi în judeţul Constanţa sexul feminin devine predominant (în anul 2005 această proporţie este foarte apropiată de cea de la nivelul ţării). Pe de altă parte, scăderea populaţiei se localizează în urban, chiar dacă între timp unele comune au căpătat statut de oraş, iar creşterea populaţiei rurale s-a realizat prin inversarea sensului migraţiei interne după 1990, respectiv de la oraş spre sat.

Distribuţia populaţiei pe sexe, vârste şi medii la nivelul localităţilor este evidenţiată în anexele nr. II.4.b şi II.4.c.

După 1990, rata mortalităţii în judeţul Constanţa fiind foarte apropiată de cea de la nivelul ţării, este firesc să nu fie diferenţe notabile nici în ceea ce priveşte ponderea populaţiei de 0 - 14 ani. Migraţia puternică de populaţie spre judeţul Constanţa până în anul 1990 a mărit însă considerabil ponderea persoanelor adulte, de 15-64 ani, apte de muncă, în detrimentul celor vârstnice, întârziind astfel îmbătrânirea demografică. În următorii ani, pe măsură ce populaţia adultă, încă foarte numeroasă în judeţul Constanţa, va trece în grupa vârstnicilor, este posibil ca procesul de îmbătrânire să fie tot mai accentuat, cu tendinţă de recuperare a întârzierii de până acum. Numărul decedaţilor pe grupe de vârstă şi sexe este prezentat în anexa nr. II.4.d.

Îmbătrânirea demografică are intensităţi diferite atât pe sexe cât şi pe medii de rezidenţă. Se remarcă îmbătrânirea mai accentuată în rândul populaţiei feminine. De-a lungul anilor,

deşi populaţia totală a fost în scădere, populaţia vârstnică feminină a crescut cu 65,5%, iar cea masculină cu 61,0%.

În anul 2005 ponderea vârstnicilor în rândul populaţiei masculine este de 10,1% (5,5% în 1990), pe când în rândul populaţiei feminine este de 13,5% (7,9% în 1990).

Se observă cum numărul bărbaţilor scade în raport cu numărul femeilor pe măsura înaintării în vârstă, încât la grupa „85 ani şi peste" numărul bărbaţilor ajunge aproape la jumătate din numărul femeilor.

Chiar dacă a crescut populaţia vârstnică atât în urban cât şi rural, diferenţele între ponderi se atenuează an de an după 1990 încoace, încât în anul 2005 populaţia vârstnică din urban deţine o pondere de 11,7%, iar cea din rural 12,2%. Îmbătrânirea, în acest interval a fost mai accelerată în urban (populaţia vârstnică a crescut cu 80,4%) şi oarecum frânată în rural (populaţia vârstnică a crescut cu 34,5%), iar ca pondere îmbătrânirea în urban s-a apropiat foarte mult de rural, fără însă a o depăşi. Toate acestea se explică prin inversarea sensului migraţiei interne, respectiv de la oraş la sat după anul 1990, şi prin faptul că îmbătrânirea demografică în rural a început mai devreme decât în rural.

Îmbătrânirea demografică este ilustrată şi de creşterea vârstei mediane, vârstă la care populaţia se împarte în două jumătăţi. Dacă în anul 1990 jumătate din populaţia judeţului nu depăşea vârsta de 30,7 ani, în anul 2005 această vârstă a crescut la 35,2 ani. Este, însă, semnificativ faptul că această vârstă mediană a crescut, în intervalul celor 15 ani, în principal pe seama scăderii contingentelor celor născuţi după anul 1990. Vârsta mediană este mai mare la populaţia feminină (36,2 ani) şi mai mică populaţia masculină (34,1 ani), dar diferenţele pe medii de rezidenţă sunt mult mai mari: 36,1 ani la populaţia din mediul urban şi 32,3 ani la populaţia din rural. Şi aici întâlnim o situaţie oarecum paradoxală: vârsta mediană este mult mai mică în mediul în care îmbătrânirea demografică este mai prezentă decât în mediul urban. Explicaţia constă în faptul că ponderea populaţiei de 0 - 14 ani este mult mai mare în rural (19,1%) decât în urban (13,3%) ca urmare a unei rate a natalităţii superioare în mediul rural.

Dacă în anul 1990, în judeţul Constanţa, reveneau 282 persoane vârstnice la 1000 persoane tinere, în anul 2005 numărul acestora urcă la 792, indicele îmbătrânirii demografice fiind mult inferior


Pagina 26 din 83

mediei pe ţară în 1990 (când erau 484) şi oarecum mai apropiat de cel din anul 2005 (când a ajuns la 924). Nivelul mai scăzut al acestui indice comparativ cu cel pe ţară, dar şi faptul că în ultimii 15 ani indicele respectiv a crescut în judeţul Constanţa de 2,8 ori, iar pe ţară de 1,9 ori, constituie cel mai puternic argument că îmbătrânirea demografică în judeţul Constanţa a început mult mai târziu decât în restul ţării şi că, pe de altă parte, se produce acum cu mare intensitate.

Urmărind mortalitatea vârsnicilor şi mai în detaliu pe grupe de vârste, constatăm scăderi la ambele sexe şi la toate grupele de vârstă între 65 şi 84 ani şi respectiv creşte de la vârsta de 85 de ani în sus. Pe medii de rezidenţă, rata mortalităţii vârsnicilor din rural o depăşeşte pe cea din urban. Acest decalaj se explică prin accesibilitatea mai redusă a populaţiei rurale la serviciile medicale, conditiile de viată mai precare, precum şi pin gradul mai avansat al îmbatrânirii demografice în rural.

Reducerea mortalităţii, indiferent de vârstă, conduce nemijlocit la creşterea speranţei (duratei) medii de viaţă. Aceasta este deopotrivă un indicator al sănătăţii populaţiei, dar şi a mortalităţii, indicator ce sintetizează un număr mare de variabile: sociale, economice, sanitare şi culurale. Creşterea speranţei medii de viaţă în ultimii ani în judeţul Constanţa a contribuit la îmbătrânirea populaţiei, însă într-o măsură mult mai mică decât reducerea natalităţii.

Speranţa medie de viaţă, în judeţul Constanţa, era în anii 2002 -2004 de 66,64 ani la bărbaţi şi de 74,11 ani la femei, înregistrând o creştere de 2,28 ani şi respectiv 2,5 ani faţă de anii 1989 - 1991.

Totuşi, judeţul Constanţa, de mulţi ani, se află în ultimele 3-4 judeţe cu nivelul cel mai scăzut al acestui indicator atât de important (cel mai adesea i s-au alăturat judeţele Tulcea, Satu Mare, Bihor; curios, două judeţe din sud-estul extrem al ţării şi alte două din nord-vestul extrem, alăturarea fiind destul de complicat de explicat în absenţa unei cercetări statistice destinate anume acestui scop).

Diferenţa mare între cele două medii de rezidenţă, de aproape 3 ani în favoarea urbanului în 2002 - 2004 (dar au fost perioade când această diferenţă a depăşit chiar şi 5 ani, cum ar fi în anii 1995 - 1997 sau 1996 - 1998) pune în evidenţă o situaţie foarte precară în satele judeţului Constanţa. Aproape cu siguranţă, aici se află şi cauzele pentru care judeţul Constanţa se poziţionează atât de prost în raport cu majoritatea judeţelor ţării la acest indicator.

Între cauzele ce conduc la speranţa medie de viaţă foarte scăzută în judeţul Constanţa, rata ridicată a mortalităţii infantile poate fi invocată cu siguranţă, mai ales că această rată ridicată tot în mediul rural se localizează.

Speranţa de viaţă la generaţiile vârstnice este în creştere în 2002-2004 faţă de 1990-1992 la ambele sexe, atât în urban cât şi în rural.

Creşterea speranţei de viaţă la vârsta de 65 ani, în 2002 - 2004 faţă de 1990-1992, a fost puţin mai mare la femei decât la bărbaţi, după care, de la vârsta de 70 ani se micşorează decalajul, mai ales după 80 ani.

Pe medii, decalajul se reduce mult mai mult la toate vârstele de peste 65 ani. Acest decalaj între urban şi rural se reduce în 2002 - 2004 faţă de 1990 - 1992 în principal

datorită faptului că, în urban, speranţa de viaţă a crescut foarte puţin la generaţiile de 65 şi 70 ani, iar la cele de 75 ani şi următoarele s-a înregistrat chiar o uşoară scădere. Problema este însă că la populaţia adultă, ca şi la cea tânără, acest decalaj mare între urban şi rural în ceea ce priveşte speranţa de viaţă se menţine, chiar dacă s-a mai redus faţă de anii din urmă. Speranţa de viaţă pe sexe şi medii de viaţă la naştere şi la anumite vârste este prezentată în anexa nr. II.4.e.

În perspectivă, potrivit "Proiecţiei populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025", realizată de către I.N.S. în anul 2004, concomitent cu scăderea populaţiei judeţului, va avea loc o creştere mare a populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) atât numeric cât mai ales ca pondere, ajungând de la 11,8% în anul 2005 la 17,5% în anul 2025. Judeţul Constanţa, alături de judeţul Braşov şi de municipiul Bucureşti, va înregistra cele mai mari creşteri ale populaţiei vârstnice, recuperând astfel decalajul actual în ceea ce priveşte îmbătrânirea demografică. Ponderea populaţiei vârstnice în judeţul Constanţa va fi în anul 2005 de 17,5%, cam tot atât cât va avea şi întreaga ţară (17,4%).

Numărul persoanelor vârstnice îi va depăşi pe cel al tinerilor încât indicele de îmbătrânire demografică va ajunge în anul 2025 la 1387 vârstnici la 1000 tineri, de la 792 cât era acest indice în 2005. De asemenea, numărul vârstnicilor la 1000 adulţi (raportul de dependenţă al vârstnicilor) va creşte de la 162 în anul 2005 la 250 în anul 2025, în schimb, ca urmare a natalităţii foarte reduse, numărul tinerilor la 1000 adulţi va scădea de la 2004 în anul 2005 la 180 în anul 2005. Cu toată


Pagina 27 din 83

întârzierea actuală, procesul de îmbărtânire demografică va fi, în sfârşit, "împlinit" în judeţul Constanţa la orizontul anului 2025.

Secţiunea a 5-a. Căi de transport 5.1. Situaţia privind PODURI RUTIERE IN JUDETUL CONSTANTA PE DRUMURI

NATIONALE este prezentată în anexa nr. II.5.1; 5.2. Situaţia privind PODURI RUTIERE EXISTENTE PE DRUMURI JUDEŢENE este

prezentată în anexa nr. II.5.2; 5.3. Situaţia privind REŢEAUA DE CĂI FERATE DIN JUDEŢULCONSTANŢA este prezentată

în anexa nr. II.5.3; 5.4. Situaţia privind RAMPELE DE CALE FERATĂ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA este

prezentată în anexa nr. II.5.4; 5.5. Situaţia privind LINIILE DE GARAJ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA este prezentată în

anexa nr. II.5.5; 5.6. Situaţia privind STAŢIILE DE CALE FERATĂ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA este

prezentată în anexa nr. II.5.6. 5.7. CĂILE NAVIGABILE –PORTURI Portul Constanţa, situat pe coasta vestică a Mării Negre, acoperă o suprafaţă totală de 3.926

ha din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în partea de nord şi în partea de sud, adăpostesc portul creând condiţiile de siguranţă optimă pentru activităţile portuare. În prezent lungimea totala a Digului de Nord este de 8.344 m, iar cea a Digului de Sud de 5.560 m. Portul Constanţa are o capacitate de operare anuala de peste 100 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. Lungimea totala a cheiurilor este de 29,83 km, iar adâncimile variază între 7 şi 19 m.

Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale, permiţând accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. şi a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt.

Oraşul-port a fost organizat iniţial ca un emporion - centru de schimb între comercianţii greci şi populaţiile băştinaşe. Tomisul va adopta cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenţa greacă se menţine până în secolul I î.d.Hr. când teritoriul situat între Dunăre şi Marea Neagră intră sub stăpânire romană. Primii ani ai guvernării romane au fost consemnaţi de poetul Ovidius, exilat la Tomis, din motive rămase încă necunoscute.

Portul cunoaşte o viaţă economică prosperă în secolele următoare iar oraşul preia numele împăratului Constantin. Schimburile comerciale se desfăşoară cu precădere în "Edificiul roman cu mozaic", admirabilă construcţie situată între faleza oraşului şi instalaţiile portuare.

În perioada bizantină, evoluţia portului Tomis va fi marcată de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comerţul este în scădere, negustorii caută alte pieţe dar portul nu este dat uitării, el fiind înregistrat, în continuare, în portulanele şi hărtile ragusane, veneţiene sau genoveze. De altfel, portul şi alte construcţii aferente vor păstra multă vreme denumirea de "genovez", în amintirea negustorilor şi navigatorilor proveniţi din acest oraş italian.

După o scurtă perioadă de stăpânire românească, "până la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, călătorii europeni sau din Imperiu vor menţiona activitatea portului Kustendge (denumirea turcească a oraşului) care, deşi modestă, va contribui la creşterea comerţului zonal.

În 1857 autorităţile turce concesionează construirea portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd". Portul Constanţa beneficiază, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne.

După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei. În opinia Regelui Carol I, portul Constanţa "va deveni unul din cele mai însemnate ale


Pagina 28 din 83

Orientului şi un izvor de bogăţie pentru ţara întreagă". Nu fără greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabilă a proiectului. În aceste condiţii, statul roman a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă.

La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a portului constanţa. în piatra de temelie a fost depus, de către regele carol i, documentul care consfinţea "întemeierea unui port la ţărmurile vechiului pont euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţie a strămoşilor noştri romani şi unde s-a sfârşit poetul ovidiu."

Lucrările de construcţie au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino şi au fost continuate cu modificările propuse de alţi doi ingineri români de excepţie: Gheorghe Duca şi Anghel Saligny. În anul 1899, conducerea lucrărilor portuare a fost preluată de Saligny, constructorul podului de la Cernavodă. Până în 1909, când a fost inaugurat oficial portul Constanţa, s-au efectuat lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud şi cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol şi, nu în ultimul rând, silozurile. Pornind de la aceste dotări, portul Constanţa a operat în 1911 peste 1,4 milioane tone mărfuri.

În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infrastructură precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, bursa, docul plutitor, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene.

În actul comemorativ din 1909 se exprimă "nădejdea că Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare, ca să putem isprăvi cât mai curând portul întreg, menit să slujească la propăşirea economică a scumpei noastre patrii". Din nefericire, Constanţa şi ţara întreagă aveau să sufere distrugerile provocate de două războaie mondiale, de ocupaţia sovietică şi de regimul dictatorial comunist.

Începând cu 1967 s-au demarat lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, care a fost inaugurat în anul 1984. Pe parcursul a două decenii, portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante însumând o suprafaţă de peste 3.900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988 când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri. Portul Midia este situat pe coasta Marii Negre, la aproximativ 13.5nm N de Constanta. A fost proiectat si construit pentru a pune la dispoziţie facilităţile pentru centrul industrial si petrochimic adiacent. Digurile de Nord si de Sud au o lungime totala de 6,97 m. Portul acoperă o suprafaţă de 834 ha, din care 234 ha reprezintă uscat si 600 ha - apa. Dispune de 14 dane (11 sunt dane operaţionale, 3 dane ale Şantierului Naval), iar lungimea totala a cheului este de 2,24 km. In urma lucrărilor de dragaj efectuate adâncimile apei au crescut la 9 m la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permiţând accesul tancurilor având pescaj maxim de 8 m si 20.000 dwt. Principalele categorii de mărfuri operate: petrol brut şi produse derivate, cereale, GPL, produse metalice. Portul Mangalia este situat pe coasta Mării Negre, în apropierea graniţei de sud cu Bulgaria şi la peste 260 Km N de Istanbul. Are o suprafaţă de 142,19 ha din care 27,47 ha este uscat si 114,72 ha este apa. Digurile de Nord şi de Sud au o lungime totală de 2,74 km. Exista 4 dane (2 dane operaţionale) cu o lungime totala de 540 m. Adâncimea maximă este de 9 m. Principalele categorii de mărfuri operate: produse chimice, îngrăşăminte, bitum, mărfuri generale, GPL.

5.7.1. FRONTURILE DE ACOSTARE DIN PORTUL CONSTANŢA Toate fronturile de acostare din portul Constanta sunt prevazute cu cheuri verticale din blocuri

de beton, în stare bună. Cota cheurilor la toate fronturile este de +2,50m, faţă de nivelul mării. Anexa nr. II.5.7.1. - fronturi acostare Port. Dane operative


Pagina 29 din 83

Utilizatorii, lungimile şi adâncimile daunelor operative pentru mărfuri uscate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului MTTC nr. 517/04 1983.

Echiparea acestor dane si capacitatile lor de operare sunt indicate în schiţele cu conexiuni şi inventarul sistemelor portuare. - dane operative pentru marfuri uscate 59 dane = 11.038 ml. - dane operative pentru produse petroliere 6 dane = 1.950 ml. - dane operative 75 dane = 12.988 ml. - dane neoperative 16 dane = 2.230 ml.

5.8. CĂILE DE TRANSPORT AERIENE Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa este amplasat în partea de N - NV

a municipiului Constanţa. Aeroportul deţine o poziţie geo-strategică importantă faţă de obiectivele economice de interes naţional şi internaţional, fiind situat la 26 km de Constanţa, la 14 km de Canalul Navigabil Dunare-Marea Neagră şi la aproximativ 100 km de Delta Dunării. De asemenea, Aeroportul are conexiuni cu importante căi de transport rutier (drumurile europene E60 şi E67), transport feroviar (magistrala de cale ferată Bucureşti-Feteşti-Constanţa).

Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa prezentă un interes major în crearea unei baze pentru transportul aerian de mărfuri şi datorită amplasării poate deveni un aeroport de tranzit către Orient şi Asia.

Aeroportul este deschis permanent traficului aerian, pe întreaga perioadă a anului şi dispune de următoarele facilităţi: parcare autovehicule 150 locuri, snack–bar, rent a car, taxi, transport pentru pasageri aeroport-gară, agenţie de turism, securizare bagaje, exchange office, ATM, automat de schimb valutar, Internet wireless gratuit, sonorizare ambientală, telefoane publice, automate cafea şi băuturi răcoritoare, cabinet medical non-stop, facilităţi mama şi copilul, facilităţi persoane cu dizabilităţi, zonă magazine, companii de curierat.

Activitatea Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa este în stransă legatură cu dezvoltarea economică a regiunii în care este amplasat.

Coordonatele geografice ale punctului de referinta al pistei sunt: - latitudine 44° 21' 44" N - longitudine 28°29'18" E

Aerodromul Tuzla este situat pe coasta Mării Negre, la jumătatea distanţei între Constanţa si Mangalia si are coordonatele geografice ale punctului de referinta al pistei dupa cum urmează:

- latitudine 43° 59' 07" N - longitudine 28°36'19" E

De asemenea, aerodromul se afla situat la distanţa de 3 km faţă de comuna Tuzla. Altitudinea faţă de nivelul mediu al marii (MSL) este de 47.5m, iar temperatura de referinta este 23,6°C. Declinatia magnetica si rata anuala de variatie a acesteia sunt de 4° 13' E la nivelul anului 1997 si respectiv 1,8' E pe an.

Compania REGIONAL AIR SERVICES S.R.L. are în proprietate Aerodromul Tuzla şi infrastructura aferentă care-i permit crearea de facilităţi operatorilor aerieni şi firmelor cu activităţi conexe aviaţiei :

controlul traficului aerian; parcarea aeronavelor - suprafata hangarului este de 1200m²;

reparaţii, service aeronave - programme de intretinere aprobate pentru aeronave de tipul AN2, KA26, PZL 104Wilga, Zlin 142, DA 20, DA 40;

depozitare de combustibil - capacitate de depozitare 600t; alimentare combustibil - 3 autoalimentatoare 2x 7500l, 1x 4500l; tip combustibil - benzina aviatie CO80, 100LL, JET A1; alimentare ulei - tip ulei aviatie MS 20, Aeroshell 100; garaje auto, spatii de parcare autovehicul; paza şi securitatea aeronavelor; stingătoare si dispozitive de lupta contra incendiilor; spaţii pentru depozitarea mărfurilor.


Pagina 30 din 83

Tipurile de operaţiuni de zbor care pot fi efectuate pe acest aerodrom sunt zboruri VFR ziua şi noaptea. Pe aerodrom este amenajat un helipunct care are în dotare balizaj luminos pentru zborurile de noapte. Pistele sunt orientate pe direcţiile 040/220° şi 160/340°; lungimea lor este de 950m LDA şi respectiv 360m.LDA.

Infrastructura Aerodromului Tuzla cuprinde în afara terenului de 36 ha şi construcţiile aferente necesare desfasurării activităţii - două clădiri administrative, un hangar cu suprafaţa totală de 1200 m², un depozit de carburanţi cu o capacitate de depozitare de 600t, laboratoare pentru aparatura de aviaţie, garaje autovehicule, magazii şi spaţii de depozitare marfa. Personalul care deserveşte aerodromul este calificat, autorizat şi are o vastă experienţă în aviaţie şi domeniile conexe acesteia. Serviciile disponibile la aerodrom sunt după cum urmează:

serviciul sanitar; serviciul de informare aeronautica ARO (briefing); serviciul de trafic (ATS); alimentare combustibil/ulei; handling; securitate aerodromului; parcare/hangarare; reparatii/service.

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică 6.1. RESURSE ŞI ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE Resursele naturale ale Dobrogei se pot caracteriza astfel: resursele energetice de bază lipsesc,

resursele minerale sunt reduse, există unele zăcăminte nemetalifere, dar resursele de bază le reprezintă fondul funciar deosebit şi potenţialul heliomarin şi balneoturistic al litoralului; la acestea adăugăm unele resurse secundare (lemn, fond piscicol) şi un important potenţial "de poziţie" dat de ieşirea la Mare, Dunăre şi Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Industria energetică se bazează pe exploatarea petrolului din platforma litorală a Mării Negre şi a petrolului adus din import (la Constanţa şi Midia); cuprinde marea platformă petrochimică din zona Midia-Năvodari care produce diverse derivate obţinute din petrol. Conducta de petrol Constanţa-Ploieşti, construită în perioada interbelică pentru exportul petrolului brut, este utilizată în prezent şi pentru transportul şi sens invers al unor cantităţi de petrol brut adus din import.

Termocentralele din Dobrogea sunt amplasate la Ovidiu, Năvodari, Constanţa şi Tulcea, fiind interconectate la sistemul energetic naţional. Va fi dat în curând în folosinţă primul agregat al atomocentralei de la Cernavodă.

Metalurgia feroasă cuprinde exploatarea unui mic zăcământ de minereu de fier situat la Iulia. Lângă Constanţa, la Palazu Mare există, de asemenea, resurse de minereu de fier, dar care, datorită condiţiilor de zăcământ, nu pot fi încă exploatate.

La Altan Tepe se exploatează cantităţi reduse de cupru. Pe baza bauxitei aduse din import la Tulcea se produce alumina, care apoi este transportată la întreprinderea de aluminiu Slatina. În metalurgia neferoasă se foloseşte baritina, exploatata la Somova.

Industria construcţiilor de maşini produce nave maritime (la Constanţa si Mangalia), nave fluviale (Tulcea), maşini agricole (Medgidia, Năvodari), diferite construcţii metalice (Saligny, Constanţa, Medgidia, Murfatlar). Se distinge prin dimensiuni şi producţie Şantierul Naval Constanţa, care construieşte nave (mineraliere) de până la 160.000 tdw.

Industria chimică cuprinde industria petrochimica (Năvodari), de acid sulfuric (Năvodari), prelucrarea maselor plastice (Tulcea, Măcin şi Constanţa), industria celulozei si hârtiei (Palas-Constanţa) şi îngrăşăminte chimice (Năvodari).

În Dobrogea se extrage o gamă relativ variată de roci de construcţie: granit (din Munţii Macinului, la Macin, Greci, Iacobdeal), calcar dolomitic (la Mahmudia, pentru Combinatul siderurgic Galaţi), calcar (Zebil, Mihail Kogalniceanu - lângă Tulcea, Ovidiu, Hârşova, Topalu, Cernavoda, Medgidia, Murfatlar etc.), diatomita (la Adamclisi), cretă (la Murfatlar).


Pagina 31 din 83

Industria materialelor de construcţie produce lianţi (la Cernavoda si Medgidia), azbociment (Medgidia), var si ipsos (la Medgidia si Constanţa), prefabricate din beton (la Constanţa).

Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata la Constanţa (furnire, placi aglomerate, placaje, mobila) si in centre mai mici (Tulcea, Babadag, Medgidia, Cobadin).

Industria textilă prelucrează lâna (Constanţa), bumbac (Isaccea), cânepa (Constanţa şi Mangalia) şi produce confecţii (Constanţa, Tulcea, Măcin).

Industria alimentară cuprinde morărit şi panificaţie (Constanţa), industria zahărului (Babadag şi Năvodari), a uleiului (Constanţa), conservelor de peşte (Tulcea, Constanţa), de fructe (Ovidiu), industria produselor lactate (Constanţa), berii (Constanţa) şi vinului (Murfatlar).

În judeţul Constanţa fondul forestier naţional este administrat în suprafaţă de 38265 ha de către Direcţia Silvică Constanţa, ceea ce reprezintă 5% din suprafaţa totală a judeţului.

Suprafaţa fondului forestier este ocupată cu arborete de foioase pe 93% şi cu arborete de răşinoase pe 75. Vârsta arboretelor este cuprinsă între un an şi 80 de ani, în funcţie de stadiul de dezvoltare al pădurii.

Astfel, sunt arborete tinere provenite din plantaţii în suprafaţă de 1100 ha cu vârsta până la 8 ani şi arborete provenite din lăstari în suprafaţă de 1200 ha cu vârsta până în 10 ani, toate având diametrul sub 10 cm.

Celelalte arborete au vârsta cuprinsă între 10 şi 80 de ani, cu diametre cuprinse între 12 şi 32 cm, iar densitatea medie fiind de 0,7 - 0,8. Altitudinea variază între 20 m şi 200 m. Panta este cuprinsă între 0° şi 35°, iar multe suprafeţe sunt brăzdate de ravene şi stânci.

Altitudinea, panta şi lipsa drumurilor fac inaccesibile multe zone împădurite, după cum urmează:

- Canaraua Fetii, Carvăn, Goruni, Lipniţa, Oltina, Ion Corvin, Negureni, toate din Ocolul Silvic Băneasa;

- Adamclisi, Zorile, Urluia, Aliman, Vlahi, Abrud, Rasova, Seimeni - din Ocolul Silvic Cernavodă;

- Dumbrăveni, Şipote, Hagieni, Basarabi, Olteni - din raza Ocolului Silvic Murfatlar; - Crucea, Gălbiori, Târguşor, Cheia - din Ocolul Silvic Hârşova.

Direcţia Silvică Constanţa administrează fondul forestier prin cele 4 ocoale silvice din subordine, după cum urmează:

1. Ocolul Silvic Murfatlar Are o suprafaţă a fondului forestier de 8678 ha, arboretele fiind constituite 90% din foioase şi

10% din răşinoase - pin negru. Speciile care alcătuiesc arboretele de foioase sunt: salcâmul - 22%, cărpiniţa şi stejarul brumăriu - 12%, mojdreanul - 10 %, iar restul arboretelor sunt formate din frasin, stejar pufos, cer, vişin turcesc, glădiţă şi arbuşti.

Pe raza ocolului nu sunt obiective industriale ori turistice care să-şi desfăşoare activitatea în pădure.

2. Ocolul Silvic Băneasa Administrează un fond forestier în suprafaţă de 11898 ha, arboretele fiind din specii de foioase.

Din suprafaţa totală a fondului forestier, 3000 ha sunt arborete de plop şi salcie localizate în Lunca inundabilă a Dunării şi care reprezintă un risc minim de incendii.

Celelalte arborete sunt formate din specii de foioase, cum ar fi: cer, stejar brumăriu, cărpiniţa, tei, mojdrean şi arbuşti. În cadrul ocolului nu sunt obiective industriale, economice ori turistice.

3. Ocolul Silvic Cernavodă Are o suprafaţă de 9599 ha fond forestier, alcătuită din arborete de foioase în zona de câmpie -

80%, arborete de plop şi salcie - 17% din Lunca inundabilă a Dunării şi arborete de răşinoase - pin negru - 3%.

Speciile de foioase din zona de câmpie sunt stejar brumăriu, stejar pufos, cer, salcâm, cărpiniţa, mojdrean, tei şi arbuşti. In fondul forestier nu sunt obiective industriale care să prezinte pericol de incendii.

4. Ocolul Silvic Hârşova


Pagina 32 din 83

Administrează o suprafaţă de 8090 ha de fond forestier, arboretele fiind constituite din foioase - 98% şi răşinoase - 2% - pin negru. Arboretele de foioase sunt alcătuite din plop şi salcie - 37% situate în Lunca inundabilă a Dunării şi se întind de la Capidava până la Gârliciu.

Celelalte specii de foioase - 61% sunt localizate în zona de câmpie, formând arborete în amestec de: vişin turcesc, sălcioară, cărpiniţă, salcâm, măceş, păducel.

6.2.POTENŢIAL ECONOMIC Economia judeţului Constanţa are un profit industrial, agrar şi turistic, cu o agricultură şi un

transport maritim bine reprezentate în ansamblul economiei ţării, angajate în procesul de reforma si privatizare. În judeţul Constanţa funcţionează 31 de regii autonome, 25.303 societăţi comerciale, din care: 66 cu capital de stat, 618 cu capital mixt, 25.119 cu capital privat şi 169 organizaţii cooperatiste.

Aportul judeţului Constanţa la producţia industrială a ţării este de 10,3% la ţiţei extras; 18,5% la ţiţei prelucrat; 18.2% la acid sulfuric; 19,2% la ciment; 2,3% la îngrăşăminte chimice; 1,6% la ţesături din lână; 10,3% la ulei vegetal şi 2% la gaze naturale extrase.

În peisajul industrial al judeţului se înscriu unităţi reprezentative, ca: În cadrul industriei construcţiilor de maşini: şantierele navale Constanţa, Mangalia şi Midia

realizează vrachiere, mineraliere şi petroliere de mare tonaj până la 200.000 de tdw, feriboturi, docuri plutitoare şi reparaţii de nave, situându-se printre cele mai moderne şantiere din lume.

De asemenea, S.C."MECONST" Constanţa execută echipamente navale şi utilaje energetice; S.C."IMU" Medgidia realizează maşini, remorci şi utilaje specifice agriculturii, iar "SURSAL" Saligny produce şuruburi şi alte organe de asamblare.

Industria chimică reprezentată, în principal, de S.C."PETROMIDIA", cu cele mai moderne instalaţii şi care prelucrează anual 3,5 mil.tone de ţiţei, "FERTILCHIM" Năvodari care produce acid sulfuric, îngrăşăminte chimice fosfatice pentru consumul intern şi export şi S.C."ENERGIA" Constanţa, specializată în echipamente tehnologice, articole tehnice din cauciuc, articole injectate şi extrudate din mase plastice. Industria extractivă de hidrocarburi este prezentă în economia judeţului prin S.C."PETROMAR" , care extrage anual din platforma continentală a Mării Negre peste 700 de mii tone de ţiţei şi 400 mil.m.c gaze.

Energia electrică şi termică se realizează prin Centralele electrice Constanţa, Ovidiu, Năvodari, iar în anul 1996 a fost pus în funcţiune primul grup de 700 MW la Centrala Nucleară Electrică Cernavoda, care va produce circa 900 mil.kwh/an.

Judeţul Constanţa dispune de însemnate capacităţi de prelucrare a lemnului şi a producerii celulozei şi hârtiei. S.C."ROMCIM" Medgidia ,"SOMALCO" şi "CELCO' Constanţa, asigură cerinţele pieţii interne şi externe cu ciment şi materiale de construcţii.

Industria alimentară este reprezentată de mai mulţi agenţi economici profilaţi pe prelucrarea produselor de: morărit şi panificaţie, carne, lactate, uleiuri vegetale,conserve, legume şi fructe, sucuri, băuturi alcoolice, pescuit etc.

În cadrul economiei naţionale, agricultura judeţului Constanţa ocupă o suprafaţă agricolă de 565.737 ha, din care sectorul privat deţine 326.751 ha, pe care se cultivă, în special, culturi cerealiere. Judeţul Constanţa dispune de cel mai complex sistem de irigaţii, suprafaţa amenajată fiind de 431.000 ha.

În domeniul transporturilor judeţul Constanţa îmbină transportul feroviar cu cel rutier, maritim şi fluvial. Reţeaua feroviară măsoară 392km, din care 129 km linie dublă electrificată. Lungimea drumurilor publice totalizează 2.269 km, din care 510 km sunt modernizate şi 847 km cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare. Transporturile fluviale se efectuează pe Dunăre între porturile Ostrov, Cernavoda şi Hârşova şi pe canalul Dunare-Marea Neagră cu legatura spre Marea Nordului prin magistrala Dunare-Maine-Rhin. Locul cel mai important în transporturile judeţului îl ocupă transportul maritim, cu porturile Constanţa, Mangalia si Midia. Principalele caracteristici ale portului Constanţa sunt: suprafata-3.222 ha, din care acvatoriul 1.518 ha, lungimea digurilor - 18 km, adancimea 7-22,5m, capacitate de transport- 237 mil.to/an. Portul Constanţa ofera posibilitati exceptionale pentru prelucrarea traficului de marfuri in tranzit, facilitati oferite de Canalul Dunare- Marea Neagra care debuseaza in portul Constanţa. Canalul Rhin-Maine-Dunare a creat un adevarat culoar de navigatie


Pagina 33 din 83

europeana, portul Constanţa aflându-se la extremitatea sud-estică a acestuia. Distanţa navigabilă Rotterdam-Constanţa se reduce cu circa 3.000km.

Prin poziţia sa geografică, România şi principala sa poartă maritimă Constanţa, vor juca un rol cheie în realizarea zonei de cooperare economică a Mării-Negre.

Portul Constanţa este localizat la intersecţia rutelor comerciale care fac legătura între pieţele ţărilor din Europa Centrala şi de Est, care nu au ieşire la mare, cu Zona Transcaucaziană, Asia Centrală şi Orientul Îndepărtat. Este principalul port romanesc şi se situează în topul primelor 10 porturi europene. Poziţia geografică favorabilă şi importanţa Portului Constanţa este pusă în evidenţă de conexiunea cu două Coridoare Pan-Europene de Transport: Coridorul VII - Dunărea (fluvial) şi Coridorul IV (rutier şi feroviar). În apropierea Portului Constanţa sunt situate cele două porturi satelit Midia şi Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim românesc aflat sub coordonarea Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa.

Portul Constanţa este unul dintre principalele centre de distribuţie care deservesc regiunea Europei Centrale şi de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt:

- Port multifuncţional cu facilitaţi moderne si adâncimi ale apei in bazinul portuar suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;

- Acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European VII –Dunărea; - Centru de distribuţie a containerelor către porturile din Marea Neagră; - Conexiuni bune cu toate modalităţile de transport: cale ferată, rutier, fluvial, aerian şi

conducte; - Terminale Ro-Ro şi Ferry Boat care asigură o legătură rapidă cu porturile Marii Negre şi

Marii Mediterane; - Facilităţi moderne pentru navele de pasageri; - Disponibilitatea suprafeţelor pentru dezvoltări viitoare.

Portul Constanţa, situat pe coasta vestică a Mării Negre, acoperă o suprafaţă totală de 3.926 ha din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în partea de nord şi în partea de sud, adăpostesc portul creând condiţiile de siguranţă optimă pentru activităţile portuare. În prezent lungimea totala a Digului de Nord este de 8.344 m, iar cea a Digului de Sud de 5.560 m. Portul Constanţa are o capacitate de operare anuala de peste 100 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. Lungimea totala a cheiurilor este de 29,83 km, iar adâncimile variază între 7 şi 19 m.

Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de către cele mai importante porturi europene şi internaţionale, permiţând accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. şi a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt. În prezent se află în derulare mai multe proiecte care au în vedere atât construirea de noi facilităţi pentru operarea mărfurilor, cât şi îmbunătăţirea legăturilor de transport dintre portul Constanţa şi hinterland. Aceste proiecte sunt localizate în principal în partea de sud a portului.

Portul Constanţa este atât port maritim, cât şi port fluvial. Zilnic, nave fluviale se află în port pentru operaţiuni de încărcare sau descărcare mărfuri sau în aşteptare pentru a fi operate. Facilităţile oferite de Portul Constanţa, permit acostarea oricărui tip de navă fluvială.

Legătura Portului Constanţa cu Dunărea se realizează prin Canalul Dunăre - Marea Neagră şi reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanţa. Datorită costurilor reduse şi volumelor importante de mărfuri care pot fi transportate, Dunărea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentând o alternativă eficientă la transportul rutier şi feroviar congestionat din Europa.

Cantităţi semnificative de mărfuri sunt transportate între Portul Constanţa şi ţările Europei Centrale şi de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia şi Germania. Pentru Portul Constanţa traficul fluvial are o importanţă deosebită, acesta reprezentând 18% din traficul total în anul 2008.

Pentru a face faţă creşterii viitoare a traficului fluvial, Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a finalizat prima etapă în realizarea unui Terminal de Barje. Această investiţie are în vedere îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi extinderea facilităţilor pentru acostarea navelor fluviale în partea de sud a portului.


Pagina 34 din 83

Portul Midia este situat pe coasta Marii Negre, la aproximativ 13.5nm N de Constanta. A fost proiectat si construit pentru a pune la dispoziţie facilităţile pentru centrul industrial si petrochimic adiacent.

Digurile de Nord si de Sud au o lungime totala de 6,97 m. Portul acoperă o suprafaţă de 834 ha, din care 234 ha reprezintă uscat si 600 ha - apa. Dispune de 14 dane (11 sunt dane operaţionale, 3 dane ale Şantierului Naval), iar lungimea totala a cheului este de 2,24 km. In urma lucrărilor de dragaj efectuate adâncimile apei au crescut la 9 m la danele 1-4 de descărcare petrol brut, permiţând accesul tancurilor având pescaj maxim de 8 m si 20.000 dwt.

Principalele categorii de mărfuri operate: petrol brut şi produse derivate, cereale, GPL, produse metalice.

Portul Mangalia este situat pe coasta Mării Negre, în apropierea graniţei de sud cu Bulgaria şi la peste 260 Km N de Istanbul. Are o suprafaţă de 142,19 ha din care 27,47 ha este uscat si 114,72 ha este apa.

Digurile de Nord şi de Sud au o lungime totală de 2,74 km. Exista 4 dane (2 dane operaţionale) cu o lungime totala de 540 m. Adâncimea maximă este de 9

m. Principalele categorii de mărfuri operate sunt: produse chimice, îngrăşăminte, bitum, mărfuri

generale, GPL. Portul Tomis se integrează armonios în arhitectura urbanistică a oraşului Constanţa,

reprezentând o prelungire a falezei Cazinoului şi realizează o trecere echilibrată la plaja oraşului. Accesul din oraş în port este deosebit de facil, putând fi realizat atât cu mijloace auto, cat şi pietonal. In apropiata vecinătate se află o serie de obiective turistice care sporesc gradul de atractivitate : Piaţa Ovidiu cu statuia poetului Ovidiu, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Edificiul Roman cu Mozaic cu vestigiile antice ale vechiului Tomis, Acvariul, Farul Genovez, Cazinoul.

Prin amplasament şi infrastructură, Portul Tomis oferă un potenţial ridicat de valorificare a turismului nautic, activităţi sportive şi de agrement, constituind un adăpost pentru ambarcaţiunile sportive cu vele. Capacitatea portului permite organizarea unei game largi de activităţi sportive, ca de exemplu regate, care se desfăşoară pe durata mai multor zile.

Potenţialul Portului Tomis şi calităţile oganizatorice ale C.N. A.P.M. S.A. Constanţa au fost dovedite în iulie 1999 cu ocazia Raliului de yachturi Kayra - raliu cu un itinerariu de peste 2.000 mile marine în 58 de zile şi escale în 30 de porturi din 6 ţări, fiind inclus şi Portul Tomis. Acesta din urmă a fost gazdă timp de 6 zile pentru 40 de ambarcaţiuni cu o lungime variind între 9 şi 20 m, reprezentând 14 ţări.

Principalii operatori economici portuari care dispun de capacităţi de depozitare /stocare mărfuri sunt prezentaţi în anexa nr. II.6.f.

Proiecte de dezvoltare realizate în 2015 C.N. A.P.M. S.A. Constanţa:

Reparaţii cheu Dana 53; Diguri de compartimentare 1 si 2 - Portul Tomis; Reţea de alimentare cu apă Mol IV Dana 63 Sistem de detecţie, semnalizare şi alarmare automată în caz de incendiu la clădirea

administrativă Cămin Poarta 2. Agenţi economici portuari.

1. OMV PETROM

Construire hala reparatii, imprejmuire si racorduri la utilitati ;

Reabilitare termica si modernizare fatada imobil de birouri Petromar

2. NIVA PRODCOM SRL CONSTANŢA

Cresterea competivitatii prin modernizarea capacitatilor de procesare si depozitare cereale in cadrul silozurilor Niva Prodcom (Silozurile 2&3 ''Anghel Saligny'')

Constructie capacitate de depozitare, conditionare, uscare cereale D17


Pagina 35 din 83

3. SILO PORT

Cresterea competivitatii prin modernizarea capacitatilor de procesare / depozitare cereale in cadrul silozului Silo Port (''Anghel Saligny'')

4. Grup Servicii Petroliere SA Constanţa

Amplasare containere birouri P+1 pe platforma existenta Dana 34

Gospodarie de apa si statie de epurare apa uzata Dana 10 - Port Midia

5. MINMETAL

Cladire administrativa modulara containere Dana 45

Dezvoltare front incarcare-descarcare la LF1

Executare retea de canalizare menajara si alimentare cu apa obiectiv Dana 64

6. Socep SA Constanţa

Protectie pereti magazia 1' Mol II

7. GSP SHIPYARD

Amenajare platforma betonata dana 11

Amplasare statie mobila pentru prepararea si depozitarea fluidelor de foraj

8. CANOPUS STAR

Bransament gaze naturale terminal de cereale existent

9. NORTH STAR SHIPPING

Schimbare destinatie cladire adapost muncitori

Extindere capacitate de depozitare cereale.

În derulare 2015 C.N. A.P.M. S.A.

Finalizarea Digului de larg în Portul Constanţa – îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi a siguranţei navigaţiei şi reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra infrastructurii portuare, prin extinderea cu 1.050 m a digului existent;

Pod rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră şi infrastructură rutieră aferentă – parcări adiacente şi clădiri Poarta 10 bis; Dezvoltarea capacităţii feroviare în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa – realizarea

unui complex de linii ferate sistematizat; Modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor

şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa - Pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie în siguranţă a navelor, în Portul Constanţa, CN „APM” SA Constanţa a promovat o investiţie care cuprinde: lucrări de dragaj pentru aducerea la cota proiectată a bazinelor şi şenalelor din Portul Constanţa; adâncirea bazinului „portului de lucru” şi a şenalului de acces către acesta si lucrări de dragaj dane;

Bretea rutieră de conectare cu DN 39 a podului rutier; Reparaţii zona CF di Terminalul de containere; Alimentare cu energie electrică clădiri acces Poarta 10 bis şi Poarta 7; Modernizarea drumului şi platformelor din spatele silozurilor Anghel Saligny.

AGENŢI ECONOMICI PORTUARI SOYA PLUS – Construire terminal soia, drumuri, platforme, imprejmuiri, utilari, cai rulare,

tunel, 42.002.900 ron;


Pagina 36 din 83

MARICULTURA – Platforma pietruita si constructie pentru activitatea de acvacultura maritima, 13.790 ron.

Canopus Star – extinderea capacităţii terminalului de cereale de la dana de gabare de pe digul de larg, 25.321.644 ron;

Kronospan Zona Liberă Constanţa – construirea platformei nr. 1 pentru mărfuri generale, 12.172.860 ron;

Kronospan Zona Liberă Constanţa – construirea platformei nr. 2 pentru mărfuri generale, 6.966.360 ron;

COMVEX – sistem de descărcare vrac din vagoane CF, 1.324.749 on; CHIMPEX – magazie zahar brut in dreptul danei 63 incinta Port Constanta, 5.184.000 ron; North Star Shipping – modificare proiect în execuţie – faţade de recompartimentare, zone

acces clădire adăpost pentru muncitori, 285.000 ron; Silo Port – modernizarea capacităţilor de procesare, depozitare cereale în cadrul silozului Silo

Port („Anghel Saligny”), 7.690.962 ron; MKP TRANZIT – hală laminate şi sediu adminisrativ, 317.820 ron; United Shipping Agency – siloz şrot în dreptul danei nr. 31, 2.612.522 ron; GOLD TRANS TUR – Construire statie distributie carburanti si spatiu alimentatie publica,

202.644 ron; În perspectivă C.N. A.P.M. S.A.

Pod rutier peste canalul de legătură – realizarea legăturii între zona fluvio-maritimă şi insula artificială printr-un pod rutier metalic.

Amenajarea insulei artificiale din Portul Constanţa – realizarea de cheuri şi teritorii portuare. Finalizarea infrastructurii şi a construcţiilor de acostare aferente Molului III S – realizarea de

umpluturi şi terasamente şi finalizarea construcţiilor de acostare. Amenajarea şi sistematizarea zonei fluvio maritime – crearea condiţiilor pentru desfăşurarea

de activităţi în zonă.

6.3.TURISM Judeţul Constanţa concentrează 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre

cele mai importante zone turistice ale Romaniei. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale, bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice. Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionam: orientarea plajei spre est-sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, nămolurile curative.

Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. 43% din capacitatea de cazare a ţării, aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.

În judeţul Constanţa, Litoralul Mării Negre, un "pământ al făgăduinţei", se întinde pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formează ieşirea la mare a României). Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre (a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime, cu salinitate redusă (17-18 % la ţărm şi temperatura apei vara de 20-25C). În Marea Neagră nu există curenţi, plante sau peşti periculoşi. În sezonul cald temperatura la suprafaţa plajei urcă până la 45C, însă brizele marine, bogate în aerosoli atenuează arşiţa zilelor toride. Marile întinderi de plajă sunt "pavate" cu nisip de o fineţe deosebită.

Litoralul dispune de o salbă de statiuni, alcătuită din: Năvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgol, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, în care funcţionează 304 hoteluri, hosteluri 45, hoteluri apartament 5, moteluri 2, 194 vile turistice, 10 campinguri, 5 tabere pentru elevi.


Pagina 37 din 83

Atracţii turistice: - Lacuri: Techirghiol (cel mai bogat lac pentru nămol terapeutic din România), Bugeac, Oltina, Corbu, Taşaul, Tatlageac, Sinoe, Siutghiol etc; - Peşteri: complexul natural de la Gura Dobrogei, situat între Limanu şi Târgusor, format din trei peşteri:Limanu, Liliecilor şi La Adam, unde trăiesc mari colonii de lilieci; - Rezervaţii naturale: Dunele marine de la Agigea, Canaralele de la Hârşova (rezervaţie geologică şi paleontologică), Canaraua Fetii (rezervaţie de faună), Pădurea Hagieni; - Vestigii istorice: ruinele cetăţii Histria (cea mai veche aşezare grecească din Romania, fondată în 657 î.e.n. de către coloniştii greci veniţi din Milet), cetatea Tomis (fondată de grecii din Milet în secolul 6 î.e.n.), casa romana cu mosaic din Constanţa (ridicată în sec 3 - 4 e.n., este un monument unic în această parte a Europei), cetatea Callatis de la Mangalia; - Clădiri religioase: Moscheea din Constanţa (construită în 1910), Catedrala Ortodoxă din Constanţa (ridicată în 1883 - 1895), Moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (datând din 1590), Mănăstirea Dervent, Mănăstirea Murfatlar, Mănăstirea Sf. Andrei etc; - Muzee: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (aici se găsesc colecţii de istorie grecească, romana şi bizantină), Muzeul de Ştiinţe Naturale (incluzând Acvariul, Delfinariul, Planetariul şi Observatorul Astronomic), Muzeul de Artă din Constanta, Muzeul Mării din Constanţa, Muzeul Marinei din Constanţa.

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale.

7.1. REŢELE DE UTILITĂŢI 7.1.1. SURSELE DE APĂ POTABILĂ ALE JUDEŢULUI CONSTANŢA

Sursele de apa ale judeţului Constanţa sunt de două categorii: - surse din subteran (foraje de exploatare); - surse de suprafaţă (CDMN şi Dunăre).

Regii autonome care prestează servicii de producere şi distribuire a apei potabile sunt: - Regia Autonomă Judeţeană Apă - Canal Constanţa (RAJA); - Regia Autonoma Apă - Canal Medgidia; - Regia Autonomă de Exploatare şi Gospodărire Comunală şi Locală Cernavodă (RAGCL); - Reţeaua de alimentare cu apă potabilă a Portului Constanţa. Regia Autonomă Judeţeană Apă - Canal Constanţa (RAJA) - exploatează apa

potabilă din subteran prin 39 de surse cu un total de 270 foraje, grupate după răspândirea în teritoriu, în 5 secţii.

Debitul total instalat la sursele de apă din subteran este de 6227 litri/sec, debitul total exploatat a fost de 4471 litri/sec, iar volumul total captat în anul 1993 a fost de 101.500 mii mc.

Sursa de apa potabilă Galeşu din CPAMN, tratată la Staţia Palas Constanţa, cu un debit instalat şi exploatat de 3000 litri/sec, a produs în 1993 un volum de 65.000 mii mc.

Însumând sursele de apă din subteran şi de suprafaţă ale RAAC Constanţa, putem concluziona că debitul total instalat este de 9.227 litri/sec, debitul total a fost 7.471 litri/sec, iar volumul total de apă captat în 1993 a fost de 166.500 mii mc.

Diferenţa de 1.756 litri/sec. intră în debitul total instalat şi cel exploatat, reprezintă o rezervă ce poate fi exploatată în caz de cerinţe mai mari, în special, în perioada de vara.

Repartiţia pe consumatori a volumului de apă potabilă prelevată din subteran în anul 1993, se prezintă astfel:

- populaţie: 69.750 mii mc; - industrie: 22.750 mii mc; - agricultură (zootehnie): 9.000 mii mc Repartiţia pe consumatori a volumului de apă potabilă din suprafaţă se prezintă astfel: - populaţie: 6.000 mii mc; - industrie: 55.000 mii mc; - agricultură (zootehnie): 4.000 mii mc


Pagina 38 din 83

Chiar şi o analiză rapidă a acestor repartizări a volumelor de apă captate scoate în evidenţă o judicioasă repartiţie pe principalele ramuri economice a volumelor de apă, rezultate din sursele din subteran şi sursele de suprafaţă. Astfel, populaţiei îi este repartizată cea mai mare parte din volumul de apă din subteran, 69.750 mii mc. reprezentând 69%, în timp ce industria foloseşte, în principal, apa de suprafaţă (55.000 mc.) dintr-un total de 65.000 mc, adică 85%.

Pe tot parcursul anului 1993, ca şi în anii precedenţi RAAC Constanţa a încercat şi a reuşit să furnizeze apa în mod continuu, fără să aplice restricţii, excepţie făcând doar întreruperile accidentale survenite ca urmare a unor avarii în instalaţii. Acest lucru s-a făcut cu destulă greutate, deoarece multe dintre instalaţiile exploatate ale RAAC sunt învechite şi uzate. Astfel, din cei 1.800 km. reţele de distribuţie, 40% au durata expirata şi prezintă un avansat grad de uzură.

Intervenţiile pe aceste reţele sunt greoaie şi aproape ineficiente. De asemenea, ele sunt şi sursa unor pierderi de apă. Intr-o situaţie asemănătoare sunt şi unele conducte care, deşi nu si-au îndeplinit durata normată, dar fiind amplasate în medii corozive, prezintă şi ele un avansat grad de uzură.

Este cazul conductelor amplasate în apropierea liniilor de tramvai sau a conductei de Dn 500 OL din Mamaia, care pe o lungime de 2.518 m este puternic corodată.

Înlocuirea acestor conducte este costisitoare iar fondurile proprii ale RAJA Constanţa sunt insuficiente pentru a putea rezolva această problemă. Tot într-o situaţie critică şi necesitând reparaţii capitale, sunt şi staţia de tratare Palas - etapa I şi complexele de înmagazinare Călăraşi şi Năvodari.

Regia Autonomă Apă - Canal Medgidia - prestează servicii de mare importanţă în alimentarea cu apă potabilă din subteran pentru municipiul Medgidia şi împrejurimi. În prezent, unitatea are în dotare 13 puţuri forate, din care 11 sunt în exploatare, 2 fiind neechipate. Debitul total instalat este de 522 litri/sec, iar debitul total captat a fost în 1993 de 316 litri/sec.

Volumul total de apa furnizat in 1993 a fost de 10.149 mii mc, distribuit beneficiarilor astfel:

- populaţie: 5.277 mii mc; - industrie: 4.072 mii mc; - agricultură (zootehnie): 800 mii mc. De menţionat este faptul că unităţi economice importante din municipiul Medgidia ca: S.C.

ROMCIM SA şi Întreprinderea de Maşini şi Utilaje (IMU) şi-au forat surse proprii şi s-au debranşat total sau parţial de la reţeaua de alimentare cu apă potabilă a RAJA Medgidia.

Regia Autonomă Apă - Canal Cernavodă furnizează apa potabilă pentru oraşul Cernavodă şi împrejurimi. Sursa de alimentare este fluviul Dunărea, apa fiind tratată la Staţia Dealul Viforului.

Debitul total instalat este de 361 litri/sec, iar debitul total exploatat a fost în 1993 de 140 litri/sec.

Volumul total de apă potabilă produsă a fost în 1993 de 4.421 mii mc, volum repartizat astfel: - populaţie: 1.721 mii mc; - Industrie: 2.675 mii mc.; - agricultură (zootehnie): 25.000 mii mc. Concluzii privind producţia şi distribuţia apei potabile din judeţul Constanţa, realizată de

cele trei regii specializate. 1. În anul 1993, volumul de apă potabilă produs a fost de 18.107 mii mc, din care:

- 111.649 mii mc din surse din subteran (62%) - 69.421 mii mc din surse de suprafaţă (Dunărea 38%)

2. Repartizarea pe principalii utilizatori a volumului de apă potabilă (181.070 mii mc) se prezintă astfel:

- populaţie: 82.748 mii mc. (46%); - industrie: 84.497 mii mc. (47%); - agricultură (zootehnie): 13.825 mii mc. (7%) 3. Utilizarea volumului total de apă potabilă rezultată din surse din subteran (111.649 mii

mc) are următoarea distribuţie: - populaţie: 75.027 mii mc. (67%); - industrie: 26.822 mii mc. (24%);


Pagina 39 din 83

- agricultură (zootehnie): 9.800 mii mc. (9%) 4. Distribuţia volumului total de apă potabilă rezultată din surse din suprafaţa (69.421 mii mc) este:

- populaţie: 7.721 mii mc. (11 %); - industrie: 57.675 mii mc. (83%); - agricultură (zootehnie): 4.025 mii mc. (6%). Din analiza datelor prezentate rezultă o bună distribuţie a apei potabile provenită din cele două

categorii de surse, pe categorii de consumatori. Astfel, din volumul total de apă potabilă rezultată din surse din subteran, 67% este utilizata de

populaţie, în timp ce industria consumă 83% din apă potabilă provenită din surse de suprafaţă. 5. Se apreciază ca cca. 40% din reţelele de distribuţie a apei potabile au durata normată

expirată şi prezintă un avansat grad de uzură, ceea ce duce la mari pierderi de apă în reţeaua de aducţiune şi distribuţie a apei.

6. Pe tot parcursul anului 1993, unităţile specializate au reuşit să furnizeze apa în mod continuu utilizatorilor din judeţ, excepţie făcând unele întreruperi de scurtă durată şi pe zone limitate, survenite ca urmare a unor avarii accidentale.

În afară de unităţile economice care se alimentează 100% cu apă din reţeaua de apă potabilă a localităţilor, există şi un număr mare de unităţi economice dispensate în tot judeţul care, cel puţin o parte din necesarul lor de apă potabilă îl obţin din sursele proprii (puţuri forate).

Anexa nr.II.7.1.1.b - prezintă 71 unităţi economice care au un total de 182 puţuri forate, cu un debit instalat de 983 litri/sec., al căror debit exploatat a fost de 567 litri/sec. şi un volum de 14.584 mii mc, prelevat în 1993, ceea ce reprezintă 8a din volumul de apă potabilă produs de regiile de specialitate ale judeţului.

Cu toate că volumul prelevat este mic, el rezolvă alimentarea cu apă a unităţilor economice şi a unor localităţi din judeţ.

Însumând volumul de apă produs de unităţile economice cu surse proprii (14.524 mii mc) la volumul produs de regiile specializate (181.070 mii mc), rezultă un volum total de apă potabilă produs în 1993 de 195.594 mii mc.

Raportând acest volum la populaţia judeţului (319.678 locuitori), rezulta un consum mediu anual de 261,5 mc/locuitor.

Consideraţii asupra calităţii apei potabile, surse de poluare, măsuri de prevenire a poluării

Prin H.G. 792/17.12.1992, Regia Autonoma Judeţeana Apa - Canal Constanta (RAJA) a preluat protecţia şi supravegherea calităţii apelor.

Din datele ce le deţinem, se poate conchide că în perioada 1990 - 1993, indicatorii de calitate ce caracterizează apa brută, în general, s-au încadrat în lmitele de calitate ale categoriilor respective.

Aspectele majore legate de calitatea apelor ce deservesc zonele de captare şi, implicit, alimentarea cu apă potabilă a unor mari localităţi ca Cernavodă, Medgidia, Constanţa şi altele, sunt în general, următoarele:

A) Oraşul Cernavodă are ca sursa de alimentare fluviul Dunărea, prin priza din amonte pod cale ferată. Indicatorii de calitate determinaţi precum (valori medii) pH (7,34), consum biochimic de oxigen (1,93 mg/1), cloruri (135 mg/1), amoniu (0,39 mg/1), azotiţi (0,12 mg/1), azotaţi (4,2 mg/1), detergenţi (0,07 mg/1), şi alţii, se încadrează în categoria I de calitate, apa caracteristică pentru alimentari a marilor localităţi.

Atât apa, în priza de captare Cernavodă, cât şi după tratare, corespunde cerinţelor de potabilitate, neînregistrându-se depăşiri a normelor impuse.

B) Canalul Dunăre - Marea Neagră reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru sistemul interconectat al municipiului Constanţa, apa brută fiind captată din priza Galeşu. Cu toate că cerinţele indicatorilor de calitate ai apei sunt cele ale categoriei I, canalul, în general, conferă condiţii pentru categoria a Il-a de calitate.

Această situaţie se datorează, pe de o parte, capacitaţii de autoepurare reduse, factor generat în principal regimului semistaţionar de curgere a apelor din canal, cat şi unor poluări accidentale


Pagina 40 din 83

survenite la unele complexe zootehnice situate în amonte de sursa, aşa cum sunt Comsuin Poarta Albă, în special prin Ferma nr. 5 Mihail Kogalniceanu.

C) O altă cauză ce influenţează negativ calitatea apelor din Canalul Dunăre -Marea Neagră şi Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari, este reprezentată de unele depăşiri înregistrate pe afluenţii, evacuaţi în mod permanent, aşa cum sunt RAAC Medgidia, Staţia de epurare Poarta Albă, Romcim Medgidia, etc.

Cu toate că apa din sursa de prelevare Galeşu se încadrează în categoria a II-a de calitate (impropriu), RAJA Constanţa, prin Staţia de Tratare Palas, reuşeşte (prin preocupare şi consum sporit de substanţe), să asigure indicatori de potabilitate corespunzători.

O acţiune ce a vizat, în mod direct, calitatea indicatorilor de potabilitate a fost şi cea de control şi inventarierea zonelor ţn care nu se respectă perimetrele de protecţie sanitara a surselor de apă potabila - în special, cele din subteran.

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă a Portului Constanţa Portul Constanţa a fost dezvoltat în etape şi este împartit în două mari zone care la rândul lor

sunt împărţite în câte două incinte. Fiecare incintă are propriul sistem de alimentare cu apă prin branşamente individuale realizate în conducte magistrale ale Regiei Autonome Judeţene de Apă Constanţa. A.Portul Constanţa Nord - Portul Vechi.

Alimentarea cu apă a Portului Vechi este realizată din Staţia de Pompare Călăraşi, printr-o conducta magistrală de Dn 500 mm Fonta Ductilă, ce aparţine R.A.J.A. Constanta. Delimitarea responsabilităţilor de exploatare şi întreţinere între C.N. A.P.M. S.A. şi R.A.J.A.Constanta, a reţelei de alimentare cu apă a Portului Vechi este căminul apometric amplasat în parcul din dreptul fostei Bănci Agricole Constanţa. Branşamentul este Dn 400 mm Oţel, iar în căminul apometric se desparte în doua braţe de Dn 200 mm. B.Portul Constanţa Nord - Portul Nou (Extins)

Alimentarea cu apă a Portului Nou este realizată din Staţia de Tratare şi Pompare Palas printr-o conductă magistrală de Dn 800 mm Premo+Oţel, gravitaţională, ce aparţine R.A.J.A. Constanta. Delimitarea responsabilităţilor de exploatare şi întreţinere este căminul apometric amplasat la mijlocul distanţei dintre poarta de acces nr. 5 şi nr. 6, în apropierea blocurilor de locuinţe din cartierul Poarta 6. Branşamentul este Dn 600 mm Oţel, iar în căminul apometric se desparte în două braţe de Dn 200 mm,.

De asemenea, din reţelele magistrale ale R.A.J.A.Constanţa din zona Porţii de acces nr.6. Portul Nou mai are un branşament Dn 400 mm Oţel, ce în prezent este închis datorită cerinţelor reduse de apă. În viitorul apropiat acest branşament va deveni foarte important datorită dezvoltării investiţiilor în sectorul fluvio-maritim al portului. C.Portul Constanţa Sud - Agigea - Incinta de Nord.

Alimentarea cu apă a Portului Constanţa Sud este realizată dintr-o conductă magistrală de Dn 800 mm Premo+Oţel din Sistemul Litoral, ce aparţine RAJA Constanţa. Delimitarea responsabilităţilor de exploatare şi întretinere este căminul apometric amplasat în zona Podului Rutier Agigea.

Branşamentul este Dn 250 mm Oţel, iar în căminul apometric se desparte în două braţe de Dn 250 mm şi unul de Dn 100 mm.

D.Portul Constanţa Sud - Agigea - Incinta de Sud. Alimentarea cu apă a Portului Constanţa Sud este realizată dintr-o conductă magistrală de Dn

800 mm Premo+Oţel din Sistemul Litoral, ce aparţine RAJA Constanţa. Delimitarea responsabilităţilor de exploatare şi întreţinere este căminul apometric amplasat la intrarea în incinta Administraţiei Canalelor Navigabile, în apropierea Ecluzei.

Branşamentul este Dn 500 mm Oţel, iar în căminul apometric se desparte în doua braţe de Dn 200 mm.

În condiţiile de mai sus, riscul de contaminare a apei potabile este redus şi dependent de activităţile R.A.J.A. Constanţa.

7.1.2. EXPLOATAREA TERITORIALĂ CONSTANŢA A SN TRANSGAZ este

operatorul unic al sistemului de transport gaze naturale prin conducte pe teritoriul Dobrogei, având sediul în Constanţa, strada Albastră numărul 1.


Pagina 41 din 83

În scopul operarii optime a sistemului de transport gaze naturale, Exploatarea Teritoriala Constanta are în componenţă două sectoare, din care unul pe teritoriul judeţului Constanţa, la Năvodari.

Traseele conductelor magistrale de transport şi racorduri de alimentare, din judeţul Constanţa, însumează aprox. 80 kml cu diametru între 300 şi 600 mm.

Conductele de transport sunt amplasate subteran şi doar unele elemente de planimetrie sau nivelment sunt traversate aerian.

Societatea exploatează, pe teritoriul judeţului Constanţa un număr de 8 S.R.M-uri, din care: - cu personal:

- S.R.M. Constanta, situat în Constanta, judeţul Constanţa; - S.R.M. Navodari, situat pe şoseaua Lumina-Năvodari, judeţul Constanţa; - S.R.M. Ovidiu 1, situat în Ovidiu, judeţul Constanţa; - S.R.M. Medgidia, situat în Medgidia, judeţul Constanţa.

- automatizate: - S.R.M. Ovidiu 2, situat în Ovidiu, judeţul Constanţa; - S.R.M. Ovidiu 3, situat în Ovidiu, judetul Constanta; - S.R.M. Cogealac, situat în Cogealac, judetul Constanta; - S.R.M. Mihail Kogalniceanu, situat în M. Kogalniceanu, judeţul Constanţa

Secţiunea a 8-a. Specific regional/ local. 8.1.SURSA MAJORĂ DE RISC, LA NIVELUL JUDEŢULUI CONSTANŢA, O

REPREZINTĂ C.N.E CERNAVODĂ C.N.E Cernavodă este amplasată în judeţul Constanţa la cca. 2 Km SE de limita oraşului

Cernavoda, la cca. 1,5 Km NE de prima ecluza a canalului navigabil Dunăre-Marea Neagra, pe terenul fostei cariere de calcar Ilie Barza.

Amplasamentul este mărginit la N de VALEA CIŞMELEI iar la SV de DN 22 şi linia de cale ferată secundară de acces în zona industrială şi portuară a oraşului Cernavodă. Incinta centralei este situată în zona platformei rezultată din excavaţiile de la carieră.

C.N.E. Cernavodă este proiectata să cuprindă 5 grupuri de tip PHWR-CANDU anvelopate, cu o putere de 2180 MWth si 700 Mwe fiecare.

În caz de accident nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera si dispersa în mediu produşi de fisiune sub forma gazoasa, lichidă sau solidă.

Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de vedere al expunerii externe la radiaţii emise de radionuclizii prezenţi in nor sau depuşi pe sol cat si din punct de vedere al expunerii interne prin inhalare şi consumul apei şi alimentelor contaminate, prezentând un pericol deosebit izotopii radioactivi ai iodului, strontiului, cesiului precum şi ai gazelor nobile. Produşii radioactivi lichizi si solizi, cu activităţi specifice mari si arie de răspândire mica, pot ajunge in fluviul Dunărea, contaminând folosinţele de apa din aval si Canalul Dunăre - Marea Neagra. Vântul predominant in zona Cernavodă are direcţie din nord-est, cu o frecventa mai mare iarna. Caracteristicile meteorologice au o influenta determinanta asupra dispersiei produşilor radioactivi.

Ocupaţia populaţiei în zonele de risc este preponderent agricolă, existând 4 ferme vegetale în judeţul Călăraşi şi 7 ferme agrozootehnice în judeţul Ialomiţa. Zona industriala o reprezintă oraşul Cernavodă şi municipiul Medgidia în care există agenţi economici cu specific de materiale de construcţii, prelucrări mecanice şi industrie alimentară.

8.2. ZONE DE PLANIFICARE LA URGENŢĂ Pentru CNE Cernavoda se definesc următoarele zone:

* Zona de acţiune preventivă (PAZ) – 3 km Zona în care acţiunile de protecţie urgenţe se implementează imediat la declararea unei

URGENŢE GENERALE. În această zonă se situează localităţile CERNAVODĂ si ŞTEFAN cel MARE.

* Zona de planificare a acţiunilor de protecţie urgenţe (UPZ) – 10 km.


Pagina 42 din 83

Zona din jurul CNE Cernavodă în care planurile locale pentru urgenţă prevăd implementarea promptă a acţiunilor de protecţie urgenţe predeterminate, care au fost pregătite din timp.

Această zona cuprinde un număr de 10 localităţi, la limita zonei fiind incluse localităţile: SEIMENI, MIRCEA VODĂ, IVRINEZU MIC, IVRINEZU MARE, RASOVA. * Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung (LPZ) – 50 km.

Zona din jurul CNE Cernavodă, cea mai îndepărtată de aceasta şi care include zona de planificare a acţiunilor de protecţie urgenţe. Este zona în care se iau masuri din timp pentru implementarea eficientă a acţiunilor de protecţie pentru a reduce dozele acumulate pe termen lung din depuneri şi prin ingestie.

Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung cuprinde un număr de 16 localităţi, la limita zonei fiind incluse localităţile: STEJARU, RAMNICU DE SUS, COGEALAC, CORBU, CONSTANŢA, MOVILITA, TOPRAISAR, GENERAL SCARISOREANU, GORUNI, CANLIA.

În cele trei zone se pot găsi şi grupuri izolate de persoane şi colectivitatea de animale care temporar sau permanent se află de-a lungul fluviului Dunărea. Traficul şi activităţile fluviale trebuie să facă subiectul măsurilor de protecţie şi intervenţie pentru această zonă. Aceste zone de planificare sunt de forma aproximativ circulară în jurul instalaţiei nucleare. Limitele acestor zone sunt definite pe plan local prin limite de teren (drumuri, râuri, limite de localităţi etc.) pentru a permite identificarea uşoară în timpul intervenţiei.

8.3 SISTEMUL DE CLASIFICARE AL URGENŢEI UTILIZAT LA CNE CERNAVODĂ

Orice accident care are loc pe amplasament trebuie evaluat în sensul unei posibile clasificări pentru exteriorul amplasamentului. În cazul CNE Cernavodă, clasificarea urgenţei se realizează de şeful de tură. Pentru cazul unui accident la CNE Cernavodă se va utiliza sistemul de clasificare cu trei clase de urgenţă recunoscut pe plan internaţional:

Alerta; Urgenţa pe Amplasament; Urgenţa Generală.

Alerta: Reprezintă evenimentul care conduce la o descreştere semnificativă sau necunoscută a nivelului de protecţie a populaţiei sau a personalului de pe amplasamentul nuclear. La acest nivel se recomanda ca organizaţiile de răspuns din interiorul şi din exteriorul amplasamentului să îşi ridice nivelul de operativitate şi să se realizeze evaluări suplimentare ale situaţiei.

Urgenţa pe amplasament: Reprezintă evenimentul care conduce la o descreştere majoră a nivelului de protecţie a populaţiei sau a personalului de pe amplasamentul nuclear. Aceasta include:

1) o descreştere majoră a nivelului protecţiei asigurate împotriva miezului reactorului sau a unor mari cantităţi de combustibil ars;

2) condiţii în care orice altă disfuncţionalitate suplimentară pot conduce la avarierea miezului reactorului sau a combustibilului ars;

3) doze de radiaţie mari în interiorul amplasamentului sau doze de radiaţie în exteriorul amplasamentului peste nivelurile de intervenţie prevăzute pentru acţiunile de protecţie urgente.

La această clasă de urgenţă trebuie întreprinse acţiuni pentru controlul dozelor personalului de pe amplasament şi trebuie realizate pregătiri pentru implementarea acţiunilor de protecţie în exteriorul amplasamentului. Urgenţa generală: Reprezintă evenimentul care presupune sau implică un risc substanţial al unei eliberări radioactive care necesită implementarea acţiunilor de protecţie urgenţe în exteriorul amplasamentului. Aici sunt incluse:

1) avarierea sau iminenţa avarierii miezului reactorului sau a unor mari cantităţi de combustibil ars;

2) eliberări radioactive în exteriorul amplasamentului care conduc la doze radioactive care depăşesc nivelurile de intervenţie pentru acţiuni de protecţie urgente.


Pagina 43 din 83

La declararea acestui nivel se trece la implementarea imediata a acţiunilor de protecţie urgente pentru populaţia din vecinătatea centralei.

Clasele de urgenţă adoptate de CNE Cernavodă şi corespondenţă cu prezentul plan sunt specificate în tabelul de mai jos:

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta “Dobrogea” al judeţului

Constanţa CNE Cernavodă Sistemul internaţional

Alerta Alerta pe centrală Alerta

Urgenţa pe amplasament Urgenţa pe centrală

Urgenţa pe amplasament Alerta în exterior

Urgenţa generală Urgenţa în exterior Urgenţa generală

8.4. RISCURI TRANSFRONTALIERE. Febra aftoasă este o boală infecto-contagioasă înalt patogenă, afectând animalele biongulate, în

special vitele, oile, porcii şi caprele. Alte animale susceptibile la boală sunt biongulatele sălbatice, inclusiv elefanţii. Boala este însoţită de apariţia unor vezicule pline cu lichid, apărute la nivelul mucoasei gingivale sau al membrelor.

Există şapte tipuri de virus care produc semne similare, diferenţiabile numai în laborator. Boala se poate răspândi prin contact direct sau indirect cu animalele bolnave, acestea excretând virusul chiar cu câteva zile înainte ca boala să dezvolte semne clinice.

Boala se poate răspândi şi prin mişcări necontrolate de persoane, animale, vehicule sau alte obiecte contaminate cu virus; de asemenea, este posibilă împrăştierea virusului pe calea aerului, mai ales când bate vântul. Carnea provenită din carcasele animalelor infectate cu virusul febrei aftoase poate constitui o sursă remarcabilă de virus.

Virusul este sensibil la căldură, umiditate scăzută şi anumiţi dezinfectanţi, dar poate rămâne activ pentru o periadă variabilă într-un mediu favorabil, aşa cum sunt carcasele congelate şi obiectele contaminate.

Depistarea şi raportarea la timp a bolii, cât şi respectarea unor măsuri de biosecuritate extrem de severe face posibilă limitarea răspândirii virusului către contacţii din jur.

CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ, LA NIVELUL JUDEŢULUI CONSTANŢA, CU INFLUENŢE

DIRECTE SAU INDIRECTE ASUPRA JUDEŢULUI CONSTANŢA

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale. Înzăpeziri Definire: Înzăpezirea- acoperirea terenului cu un strat de zapadă care, prin marimea şi durata sa,

provoacă blocaje rutiere, izolarea localiăţilor şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.

Zone: Înzăpeziri şi polei DN2A, DN39, DN22, DN3, DN22A, DN22C, DN22B, precum şi toate drumurile judeţene şi

comunale din judeţul Constanţa. Blocaje de gheţuri Canalul Dunăre-Marea Neagră Canalul Poarta Alba-Midia Năvodari Fluviul Dunarea Fenomenele de viscol şi îngheţ s-au înscris în parametrii normali ai lunilor de iarnă, neafectând

în mod semnificativ alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze naturale şi nici procesele de producţie


Pagina 44 din 83

ale operatorilor economici. Fenomenele de intensitate mare pot avea ca urmări desfăşurarea dificilă a circulaţiei, probleme în deplasarea mijloacelor de intervenţie, îngreunarea sau chiar blocarea activităţii portuare, dificultăţi în alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze naturale.

Ca urmare a vântului de intensitate mare se pot produce furtuni la Marea Neagră. Activităţile de deszăpezire şi combatere a poleiului se desfăşoară conform planului de

intervenţie în sezonul rece privind combaterea urmărilor fenomenelor meteo periculoase, atât cu mijloace de intervenţie proprii cât şi cu forţe şi mijloace de intervenţie aparţinând operatorilor economici cu care s-au încheiat contracte. De asemenea, la acţiuni participă, în zona de responsabilitate, operatorii economici portuari.

Efecte: Pagube în economie: -pagube indirecte: întreruperea proceselor de productie, întârzieri în livrarea produselor,

cheltuieli pentru aparare în timpul înzăpezirilor, cheltuieli pentru normalizarea vieţii după deszapezire. Efecte sociale negative: pericol de epidemii, întreruperea învaţământului, diminuarea

veniturilor populaţiei, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efecte ecologice negative: exces de umiditate, degradarea versanţilor. Fenomenele de viscol şi îngheţ s-au înscris în parametrii normali ai lunilor de iarnă, neafectând

în mod semnificativ alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze naturale şi nici procesele de producţie ale operatorilor economici. Fenomenele de intensitate mare pot avea ca urmări desfăşurarea dificilă a circulaţiei, probleme în deplasarea mijloacelor de intervenţie, îngreunarea sau chiar blocarea activităţii portuare, dificultăţi în alimentarea cu apă, energie electrică şi gaze naturale.

Ca urmare a vântului de intensitate mare se pot produce furtuni la Marea Neagră. Activităţile de deszăpezire şi combatere a poleiului se desfăşoară conform planului de

intervenţie în sezonul rece privind combaterea urmărilor fenomenelor meteo periculoase, atât cu mijloace de intervenţie proprii cât şi cu forţe şi mijloace de intervenţie aparţinând operatorilor economici cu care s-au încheiat contracte.

Seceta

Definire: Seceta - Insuficienţă a umidităţii solului şi a atmosferei faţă de valorile minimale necesare

creşterii şi dezvoltării normale a plantelor (cultivate). Vreme, perioadă caracterizată printr-o astfel de insuficienţă; vreme uscată, secetoasă. Fenomen care se produce în natura şi care se manifesta prin lipsa de ploi, prin vânturi uscate

şi arşiţă, ce dăunează plantelor şi în special culturilor agricole. Zone – întreg teritoriul judeţului, preponderent în zonele turistice, agricole şi cu comunităţi

mari de animale Efecte: Pagube în economie: -pagube directe în agricultură şi zootehnie, în turism, afectarea construcţiilor hidrotehnice; -pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întârzieri în livrarea produselor,

cheltuieli pentru aprovizionare cu apă, cheltuieli pentru normalizarea vieţii, plata asigurării bunurilor. Efecte sociale negative: provocarea panicii, pericol de epidemii, diminuarea veniturilor

populaţiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, distrugerea faunei şi florei.

Inundaţii Definire: Inundaţia- acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare care, prin

mărimea şi durata sa, provoacă victime umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.

Clasificare dupa geneză: - inundatii provocate de fenomene naturale;


Pagina 45 din 83

- inundatii provocate de fenomene accidentale; - inundatii provocate de activiţăti umane. Zone posibil afectate: A. În situaţia creşterii Dunării peste cota de atentie:

Ostrov – zona stadion, Izvoarele, Dunareni – zona localităţii, Vlahii, Rasova, Cochirleni – zona dig, Cernavodă – zona port, Seimeni, Dunărea, Capidava – cetate, Topalu (zona veriga; zona carieră stâncă), Ghindăreşti – zona pietrei, Hârşova – zona port, Vadu Oii, Ciobanu, Gârliciu.

B. În situaţia creşterii debitelor râurilor interioare şi a revărsărilor de pe versant: Băneasa, Cerchezu, Independenţa, Plopeni, Chirnogeni, Cotu Văii, Vârtop, Albeşti, Agigea,

Eforie, Mosneni, Pietreni, Pestera, Faclia, Stefan cel Mare, Nicolae Balcescu, Baltagesti, Runcu, Cogealac, Tariverde, Nuntasi, Istria, Mihai Viteazu

În porturile maritime inundaţiile cu consecinţe grave sunt improbabile, configuraţia terenului asigurând scurgerea liberă către mare a posibilelor acumulări de apă datorate ploilor abundente.

Se pot produce inundaţii locale fără urmări majore pentru persoane, bunuri sau pentru activitatea portuară.

Ca urmare a ploilor torenţiale, cantităţi de precipitaţii de peste 50 l/mp pot determina inundarea incintelor operatorilor economici şi a arterelor de circulaţie, se pot produce torenţi, mai ales în zona podului de la Poarta nr. 5, prin scurgerea apei de ploaie dinspre oraş spre port. De asemenea, se creează premize pentru alunecări de teren, ce pot avea ca urmări victime si pagube materiale. Se pot forma torenţi în zona costieră dintre Poarta 1 şi Poarta 6, care pot afecta temporar circulaţia rutieră şi pietonală în zonă şi pot provoca inundaţii locale.

Precipitaţiile abundente depăşesc capacitatea de transport a reţelei pluviale. Efecte: Pagube în economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorări): localităţi, obiective industriale agricole şi

zootehnice, căi de comunicaţii şi telecomunicaţii, reţele de transport, construcţii hidrotehnice, poduri şi podeţe, animale şi păsări;

-pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întarzieri în livrarea produselor, cheltuieli pentru apărare în timpul inundaţiilor, cheltuieli pentru normalizarea vieţii după inundaţie, plata asigurării bunurilor.

Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populaţiei, provocarea panicii, pericol de epidemii, întreruperea învaţământului, diminuarea veniturilor populaţiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.

Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate, degradarea versanţilor, degradarea peisajului, distrugerea faunei şi florei. În porturile maritime inundaţiile cu consecinţe grave sunt improbabile, configuraţia terenului asigurând scurgerea liberă către mare a posibilelor acumulări de apă datorate ploilor abundente. Se pot produce inundaţii locale fără urmări majore pentru persoane, bunuri sau pentru activitatea portuară.

Ca urmare a ploilor torenţiale, cantităţi de precipitaţii de peste 50 l/mp pot determina inundarea incintelor operatorilor economici şi a arterelor de circulaţie, se pot produce torenţi, mai ales în zona podului de la Poarta nr. 5, prin scurgerea apei de ploaie dinspre oraş spre port. De asemenea, se creează premize pentru alunecări de teren, ce pot avea ca urmări victime si pagube materiale. Se pot forma torenţi în zona costieră dintre Poarta 1 şi Poarta 6, care pot afecta temporar circulaţia rutieră şi pietonală în zonă şi pot provoca inundaţii locale.

Precipitaţiile abundente depăşesc capacitatea de transport a reţelei pluviale. Furtuni, tornade Definire: Furtunile - sunt perturbări severe ale atmosferei.


Pagina 46 din 83

Din punct de vedere ştiinţific, metereologii consideră furtunile drept sisteme metereologice având viteze ale vântului de intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzând furtuni violente. Vânturile care ating viteze mai mari de 117/km/h -intensitate 12 - sunt numite vânturi de intensitatea uraganului.

Efecte: Anual, vânturile intense provoacă multe distrugeri. De-a lungul coastelor, ele dau naştere unor

valuri de furtună violente care pot provoca stricăciuni imense. Iarna, pe Marea Neagră, se dezlănţuie furtuni puternice. Violenţa acestora depăşeşte orice închipuire, atunci valurile ating înălţimea de 10 metri. Digul de Nord al Portului Constanţa este punctul de întâlnire al vânturilor şi al curenţilor marini. Este un loc periculos, unde de-a lungul limpului şi-au găsit sfârşitul multe nave.

Tornada pe Marea Neagră - 8 August 2009 Fenomenul, format la câţiva kilometri de plajele unde se aflau zeci de mii de turişti, n-a durat

mai mult de cinci minute şi a fost urmat de o furtună dezlănţuită. Aprecierea riscului

- Amploarea = mare - Probabilitate = mare - Frecvenţă = mare - Impact economic = mediu - Impact social = mediu - Impact asupra sănătăţi = minor - Impact asupra mediului = mediu

Monitorizarea fenomenelor de furtună la Marea Neagra se realizează de către Staţia hidrologică marină Constanţa.

Cutremure Definire: Cutremurul – ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră datorită mişcării plăcilor

tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului, ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Clasificare dupa adancimea focarului: - de suprafata (îre 0-50 km); - intermediar (ître 50-250 km); - de adâcime (peste 250 km). Zone seismice În conformitate cu zonarea ţării din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, judeţul

Constanţa este situat în zona sub gradul 8 pe scara Richter şi în zona de magnitudine E şi D conform normativului P 100 /1992, completat cu ordinul M.L.P.A.T. nr.71/ N/ 07.10.1996 (normativ pentru proiectarea antiseismică construcţiilor).

Această dispunere presupune o probabilitate redusă a unor dezastre complementare, indiferent din care focare (zonele Vrancea, Banat sau Varna) se produc seismele, precum şi o influenţă agravantă motivată de condiţiile locale privitoare la natura terenului.

Se pot produce unele mişcări tectonice cu efecte locale, datorate unor prabuşiri de teren în zonele:

- Cernavodă, Seimeni, Hârşova ; - Băneasa, Ostrov. Efecte: Elementele expuse direct sau indirect efectelor seismelor sunt: Populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile; construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, capacităţile

productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari piscicole, porturi, aeroporturi si altele;

căle de comunicatii rutiere, feroviare şi navale; reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, barajele şi alte lucrări hidrotehnice;


Pagina 47 din 83

sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare; reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea; mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici

defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele; activităţile social-economice. În cazul unui cutremur riscul de producere a unor dezastre complementare este mare: - prăbuşiri de construcţii şi instalaţii; - avarii sau distrugeri a unor lucrări hidrotehnice (diguri, cheuri); - accidente tehnologice; - incendii, explozii izolate sau de mari proporţii; - accidente chimice; - accidente navale; - accidente de transport al oamenilor, mărfurilor obişnuite sau periculoase; - alunecări de teren (malul portului Constanţa). Pentru solicitarea declarării ca zonă de dezastru sau zonă în care se instituie starea de urgenţă,

se consideră, în mod orientativ, că parametrii de caracterizare a situaţiei de dezastru trebuie să atingă nivelurile sau să existe pericolul atingerii acestor valori, pe baza criteriilor din tabelul următor :

PARAMETRII CATEGORIA DE DEZASTRU LIMITAT MAJOR

Număr de vieţi omeneşti pierdute, persoane dispărute ≤ 50 > 50 Număr de răniţi ≤ 150 > 150 Număr de persoane fără locuinţă ≤ 200 > 200 Număr de locuinţe grav afectate ≤ 1000 > 1000

Alunecări şi prăbuşiri de teren Definire: Alunecarea de teren – deplasarea rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri,

pantele unor lucrări de hidroamelioratie sau altor lucrări de îmbunatăţiri funciare. Prabusire de teren – deplasări rapide ale maselor de roci pe versanţii abrupţi, prin cădere

liberă, prin salturi sau rostogolire. Torenţi – proces de desprindere şi transport al particulelor de sol prin acşiunea apei, care se

scurge pe versant, sub forma de pânză sau de siroaie instabile, ce îsi modifică mereu traseul. Clasificare dupa viteza de manifestare: - lentă (cu viteza < 0,6 m/ an); - medie (cu viteza 0,6-3 m/ s); - bruscă (cu viteza > 3 m/ s). Zone afectate: Pe teritorul judetului Constanţa există pericolul frecvent al unor alunecări de teren ca urmare a

alcătuirii geologice şi fenomenelor hidrometeorologice periculoase. Riscurile producerii alunecarilor de teren sunt materializate în anexele grafice şi tabelele referitoare la intravilanul şi extravilanul localităţilor, căi rutiere şi feroviare, afectate în timp. Datorită condiţiilor hidrometeorologice nefavorabile şi neexecutării lucrărilor de drenare şi stabilizare, în ultimii ani au apărut noi fenomene de alunecări sau reactivarea şi amplificarea unor alunecări de teren mai vechi.

Ca urmare a condiţiilor geografice, geologice şi hidrometeorologice, pe teritoriul judeţului Constanţa pot exista :

pericol de producere a unor surpări şi prăbuşiri de teren în zonele costiere, fluviale şi maritime (faleza Nord – municipiul Constanta ; faleza Eforie Sud, Tuzla, Costineşti şi 23 August ; zona Ghindăreşti, Topalu, Capidava ; zona Dunărea-Seimeni ; zona Cochirleni-Rasova ; zona Dunareni-Oltina; zona Dobromir-Zorile-Sipote);

pericol redus de inundaţii locale, de mică amploare, ca urmare a obturării unor cursuri de apă prin alunecări de teren;

pericol redus de avariere a unor magistrale de transport energie electrică, produse petroliere sau gaze naturale, precum şi a reţelei de gospodarie comunală, prin alunecări de teren.


Pagina 48 din 83

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a porturilor este reprezentată de teren câştigat asupra mării, riscul de producere a unor alunecări-prăbuşiri ale cheurilor şi danelor este semnificativ.

Pentru prevenirea producerii unor astfel de evenimente, periodic se efectuează inspecţii subacvatice asupra construcţiilor hidrotehnice.

De asemenea, mai ales ca urmare a unor căderi de precipitaţii abundente, zona costieră cuprinsă între Poarta 1 şi Poarta 6 Port Constanţa este supusă riscului producerii unor alunecări-prăbuşiri de teren cu implicaţii majore, în mod special asupra construcţiilor dispuse în imediata apropiere a incintei portului din cartierul Faleza Sud B-dul 1 Mai, zona Gara, Str.Traian.

Cauze şi efecte: Cauze - naturale: ploi torenţiale, mişcări tectonice, eroziuni, prăbuşiri de grote etc; - artificiale: explozii, excavatii, lucrări hidrotehnice sau de hidroamelioratii, construire de

clădiri lângă versanţii instabili. Efecte - distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel ; - blocarea parţiala sau totală a albiei unei ape curgătoare şi crearea unei acumulari de apă cu

pericol de inundaţie ; - distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, canalizare); - blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţii (rutiere, feroviare etc). Elementele expuse direct sau indirect efectelor alunecărilor de teren sunt: populaţia, precum şi bunurile sale mobile si imobile; construcţiile: clădiri de locuit, cladiri pentru învăţământ şi social-culturale, capacităţile

productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari piscicole, porturi, aeroporturi şi altele;

mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele;

activităţile social-economice.

Eroziuni Definire: Proces complex de roadere şi de săpare a scoarţei terestre prin acţiunea unor agenţi externi.

Eroziunea este de mai multe feluri: eroziune eoliană – îndepărtarea progresivă a fragmentelor de sol şi roci prin acţiunea vântului. eroziune fluvială- distrugerea progresivă a materialului din albia şi din malurile unui râu.

Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci. eroziune glaciară - îndepartarea progresivă a rocilor de bază, a solului şi a altor materiale de

către gheţari. eroziune marină - îndepărtarea treptată a materiilor din alcătuirea zonei litorale de către mare. eroziune pluvială - eroziune areolară incipientă, rezultată prin izbirea solului, descoperit de

vegetatie, de către picăturile de ploaie. eroziune termică - topirea unor bucăţi de gheaţă încorporate în sedimentele de mal sau de

albie, ce antrenează particule de sol, creând denivelări, nişe de mal etc. În B.H. Dunăre, nu sunt evidenţiate zone cu eroziuni active de mal care pot pune în pericol

stabilitatea liniilor de apărare sau a unor zone locuite şi obiective economice; iar zonele cu perdele forestiere de protecţie, sunt în general complete şi corespunzător întreţinute. Tăierile au fost executate în scaun, care au regenerat, iar în zonele fără perdea de protecţie au fost realizate replantări de către RNP- Romsilva.

În B.H. Litoral au fost inventariate un număr de 6 eroziuni de faleză în zona litorală (Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Tuzla şi Olimp Nord - Mangalia) însumînd o lungime totală de 16614 m, pentru care au fost realizate 8 studii de fezabilitate în conformitate cu Master Plan - ul ” Protecţia şi reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre ”, elaborat de ECOH CORPORATION şi JIPA JAPAN.


Pagina 49 din 83

Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor biologice Epidemii Definire: Epidemia – răspandire în proporţie de masă a unei boli transmisibile la oameni. Zone: Întreg teritoriul judeţului Constanţa, preponderent în zonele cu potenţial turistic ridicat

(staţiunile de pe litoralul Mării Negre), spitale, sanatorii, tabere de copii, unităţi militare. Efecte: -pagube directe - îmbolnăvirea colectivităţilor umane. -pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întârzieri în livrarea produselor,

cheltuieli pentru asistenţa medicală, cheltuieli pentru normalizarea vieţii. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, întreruperea

învăţământului.

2.1.Tipuri de risc epidemiologic Evaluarea riscurilor de producere a unor epidemii în judeţul Constanţa trebuie facută în concordanţă cu condiţiile locale caracteristice: - aşezare geografică – judeţ de graniţă cu trei porturi maritime şi unul fluvial, canal Dunăre – Marea Neagră, aeroport, trei puncte rutiere de frontieră; - zona turistica - staţiuni litoral; - zona importantă comercială şi industrială, porturi maritime; zona întinsă de frontieră terestră, maritimă, fluvială, aeroport internaţional; - condiţii socio-economice distincte – existenţa pe teritoriul judeţului a unor zone cu dezvoltare economică importantă, aglomerări urbane mari, în contrast cu periferia judeţului – zone sărace, localităţi cu comunităţi mari de rromi. La ora actuală există un risc deosebit de apariţie a unor evenimente epidemiologice în situaţia organizării unor colonii de muncitori sezonieri în agricultură, colonii de muncitori pe diferite şantiere de construcţie cu muncitori aduşi din diferite zone ale ţării şi chiar din afara graniţelor, mulţi dintre ei persoane cu probleme sociale. În situaţia în care, pentru aceste comunităţi nu se asigură condiţii igienico-sanitare de cazare şi alimentaţie, se pot produce evenimente epidemiologice de tipul epidemiilor prin boli diareice, toxiinfectii alimentare, etc.

În cazul coloniilor de muncitori veniţi din străinătate, mai ales din ţări tropicale, există în plus riscul apariţiei unor evenimente epidemiologice tip boli carantinabile.

În localităţile rurale de pe teritoriul judeţului aflate la distanta de centrele urbane, zone paupere cu comunitati importante de rromi, unde nu există sistem centralizat de distribuţie a apei şi canalizare, se pot produce evenimente epidemice de tipul bolilor cu transmitere digestivă.

Pentru astfel de situaţii este necesar ca administraţia locală prin sistemul de asistenţă socială existent să identifice în timp util astfel de situaţii şi în colaborare cu Direcţia de Control din cadrul DSPJ Constanta şi alte institutii publice cu rol in domeniul asistentei sociale să realizeze a evaluare a conditiilor igienico-sanitare în vederea rezolvarii în timp util a unor riscuri cu impact pe sănătatea publică şi prevenirea apariţiei unor evenimente epidemiologice.

DSPJ Constanţa prin serviciul de evaluare a factorilor de mediu realizează monitorizarea sistemelor de distribuţie a apei potabile precum şi a fântânilor publice din zona rurală în scopul prevenirii unor îmbolnăviri digestive, în principal boala diareică acută. Este necesar ca administraţia locală de la nivelul tuturor comunelor să colaboreze cu DSPJ Constanţa pentru a se asigura monitorizarea tuturor sistemelor de producere şi distributie a apei potabile.

Reţeaua sanitară a cabinetelor medicilor de familie şi a cabinetelor de specialitate, Serviciul Judetean de Ambulanţă, precum şi unităţile sanitare cu paturi, asigură sistemul de monitorizare a cazurilor de îmbolnăvire prin boli transmisibile şi intervenţia pentru limitarea şi stingerea evenimentelor epidemice.

În judeţul Constanţa există un Spital de Boli Contagioase şi un Spital TBC- amplasate în municipiul Constanta, un Spital TBC amplasat în localitatea Agigea, dotate cu staţii de clorinare a apelor uzate.


Pagina 50 din 83

2.2. Tipuri de epidemii identificate în urma analizei riscurilor biologice: Epidemii cu risc de extindere în masă:

- Epidemii cu transmitere aerogenă - gripa, viroze respiratorii, boli contagioase ale copilăriei (rujeola, rubeola, tuse convulsivă, varicela, parotidita epidemica, scarlatina, difterie), TBC etc ; - Epidemii cu transmitere digestivă – boala diareica acută, hepatita A, toxiinfecţii alimentare, trichineloza, enteroviroze, febra tifoidă; Boli carantinabile: holera, pesta, febre hemoragice (febra galbena, febra de Ebola, febra denga hemoragica, febra hemoragică de tip Chikungunya), alte boli tropicale; Epizootii şi boli transmise prin vectori: rabie, leptospiroza, febra butonoasa, antrax, malaria, scabia, pediculoza etc.

Epidemii generate de siţuatii de calamitate - fenomene meteorologice cu impact asupra populaţiei (inundaţii, caniculă, secetă, ninsori abundente, îngheţ), cutremure, deplasări mari de populaţie – pot determina evenimente epidemiologice de tipul : toxiinfecţii alimentare, boala diareică acută, hepatita tip A, enteroviroze, febra tifoida, tetanos.

Epizootii Definire: Epizootia – răspândire în proporţie de masă a unei boli transmisibile la animale. Zone posibil afectate: Întreg teritoriul judeţului Constanţa, preponderent în zonele cu colectivităţi mari de animale:

Tortomanu, Medgidia, Cobadin, Pecineaga, Negru Vodă, Sibioara. Efecte: Îmbolnăvirea efectivelor de animale cu posibilitatea transmiterii unor anumiţi germeni patogeni

la colectivităţile umane. Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor tehnologice Accident nuclear şi /sau urgenă radiologică Definire: Accident nuclear – eveniment care afectează instalaţia nucleară şi poate provoca iradierea şi

contaminarea personalului acesteia, populaţiei sau a mediului înconjurător, peste limitele admise. Clasificare -accident nuclear: evenimentul care afectează instalaţia nucleară şi provoacă iradierea sau

contaminarea populaţiei şi a mediului peste limitele permise de reglementările în vigoare; -urgenţa radiologică: evenimentul sau situaţia care conduce la depăşirea valorilor

radioactivităţii factorilor de mediu peste limitele permise de reglementările în vigoare, ca urmare a unui eveniment cu implicaţii nucleare produs pe teritoriul sau în exteriorul ţării.

Zone: * Zona de acţiune preventivă (PAZ) – 3 km În această zonă se situează localităţile CERNAVODĂ şi ŞTEFAN cel MARE. * Zona de planificare a acţiunilor de protecţie urgenţe (UPZ) – 10 km Această zonă cuprinde un numar de 10 localităţi, la limita zonei fiind incluse localităţile:

SEIMENI, MIRCEA VODĂ, IVRINEZU MIC, IVRINEZU MARE, RASOVA. * Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung (LPZ) – 50 km Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung cuprinde un numar de 16 localităţi,

la limita zonei fiind incluse localităţile: STEJARU, RÂMNICU DE SUS, COGEALAC, CORBU, CONSTANŢA, MOVILIŢA, TOPRAISAR, GENERAL SCĂRIŞOREANU, GORUNI, CANLIA.

Efecte: În caz de accident nuclear cu depăşirea barierei de protecţie a anvelopei se pot elibera şi

dispersa în mediu produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă: a)expunerea la norul radioactiv - expunerea externă a întregului organism la radiaţiile gamma din nor şi materialul radioactiv

depus; - expunerea datorită inhalării din nor. b)expunerea prin ingestie:


Pagina 51 din 83

- datorată ingestiei apei sau a produselor alimentare contaminate, în special a laptelui şi a vegetalelor proaspete.

Porturile maritime sunt la o distanţă suficient de mare pentru a nu fi incluse în zona de planificare la urgenţă în caz de accident nuclear. Totuşi, în funcţie de amploarea unui eventual accident nuclear şi mai ales de condiţiile meteorologice, Portul Constanţa ar putea fi afectat. Probabilitatea descoperirii de surse/deşeuri radioactive este legată de activitatea desfăşurată de către operatorii portuari de deşeuri metalice (fier vechi). Cu toate acestea, având în vedere faptul că în porturi nu se efectuează colectarea primară a fierului vechi, riscul de producere a unui accident radiologic este redus. Principalii operatori economici portuari implicaţi sunt:

- EUROPEAN METAL SERVICE; - TOMINI TRADING; - KIRAZOGLU CORPORATION; - BARTER TRADING; - EUROFIER INTERNATIONAL; - METAL HOUSE; - METAL NETWORK; - SCANTEL; - KIBAROM TRADING; - ROMNED PORT OPERATOR.

Accidente chimice şi explozii cu implicaţii în afara amplasamentului, precum şi incendii de mari proporţii exceptând pe cele de la fondul forestier

Definire: Accident chimic – eliberare necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice

industriale în concentraţii mai mari decât concentraţiile maxime admise, pe timpul producerii, stocării sau transportului acesteia punând astfel în pericol sănătatea populaţiei.

Clasificare: -accidentul chimic minor - când la rezervoarele de amoniac, clor lichefiat sau la una din

instalaţii apare o avarie controlabilă, urmată de eliberarea unor cantităţi mici de substanţă toxică industrială, peste limitele admise, fără urmări grave asupra populaţiei şi mediului înconjurător;

-accidentul chimic major - când la agentul economic sursa toxică s-a produs o avarie (distrugere) necontrolabilă şi o mare cantitate de substanţă toxică industrială a fost eliberată în atmosferă, realiâandu-se concentraţii cu mult peste normele admise, care pot avea urmări grave asupra personalului, colectivităţilor de animale ţi mediului înconjuător.

Zone: Localităţi sau agenţi economici izolaţi -S.C. Vin-Vico S.A -S.C. Frial S.A. -S.C. Brau Union S.A. -S.C. Avicola Medgidia S.A. -S.C. Avicola Mangalia S.A. -Regia Autonoma Judeţeană de Apă Constanţa. Efecte: -Substanţele toxice industriale - au acţiune contaminantă şi vătămătoare în concentraţii mici

pe distanţe foarte mari. Substanta toxică industrială se poate evacua în mediul înconjurător ca urmare a unei avarii la

instalaţie prin scurgere, deversare, esapare etc. rspândindu-se pe teren sau în atmosferă, în interiorul construcţiilor de protecţie sau de retenţie, şi ca urmare se formează un focar chimic.

Substanţa toxică industrială se poate răspândi pe sol sau pe suprafaţa de retenţie, sub forma lichiăa sau de gaze lichefiate, creînd o suprafaţă de contaminare de diferite dimensiuni, în funcţie de cantitatea de substanţă toxică industrială; sub forma de gaz sau de vapori, comprimat sau la presiune normală, substanţa toxică industrială se emite în mediul înconjurător instantaneu sau într-un interval


Pagina 52 din 83

scurt de timp. Se formează în acest fel un nor toxic care este deplasat de vânt şi rezultă astfel o zonă de acţiune a norului toxic. În porturile maritime îşi desfăşoară activitatea o serie de operatori economici care, prin cantităţile mari de substanţe pe care le operează, prezintă risc ridicat de producere a unor accidente tehnologice: emisii toxice, accidente chimice, incendii, explozii. Portul Constanţa OIL TERMINAL operează cantităţi mari de PRODUSE PETROLIERE. CHIMPEX operează cantităţi mari de AZOTAT DE AMONIU. ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA operează cantităţi mari de OXIGEN LICHID. ŞANTIERUL NAVAL ORSOVA SUCURSALA CONSTANŢA dispune de o instalaţie de stocare OXIGEN LICHID. Portul Midia MARI-GAZ (BUTAN GAS) operează cantităţi mari de GAZ PETROLIER LICHEFIAT, stocat în rezervoare şi cisterne auto - 1.690 mc / 800 to MIDIA MARINE TERMINAL operează cantităţi mari de PRODUSE PETROLIERE stocate în rezervoare – 400.000 mc. OCTOGON GAS & LOGISTICS operează cantităţi mari de GAZ PETROLIER LICHEFIAT stocat în rezervoare – 4.000 mc. Portul Mangalia TRANSBITUM operează cantităţi mari de BITUM stocate în rezervoare – 25.000 mc. CALLATIS GAZ urmează să opereze cantităţi mari de GAZ PETROLIER LICHEFIAT stocat în rezervoare – 4.000 mc.

Cauzele Accidentelor - Erorile umane sunt principala cauză a accidentelor industriale. - Erorile tehnice pot fi determinate de proiectarea inadecvată sau întreţinerea necorespunzătoare

a diverselor instalaţii. Cauze externe: cutremure, incendii în masă, fenomene meteo periculoase. Accidentele severe implicând substanţe periculoase, sunt frecvent asociate cu incendii, explozii

şi eliberarea de substanţe toxice. Evenimentele tipice declanşatoare:

- fisura întru-un rezervor care stochează substanţe inflamabile. Substanţa este eliberată accidental şi se amestecă cu aerul. Amestecul periculos format ajunge la o sursă de iniţiere care produce incendiul sau explozia. - fisura într-un rezervor conţinând substanţe toxice. Norul toxic format se răspândeşte în aer şi depăşeşte perimetrul amplasamentului. Când substanţele inflamabile scapă, pericolul este mai mare atunci când cantităţi mari de lichide sau gaze sunt eliberate într-un timp scurt şi formează un amestec exploziv. Pericolul pe care îl reprezintă un astfel de nor depinde de mulţi factori, printre care viteza vântului şi concentraţia substanţei în nor au o semnificaţie aparte. Pericolul pentru viaţa oamenilor şi pentru clădiri îl reprezintă radiaţia calorică şi presiunea, iar în alte cazuri şi sfărâmăturile provocate de suflul exploziei. Aceste efecte sunt concentrate într-o zonă de doar câteva sute de metri de zona accidentului. În condiţii meteo nefavorabile, asemenea nori pot conţine, teoretic, concentraţii letale, chiar la distanţa de câţiva kilometri. În Portul Constanţa, pot apare ambele tipuri de accidente. S.C. OIL TERMINAL S.A. (obiectiv sub incidenţa H.G.804/2007) - Secţia Platformă Port

- incinta Port, Dana 69-76 si 79; - tipuri de substanţe periculoase: produse petroliere şi petrochimice:

Ţiţei: lichid inflamabil, volatil, toxic în spaţiu închis; produs care poate crea medii explozive, foarte inflamabil, poluant, emană fum abundent, înecăcios, împiedică vizibilitatea. Poate produce incendiu cu manifestări violente, generează arsuri grave, necesită protecţie antitermică deosebită a persoanelor din prima linie de intervenţie pentru stingere.


Pagina 53 din 83

Motorină: lichid inflamabil, volatilitate redusă, toxic în spaţiu închis. Prezintă risc de incendiu, poate crea medii explozive, poluant, provoacă iritaţii ale aparatului respirator, cefalee, ameţeli, greaţă.

Bioetanol: lichid foarte inflamabil, volatil, toxic, narcotic slab, provoacă depresie, pierderea cunoştinţei. Pericol de incendiu la concentraţie peste 60% în apă. În caz de scăpări masive sau incendiere necesită evacuarea persoanelor.

Biodiesel: lichid cu posibilităţi de reacţie violentă cu oxidări puternice, inflamabil. Este un produs compatibil şi comparabil cu motorina.

E.T.B.E. - etil terţiar butil eter: lichid foarte inflamabil, volatil, toxic, narcotic slab, pericol de incendiu. În caz de scăpări masive sau incendiu necesită evacuarea.

- avarii posibile: explozii, incendii, care pot provoca accidente colective, incendii, poluări masive, perturbarea traficului portuar: explozii la navele petroliere aflate în curs de încărcare descarcare în danele 69-79,; explozii la conductele destinate transportului de titei si produse petroliere; deraiere de vagoane cisterna incarcate cu produse petroliere sau chimice; incendii si explozii la rezervoare de mare capacitate, destinate depozitarii titeiului si

produselor petroliere sau la tancuri petroliere aflate in dane. Capacitate maxima de depozitare: 103.150 mc; Raza zonei de evacuare - 500 m.

S.C. CHIMPEX S.A. (obiectiv sub incidenta H.G.804/2007) - incinta Port, Mol 4, Mol 5, Dana 60; - tipuri de substanţe periculoase: azotat de amoniu.

Azotat de amoniu: Azotatul de amoniu nu este periculos dacă este manipulat corect. În contact prelungit

sau repetat cu pielea sau cu ochii poate produce iritaţii. În caz de ingestie, în cantităţi mari, poate cauza deranjamente gastro-intestinale şi, în cazuri extreme (mai ales la copii), poate determina formarea metahemoglobinemiei, aşa zisul sindrom „blue baby” şi poate cauza apariţia cianozei (sesizată prin albăstrirea buzelor).

În caz de inhalare, în concentraţii mari de praf, poate cauza iritaţii ale nasului şi ale căilor respiratorii având ca simptome dureri de gât şi tuse.

Pe termen lung nu se cunosc reacţii adverse. În urma descompunerii termice, inhalarea gazelor rezultate, conţinând oxizi de azot şi

amoniac, poate provoca iritaţii ale sistemului respirator. Incendiu - azotatul de amoniu în sine, nu arde, nu este combustibil. Ca substanţă

oxidantă poate întreţine arderea şi poate intensifica un incendiu chiar şi în lipsa aerului, dar numai atât timp cât este prezent combustibilul sau materialul inflamabil.

Explozie - azotatul de amoniu poate produce explozie prin contaminare cu substanţe organice şi prin descompunere termică.

Pericolul de accident major este determinat de coexistenţa mai multor factori de risc: - stocare şi vehiculare de substanţe oxidante şi potenţial periculoase; - emisia de gaze toxice, în principal oxizi de azot (NOx), rezultaţi din descompunerea

termica în caz de accident; Evenimente posibile: emisii de substanţe periculoase, accidente chimice majore;

Capacitate maximă de depozitare: 20.000 tone; Raza zonei de evacuare –3.000 m (3,0 km).

S.C.SANTIERUL NAVAL CONSTANTA S.A. .(obiectiv sub incidenta H.G.804/2007)

- incinta Port, Danele 25-29; - tipuri de substanţe periculoase: acetilenă, oxigen lichid, azot, acid clorhidric, azot.

Oxigen lichid (O2). Este un gaz lichefiat aflat la temperatură joasă. Contactul direct poate provoca

degerături sau arsuri reci.


Pagina 54 din 83

Gazul este mai greu decât aerul, acumulându-se în spaţii închise, la nivelul solului (pivniţe, canalizări).

Nu este poluant pentru apă sau aer. Este puternic oxidant, întreţinând intens arderea. Poate reacţiona violent la contactul cu materiale combustibile sau cu agenţi reducători. Oxidează violent materialele organice. Acetilenă (C2H2): Este un gaz incolor cu miros asemănător usturoiului, dizolvat în recipiente sub presiune. Gaz extrem de inflamabil care se aprinde exploziv în aer chiar şi la concentraţii mici. În

cazul scurgerilor de acetilenă în spaţii închise există pericolul exploziei la contactul cu scântei, obiecte încinse, foc deschis, ţigări aprinse, etc.

Gazul scurs prin neetanşeităţi (garnituri improprii sau deteriorate, fixare incorectă a reductorului, robineţi defecţi, etc) şi aprins accidental poate provoca arsuri. În anumite condiţii este posibilă iniţierea unei reacţii exoterme de descompunere a acetilenei. Reacţia conduce la creşterea presiunii în recipient şi poate produce explozia mecanică a acestuia însoţită de incendiu. Recipientul conţinând gaz sub presiune prezintă pericolul exploziei mecanice.

Nu are efect toxic la inhalare. Totuşi, în concentraţii mai mari poate cauza asfixierea. Simptomele pot fi: pierderea capacităţii motorii şi a cunoştinţei. Accidentatul nu percepe sufocarea. La concentraţii mai scăzute pot apărea efecte narcotice.

Acid clorhidric: Produs corosiv, iritant pentru sistemul respirator. Contactul cu pielea produce arsuri sau

ulceraţii. Expunerea prelungită poate duce la dermatite. Contactul cu ochii poate produce vătămări permanente - afecţiuni ale corneei. Prin inhalare este iritant pentru sistemul respirator. Determină stări de sufocaţie, tuse

convulsivă. Expunerea prelungită poate provoca pneumonii sau edeme pulmonare. Prin ingerare produce arsuri ale cavităţii bucale, esofag, tract gastro-intestinal. Risc de

perforare a stomacului . Este nociv pentru organismele acvatice. Nu arde şi nu întreţine arderea. La căldură extremă şi în contact cu majoritatea metalelor

eliberează hidrogenul, care are limite de explozii cuprinse între 4 şi 75 % vol . Soluţiile de acid clorhidric, deşi foarte stabile, sunt descompuse de lumină în prezenţa

catalizatorilor. Reacţionează cu apa când rezultă o ceaţă densă de vapori de acid. Atacă majoritatea metalelor când se pune în libertate hidrogenul (pericol de explozie). Reacţionează violent cu alcoolii, acidul cianhidric, permanganatul de potasiu. Se aprinde la contact cu fluorul, acetiluri metalice sau carbură de calciu.

Azot: Gaz comprimat, incolor şi inodor, neinflamabil şi netoxic. În concentraţii mari poate

provoca asfixierea. Simptomele sunt: pierderea mobilităţii motrice şi a cunoştinţei. Victimele nu conştientizează asfixierea.

Este mai greu decât aerul, putându-se acumula în spaţii închise, mai ales pe podea sau în zone cu nivel mai mic de înălţime.

Dioxid de carbon: CO2 Gaz comprimat, incolor şi inodor, neinflamabil şi netoxic. În concentraţii mari poate

provoca asfixierea. Simptomele sunt: pierderea mobilităţii motrice şi a cunoştinţei. Victimele nu conştientizează asfixierea.

Concentraţiile scăzute pot cauza rapid insuficienţă circulatorie. Simptomele sunt: dureri de cap, greaţă şi vomă, urmate de instalarea inconştienţei.

Este mai greu decât aerul, putându-se acumula în spaţii închise, mai ales pe podea sau în zone cu nivel mai mic de înălţime.

În caz de contact cu pielea sau ochii, se va clăti imediat cu apă cel puţin 15 minute. În cazul arsurilor reci, locurile afectate se vor clăti cu apă la temperatura corpului cel puţin 15 minute. Apoi se vor pansa cu feşe sterile. Capacitate maximă de depozitare:


Pagina 55 din 83

Oxigen lichid: 52.500 kg; Acetilenă: 12.040 kg; Dioxid de carbon lichid: 79.000 kg. Acid clorhidric: 4 tone; Azot: 2.000 litri;

Raza zonei de evacuare: 700 m; Accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase Definire: – reţele din interiorul localităţii prin care se furnizează utilităţi cum ar fi: energie electrică,

energie termică, apa şi gaze naturale, precum şi punctele termice, staţii de transformare a energiei electrice şi staţii de distribuţie gaze naturale.

Clasificare -reţele de energie electrică:

-de joasă tensiune; -de medie tensiune; -de înaltă tensiune.

-reţele de gaze naturale: -de joasă presiune; -de medie presiune; -de înaltă presiune.

Zone: Localităţile urbane şi rurale ale judetului. Pentru activitatea specifică desfăşurată, R.A.D.E.T. Constanţa a efectuat următoarea analiză

asupra factorilor care pot genera potenţiale riscurice de situaţii de urgenţă, cu posibile efecte de întrerupere a distribuirii agentului termic, astfel: - Risc indirect : determinat de avarii produse la furnizori direcţi de utilităţi ENEL, RAJA, ELCEN (CET).

Pentru situaţiile menţionate mai sus zonele afectate sunt în funcţie de avariile produse de furnizorii de utilităţi menţionaţi.

Posibilele efecte pentru acest tip de risc sunt reprezentate de înteruperea procesului de furnizare a agentului termic către populaţie.

Un caz particular îl reprezintă întreruperea furnizării de gaze naturale de către CONGAZ acest fapt ducând la întreruperea procesului de transmitere a agentului termic către populaţie în următoarele zone unde există centrale cu funcţionare pe combustibil gazos : zona Faleză Nord : FZ 12A, FZ 28A, CT 37 zona Energia : CT energia zona Tomis Nord : CT 47, CS 1 zona Faleză Sud : blocuri ANL - aleea Zefirului, OZ 1 ÷ OZ 9, aleea Brizei OB 1 ÷ OB 7; aleea

Lirei OL 8 şi OL 9 zona Palas : CT Palas, CS 28 - Risc direct : determinat de întreruperea furnizării agentului termic datorită avariilor proprii ale reţelelor şi/sau exploatării necorespunzătoare a centralelor termice cu funcţionare pe combustibil gazos.

Efecte: Pagube în economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorări): locuinţe, obiective industriale agricole şi

zootehnice, căi de comunicaţii şi telecomunicaţii, reţele de transport, animale şi păsări; -pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întârzieri în livrarea produselor,

cheltuieli pentru normalizarea vieţii dupa avarie, plata asigurării bunurilor. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populaţiei, provocarea panicii, pericol de

epidemii, întreruperea învăţământului, diminuarea veniturilor populaţiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate.


Pagina 56 din 83

Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate.

Portul Constanţa este dependent de două sau mai multe sisteme centralizate de utilităţi publice – alimentare cu apă, energie electrică şi gaze naturale.

Întreruperi totale sau parţiale, pe perioade mai scurte sau mai lungi a alimentarii cu energie electrică, gaze, apă se pot produce ca urmare a avariilor provocate de fenomene geologice şi meteorologice periculoase, a unor accidente tehnologice, etc.;

Eşecul utilităţilor publice poate avea consecinţe grave asupra: - desfăşurării activităţilor portuare şi de transport naval; - stării de sănătate a salariaţilor de pe platforma portuară.

SUCURSALA ENERGETICĂ PORT Asigură transportul şi distribuţia energiei electrice către consumatori. Întreruperea furnizării electrice poate fi determinată de următorii factori de risc care pot afecta reţelele de distribuţie şi posturile de transformare: cutremure şi alunecări de teren, inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport SC CONGAZ SA Are în exploatare reţelele de alimentare cu gaze naturale din Municipiul Constanţa, inclusiv Portul Constanţa. Întreruperea furnizării gazelor naturale poate fi determinată de următorii factori de risc care pot afecta reţelele de distribuţie şi staţiile de reglare-măsurare: cutremure şi alunecări de teren, inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe caile de transport. SUCURSALA DE SERVICII PORT Are în exploatare reţelele de alimentare cu apă şi reţelele de canalizare. Întreruperea alimentării cu apă poate fi determinată de următorii factori de risc: cutremure şi alunecări de teren, inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport, poluări. La cantităţi de precipitaţii mari, reţeaua de canalizare nu poate prelua în întregime apele pluviale ceea ce facilitează producerea inundaţiilor.

Avarii la conducte magistrale Definire: – perturbarea parametrilor de functionare ale conductelor magistrale de transport

gaze, petrol/derivate ale acestuia şi apa, ca urmare a incidentelor tehnice, accidentelor, seismelor şi acţiunilor factorului uman

Zone: Zonele aflate în jurisdicţia operatorilor SC Oil Terminal SA, SC Congaz SA, SC Rompetrol

Rafinare, RAJA La nivelul Exploatării Teritoriale Constanţa au fost identificate următoarele riscuri tehnologice,

care prin efectele lor pot genera situaţii de urgenţă: - risc de natură umană în operarea instalatiilor tehnologice; - riscul emisiei de gaze; - risc de explozie; - risc de incendiu; - risc de esec al utilităţilor publice. Zonele de risc crescut pot fi considerate zonele în care se găsesc staţiile de măsurare-reglare

gaze, care asigură alimentarea cu gaze naturale a unor localităţi sau operatori economici, cum ar fi S.R.M. Cogealac, S.R.M. Ovidiu 1, 2 şi 3, SRM Medgidia, SRM M. Kogălniceanu, S.R.M. Constanţa şi S.R.M. Năvodari precum şi traseul conductei ce asigură importul de gaze naturale. Efecte:

Pagube în economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorări): obiective industriale, căi de comunicaţii si

telecomunicaţii, reţele de transport, poduri;


Pagina 57 din 83

-pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întârzieri în livrarea produselor, plata asigurării bunurilor.

Efecte sociale negative: evacuarea populaţiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a populaţiei, distrugeri de bunuri.

Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei şi florei. În porturile maritime îşi desfăşoară activitatea o serie de operatori economici care, prin cantităţile mari de substanţe pe care le transportă prin reţelele magistrale, prezintă risc ridicat de producere a unor accidente tehnologice: emisii toxice, incendii, explozii. Portul Constanţa OIL TERMINAL transportă prin reţelele de conducte cantităţi mari de PRODUSE PETROLIERE. Portul Midia MARI-GAZ (BUTAN GAS) operează cantităţi mari de GAZ PETROLIER LICHEFIAT, stocat în rezervoare şi cisterne auto - 1.690 mc / 800 to MIDIA MARINE TERMINAL operează cantităţi mari de PRODUSE PETROLIERE stocate în rezervoare – 400.000 mc.

Accidente majore pe căile de transport Definire: - accidente majore pe căile de transport – întreruperea temporară a circulaţiei care

generează distrugerea acestor căi, victime umane, animale cât şi pagube materiale. Substanţe periculoase – produse chimice care pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe

calea ferată, datorită unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj,reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanţe periculoase pe sol sau în mediul înconjurător.

Clasificare: -după tipul substanţei (încărcăturii): -ambalaje sau încărcături neidentificate;

-substanţe explozive; -gaze sau lichide inflamabile; -gaze neutre (comprimate, lichefiate, criogenice); -gaze sau lichide toxice corosive (caustice),

oxidante, infectante; -materiale radioactive.

Zone: DN 22C, DN 2A, DN 39, DN 22, Canalul Dunarea Marea Neagra, Canalul Poarta Alba – Midia

Năvodari, căile feroviare, aeriene, navale din zona de responsabilitate a judeţului. Efecte: Pagube în economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinţe, obiective industriale agricole şi



Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populaţiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a populaţiei, întreruperea învăţământului, diminuarea veniturilor populaţiei, distrugeri de bunuri.

Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei şi florei. Transport rutier De regulă, cauzele producerii acestora sunt datorate greşelilor de circulaţie, defecţiunilor mijloacelor de transport, amplificate de condiţii meteo nefavorabile. Riscul de producere a unor accidente rutiere majore în incintele portuare sunt reduse şi datorită limitării vitezei de deplasare.


Pagina 58 din 83

Transport feroviar Riscul de producere a unor accidente feroviare majore în incintele portuare sunt reduse, atât datorită limitării vitezei de deplasare cât şi scăderii traficului feroviar. Transport fluvial şi maritim Statistica principalelor evenimente/incidente navale scoate în evidenţă faptul că producerea accidentelor navale majore – scufundări de nave - sunt strâns legate de condiţiile meteo nefavorabile şi de efectuarea unor manevre greşite. În situaţia în care fenomenele meteo devin periculoase pentru navigaţie, pentru evitarea accidentelor navale, porturile maritime se închid. Transport aerian. Având în vedere că portul Constanţa se află în zona culoarelor de zbor ale aviaţiei civile, precum şi a aviaţiei militare, riscul de producere a unor accidente aviatice este legat de aceste activităţi.

Căderi de obiecte cosmice Definire: Căderi de obiecte cosmice din atmosferă şi din cosmos – pierderi umane sau distrugeri

materiale generate de impactul produs asupra pământului de prăbuşirea unor sateliţi (alte instalaţii similare), meteoriţi, comete (similare).

Zone: Teritoriul judeţului Constanţa Efecte: Pagube în economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinţe, obiective industriale agricole şi



Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populaţiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a populaţiei, întreruperea învăţământului, diminuarea veniturilor populaţiei, distrugeri de bunuri.

Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafaţă sau subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei şi florei.

Accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii Definire: avarii grave la sistemele de instalaţii şi telecomunicaţii– distrugerea parţială a

reţelelor de instalaţii şi telecomunicaţii, datorită factorului uman, tehnic sau de mediu. Zone: Teritoriul judeţului Constanţa Efecte: Pagube în economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorări): sistemele de instalaţii şi telecomunicaţii -pagube indirecte: întreruperea proceselor de producţie, întârzieri în livrarea produselor, plata

asigurării bunurilor. Efecte sociale negative: diminuarea veniturilor populaţiei, distrugeri de bunuri, reducerea

ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Poluări majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte substanţe, ale cursurilor

de apă in zona costieră Definire: Poluări majore cu hidrocarburi – deversarea, directă ori indirectă, de către om, a

hidrocarburilor sau altor substanţe poluante pe cursurile de apă de pe raza judeţului şi în zona costieră a Mării Negre.

Clasificare: - poluare minoră - nivel 1 - mai puţin de 7 tone de hidrocarburi deversate; - poluare medie - nivel 2 - între 7 şi 700 tone de hidrocarburi deversate;


Pagina 59 din 83

- poluare majoră - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi deversate (este asimilată situaţiei de dezastru).

Zone: Cursuri de apă şi zona costieră a Mării Negre Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, florei, faunei, poluarea apelor de

suprafata sau subterane, poluarea solurilor. Statistica principalelor evenimente/incidente navale scoate în evidenţă faptul că poluările sunt cauzate în principal de activităţile de transport naval. Riscul de producere a unor poluări majore este strâns legat de producerea unui accident naval major – coliziune, scufundare. O altă sursă de risc de poluare majoră îl constituie operarea defectuoasă a mărfurilor periculoase - produse petroliere, produse chimice – de către agenţii economici sursă de risc: OIL TERMINAL, CHIMPEX, MIDIA MARINE TERMINAL, sau de către operatorii portuari de mărfuri vrac – MINMETAL, COMVEX.

În Portul Constanţa, în perioada ultimilor 20 ani, nu s-au produs poluări de mare amploare, care să provoace dezastre ecologice. Cele mai mari poluări produse în ultima perioadă de timp, în zona litorală au fost: - ianuarie1995: scufundarea navelor You-Xiu şi Paris;

- februarie 2001: deversarea unei cantităţi de 1.500 tone de minereu dintr-o barjă aparţinând Navrom Galaţi; - ianuarie 2002: poluare cu produs petrolier (cca. 15 tone) a acvatoriului portuar, în zona danelor 70 şi 79 poluator fiind OIL TERMINAL; - iulie 2002: poluare cu produs petrolier (cca. 5 tone) a acvatoriului portuar, în zona danelor 70 şi 79, poluator fiind OIL TERMINAL.

Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu 4.1. MĂSURI ŞI PROCEDEE PENTRU IDENTIFICAREA RISCULUI DE INCENDIU

ÎN FONDUL FORESTIER Incendiul de pădure reprezintă foc apărut spontan, din neglijenţă, intenţionat, pe terenuri cu

vegetaţie forestieră, care aduce prejudicii incalculabile arborilor, seminţişului, litierei, plantaţiilor erbacee, animalelor.

Apariţia incendiilor este favorizată de secetele prelungite şi insolaţia puternică, iar viteza de înaintare a focului depinde de viteza vântului, compoziţia şi vârsta pădurii.

Tipurile incendiilor de pădure şi modul lor de manifestare sunt: - SUBTERANE – în care propagarea focului are loc în straturile mai profunde ale solului (cu

precădere în turbă), înaintează cu viteză redusă (1 – 2 m/h) şi afectează numai rădăcinile arborilor.

- DE LITIERĂ - se produce la suprafaţa solului şi cuprinde frunzele uscate, seminţişul, pătura erbacee. Viteza de propagare este de zeci de metri pe oră şi afectează scoarţa de la baza arborilor.

- DE CORONAMENT – în care desfăşurarea focului are loc în plafonul superior al arborilor, iar viteza de propagare este foarte mare (sute de metri pe oră) şi produce pagube importante.

Direcţia Silvică Constanţa administrează fondul forestier prin cele 4 ocoale silvice din subordine, după cum urmează:

1. Ocolul Silvic Murfatlar Pe raza ocolului nu sunt obiective industriale ori turistice care să-şi desfăşoare activitatea în

pădure. Pericol de incendiu îl reprezintă vecinătatea cu terenurile agricole necultivate, cu miriştile şi cu păşunile care sunt incendiate în fiecare an, primăvara şi toamna. Zonele cele mai vulnerabile din motivele expuse sunt trupurile de pădure Hagieni, Şipote, Dumbrăveni şi Mihail Kogălniceanu.

2. Ocolul Silvic Băneasa


Pagina 60 din 83

În cadrul ocolului nu sunt obiective industriale, economice ori turistice. Pericolul de incendii îl reprezintă vecinătatea cu terenurile agricole, miriştile ori păşunile care sunt incendiate anual. Pădurile expuse acestui pericol sunt cele din raza localităţilor: Goruni, Carvan, Lipniţa, Ion Corvin.

3. Ocolul Silvic Cernavodă În fondul forestier nu sunt obiective industriale care să prezinte pericol de incendii. Pentru

arboretele din raza ocolului, riscul mare de incendii îl reprezintă terenurile agricole, miriştile, păşunile limitrofe fondului forestier şi care sunt incendiate în fiecare an.

Pădurile cele mai expuse riscului de incendii sunt cele de raza localităţilor: Cernavodă, Urluia, Aliman, Abrud, Rasova, Dunăreni.

4. Ocolul Silvic Hârşova Arboretele de foioase alcătuite din plop şi salcie situate în Lunca inundabilă a Dunării, se întind

de la Capidava până la Gârliciu, reprezintă un risc scăzut de incendiu. Zonele cu pădure cele mai expuse pericolului de incendiu sunt: Hârşova, Releu, Crucea,

Gălbiori, Dunărea, Cheia, Târguşor, Gura Dobrogei, Mireasa, Mihai Viteazu, deoarece sunt limitrofe cu terenurile agricole, miriştile şi păşunile care sunt incendiate anual. Pentru identificarea riscului de incendiu în fondul forestier este necesar a fi utilizate câteva noţiuni specifice: R.M.A. – risc mediu anual R.M.D. – risc mediu diurn (zilnic) R.M.A. este factorul de baza în calculul riscului de incendiu şi se traduce prin probabilitatea în procente ca o suprafaţă de pădure sa fie incendiată într-un an.

Exemplu: R.M.A.= 1% înseamnă ca o suprafaţă dată (parcelă, unitate de productie sau o pădure) să fie incendiată la 100 de ani sau o unitate din acestea 100 să ardă o dată pe an.

R.M.D. se traduce prin aceeasi posibilitate, dar luată într-o zi dată la nivelul unei parcele sau păduri şi depinde de condiţiile meteorologice estimate în fiecare zi. Elementele componente ale incendiului în pădure sunt:

a) combustibilul care constă din vegetaţia forestieră; b) carburantul care este oxigenul din atmosferă şi care susţine focul; c) fluxul de caldură degajat de materialul ce arde la o temperatură suficient de ridicată.

Importanţa acestor elemente este capitală când se întrunesc alte condiţii propice: - perioada secetoasă din timpul anului; - un grad ridicat de combustibilitate; - un grad ridicat de inflamabilitate al suportului vegetal; - frecvenţa mare a furtunilor însoţite de descărcări electrice atmosferice; - afluenţa mare de persoane în anumite perioade ale anului.

a) Combustibilul în pădure este repartizat pe 4 straturi: - stratul lemnos înalt (peste 2m) ;crângul şi codrul de foioase şi răşinoase; - stratul lemnos de talie mica (2-3m); subarboretul şi mărăcinişurile; - stratul ierbaceu ce constituie pătura moartă foarte inflamabilă la sfârşitul perioadei de

vegetaţie; - litiera, adesea densă, uscată şi continuă, adesea subţire şi discontinuă.

Pentru a alimenta un incendiu, combustibilul trebuie să fie săracă apă. Conţinutul în apă al litierei şi al vegetaţiei moarte depinde de cele două fenomene fizice din zonă:

- schimbul prin capilaritate cu solul; - echilibrul cu vaporii de apa din atmosferă.

b) Carburantul: pentru ca flăcările să producă un incendiu este necesar ca indicele de oxigen (procentul de oxigen rămas în aer) să fie superior lui 15,75%. Pentru ca tăciunii (jarul) să se consume, acest indice trebuie să depăşească 10,50%. Vântul activează focul accelerând uscarea (evaporarea apei) combustibilului în faţa focului. Efectul vântului este important într-un incendiu de pădure, el putând activa sau dezactiva

incendiul în viteza lui de propagare aici influenţând şi relieful. În practică, viteza maxima de avansare a focului în padure este de 1,5 la 3,0 km/oră.

c) Fluxul de caldură poate fi transportat prin trei procese;


Pagina 61 din 83

- conductibilitatea, - radiaţia, - convecţia. EVALUAREA RISCULUI

Evaluarea riscului de incendiu în fondul forestier rămâne un element aproximativ. Pentru o posibilă evaluare la parametri cât mai apropiaţi de realitate, este necesară o statistică a incendiilor pe întregul fond forestier pe o perioadă de cel puţin 20-40 ani. Pe teritoriul judeţului Constanţa, în anul 2015 s-a înregistrat 1 incendiu de pădure.

4.2. EVALUAREA PE BAZA VEGETAŢIEI La evaluarea pe baza vegetaţiei se va ţine seama de comportamentul la foc prin analiza următorilor factori:

- inflamabilitatea care caracterizează o mare favorizare a unei specii analizate de a se aprinde sub efectul căldurii dezvoltate. Ea variază în funcţie de sezon şi starea tehnologică a speciei.

- combustibilitatea care caracterizează puternic intensitatea focului într-o formaţie vegetală, depinzând de sezon.

4.3. MĂSURAREA RISCULUI. NIVELURI ALE RISCULUI DE INCENDIU Metodele de intervenţie în condiţiile unui incendiu de pădure se stabilesc în funcţie de

dimensiunea incendiului şi felul acestuia. Incendiul de litieră va fi bătut cu măturoaie, palete de răchită împletită, cu lopeţi şi va arunca

pământ sau nisip pe focul care înaintează, se va acţiona cu stropitoarele, pulverizatoarele de apă şi, la câţiva metri în faţa focului, se va interveni pentru formarea unui baraj prin mineralizarea solului şi încercarea aprinderii contrafocului.

Contrafocul este cea mai eficientă metodă de limitare a extinderii incendiului prin faptul că reduce puterea radiantă a focului ce înaintează, iar barajul realizat prin eliminarea materialului combustibil opreşte înaintarea focului principal.

Incendiul de coronament implică angajarea unor forţe şi mijloace mai puternice mai puternice şi mai mari, întrucât acesta devine un incendiu de proporţii.

Stingerea unui incendiu de coronament se bazează pe intervenţia prin metode deosebite: a. Pe o linie transversală direcţiei de înaintare, la distanţa apreciată astfel ca focul să nu

surprindă muncitorii în plină acţiune, se doboară urgent arborii pe distanţă de 2 – 4 înălţimi de arbore, cu coroanele paralele cu direcţia de înaintare a focului;

b. Cu cai şi tractoare se scot arborii pe măsura doborârii lor în afara zonei cu pericol de incendiu şi se curăţă zona de uscături;

c. Cu plugurile cu cai sau tractoare se mineralizează o bandă de 2 – 3 m lăţime pe mijlocul benzii formată prin scoaterea arborilor şi se încearcă aplicarea contrafocului. Echipe de muncitori, cu ajutorul măturoaielor şi lopeţilor, urmăresc şi opresc răspândirea de frunze şi lujeri aprinşi şi duşi de curenţii de aer, prin aceasta anihilând orice extindere a focului.

4.4. METODA DE EVALUARE A RISCULUI

Prima etapă: se va calcula indicele de combustibilitate „I.C.”: „ I.C.”=39+2,3BV(E1+E2-7,18) în care: BV=biovolum, se obţine prin adunarea gradelor de acoperire în procente a fiecăruia din cele 4 straturi de vegetaţie (lemnoasă înaltă, lemnoasă joasă, ierbacee, litiera) şi este cuprins între 0 şi 5. E1 şi E2 conţin notele de intensitate calorică şi au valori între 1 şi 9. (E1 pentru lemnoase înalte şi E2 pentru lemnoase joase şi stratul erbaceu) . Pentru pădurile din judeţul Constanţa avem :

a) Arborete de pin negru în suprafaţa de 1697 Ha în care participă: - pin 33% E1 = 8 pentru pin - buruieni arborescente 10% E2 = 1 pentru buruieni şi litieră


Pagina 62 din 83

- ierbacee 10% - litieră 90%

BV1=33 + 10 +90/100=1,33 b) Arborete de stejari în suprafaţă de 4351 Ha în care participă: - stejar 11% E1 = 7 pentru stejar - buruieni ierbacee 10% E2 = 1 pentru litiera si buruieni - litiera 90%

BV2 = 11 +10 +90/100=1,1 c) Arborete de diverse foioase tari si moi – 33231 Ha - foioase 85% E1 = 2 pentru foioase - buruieni ierbacee 30% E2 = 1 pentru litiera si buruieni - litiera 70%

BV3 = 85 + 30 + 70/100=1,85 INDICELE DE COMBUSTIBILITATE Ic1= 39+2,3x1,33(8+1-7,18)= 44,56 Ic2= 39+2,3x1,1(7+1-7,18)= 41,07 Ic3= 39+2,3x1,85(2+1-7,18)= 21,21

A doua etapă: Se va calcula riscul mediu anual (R.M.A.) pentru tot fondul forestier din judeţul Constanţa. R.M.A.= 0,1*ICM-3 I.C.M.= este indicele de combustibilitate ponderat al pădurilor din judeţul Constanţa după formula: I.C.M .= 1/ST(S1*IC1+S2*IC2+S3*IC3)

ST = suprafata totala a fondului forestier al judetului (39279 Ha); S1 = suprafata arboretelor de pin (1679 Ha); S2 = Suprafata arboretelor de stejar (4351 Ha); S3 = suprafata arboretelor de diverse foioase (33231 Ha) I.C.M.=1/ST(1679*44,56 + 4351*41,07 + 33231*21,21) I.C.M.=1/ST(74816+178696+704830)=958342/39279=24,40

RMA=0,1*24,40-3=+0,56 ceea ce reprezintă UN RISC DE INCENDIU FOARTE REDUS şi rezultă că pădurile din judeţ riscă repetarea incendiilor după aproximativ 200-400 ani (repetarea incendiilor pe aceeasi suprafaţă (parcelă, subparcelă). În cazul porturilor maritime, statistica principalelor evenimente/incidente navale scoate în evidenţă faptul că incendiile majore sunt cauzate în principal de activităţile de transport naval – incendii la nave şi instalaţii portuare.

O altă sursă de risc de incendiu major îl constituie operarea defectuoasă a mărfurilor periculoase - produse petroliere, produse chimice, GPL – de către agenţii economici sursă de risc: OIL TERMINAL, CHIMPEX, SOCEP, MIDIA MARINE TERMINAL, OCTOGON GAS, MARI GAZ sau de către operatorii portuari de mărfuri vrac – MINMETAL, COMVEX, operatorii portuari de bitum rutier – TRANSBITUM, SARGEANT, operatorii portuari de cereale – UNITED SHIPPING AGENCY, NORTH STAR SHIPPING, MINMETAL, SILOTRANS, CANOPUS STAR, SILO PORT, NIVA PRODCOM, operatorii portuari de produse lemnoase – DECIROM, ROTRAC, PHOENIX, KRONOSPAN.

Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Situaţii de urgenţă pot fi generate şi de riscuri sociale, având în vedere existenţa unor locuri în

care se pot desfăşura adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenţă mare de public, precum şi mişcări sociale posibile (în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă).

La nivelul judeţului Constanţa anual se desfăşoară numeroase evenimente publice de amploare ce pot genera riscuri sociale.


Pagina 63 din 83

Printre cele mai importante evenimente social-economice cu ocazia cărora se desfăşoară manifestări omagiale şi comemorative, sunt:

Ziua Naţională a României, sărbătorită pe data de 1 Decembrie; Unirea Principatelor Române – 24 Ianuarie; Ziua Eroilor – 21 mai; Zilele municipiilor, oraşelor şi comunelor; Ziua Marinei Române – 15 august.

În judeţul Constanţa au loc o serie de evenimente social-economice, cum sunt: manifestări religioase (Botezul Domnului, sărbătoarea Paştelui Ortodox, Paştele catolic, Izvorul Tămăduirii, Sfânta Maria, Hramul Sf. Apostol Andrei, Hramul Sf. Petru şi Pavel, sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, ramadanul şi bairamul, luptele tătăreşti - kures – sărbători tradiţionale populaţiei musulmane, hramul bisericii lipoveneşti), manifestările sezonului estival (concerte, festivaluri, târguri, expoziţii), manifestări omagiale şi comemorative (Unirea Principatelor Române, Ziua Naţională a României, Zilele municipiilor, oraşelor si comunelor, Ziua Marinei Române, manifestări tradiţionale (lupte tătăreşti, hramul bisericii lipoveneşti), manifestări sportive (meciuri naţionale şi internaţionale de fotbal, handbal, volei, baschet şi rugby, fotbal în sală), manifestări de protest (mitinguri, marşuri, pichetări). La manifestările religioase există posibilitatea apariţiei în zonă a hoţilor de buzunare, profitând de aglomeraţie, a persoanelor sub influenţa alcoolului, a cerşetorilor care pot deveni agresivi. Cu ocazia desfăşurării manifestărilor omagiale şi comemorative, ordinea publică poate fi tulburată de către unii cetăţeni care pot adopta un comportament şi limbaj violent, pe fondul nemulţumirilor provocate de situţia economică şi socială. La manifestările sportive există posibilitatea tulburarii ordinii publice de către spectatori, introducerea pe la punctele de acces în arena sportivă a băuturilor alcoolice, a petardelor şi a altor materiale explozive artizanale sau a obiectelor care pot fi folosite împotriva forţelor de ordine. Când se desfăşoară manifestări de protest există posibilitatea tulburării ordinii şi liniştii publice, a ordinii de drept, vătămarea corporală gravă a participanţilor şi ameninţarea prin autoincendiere. În cazul manifestărilor sezonului estival (concerte, acţiuni promoţionale, festivaluri cu participarea unui public numeros) există riscul producerii de fapte care pot tulbura ordinea şi siguranţa publică (îmbulzeli/îmbrânceli) şi posibilitatea existenţei printre participanţi a unor indivizi sub influenţa băuturilor alcoolice, cu un comportament violent, predispuşi săvârşirii unor fapte violente.

Localităţi/ zone expuse: Constanţa (sediul Instituţiei Prefectului-Judeţul Constanţa, Consiliului Judeţean şi Primăriei Constanţa, Casa de Cultură, sediile partidelor politice, plajele litoralului), sediile primăriilor din celelalte localităţi, Sala Sporturilor, stadionul Farul.

Frecvenţă de manifestare: – anual pentru sărbătorile religioase, manifestărilor omagiale şi comemorative, manifestările sportive şi manifestărilor sezonului estival; – ocazional pentru manifestările de protest. La nivelul localităţilor, situaţia evenimentelor social-economice, religioase şi tradiţionale este

următoarea: A. MEDIUL URBAN:

1. Municipiul Constanţa:

Zilele Municipiului Constanţa (perioada 17-21 mai); Ziua Marinei Române (15 august); Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia – luna august; Festivalul de Muzică Uşoară Mamaia Copiilor – luna iunie; Târgul Meşterilor Populari – luna iulie; Grand-Prix aerian şi naval; Concerte de muzică susţinute pe plajă de cântăreţi de marcă la care participă peste 5000

spectatori; Târgurile Tinimtex organizate în extrasezon; Festivalul Vinului – luna septembrie;


Pagina 64 din 83

manifestări sportive, unele internaţionale pe stadionul “Farul”, stadionul de rugby şi la Sala Sporturilor, simpozioane pe diferite teme etc.

2. Municipiul Mangalia: Festivalul Callatis (perioada 10-16 august); Târgul de Turism de la Romexpo – luna martie; Freedom Days – 1 şi 2 Mai; Black Sea International Regatta – luna mai; Mangalia Copiilor – luna iunie; Turneul de Fotbal pe Plajă – luna iunie; Festivalul International de Folclor "Dobroge, mândră grădină" – luna iunie; Turneul de Fotbal pe Plaja pentru Juniori – luna iunie; Liberty Parade – luna iulie, Ziua Recoltei – 26 septembrie; Sărbătoarea Vinului – luna noiembrie.

3. Municipiul Medgidia: Zilele Municipiulu (perioada 01-17 septembrie); Festivalul Dan Spătaru (perioada 02-04 octombrie); Zilele Recoltei – luna octombrie; Cros şi spectacol în Prcul 1 Mai – 1 mai;

Alte manifestări cu excepţia celor menţionate la nivelul judeţului, sunt festivaluri de muzică uşoară, oborul de animale organizat de către Primăria municipiului Medgidia în zilele de duminică. 4. Oraş Cernavodă:

La nivelul oraşului Cernavodă, se organizează anual următoarele evenimente: Festivalul Naţional de muzică corală “I.D.Chirescu”; Festivalul de Teatru pentru Copii şi Tineret; Festivalul “Rock River Festival”; Festivalul naţional de muzică uşoară "Steaua Dunării"; Zilele Recoltei – luna octombrie.

5. Oraş Năvodari: În plus faţă de sărbătorile religioase naţionale, menţionăm manifestările religioase ocazionate

de hramul bisericii „Sf. Paraschiva” (14 octombrie), hramul bisericii „Buna-Vestire” (25 martie) şi hramul bisericii „Sf. Nicolae” (6 decembrie). 6. Oraş Ovidiu:

Pe raza oraşului Ovidiu au loc evenimente cultural-religioase corespondente etniilor, respectiv pentru creştinii ortodocşi şi turco-tătari.

Alte categorii de evenimente care prezintă interes din punct de vedere al riscurilor sociale sunt manifestările sportive, precum meciurile de fotbal disputate pe Stadionul Clubul Sportiv Ovidiu, manifestările anuale ale etniei turco-tătare prilejuite de întrecerile sportive “kures”, la care participă un număr mare de localnici, dar şi din localităţile limitrofe, manifestările culturale în cadrul Centrului Cultural Ovidiu.

7. Oraş Murfatlar: Pe raza oraşului Murfatlar au loc evenimente cultural-religioase corespondente etniilor (creştin-

ortodoxă şi turco-tătară). Pe teritoriul de competenţă sunt amplasate 3 biserici aparţinând cultului ortodox din care 2 în

oraşul Murfatlar şi în satul Siminoc, 1 lăcaş de cult musulman (geamie) situat în oraşul Murfatlar. De asemenea, au loc manifestări sportive, precum meciurile de fotbal disputate pe Stadionul

Clubul Sportiv Murfatlar, întrecerile sportive “kures”, manifestări culturale în cadrul Centrului Cultural Murfatlar, organizarea zilelor de 1, 2 Mai în zona Pădurii Fântâniţa, unde participă aprox. 5.000-6.000 persoane. 8. Oraş Hârşova:


Pagina 65 din 83

Pe raza oraşului Harşova se desfaşoară manifestarile religioase ale etniilor, evenimente sportive cu ocazia meciurilor de fotbal disputate pe Stadionul Carsium de catre echipa locala –Club Sportiv Carsium. 9. În oraşele Eforie, Techirghiol, Negru Vodă, Băneasa se celebrează zilele oraşului, sărbătorile naţionale, precum şi cele religioase specifice etniilor creştin-ortodoxe şi turco-tătare. 10. Staţiunea Costineşti:

Fiind o staţiune pentru tineret, o staţiune culturală, în Costineşti se desfăşoară diverse activităţi culturale şi de divertisment pe parcursul sezonului estival, precum:

Gala tânărului actor; Festivalul de carte românească; Festivalul de muzica folk; Concerte şi alte evenimente ce au loc la Teatrul de vară din Costineşti, în aer liber sau

în cluburile noi deschise în staţiune. Discotecile Vox Maris, Tineretului, Ring şi Max din Costineşti atrag anual mulţi turişti, în

special din rândul tinerilor. De asemenea, se organizează numeroase manifestări cultural-sportive pe timpul sezonului

estival, organizate de Primăria Costineşti şi de BTT Costineşti, pe terenurile de sport din incinta BTT Costineşti, la Teatrul de vară Costineşti, pe plaja din localitate, precum şi simpozioane ce se desfaşoară în sălile de conferinţe ale hotelului FORUM şi ale complexului VOX AMIRAL.

Anual, în perioada zilelor de 01 si 02 Mai, staţiunea Costineşti se confruntă cu o afluenţă mare de turişti, îndeosebi tineri.

Având în vedere structura etnică a populaţiei pe raza comunei Costineşti au loc evenimente cultural-religioase corespondente etniilor.

De menţionat este şi faptul că în perioade bine determinate ale sezonului estival, membrii MISA participă la activităţi specifice, în special pe terenul proprietate pe care asociaţia îl deţine în partea de vest a localităţii, fiind prezente în jur de 3.000-4.000 de persoane.

11. Staţiunea Neptun: În staţiunea Neptun au loc în perioada sezonului estival numeroase concerte, petreceri,

festivaluri de muzică, literatură etc. care atrag un public numeros. 12. Vama Veche: Vama Veche necesită o atenţie deosebită, întrucât anual, în perioada sezonului estival, se adună

numeroşi turişti, în special tineri adepţi ai anumitor curente muzicale, cu un stil de viaţă nonconformist.

Fiind o staţiune a tineretului, în Vama Veche se desfăşoară numeroase evenimente precum concerte ale unor artişti renumiţi, festivaluri, petreceri în aer liber şi nu numai. Din categoria evenimentelor reprezentative din Vama Veche menţionăm:

Festivalul Folk You – luna iulie; Festivalul Summerjam; Festivalul de muzică Stufstock – august; Festivalul de film – august.

B. MEDIUL RURAL: În mediul rural, se celebrează sărbătorile naţionale, cele religioase specifice etniilor existente,

precum şi alte genuri de evenimente (zilele comunelor – Chirnogeni, Darabani, Dumbrăveni, Oltina, Lipniţa etc, Ziua Recoltei), acestea având un specific aparte pentru fiecare comună, la care participă întreaga comunitate. În localităţile unde sunt şi locuitori de etnie turco-tătară (Cobadin, Ciocârlia, Cumpăna) se organizează concursuri de lupte tătăreşti, atât la începutul lunii mai, cât şi în luna august a fiecărui an calendaristic. De asemenea, menţionăm o serie de manifestări şi evenimente la care participă grupuri mari de persoane: manifestările sportive ocazionate de campionatul naţional de fotbal şi campionatul sătesc

(Băneasa, Ostrov, Oltina, Lipnita, Dobromir şi Ion Corvin); depuneri de coroane de flori la monumentele din comunele Cobadin, Adamclisi, Poarta Albă; organizarea de vizite turistice în com. Adamclisi la obiectivele istorice;


Pagina 66 din 83

slujbe religioase la schitul Deleni, Costineşti şi Crucea; hramul bisericii Casian din com. Grădina, jud. Constanta; hramul Mănăstirii Sf. Andrei, de pe raza com. Ion Corvin, anual în ziua de 30 noiembrie; hramul Mănăstirii Dervent, de pe raza com. Lipniţa, de ziua Izvorului Tămăduirii, în prima zi

de vineri, după sărbătoarea Sf. Paşti; alte hramuri au loc cu ocazia Sf. Maria: 15.08. – la Coslugea, Sf. Maria mică : 08.09 – la

Răzoare, Sf. Dumitru : 26.10. – Viile, Înălţării : la 40 zile după Sf. Paşti – la Ion Corvin şi Lipniţa, Sf. Constantin şi Elena : 21.05. – la Satu Nou;

Ziua FIILOR SATULUI Vîlcelele care se serbează prima duminică din luna mai; Festivalul de Muzică Populară ,,Dan Moisescu” din comuna Topalu 5-10 iulie. Printre riscurile care pot apărea cu ocazia manifetărilor publice de amploare se numără:

- Riscul producerii unor incendii; - Riscul producerii unor accidente; - Acte de violenţă intervenite între grupuri numeroase; - Izbucnirea unor tulburări şi manifestaţii cu caracter revendicativ care degenerează şi au

drept consecinţe vătămări corporale grave şi chiar pierderi de vieţi omeneşti; - Conflicte religioase; - Alte evenimente care degenerează în acţiuni de încălcare gravă a normelor de drept.

Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri

În anul 2011, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 2.336 acţiuni (1.705 - intervenţii, 92 - întorşi din drum, 319 - acţiuni de asigurare măsuri p.s.i./supraveghere, 187 – deplasări fără intervenţii, 33 – alerte false) şi 9.276 acţiuni S.M.U.R.D. (8.939 – intervenţii, 31 – întors din drum, 2 - acţiune de asigurare măsuri p.s.i./supraveghere, 284 - deplasări fără intervenţie şi 20 – alertă falsă), în total 10.644 intervenţii (1.705 – situaţii de urgenţă şi 8.939 - cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D.), în medie 29,16 intervenţii pe zi. Din cele 1.705 de intervenţii, la 1.612 au acţionat serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă şi la 93 intervenţii, au acţionat serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă precum şi cetăţenii.

Cele 1.705 intervenţii, unde au intervenit autospecialele şi utilajele de stingere, sunt reprezentate astfel: incendii 584, asistenţă medicală de urgenţă 2, descarcerare 3, asistenţă persoane 145, alte situaţii de urgenţă 216, protecţia mediului 17, alte intervenţii 50, arderi necontrolate 629, salvări animale 59.

Cele 8.939 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D., unde au acţionat ambulanţe tip B şi C ale I.S.U. „Dobrogea” al judeţului Constanţa, sunt reprezentate astfel: asistenţă medicală de urgenţă 8530, descarcerare 66, asistenţă persoane 338, alte situaţii de urgenţă 1, alte intervenţii 2, salvări animale 2.

În anul 2011, pe timpul intervenţiilor au fost salvate 76 persoane (68 adulţi şi 8 copii) iar în cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. au fost asistate un număr de 9.300 persoane (8.571 adulţi şi 729 copii). Au fost pagube în valoare de 2.681.748 lei şi bunuri salvate în valoare de 174.114.703 lei. În această perioadă pe timpul intervenţiilor au fost înregistrate un număr de 41 victime, decedate 27 şi rănite 14.

Personalul folosit la intervenţii în această perioadă: ofiţeri 245, maiştri militari 117, subofiţeri 12056, voluntari 688, cetăţeni, salariaţi 1628.

În anul 2011, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 584 incendii, în medie 1,6 pe zi. La 540 incendii au intervenit echipajele inspectoratului iar la 44 incendii au participat Serviciile Voluntare şi Private pentru Situaţii de Urgenţă şi cetăţenii.

Pe timpul celor 584 de incendii, s-au înregistrat 15 victime (7-decedaţi şi 8-răniţi), au fost protejate bunuri şi instalaţii în valoare de 165.667.110 lei şi s-au înregistrat pagube în valoare de 2.509.038 lei.


Pagina 67 din 83

După tipul proprietăţii de manifestare a incendiilor statistica este următoarea: 17,98 % - în domeniul public şi privat al statului şi 82,02 % - la proprietăţi individuale, iar după locaţie au avut loc: în mediul urban 58,57 % şi 41,46 % în mediul rural.

Din totalul de 1.705 intervenţii, la 1.612 de intervenţii au acţionat serviciile profesioniste independent sau în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă iar la 93 intervenţii (43 incendii şi 50 arderi necontrolate) au intervenit numai serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

Pe teritoriul judeţului Constanţa, în anul 2011, s-au înregistrat 629 de arderi necontrolate, cu 488 mai multe faţă de anul 2010 (când au fost 141 arderi necontrolate ) şi cu 371 mai multe faţă de anul 2009 (când au fost 258 arderi necontrolate). Serviciile Medicale de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (S.M.U.R.D.) au acordat asistenţă medicală de urgenţă la 8.939 cazuri (în medie 24,49 pe zi).

În anul 2011, echipajele SMURD au asistat 9.300 persoane (8.571 adulţi şi 729 copii). Echipajul de Terapie Intensivă Mobilă (ambulanţa tip C) a intervenit în luna noiembrie 2011

pentru a acorda asistenţă medicală de urgenţă în 196 cazuri, iar echipajele de Prim Ajutor Calificat (ambulanţele tip B) în 562 cazuri, echipajul de prim ajutor descarcerare la 10 cazuri, echipajul de urgenţă – 7 cazuri şi s-a intervenit şi cu alte echipaje în afara structurilor S.I.A.M.U.D. - 7 cazuri.

În anul 2011 au fost: - monitorizate 2.163 transporturi conţinând după caz deşeuri periculoase, valori de tezaur,

armament şi muniţie, clor şi 16 transporturi de combustibil nuclear; - gestionate un număr de 21.902 apeluri de urgenţă primite prin Sistemul de Apel Unic de

Urgenţă 112. Intervenţiile la alte situaţii de urgenţă, în anul 2011 au fost 216, după cum urmează: - 37 - intervenţii la asanări de muniţie; - 32 - intervenţii la inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase; - 1 - intervenţii la accidente de transport; - 41 - intervenţii la evenimente publice; - 2 - intervenţii la avarii la construcţii hidrotehnice sau conducte magistrale; - 103 - intervenţii în alte situaţii de urgenţă. În anul 2012 s-au desfăşurat activităţi concretizate, în principal, în: - monitorizarea a 3.110 transporturi conţinând după caz deşeuri sau substanţe periculoase,

valori de tezaur, armament şi muniţie şi 19 transporturi de combustibil nuclear; - monitorizarea a 14 poluări accidentale care au avut loc pe raza judeţului Constanţa; - gestionarea a 25.879 apeluri de urgenţă primite prin Sistemul de Apel Unic de Urgenţă 112; - îndeplinirea în bune condiţii a 250 misiuni speciale şi de asigurare măsuri specifice,

prilejuite de diverse activităţi cu aglomerări de persoane (concerte, adunări electorale, meciuri de fotbal, demonstraţii de îndemânare automobilistică, evenimente organizate de consiliile locale, inaugurări ale unor instituţii, manifestaţii de protest etc.).

În anul 2012 echipajele de intervenţie au acţionat la 11.419 de evenimente, în medie 31,20 de evenimente/zi. Numeric acestea se prezintă astfel: 8.756 solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare (reprezentând o pondere de 82,97%) la care au intervenit modulele de descarcerare şi ambulanţele inspectoratului şi 1.797 evenimente la care au intervenit autospecialele şi utilajele de stingere (reprezentând o pondere de 17,03%) aparţinând atât inspectoratului cât şi serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, cetăţeni sau personal de pe locul de muncă.

Misiunile monitorizate, altele decât asistenţa medicală de urgenţă acordată de ambulanţele B şi C ale inspectoratului, au fost în număr de 2.396 dintre care 1.797 – intervenţii, 130 - întorşi din drum, 255 - acţiuni de asigurare măsuri p.s.i./supraveghere, 181 – deplasări fără intervenţii şi 33 – alerte false.

Din totalul de 1.797 intervenţii la 1.699 de intervenţii au acţionat serviciile profesioniste independent sau în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, iar la 98 intervenţii (93 incendii, 3- asistenţă persoane, 1- alte situaţii de urgenţă şi 1 alte intervenţii) au intervenit numai serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.


Pagina 68 din 83

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au participat împreună cu serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă la 122 intervenţii (115- incendii, 5-alte situații de urgență, 1- alte intervenţii și 1-asistență persoane) şi au intervenit independent la 72 intervenţii (incendii-71 și alte situații de urgență-1).

Serviciile private pentru situaţii de urgenţă au participat alături de serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă în anul 2012 la 3 intervenţii (2- incendii și 1- alte situații de urgență) şi au intervenit independent la alte 26 intervenţii (22-incendii, 3- asistență persoane și 1- alte intervenții). Pe timpul intervenţiilor, echipajele de urgenţă profesioniste au salvat 77 persoane (65 adulţi şi 12 copii).

Din cele 1.797 intervenţii în anul 2012 pentru proprietatea individuală s-a intervenit în 379 cazuri, pentru domeniul public şi privat al statului s-a intervenit în 114 cazuri, pentru domeniul privat român şi străin s-a intervenit în 110 de cazuri, iar pentru altele în 5 cazuri.

Pe teritoriul judeţului Constanţa, în anul 2012 s-au înregistrat 6 incendii la pădure. În anul 2012, analizând după locaţia incendiilor la locuinţe, 53.79% s-au desfăşurat în mediul urban, iar 46,21% în mediul rural. S-a intervenit cu precădere la salvarea bunurilor aparţinând cetăţenilor, astfel că dintr-un total de 608 incendii, 379 s-au înregistrat la locuinţe şi anexe ale gospodăriilor. Pe teritoriul judeţului Constanţa, în anul 2012 s-au înregistrat 611 incendii la vegetaţie uscată şi altele.

În anul 2012 s-au înregistrat 9.023 acţiuni SMURD (8.756 – intervenţii, 34 – întors din drum, 2 - acţiuni de asigurare supraveghere, 229- deplasări fără intervenţie şi 2- alerte false). Serviciile Medicale de Urgenţa, Reanimare si Descarcerare (S.M.U.R.D.) au acordat asistenţă medicală de urgenţă în anul 2012 la 8.361 cazuri (în medie 22,84 pe zi). În cazurile de urgenţă au fost asistate de echipajele S.M.U.R.D. un număr de 8.933 persoane (8.177 adulţi şi 756 copii). De menţionat că numărul persoanelor asistate SMURD a crescut de la an, la an respectiv 5.046 în 2009, 8.314 în 2010, 9.300 în 2011. Asistenţa persoanelor s-a asigurat în anul 2012 în 335 cazuri. Au fost executate 42 de misiuni de asanare a terenurilor de muniţia rămasă neexplodată şi o singură şedinţă de distrugere a muniţiei asanate.

În anul 2013 s-au desfăşurat activităţi concretizate, în principal, în:

- monitorizarea a 3.584 în 2013, cu 492 mai multe faţă de anul 2012 (3.092 în 2012) transporturi conţinând după caz deşeuri sau substanţe periculoase, valori de tezaur, armament şi muniţie şi 21 transporturi de combustibil nuclear (20 în 2012);

- monitorizarea a 8 poluări accidentale care au avut loc pe raza judeţului Constanţa, o scădere faţă de cele 12 monitorizate în anul 2012;

- gestionarea în anul 2013 a 23.942 apeluri de urgenţă primite prin Sistemul Naţional Unic pentru Apel de Urgenţă 112 (25.879 în 2012), se observă astfel o scădere uşoară faţă de anul trecut a numărului evenimentelor;

În ultimii ani, situaţiile de urgenţă monitorizate şi gestionate de inspectorat au luat amploare atât ca tipologie cât şi din punct de vedere numeric. Odată cu operaţionalizarea modulelor SMURD, ponderea numerică a situaţiilor de urgenţă gestionate o reprezintă misiunile de acordare a primului ajutor calificat.

În perioada analizată echipajele de intervenţie au acţionat la 10.984 de evenimente, în medie 30,09 de evenimente/zi. În anul 2012 echipajele de intervenţie au acţionat la 11.422 de evenimente, în medie 31,20 de evenimente/zi.

Pentru perioada 01.01.2013-31.12.2013, numeric acestea se prezintă astfel: 9.301 solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare (reprezentând o pondere de 84,68%) la care au intervenit modulele de descarcerare şi ambulanţele inspectoratului şi 1.683 evenimente la care au intervenit autospecialele şi utilajele de stingere (reprezentând o pondere de 15,32%) aparţinând atât inspectoratului cât şi serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, cetăţeni sau personal de pe locul de muncă.

Deşi ponderea acţiunilor SMURD este de 84,68 %, iar cea a acţiunilor la care au au fost utilizate autospecialele de stingere (ASAS) este de doar 15,32%, dacă analizăm din perspectiva duratei


Pagina 69 din 83

totale de angajare în intervenţie a acestor autospeciale, balanţa se înclină uşor în avantajul echipajelor de stingere.

Astfel, ponderea timpului de intervenţie pentru acţiunile autospecialelor de stingere cu apă şi spumă (ASAS) folosite la stingerea incendiilor este de cca 25 % din totalul timpului de intervenţie calculat pentru anul 2013.

Din totalul de 1.300 intervenţii, la 1.252 de intervenţii au acţionat serviciile profesioniste independent sau în cooperare cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă iar la 48 intervenţii au intervenit numai serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

În anul 2014 s-au desfăşurat activităţi concretizate, în principal, în:

- gestionarea unui număr de 28.733 apeluri de urgenţă primite prin Sistemul Naţional Unic

pentru Apeluri de Urgenţă 112 în 2015, faţă de 23.942 apeluri de urgenţă în anul 2013, observându-se

astfel o creştere cu 4.791 a numărului fişelor de caz;

- monitorizarea a 4.149 în 2015, cu 565 mai multe faţă de anul 2013, (3.584 în 2013)

transporturi conţinând după caz deşeuri sau substanţe periculoase, valori de tezaur, armament şi

muniţie şi 21 transporturi de combustibil nuclear (21 în 2013);

În perioada ianuarie – decembrie 2015, echipajele de intervenţie au acţionat la 13.576

intervenţii, în medie 37,19 intervenţii/zi. În anul 2013 echipajele de intervenţie au acţionat la 10.984

intervenţii, în medie 30,09 intervenţii/zi. Numeric acestea se prezintă astfel: 12.097 solicitări de

asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare (reprezentând o pondere de 89,10%) la care au intervenit

modulele de descarcerare şi ambulanţele inspectoratului şi 1.479 intervenţii în situaţii de urgenţă la

care au intervenit autospecialele şi utilajele de stingere (reprezentând o pondere de 10,90%) aparţinând

atât inspectoratului cât şi serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, cetăţeni sau personal

de pe locul de muncă.

Din totalul de 1.479 intervenţii, altele decât asistenţa medicală de urgenţă, la 1.435 de

intervenţii au acţionat serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă independent sau în cooperare

cu serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, iar la 44 intervenţii au acţionat numai

serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

În perioada analizată, pe timpul intervenţiilor, echipajele de urgenţă profesioniste au salvat 170

persoane (149 adulţi şi 21 copii), comparativ cu în anul 2013 - 77 persoane (57 adulţi şi 20 copii) şi s-

au înregistrat 58 victime (34 decedate şi 24 rănite).

În perioada ianuarie - decembrie 2015, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 551

incendii, în medie 1,51/zi. La 529 incendii au intervenit echipajele inspectoratului, iar la 22 incendii au

intervenit cetăţenii, personalul de la locul de muncă, serviciile voluntare şi private pentru situaţii de

urgenţă. La cele 551 de incendii au fost salvate 70 persoane (64 adulţi şi 6 copii), s-au înregistrat 29

victime (15 rănite şi 14 decedate).

Analizând intervenţiile după împrejurarea determinantă, se constată că se învaţă foarte puţin din

experienţa anilor anteriori. La nivelul judeţului Constanţa, un loc fruntaş, ca şi în anii următori îl ocupă

incendiile la instalaţiile sau echipamentele electrice defecte sau improvizate: 165 incendii în anul 2015,

126 incendii în anul 2013 şi 179 în anul 2012.

Îngrijorător este faptul că s-a menţinut crescut numărul acţiunilor intenţionate de incendiere. Ca

urmare a acţiunii intenţionate în anul 2011 au avut loc 99 incendii, în anul 2012 au avut loc 106


Pagina 70 din 83

incendii, în anul 2013 au avut loc 78, în anul 2014 au avut loc 102 incendii, în anul 2015 au avut loc

140 incendii.

Serviciile Medicale de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) au acordat asistenţă

medicală de urgenţă în perioada analizată la 12.097 cazuri (în medie 33,14/zi) comparativ cu anul 2013

când au acordat asistenţă medicală la 8.453 cazuri (în medie 23,16 pe zi).

Cazurile de urgenţă asistate de echipajele S.M.U.R.D. au fost astfel: în anul 2012 un număr de

12.388 persoane (10.984 adulţi şi 1.404 copii), în anul 2013, un număr de 8.985 persoane (8.002 adulţi

şi 983 copii), iar în anul 2012, un număr de 8.936 persoane (8.180 adulţi şi 756 copii). Este de

remarcat faptul că numărul persoanelor asistate SMURD a crescut de la an la an. În perioada ianuarie-

noiembrie 2014 s-au desfăşurat 92 intervenţii pentru misiuni primare ale elicopterului SMURD.

În anul 2015, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 1.986 de acţiuni (1.566 – intervenţii, 104– întors din drum, 71 - acţiuni de asigurare măsuri p.s.i./supraveghere, 204 - deplasări fără intervenţii şi 41 - alerte false) şi 11.270 acţiuni SMURD (10.862 – intervenţii, 56 – întors din drum, 1 - acţiune de asigurare măsuri p.s.i./supraveghere, 350 - deplasări fără intervenţii şi 1 – alertă falsă), în total 12.428 intervenţii (1.566 – situaţii de urgenţă şi 10.862 cazuri de urgenţă asistate de SMURD), în medie 34,05 intervenţii pe zi. Din cele 1.566 de intervenţii, la 1.524 dintre acestea au intervenit serviciile profesioniste iar diferenţa de 42 de cazuri au fost rezolvate de către serviciile voluntare, cele private, salariaţi şi cetăţeni.

Cele 1.084 de intervenţii, unde au intervenit autospecialele şi utilajele de stingere, sunt reprezentate astfel: incendii 460, asistenţă medicală de urgenţă 1, descarcerare 0, asistenţă persoane 158, alte situaţii de urgenţă 257, protecţia mediului 10, alte intervenţii 13, arderi necontrolate 141, salvări animale 44.

Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 168 persoane (129 adulţi şi 39 copii), iar în cazuri de urgenţă asistate de SMURD au fost asistate de echipajele S.M.U.R.D. un număr de 8.314 persoane (7.679 adulţi şi 635 copii). Au fost pagube în valoare de 4.737.200 lei şi bunuri salvate în valoare de 18.293.700 lei. În această perioadă pe timpul intervenţiilor au fost înregistrate un număr de 52 victime, decedate 31 şi rănite 21.

Personalul folosit la intervenţii în această perioadă: ofiţeri 211, maiştri militari 66, subofiţeri 7581, voluntari 354, cetăţeni, salariaţi 1471.

În anul 2015, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 460 incendii (în medie 1,26 pe zi). Dintre acestea la 429 incendii au intervenit serviciile profesioniste ale I.S.U. „Dobrogea” Constanţa iar la 31 incendii au intervenit serviciile voluntare, cele private, salariaţii şi cetăţenii.

Pe timpul acestora au fost salvate 12 persoane (8 adulţi şi 4 copii), 7 victime decedate şi 7 victime rănite, protejate bunuri şi instalaţii în valoare de peste 11.145.900 lei şi s-au înregistrat pagube în valoare de aproximativ 4.000 lei.

După tipul proprietăţii de manifestare a incendiilor statistica este următoarea: 15,43 % - în domeniul public şi privat al statului şi 84,57 % - la proprietăţi individuale, iar după locaţie au avut loc: în mediul urban 62,50 % şi 37,50 % în mediul rural.

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă au participat la 85 intervenţii, din care la 35 independente, după cum urmează: 31 – intervenţii la incendii (24 intervenţii Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă; 7 intervenţii Serviciile Private pentru Situaţii de Urgenţă), 4 - la arderi necontrolate (4 intervenţii Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă).

Pe teritoriul judeţului Constanţa, în anul 2015 s-au înregistrat un număr de 142 arderi necontrolate pe domeniul public al localităţilor şi terenurile instituţiilor publice precum şi la gospodariile cetăţeneşti.

Comparativ cu anul 2009 se constată o scădere a numărului arderilor necontrolate de la 258 la 142, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 55,04 %.

Serviciile Medicale de Urgenţa, Reanimare si Descarcerare (S.M.U.R.D.) au acordat asistenţă medicală de urgenţă la 10862 cazuri ( în medie 34,05 pe zi). Din totalul interventiilor:


Pagina 71 din 83

Timpul mediu de raspuns al S.M.U.R.D. a fost de 8 minute, iar timpul de rezolvare de 15 minute.

Diferenţa timpului mediu de răspuns înregistrat la incendii faţă de acţiunile S.M.U.R.D. se datorează tehnicii învechite, a căror durată normală de utilizare este depăşită de cel puţin două ori, comparativ cu mijloacele moderne de intervenţie folosite de SMURD.

Echipajele SMURD au asistat 10.982 persoane ( 10032 adulţi şi 950 copii). Echipajul de Terapie Intensivă Mobilă (ambulanţa tip C) a intervenit în anul 2015 pentru a

acorda asistenţă medicală de urgenţă în 2714 cazuri, echipaj de prim ajutor – 5.617 cazuri, echipaj de prim ajutor descarcerare – 172 cazuri, echipaj de urgenţă – 53 cazuri, autospecială de intervenţie rapidă pt. medicina de urgenţă – 6 cazuri, alte echipaje medicale în afara structurii SIAMUD – 196 cazuri, echipaje de urgenţă de degajare la înălţime – 3 cazuri, echipaj urgenţă scafandri – 1 cazuri.

În anul 2015, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Dobrogea” al Judeţului Constanţa a monitorizat 1.459 transporturi periculoase (în medie 3,99 pe zi). Intervenţiile la alte situaţii de urgenţă, în număr de 257, au fost următoarele:

o 45 - intervenţii la asanări de muniţie; o 141 - intervenţii la inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase; o 5 - intervenţii la accidente de transport; o 54 - intervenţii la evenimente publice; o 5 - intervenţii la avarii la construcţii hidrotehnice sau conducte magistrale; o 1 - accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase; o 6 - intervenţii în alte situaţii de urgenţă.

Secţiunea a 7-a. Zone cu risc crescut 1. Întrucât este practic imposibilă studierea individuală a tuturor tipurilor de riscuri generatoare

de situaţii de urgenţă, se pot defini zone geografice având o concentraţie a riscurilor de aceeaşi natură (legate de infrastructuri şi construcţii), denumite zone de risc crescut.

2. Elementele care sunt avute în vedere pentru stabilirea zonelor cu risc crescut sunt : a) Zonele de activitate dezvoltate de-a lungul căilor de comunicaţii.

b) Clădirile publice, fie datorită numărului de persoane, fie datorită vulnerabilităţii lor, aşa cum sunt teatrele, hotelurile, spitalele, şcolile, centrele comerciale.

c) Instalaţiile tehnologice. d) Alte elemente (zone inundabile, zone predispuse alunecărilor/prăbuşirilor de teren ş.a.) 3. Se pot stabili trei clasificari ale zonelor de risc:

a)Zone de risc dominant urbane; b)Zone de risc periurbane (comune limitrofe marilor oraşe, zone industriale sau comerciale); c)Zone de risc rurale.

CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea

etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului


Pagina 72 din 83

optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare.

Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: a) alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create; c) deplasarea la locul intervenţiei; d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului

preliminar de intervenţie; e) transmiterea dispoziţiilor preliminare; f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; g) evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă; i) manevra de forţe; j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului); k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului); l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia

acestuia; n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacităţii de intervenţie; q) informarea inspectorului general/inspectorului şef/comandantului şi a eşalonului superior.

Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor

profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I - asigurată de garda/garzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul (obiectivul) afectat;

b) urgenţa a II -a - asigurată de către subunităţile inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă;

c) urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe unităţi limitrofe;

d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie 4.1 SITUAŢII DE INTERVENŢIE, ATRIBUŢII ŞI FORŢE PARTICIPANTE 4.1.1. Situaţii de intervenţie În funcţie de natura, amploarea şi locul producerii dezastrelor, acţiunile de intervenţie se

organizează pentru următoarele situaţii: a) accident nuclear şi/sau urgenţă radiologică; b) accidente chimice şi explozii cu implicaţii în afara amplasamentului, precum şi incendii de

mari proporţii exceptând pe cele de la fondul forestier; c) accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase; d) inundaţii de mari proporţii produse de accidente la construcţii hidrotehnice;


Pagina 73 din 83

e) fenomene meteo periculoase şi inundaţii; f) cutremure; g) alunecări şi prăbuşiri de teren; h) accidente biologice, epidemii şi apizootii; i) accidente în subteran; j) avarii la conducte magistrale; k) accidente majore pe căile de transport; l) căderi de obiecte cosmice; m) accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii; n) poluări majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte substanţe, ale cursurilor de

apă în zona costieră. 4.1.2.Atribuţiile prefectului şi ale primarului A. Atribuţii ale prefectului aprobă planurile de intervenţie şi cooperare, planurile operative şi de pregătire pe linia

protecţiei civile şi planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul judeţului Constanţa; urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul judeţului Constanţa; dispune, potrivit legii, instituirea „stării de alertă”, activarea sau folosirea, după caz a

formaţiunilor de intervenţie; aprobă Schema cu riscurile teritoriale întocmită de Inspectoratul pentru Situaţii Urgenţă

„DOBROGEA”al judeţului Constanţa; asigură condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din

alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite în judeţul Constanţa în scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor;

prezintă Consiliului Judeţean Constanţa propunerile de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului;

exercită controlul aplicării măsurilor ordonate în situaţiile de protecţie civilă produse; asigură, împreună cu autorităţile şi organele abilitate pregătirea şi aducerea la îndeplinire, în

condiţiile stabilite de lege, a măsurilor de apărare care nu au caracter militar, precum si a celor de protecţie civilă;

conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale reprezentate la nivelul judeţului Constanţa;

dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora, şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaţie;

utilizează, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenţie în scopul desfăşurării în bune condiţii a acţiunilor de intervenţie;

numeşte comandantul de garnizoană din municipiul Constanţa ca membru în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

solicită comandantului garnizoanei Constanţa, intervenţia cu forţe şi mijloace M.Ap.N. pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor, conform misiunilor prevăzute la punctul 1.2. din prezentul plan;

asigură resursele/bunurile consumabile necesare desfăşurării activităţilor de intervenţie, îndeosebi cele de carburanţi – lubrifianţi pentru tehnica şi mijloacele din dotarea M.Ap.N participante la intervenţie;

avizează, la finalizarea activităţilor de intervenţie, notele de calcul întocmite de structurile de specialitate ale unităţilor militare participante aparţinând M.Ap.N, referitoare la consumurile suplimentare de resurse proprii care au fost înregistrate pe timpul intervenţiei;


Pagina 74 din 83

solicită primarului sau preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, convocarea unei şedinţe extraordinare a Consiliului Local/Judeţean în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.

B. Atribuţii ale primarului a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale; h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către

administratorul acestora; i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi

alarmare în situaţii de protecţie civilă; j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă; k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă; l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de

protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie

civilă; o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi

apă a populaţiei evacuate; p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de

interes comun; r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie

civilă, prin serviciile de specialitate subordonate. Conf. Legii nr. 481/ 08.11.2004 a protecţiei civile

s) actionează pentru aplicarea hotararilor consiliului local privind apărarea împotriva situaţiilor de urgenţă, monitorizând activitatea în domeniu.

Conf. Legii nr. 215/ 23.04.2001 a administraţiei publice locale

4.2. ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA APARŢINÂND MINISTERULUI APĂRĂRII

Atribuţii principale în domeniul prevenirii, protecţiei şi intervenţiei la dezastre: monitorizarea obiectivelor militare sursă de risc la explozii; monitorizarea transporturilor militare de materiale explozive şi substanţe periculoase; monitorizarea activităţilor/exerciţiilor militare de instruire potenţial generatoare de situaţii

de urgenţă; participă la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor; asigură transportul pe cale aeriană, terestră, maritimă sau fluvială a persoanelor salvate; asigură infrastructura necesară pentru utilizarea mijloacelor de căutare şi salvare aparţinând

altor instituţii; instalează spitale de campanie şi acordă asistenţă medicală de urgenţă răniţilor şi

persoanelor afectate de dezastre; asigură asistenţă medicală structurilor militare participante la intervenţii în situaţii de

urgenţă; localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine; transportul resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţa de primă necesitate;


Pagina 75 din 83

participă cu forţe şi mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor acestora;

participă cu forţe şi mijloace proprii, în zonele afectate de dezastru, la acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor acestora;

asigură operativ forţele şi mijloacele de sprijin pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere, clădirilor, terenurilor şi rezervaţiilor la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, cu materialele necesare puse la dispoziţie de structurile subordonate Ministerului Afacerilor Interne;

elaborează planurile de protecţie civilă şi de evacuare a personalului militar şi civil şi a bunurilor materiale pentru obiectivele proprii;

întocmesc şi actualizează permanent planurile proprii de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

constituie conform prevederilor actelor normative specifice cu caracter intern, grupe operative pentru conducerea acţiunilor de intervenţie la dezastre şi stabilesc ofiţeri de legătură pe lângă Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;

menţin legătura cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenţă "Dobrogea" al judeţului Constanţa şi înştiinţează eşalonul superior despre situaţiile de pericol sau de producere a unor dezastre, precum şi despre evoluţia ulterioară a acestora;

asigură înlăturarea urmărilor dezastrelor la unităţile sau obiectivele proprii afectate şi colaborează cu serviciile de urgenţă profesioniste din judeţul Constanţa;

asigură intervenţia forţelor şi mijloacelor prevăzute în planurile proprii de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;

execută observarea şi controlul nuclear în cazul pericolului de contaminare radioactivă, prin structurile de specialitate;

asigură asistenţă medicală răniţilor şi persoanelor afectate de dezastre în limita disponibilităţilor;

asigură sprijin logistic pentru organizarea şi desfăşurarea evacuării populaţiei şi bunurilor materiale, amenajarea locurilor de primire şi cazare a sinistraţilor;

asigură ca forţele şi mijloacele angajate în intervenţie să poată trece, la ordin şi în timp scurt, la îndeplinirea misiunii de bază;

permit alimentarea cu apă a autospecialelor de stins incendii aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă de la hidranţii şi bazinele de apă existente în incintele unităţilor militare, atunci când în zonă se manifestă un incendiu.

4.3. ATRIBUŢIILE STRUCTURILOR DIN JUDEŢUL CONSTANŢA SUBORDONATE

MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE 4.3.1. Atribuţii principale în domeniul prevenirii, protecţiei şi intervenţiei la dezastre: - organizarea, controlarea şi coordonarea apărării împotriva efectelor dezastrelor în unităţile

proprii şi urmărirea întocmirii planurilor de intervenţie, precum şi asigurarea cu personal şi mijloace de intervenţie;

- evaluarea efectelor dezastrelor produse, stabilirea măsurilor de protecţie a personalului structurilor proprii din zonele afectate şi coordonarea acţiunilor acestora, în sprijinul autorităţilor publice locale;

- coordonarea măsurilor de protecţie a populaţiei, valorilor de patrimoniu, animalelor şi bunurilor materiale din zonele în pericol, prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa;

- coordonarea modului de aplicare a măsurilor de creştere a capacităţii de acţiune a structurilor proprii, conform ordinelor în vigoare;

- coordonarea planificării şi pregătirii resurselor necesare gestionării situaţiei operative generată de dezastre;


Pagina 76 din 83

- urmărirea amplasării şi realizarea sistemelor de avertizare, înştiinţare şi alarmare a populaţiei în zonele de risc nuclear, chimic, în aval de amenajările hidrotehnice sau pentru alte situaţii periculoase şi verificarea periodica a stării de funcţionare a acestora;

- urmărirea întocmirii planurilor de evacuare a populaţiei, valorilor de patrimoniu, bunurilor materiale şi animalelor în situaţii de dezastre;

- participarea la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în caz de dezastre, conducarea exerciţiilor şi aplicaţiilor de pregătire a agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, a populaţiei din zonele de risc şi verificarea aplicabilitătii măsurilor din planurile de analiză şi acoperire a riscurilor; - constituirea detaşamentelor de intervenţie şi participarea cu forţe şi mijloace, în zonele grav afectate, la acţiunile de prevenire, limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor, în funcţie de misiunile specifice şi de situaţia concretă; - centralizarea rapoartelor şi informărilor primite din teritoriu şi elaborarea sintezelor operative; - monitorizarea obiectivelor economice sursă de risc chimic, incendii şi explozii; - participarea la verificarea respectării măsurilor de protecţie şi intervenţie, urmărirea asigurării măsurilor de pază pe timpul transporturilor de substanţe periculoase pe teritoriul de competenţă şi aplicarea sancţiunilor potrivit competenţelor legale. Concomitent cu îndeplinirea misiunilor specifice structurile din judeţul Constanţa aparţinînd Ministerului Afacerilor Interne execută următoarele misiuni:

4.3.2. Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa şi structurile subordonate: stabileşte şi comunică, prin efectivele aflate în serviciu, primele date şi informaţii privind

efectele situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă; stabileşte şi comunică rutele/căile de acces ce pot fi utilizate de structurile specializate de

intervenţie; evaluează posibilităţile de producere a unor efecte secundare în zona afectată şi transmite

datele şi informaţiile către autoritatea competentă de gestionare a situaţiei; asigură controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se

execută evacuarea populaţiei, bunurilor materiale, valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor;

dispune de interzicerea circulaţiei în zonele afectate şi dirijarea acesteia pe alte rute; asigură izolarea preliminară a zonei afectate şi devierea circulaţiei autovehiculelor şi

persoanelor, în scopul diminuării pierderilor complementare; participă la executarea cercetării la faţa locului împreună cu celelalte instituţii abilitate şi

investighează prin structurile de specialitate, conform competenţelor, cauzele care au generat situaţia de urgenţă;

participă la luarea în evidenţă a populaţiei atunci când situaţia impune evacuarea temporară, în punctele de adunare-îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de primire evacuaţi;

sprijină formaţiunile specializate în acţiunile de salvare a oamenilor, animalelor şi bunurilor aflate în pericol;

desfăşoară activităţi pentru identificarea victimelor şi de stabilire a situaţiei cu persoanele dispărute;

asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele în care s-au produs dezastre şi intensifică măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau altor manifestări antisociale;

participă la realizarea măsurilor stabilite de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru normalizarea situaţiei în zona afectată;

participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, mijloacelor de transport şi tehnice pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie;

acţionează, alături de celelalte instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice locale, pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei;

întăreşte paza sediilor proprii.


Pagina 77 din 83

4.3.3. Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Constanţa şi Gruparea Mobilă de Jandarmi „Tomis”

Constanţa, precum şi structurile subordonate acestora: stabileşte şi comunică, prin efectivele aflate în serviciu, primele date şi informaţii privind

efectele situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă; informează, înştiinţează şi avestizează structurile abilitate cu privire la posibilitatea apariţiei

unor situaţii conflictuale care pot conduce la tulburarea ordinii publice; participă, atunci când situaţia o impune, la acţiuni de căutare şi salvare a persoanelor

captive în medii ostile vieţii sau a persoanelor declarate dispărute; asigură paza sau protecţia si apărarea obiectivelor, a bunurilor si valorilor de importanţă

deosebită, inclusiv a documentelor din Fondul Arhivistic şi a obiectivelor aparţinând Ministerului Afacerilor Interne;

monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele acestora; asigură securizarea zonelor în care se desfăşoară acţiuni cu public numeros; intensifică activităţile de pază şi protecţie a sediilor proprii şi a obiectivelor din competenţă; participarea, cu efectivele aflate în misiuni de ordine publică, la îndrumarea populaţiei spre

cele mai apropiate adăposturi; participă la evacuarea populaţiei, fluidizarea circulaţiei, paza raioanelor evacuate şi a celor

în care se face evacuarea populaţiei, menţinerea ordinii publice în raioanele de evacuare etc.; asigură supravegherea şi protecţia infrastructurii critice şi transporturilor devenite vitale

pentru gestionarea situaţiei; participarea, atunci când situaţia o impune, la transportul unor categorii de forţe şi mijloace

de intervenţie, al persoanelor evacuate şi altor resurse, precum şi la distribuirea apei şi alimentelor pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate;

asigură măsuri de ordine publică şi de protecţie a zonelor afectate/potenţial a fi afectate de situaţii de urgenţă şi restabileşte ordinea publică;

asigură logistica forţelor proprii participante la intervenţie; planifică şi pregăteşte resursele proprii.

4.3.4. Garda de Coastă şi structurile subordonate: stabileşte şi comunică, prin efectivele aflate în serviciu, primele date şi informaţii privind

efectele situaţiilor de urgenţă produse în zona de competenţă; evaluează posibilităţile de producere a unor efecte secundare în zona afectată şi transmite

datele şi informaţiile către autoritatea competentă de gestionare a situaţiei; informează, înştiinţează şi avertizează populaţia în zonele în care nu există instalate

mijloace specializate sau acestea nu sunt în stare operativă de funcţionare; intensifică supravegherea şi controlul la trecerea frontierei; previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră în zona de competenţă,

precum şi a oricărei alte încălcări a regimului juridic al frontierei de stat; asigură menţinerea ordinii şi liniştii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la

solicitarea altor autorităţi participă la astfel de acţiuni în localităţile din zona de frontieră; supraveghează, prin observare directă permanentă, a spaţiului aerian adiacent frontierei de

stat şi mării teritoriale; permite trecerea frontierei de stat, pe baza aprobărilor legale, a persoanelor care părăsesc

zona afectată de un dezastru, asigurând respectarea locurilor de trecere şi a itinerariilor de deplasare; informarea persoanelor care se prezintă pentru trecerea frontierei despre producerea

situaţiilor de urgenţă pe teritoriul judeţului Constanţa; facilitează trecerea frontierei de stat a formaţiunilor specializate de intervenţie şi asistenţei

umanitare din partea altor state, în conformitate cu prevederile acordurilor şi tratatelor internaţionale la care România este parte;


Pagina 78 din 83

participă cu forţele şi mijloacele disponibile, la limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă, îndeosebi la salvarea persoanelor şi transportul acestora spre punctele de acordare a asistenţei medicale, înlăturarea unor obstacole, transportul de materiale şi bunuri de prim ajutor etc.;

prezintă propuneri şi iau măsuri de executare a ordinelor şi dispoziţiilor de închidere temporară, până la înlăturarea urmărilor dezastrelor, a punctelor de mic trafic sau a altor locuri decât punctele de control din zona de competenţă, stabilite conform prevederilor legale;

participă, potrivit cadrului normativ în vigoare, la căutarea, salvarea şi evacuarea persoanelor aflate în zona de competenţă;

4.3.5. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” Constanţa şi structurile subordonate: - asigură structurile organizatorice, concepţia realizării acţiunilor şi planificarea intervenţiei, prin Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă; - analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evoluţiei acestora în scopul identificării stărilor de pericol şi avertizează populaţia despre pericolul acestora; - întocmeşte şi reactualizează planurile de intervenţie şi cooperare, planurile de analiză şi acoperire a riscurilor şi concepţia de întrebuinţare a forţelor proprii; - asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul judeţului, a măsurilor şi acţiunilor specifice de prevenire a dezastrelor; - asigură informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţării ori producerii situaţiilor de urgenţă şi asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora; - participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor, pentru salvarea oamenilor, bunurilor materiale, valorilor culturale şi valorilor de patrimoniu; - participă la executarea de dislocări, demolări şi la înlăturarea dărâmăturilor; - participă la realizarea măsurilor de protecţie şi apărare împotriva inundaţiilor, la evacuarea apei din subsoluri şi canale tehnologice; - sprijină acţiunea de alimentare cu apă a populaţiei sinistrate; - intensifică măsurile ce se impun acţiunilor de prevenire pentru eliminarea posibilităţii producerii altor evenimente deosebite în obiective cu grad ridicat de vulnerabilitate şi pericol în exploatare; - elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

4.4. ATRIBUŢIILE GRUPURILOR DE SUPORT TEHNIC ÎN GESTIONAREA RISCURILOR ŞI A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA

4.4.1.Centrul Meteorologic Regional Dobrogea În cadrul colaborării cu I.S.U. “Dobrogea” al judeţului Constanţa, în legătură cu managementul

situaţiilor de urgenţă, Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, prin Serviciul Regional de Prognoza Vremii, are, ca sarcină principală, transmiterea avertizărilor privind fenomenele meteorologice periculoase elaborate de Administraţia Naţională de Meteorologie sau pe plan local.

Avertizările meteorologice sunt de două categorii: avertizări de scurtă durată (valabile 24-72 de ore) şi avertizări pentru fenomene meteorologice periculoase imediate (tip “nowcasting”, valabile până la 6 ore).

Centrul Meteorologic Regional Dobrogea, prin activitatea specifică, asigură funcţii de sprijin în cadrul grupului consultativ al Comitetelor Local / Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, iar pentru prevenirea şi monitorizarea celor generate de fenomenele meteorologice periculoase, în formatul mesajelor transmise şi în organizarea serviciului operativ, se are în vedere, pe lângă R.O.F., Ordinul nr. 3403/10.09.2012 al Ministrului Mediului şi Pădurilor, respectiv Ordinul nr. 245/18.10.2012 al Ministrului Administraţiei şi Internelor. În acesta sunt prevăzute: procedura de codificare a mesajelor meteorologice de avertizare, conţinutul acestor mesaje, consecinţele posibile ale producerii de


Pagina 79 din 83

fenomene meteorologice periculoase la scară naţională şi regională şi fluxul informaţional operativ naţional/judeţean în care îşi are locul C.M.R. Dobrogea.

Pe linia inversă faţă de cea de emitent de mesaje de risc, adică în calitate de receptor (beneficiar) al informaţiei primite despre iminenţa producerii unei situaţii de urgenţă, se are în vedere în special Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, iar în acţiunile de întreprins se are în vedere, în primul rând, colaborarea cu I.S.U. “Dobrogea” al judeţului Constanţa.

4.4.2. Administraţia Bazinală a Apelor Dobrogea-Litoral

Pentru înlăturarea pericolului inundațiilor și de apărare a localităților afectate, începând cu anul 2015, sunt în derulare prin programul de investiții al ABADL, următoarele lucrări de gospodarire a apelor:

Regularizarea văilor Agigea şi Lazu; Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în BH Topolog - Zona Saraiu; Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor în BH Casimcea – zona Călugăreni, Nistorești,

Runcu, Cheia, Grădina și Pantelimonu de Jos ; Lucrări de apărare împotriva inundațiilor în bazinul hidrografic al văilor Tatlageacul Mic şi

Tatlageacul Mare; Lucrări de amenajare a cursului de apă Valea Seacă, localitatea Valu lui Traian; Lucrări renovare Canton Periboina; Proiect tehnic execuţie şi realizare lucrări de amenajare şi modernizare Canton Mamaia.

4.4.3. C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa

întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval; punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi

nediscriminatoriu; urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi; asigurarea în permanenţă a adâncimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi a semnalizării

pe şenalele de acces şi în porturi ; ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi ; aducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin statului român

din acordurile si convenţiile la care România este parte.

4.5. ORGANIZAREA ÎN COMUN A PROTECŢIEI ŞI INTERVENŢIEI

4.5.1. Principiile acţiunilor de intervenţie Acţiunile de intervenţie se vor pregăti şi executa pe baza următorelor principii:

asigurarea unui răspuns adecvat şi proporţional cu amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă;

menţinerea capacităţii de răspuns prin constituirea unei rezerve de forţe şi mijloace la nivelul fiecărei structuri semnatare;

concentrarea efortului principal, pentru salvarea vieţii oamenilor; pregătirea şi conducerea unitară a acţiunilor pe baza planurilor şi procedurilor întocmite din

timp, care se completează şi actualizează la specificul situaţiilor create pe teritoriul judeţului Constanţa;

economia de forţe şi mijloace prin întrebuinţarea graduală şi eficientă a acestora, pe tipuri de urgenţă, pe etape de acţiune şi pe schimburi, potrivit scopului şi complexităţii misiunilor, în funcţie de amploarea situaţiilor de urgenţă produse;

organizarea şi executarea oportună a manevrei de forţe şi mijloace în scopul concentrării efortului principal dintr-un punct de lucru (obiectiv, sector) în altul pe timpul acţiunilor de intervenţie, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă;

realizarea şi menţinerea cooperării neîntrerupte între forţele participante la intervenţie precum şi cu alte structuri existente în zona de competenţă şi solicitate în sprijin;


Pagina 80 din 83

conducerea continuă, fermă, suplă şi oportună a acţiunilor de intervenţie prin exploatarea cu eficienţă maximă a tuturor mijloacelor de comunicaţii, raportarea imediată a datelor şi informaţiilor de interes operativ în vederea luării deciziilor ce se impun;

4.5.2. Norme de organizare a intervenţiei: - organizarea activităţilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor se face, de comun acord, de reprezentanţii structurilor subordonate celor două ministere dispuse pe teritoriul judeţului Constanţa, urmărindu-se stabilirea de atribuţii pentru unităţile din subordinea acestora, în strictă conformitate cu competenţele şi posibilităţile reale de care dispun; - acţiunile de intervenţie stabilite pentru structurile militare vor fi în strictă concordanţă cu organizarea, încadrarea, dotarea şi misiunile de bază ale acestora; - în vederea îndeplinirii misiunilor ce revin structurilor judeţene din subordinea celor două ministere, schimbul de informaţii se organizează din timp de normalitate şi se menţine permanent; - participarea cu forţe şi mijloace a structurilor judeţene din subordinea celor două ministere, la limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor, se organizează şi se realizează astfel încât să nu afecteze îndeplinirea misiunilor specifice acestora; - în toate cazurile, structurile judeţene ale celor două ministere se vor sprijini reciproc pe timpul îndeplinirii misiunilor.

Efectivele, tehnica şi materialele care se solicită de către autorităţile administraţiei publice locale pentru intervenţie, se aprobă astfel:

A. Pentru unităţile militare din judeţul Constanţa aparţinînd Ministerului Apărării, de către: Ministrul Apărării Naţionale sau şeful Statului Major General, pentru toate forţele şi mijloacele

care nu sunt cuprinse în „Planul Ministerului Apărării Naţionale de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă”;

comandantul garnizoanei Constanţa pentru unităţile care au în subordine forţele şi mijloacele prevăzute în „Planul Ministerului Apărării Naţionale de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă”. B. Pentru unităţile din judeţul Constanţa aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, de către:

inspectorii şefi pentru efectivele şi mijloacele din subordine; inspectorii generali ai inspectoratelor generale, pentru efectivele şi mijloacele proprii şi cele din

subordinea inspectoratelor judeţene care acţionează în afara teritoriului judeţului Constanţa, sau vin în sprijin din afara judeţului Constanţa;

conducerea ministerului, pentru efectivele, tehnica şi materialele ce depăşesc competenţa inspectorilor generali ai inspectoratelor generale. La producerea unui accident nuclear, la ordin, Statul Major al Forţelor Aeriene dislocă pe

Aeroportul MIHAIL KOGĂLNICEANU un elicopter dotat cu aparatura de control nuclear, pentru a interveni la solicitarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta "Dobrogea" al judetului Constanta prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

4.5.3. Proceduri de organizare a intervenţiei La producerea unui dezastru se execută următoarele activităţi: efectivele aflate în serviciul de luptă (în afara navelor şi aeronavelor de transport şi a celor

din serviciul de căutare-salvare), de pază şi apărare a obiectivelor şi pentru asigurarea legăturilor, continuă îndeplinirea misiunilor şi iau măsurile de protecţie impuse de situaţie;

se înştiinţează structurile din zonele afectate; se trece la aplicarea Planului de creştere a capacităţii operaţionale şi aducere la unitate a

personalului propriu; structurile destinate să intervină pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor,

constituite în detaşamente de intervenţie, ies în punctele de adunare cu tehnica şi materialele stabilite în funcţie de situaţia creată;

se verifică funcţionarea mijloacelor suplimentare pentru alimentarea cu energie electrică; la ordin, intră în funcţiune „grupele operative” şi se trimit reprezentanţii în Comitetul

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;


Pagina 81 din 83

staţiile radio şi operative trec pe recepţie permanentă, intrând în funcţiune reţelele de înştiinţare organizate la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;

se organizează cercetarea de specialitate pentru stabilirea efectelor dezastrelor şi a zonelor afectate;

se stabilesc măsurile ce se impun pentru protecţia personalului şi tehnicii din dotare; se organizează efectivele pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor la obiectivele

proprii; se trimit în sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, detaşamentele de intervenţie,

în baza competenţelor din prezentul plan; se întocmeşte la faţa locului un plan de acţiune în comun sub îndrumarea reprezentantului

autorităţii administraţiei publice locale şi a comandantului acţiunii; se trimit răniţii şi persoanele afectate către spitalele din reţeaua civilă sau locurile de

adunare precizate de autorităţile administraţiei publice; Spitalul Militar Judeţean Constanţa şi formaţiunile medicale din judeţul Constanţa asigură

asistenţă medicală răniţilor şi personalului iradiat sau contaminat. Unităţile militare care au acţionat la înlăturarea efectelor dezastrelor cu efective şi tehnică, vor

raporta imediat, ierarhic, telefonic, prin serviciul de zi şi operativ, despre executarea intervenţiei în sprijinul autorităţilor administraţiei publice.

4.6. CONDUCEREA INTERVENŢIEI Coordonarea gestionării tuturor activităţilor pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea

urmărilor dezastrelor la obiectivele civile revine Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, la nivel judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă la nivel local.

Detaşamentele de intervenţie destinate de către unităţile subordonate celor două ministere acţionează, conform competenţelor din prezentul plan, pe baza hotărârii de intervenţie a preşedintelui Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă din zona afectată.

La nivelul structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne se constituie grupe operative care vor coordona punerea la dispoziţia Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta a forţelor şi mijloacelor solicitate cât şi asigurarea tehnico-materială şi medicală a acestora. Conducerea nemijlocită a detaşamentelor constituite se realizează de către cei numiţi în acest scop, iar coordonarea acţiunilor se execută de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă căruia i-au fost puse la dispoziţie.

La nivelul judeţului, conducerea forţelor şi mijloacelor destinate de Ministerul Apărării Naţionale, pentru a participa la intervenţii, se realizează prin comandantul de garnizoană din municipiul Constanţa sau alte persoane desemnate de către structurile aparţinînd Ministerului Apărării Naţionale, care îndeplinesc funcţia de reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale pe lângă Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi coordonează cu acestea, acţiunile de intervenţie. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” Constanţa informează oportun conducerea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenţă şi conducerea structurilor din judeţul Constanţa aparţinînd Ministerului Apărării Naţionale asupra situaţiei create şi face propuneri privind punerea în aplicare a prevederilor prezentului plan de intervenţie.

Legăturile între unităţile celor două ministere se realizează prin reţele telefonice permanente, telefoane operative, sistemul unic de înştiinţare despre situaţii de protecţie civilă sau prin interconectarea în centralele telefonice proprii la nivelul garnizoanei.

NOTĂ: Actualizarea anexei cu forţele şi mijloacele structurilor din judeţul Constanţa subordonate Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne care intervin în situaţii de dezastre se va face, de comun acord, între unitaţile subordonate celor două ministere, ori de câte ori este nevoie, în funcţie de modificările survenite în structurile organizatorice ale acestora.

IV.6.1. Forţele şi mijloacele structurilor din judeţul Constanţa subordonate Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne care intervin în situaţii de urgenţă în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa –

IV.6.2. Servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă


Pagina 82 din 83

IV.6.3. Servicii private pentru situaţii de urgenţă constituite în subordinea unui operator economic sau instituţii ca serviciu propriu

IV.6.4. Servicii private pentru situatii de urgenta constituite ca societăţi comerciale prestatoare de servicii

CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/

manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

-inspecţii sau controale de prevenire; -subunităţi de intervenţie pentru stingerea incendiilor; -formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare; -formaţiuni de protecţie civilă (echipe cautare-salvare, NBC şi pirotehnice); -alte formaţiuni de salvare (Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandrii profesionişti s.a.); -grupe de sprijin. Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor

sunt: -controale şi inspecţii de prevenire; -avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă; -acordul; -asistenţă tehnică de specialitate; -informarea preventivă; -pregătirea populaţiei; -constatarea şi sancţionarea încălcărilor la prevederile legale; -alte forme. Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă,

mai pot acţiona: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a M.A.I., unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvemamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijioace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice a se suporta, potrivit legii, din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne si chiar internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.

CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă


Pagina 83 din 83

şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

ÎMPUTERNICIT INSPECTOR ŞEF

Locotenent colonel

Daniel PETROV

NESECRET


Pagina 1 din 4

Anexa nr. II.1.

ÎNCADRAREA PE CLASE ŞI TIPURI DE SOL ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA SUPRAFAŢA CARTATĂ PE TIPURI DE SOL

Nr. crt.

TERITORIU ADMINISTRATIV

Supr. agricolă cartată

-ha-

TIPURI DE SOL LS

SUPR ha

RS SUPR

ha

PS SUPR

ha

AS SUPR

ha

KZ SUPR

ha

CZ SUPR

ha

RZ SUPR

ha

GS SUPR

ha

SC SUPR

ha

AT SUPR

ha

TT SUPR

ha 1 BĂNEASA 7470 - 1348 - 223 1104 4392 - - - 403 - 2 HÂRŞOVA 7406 20 129 - 1502 2705 - - 3034 - 16 - 3 23 AUGUST 6608 - - - 65 - 5710 - 56 - 777 - 4 ALBEŞTI 14184 914 - - 115 - 12855 300 - - - - 5 ALIMAN 7702 - - 2560 - 634 1295 1897 - 159 52 1105 6 AMZACEA 12342 - 106 - 21 - 12104 111 - - - - 7 BĂRĂGANU 5884 13 - - 126 - 5727 - - - - 18 8 CASTELU 5161 - 278 - 7 1190 3686 - - - - - 9 CIOBANU 6456 - 529 708 1726 3247 206 - 24 - 16 -

10 CIOCÂRLIA 12848 - 652 - 53 - 12095 48 - - - - 11 COBADIN 17130 64 911 - 15 - 16002 59 - - 79 - 12 CORBU 12663 40 369 1413 - - 8483 366 - 1992 - - 13 COSTINEŞTI 1648 - - - - - 1648 - - - - - 14 CRUCEA 21213 92 1220 - 14 8742 10783 - - - 362 - 15 CUZA VODĂ 4632 51 101 - 97 4243 - 140 - - - - 16 DUMBRAVENI 2871 32 419 - 65 - 2336 - - - 19 - 17 GHINDĂREŞTI 1591 - 73 - 40 1451 - - - - 27 - 18 HORIA 5821 - 663 - 63 5079 - - - - 16 - 19 INDEPENDENŢA 16757 34 1663 - 283 - 14625 51 - - 101 - 20 ISTRIA 7943 133 285 875 269 1416 3963 377 132 493 - - 21 LIPNIŢA 13878 - 4223 - 478 1169 6562 - - - 1446 - 22 MERENI 6142 36 - - 23 - 5695 388 - - - - 23 M. VITEAZU 9214 167 - - 536 - 8061 - - - 450 - 24 M.KOGALINICEANU 14365 510 - - 445 2230 10895 - 285 - - - 25 N. BĂLCESCU 12265 - - - - 1996 10202 - - - 67 - 26 OLTINA 6897 - 1522 - 474 799 3219 - - - 883 - 27 OSTROV 10930 - 1990 - 1470 4373 1893 - - - 1204 - 28 PANTELIMON 12449 65 2198 - 239 7270 2578 - - - 99 - 29 POARTA ALBĂ 4715 95 228 - - 351 2774 253 - - 1014 - 30 SARAIU 10850 - 1817 - 349 4776 3736 - - - 172 -

NESECRET


Pagina 2 din 4

Nr. crt.


Supr. agricolă cartată

-ha-

TIPURI DE SOL LS

SUPR ha

RS SUPR

ha

PS SUPR

ha

AS SUPR

ha

KZ SUPR

ha

CZ SUPR

ha

RZ SUPR

ha

GS SUPR

ha

SC SUPR

ha

AT SUPR

ha

TT SUPR

ha 31 SEIMENI 6960 - 1197 - 305 5382 - - - - 76 - 32 TÂRGUŞOR 12779 678 1425 455 600 3380 5722 - - - 519 - 33 TOPALU 6379 919 - 374 5086 - - - - - - - 34 VALUL LUI TRAIAN 5359 56 - - - - 4759 - - - 544 - 35 VULTURU 5797 - 422 - - 169 5125 - - - 81 -

TOTAL SUPR. CARTATĂ 317309 3919 23768 6385 14689 61706 187131 3990 3531 2644 8423 1123 LS(litosol);RS(regosol);PS(psamosol);AS(aluviosol);KZ(kastanoziom);CZ(cernoziom);RZ(rendzină);GS(gleiosol);SC(solonceac);AT(antrosol);TT(tehnosol)

CLASELE DE CALITATE ŞI NOTELE DE BONITARE PE FOLOSINŢE AGRICOLE

Nr. crt


Supraf agricolă

– ha

ARABIL PĂŞUNI VII LIVEZI Supraf - ha -

Nota Clasa Supraf - ha -



Nota Clasa

1 CONSTANŢA 4417 4404 50 III 8 30 IV 3 50 III 2 58 III 2 MANGALIA 3490 2993 54 III 330 20 V 167 54 III - - - 3 MEDGIDIA 6417 4612 46 III 614 24 IV 908 41 III 283 48 III 4 BĂNEASA 8297 7015 45 III 1221 27 IV 61 16 V - - - 5 CERNAVODĂ 2526 1625 38 III 375 18 V 406 38 IV 120 40 IV 6 EFORIE 26 22 50 III - - - - - - 4 58 III 7 HÂRŞOVA 6760 6649 40 IV 59 31 IV 24 26 IV 28 26 IV 8 MURFATLAR 5289 3432 52 III 173 29 IV 1684 46 III 0 - - 9 NĂVODARI 1980 1894 52 III 83 29 V 1 - - 2 - -

10 NEGRU VODĂ 14997 14441 60 III 545 34 IV 10 54 III 1 52 III 11 OVIDIU 6457 5700 52 III 238 40 IV 53 47 III 466 - - 12 TECHIRGHIOL 2061 1895 58 III 151 32 IV 3 54 III 12 58 III 13 23 AUGUST 6561 6141 55 III 254 26 V 97 23 IV 69 - - 14 ADAMCLISI 10632 8073 48 III 2367 36 IV 192 40 IV - - - 15 AGIGEA 3447 3447 58 III - - - - - - - - - 16 ALBEŞTI 14189 12986 54 III 1186 20 V 17 - - - - - 17 ALIMAN 7939 4491 43 III 2814 21 V 634 33 IV - - - 18 AMZACEA 9034 8958 58 III 48 30 IV 19 - - 9 - - 19 BĂRĂGANU 5873 5652 58 III 208 37 IV 13 - - 0 - - 20 CASTELU* 5161 4862 57 III 259 29 IV 16 - - 24 - - 21 CERCHEZU 8131 7730 56 III 391 32 IV 10 - - - - -

NESECRET


Pagina 3 din 4

Nr. crt


Supraf agricolă

– ha





Nota Clasa

22 CHIRNOGENI 10724 9423 58 III 956 34 IV 345 50 III - - - 23 CIOBANU 7823 7206 44 III 603 18 V 14 48 III - - - 24 CIOCÂRLIA 13051 12651 57 III 387 25 IV 13 - - - - - 25 COBADIN 17107 16376 54 III 709 48 III 20 48 III 2 41 III 26 COGEALAC 18150 15452 54 III 2392 28 IV 306 50 III - - - 27 COMANA 8178 8118 60 III 40 50 III 19 50 III 1 58 III 28 CORBU 10664 9641 57 III 1003 10 V 20 50 III - - - 29 COSTINEŞTI 1643 1636 53 III 0 - - 7 22 IV - - - 30 CRUCEA 18378 16879 51 III 1329 23 IV 18 38 IV 152 29 IV 31 CUMPĂNA 3808 3760 58 III 39 34 IV 9 50 III - - - 32 CUZA VODĂ 4476 4200 51 III 276 30 IV 0 64 III - - - 33 DELENI 14210 12269 48 III 1899 34 IV 42 46 III - - - 34 DOBROMIR 10348 8805 48 III 1529 40 IV 14 44 III - - - 35 DUMBRAVENI 2871 2398 55 III 454 24 IV 19 22 IV - - - 36 FÂNTÎNELE 5354 4854 55 III 500 - - 0 - - - - - 37 GÂRLICIU 5461 4826 40 IV 604 20 IV 31 38 IV - - - 38 GHINDĂREŞTI 1591 1496 44 III 68 14 V 27 24 IV - - - 39 GRĂDINA 6624 5563 52 III 1057 - - - - - 4 - - 40 HORIA 5333 5181 42 III 140 15 V 12 54 III - - - 41 INDEPENDENŢA 16743 15171 54 III 1552 18 V 20 42 III - - - 42 ION CORVIN 8309 5841 41 III 2408 22 IV 60 42 III - - - 43 ISTRIA 8332 6543 55 III 1770 12 V 19 14 V - - - 44 LIMANU 6387 6155 58 III 220 38 IV 10 42 III 2 29 - 45 LIPNIŢA 13878 9090 48 III 3581 18 V 871 44 III 336 32 - 46 LUMINA 3303 2952 50 III 323 36 IV 25 50 III 3 - - 47 MERENI 6343 6023 57 III 296 26 IV 18 50 III 6 46 III 48 M. VITEAZU 9214 7505 58 III 1272 37 IV 437 64 II - - - 49 M.KOGALINICEANU 13970 12799 58 III 1016 26 IV 5 34 IV 150 34 IV 50 MIRCEA VODĂ 5961 4170 50 III 611 31 IV 707 34 IV 473 34 IV 51 N. BĂLCESCU 12265 12165 51 III 32 40 IV 27 60 III 41 43 III 52 OLTINA 6840 5222 45 III 1541 26 IV 77 18 V - - - 53 OSTROV 10890 7262 52 III 2606 26 IV 805 48 III 217 41 III 54 PANTELIMON 12534 10848 53 III 1326 21 IV - - - 360 - - 55 PECINEAGA 8388 7923 60 III 260 48 III 20 48 III 185 - - 56 PEŞTERA 17050 13308 48 III 3377 28 IV 300 28 IV 65 28 IV 57 POARTA ALBĂ* 4715 3349 52 III 315 23 IV 1051 40 IV - - - 58 RASOVA 6975 4095 39 IV 1499 13 V 1316 13 V 65 13 V

NESECRET


Pagina 4 din 4

Nr. crt


Supraf agricolă

– ha





Nota Clasa

59 SĂCELE 9413 7315 50 III 2093 31 IV 5 31 IV - - - 60 SALIGNY 3047 2912 41 III 131 - - 4 - - - - - 61 SARAIU 10501 8658 48 III 1826 24 IV 17 42 III - - - 62 SEIMENI 6960 5672 41 III 1212 36 IV 73 36 IV 3 - - 63 SILIŞTEA 7362 6542 52 III 655 28 IV 165 42 III - - - 64 TÂRGUŞOR 8699 7515 52 III 1173 28 IV 10 - - 1 - - 65 TOPALU 6076 4790 46 III 1105 20 V 48 61 II 133 48 III 66 TOPRAISAR 12562 12242 60 III 305 41 III 14 50 III 1 58 III 67 TORTOMANU 6711 6247 52 III 417 24 IV 47 42 III - - - 68 TUZLA 4142 3754 59 III 250 42 III 9 50 III 129 58 III 69 VALUL LUI TRAIAN 5359 4782 58 III 48 23 IV 165 64 II 364 47 III 70 VULTURU 5797 5648 56 III 64 36 IV 4 50 III 81 50 III

Total agricol statistică 2010 558204 484254 58593 11563 3794 Pentru teritoriile administrative unde nu a fost efectuată cartarea încadrarea medie s-a realizat după sintezele vechi.

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.2.

Regimul temperaturilor - valori medii lunare înregistrate în perioada 2011-2015 ( °C )

Staţia meteorologică

Constanţa

An ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011 -0,3 2,3 5,9 11,8 17,4 21,2 24,5 26,8 19,5 11,7 13,3 3,3

2012 1,0 0,5 4,6 9,2 16,2 21,5 24,1 23,6 21,2 12,0 5,1 5,1

2013 0,7 -2,2 6,0 12,6 18,3 23,0 26,1 24,5 20,5 16,4 10,0 2,4

2014 2,1 4,8 5,6 12,5 19,0 22,1 23,6 24,6 18,4 12,6 10,8 2,3

2015 3,0 3,0 8,0 11,7 17,0 21,1 23,9 24,7 19,9 13,5 7,4 4,0

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.2.b.

Regimul precipitaţiilor - cantităţi lunare înregistrate în perioada 2011-2015 ( l/mp )

Staţia

meteorologică Constanţa

An ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec 2011 47,3 66,9 46,3 15,0 37,4 83,0 91,2 0,2 33,6 81,0 22,3 59,6 2012 37,2 19,2 19,1 39,2 39,8 12.6 37,1 0,8 6,5 41,8 0,5 53,2 2013 114,9 19,7 16,4 28,2 134,5 9,2 2,5 25,8 3,4 29,2 18,8 85,3 2014 36,0 11,2 12,4 27,0 36,0 74,0 43,2 23,0 75,6 159,4 21,0 9,5 2015 70,8 0,6 44,8 27,9 50,4 145,0 6,0 113,0 22,8 60,8 51,9 113,2

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. I.2.2.

Regimul temperaturilor şi precipitaţiilor - date anuale, valori medii şi extreme înregistrate în perioada 2011-2015

Staţia

meteorologică Constanţa

An

Temperatura aer (grade C) Precipitaţii (l/mp)

Medie anuală

Maximă anuală

Data

Minimă anuală

Data

Total anual

Maximă în 24 ore

Data

2011 13,1 34,7 11 august - 17,8 25 ianuarie 583,8 52,2 09 iulie

2012 12,0 33,9 18 iulie - 10,4 05 ianuarie 307,0 19,2 09 octombrie

2013 13,2 34,2 21 august -15,7 01 februarie 487,9 60,1 19 mai 2014 13,2 31,6 28 iunie -10,1 10 ianuarie 528,3 112,4 01 octombrie

2015 13,1 33,4 09 august - 11,7 30,31 ianuarie 707,2 96,4 17 august

NESECRET

NESECRET

Strada Mircea cel Batran,nr.110, Tel.:617381/617382/ e-mail [email protected] / Fax.616342 / cod postal 900663 Pagina 1 din 3

Anexa nr. II.2.d

AVERTIZĂRI PENTRU FENOMENE METEO PERICULOASE PE SCURTĂ DURATĂ ( 24 -72 ORE )

Fenomenele avertizate urmează să se producă pe arii relativ extinse sau extinse în zona afectată

FENOMENUL METEO

COD OBSERVAŢII

GALBEN PORTOCALIU ROŞU

Vânt Altitudine <800 m: rafală cu viteza de

54-90 km/h ( 15-25 m/s )

Altitudine <800 m: rafală cu viteza de

90-126 km/h (25-35 m/s)

Altitudine <800 m: rafală cu viteză mai mare

de 126 km/h (35 m/s)

se anticipează că fenomenul va persista pe arii extinse

Ploaie Precipitaţii de ordinul

a 25 la 50 l/mp în 24 h Precipitaţii de ordinul a

50 la 90 l/mp în 24 h Precipitaţii de ordinul a

peste 90 l/mp în 24 h

1. în caz de cod galben sau portocaliu, cantităţile de apă prognozate pot depăşi izolat cu până la 50% valoarea maximă a pragului; 2. este posibilă diminuarea pragurilor în funcţie de factori agravanţi: - precipitaţiile din zilele precedente; - topirea stratului de zăpadă.

Descărcări electrice şi grindină

Situaţii în care se întrunesc condiţiile de formare a grupurilor de

nori cumulonimbus

Situaţii favorabile convecţiei profunde

organizate şi persistente (posibilă formare a supercelulelor sau a

siatemelor convective mezoscalare)

Fără criteriu standard - decizie în funcţie de

situaţie -

Ninsoare Altitudine <800 m: depunere de strat de 10 - 30 cm în 24 h

Altitudine <800 m: depunere de strat de 30 - 50 cm în 24 h

Altitudine <800 m: depunere de strat de peste 50 cm în 24 h

este posibilă diminuarea pragurilor în funcţie de context ( început sau sfârşit de sezon de iarnă, ninsori în zonele oraşelor mari etc.)

NESECRET

NESECRET


FENOMENUL METEO

COD OBSERVAŢII


Viscolul

Ninsoare însoţită de vânt cu viteza la rafală de 50 - 70 km/h care determină o vizibilitate de sub 100 m.


Ninsoare însoţită de vânt cu viteza la rafală de peste 90 km/h (peste 25 m/s)care

determină o vizibilitate aproape zero.

este posibilă diminuarea pragurilor în funcţie de context ( început sau sfârşit de sezon de iarnă, viscol în zona oraşelor mari, strat consistent anterior depus etc.)

Temperaturi minime extreme

Altitudine <800 m: Temperatura aerului

cuprinsă între -25,0... -15,0 °C

Altitudine <800 m: Temperatura aerului sub

-25 °C


situaţie -

COD GALBEN se emite numai dacă temperatura va avea valori ce se vor încadra în pragurile stabilite cel puţin 2 zile consecutiv; COD PORTOCALIU se emite şi dacă, după 2 zile consecutive de cod galben, temperatura coboară o singură zi sub - 25 °C; după emiterea unei informări sau a unui cod galben, este posibilă diminuarea pragurilor în cazul în care intervalul cu temperaturi foarte scăzute este mai mare de trei zile ( val de frig).

Temperaturi maxime extreme

Temperatura maximă a aerului cuprinsă în

intervalul 37,0 - 39,9°C

Temperatura maximă a aerului cuprinsă în

intervalul 40,0 - 42,9 °C

Temperatura maximă a aerului mai mare de

43 °C

COD GALBEN se emite dacă valorile de prag se ating cel puţin 2 zile consecutiv; COD PORTOCALIU/ROŞU se emite şi dacă, după 2 zile consecutive atenţionate cu cod galben /portocaliu, temperatura urcă doar pentru o zi la alte valori de prag; - după emiterea unei informări sau a unui cod galben, este

NESECRET

NESECRET


FENOMENUL METEO

COD OBSERVAŢII

GALBEN PORTOCALIU ROŞU posibilă diminuarea pragurilor în cazul în care intervalul de caniculă este mai mare de trei zile (val de căldură).

Polei Fenomenul urmează a se produce pe arii relativ

extinse în zona avertizată


situaţie -


situaţie -

Ceaţă Altitudine <800 m: vizibilitate de sub 200 m


situaţie -


situaţie -

se anticipează că fenomenul se va produce şi va persista pe arii relativ extinse

În situaţiile în care fenomenul meteorologic periculos se apropie de pragurile cantitative ale codului galben se pot emite informări meteorologice fără cod. NOTĂ:

- arii relativ extinse: 60-70 % din suprafaţa zonei de interes - arii extinse: peste 70 % din suprafaţa zonei de interes

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. II.2.e

AVERTIZĂRI PENTRU FENOMENE METEO PERICULOASE IMEDIATE ( DE TIP NOWCASTING VALABILE 0,5 LA 6 ORE

Informările, atenţionările şi avertizările pentru fenomenele meteorologice periculoase imediate se vor emite în cazul în care fenomenele nu au fost avertizate la scurtă durată sau dacă fenomenele avertizate la scurtă durată au o evoluţie mai periculoasă decât s-a anticipat.

Fenomenele avertizate urmează să se producă pe arii relativ extinse sau extinse în zona afectată. La rubrica “Zona afectată”, municipiile sau alte localităţi de interes (de ex., staţiuni turistice) vor fi specificate în clar.

FENOMENUL METEO

COD OBSERVAŢII


Vânt Rafală cu viteza de

54-90 km/h ( 15-25 m/s ) Rafală cu viteza de

90-126 km/h (25-35 m/s)

Rafală cu viteză mai mare de 126 km/h (35

m/s) fenomenul va persista cel puţin 3 ore

Ploaie 25 - 35 l/mp în cel mult o

oră sau 50 l/mp în 3 ore.

35 - 50 l/mp în cel mult o oră sau

în cazul în care ploaia va continua şi s-au acumulat

cel puţin 50 l/m2 în ultimele 3h.

Peste 50 l/mp în cel mult o oră sau

în cazul în care ploaia va continua şi s-au acumulat

cel puţin 90 l/m2 în ultimele 3h

1.cantităţile de apă prognozate pot depăşi izolat cu până la 50% valoarea maximă a pragului; 2.este posibilă diminuarea pragurilor în funcţie de factori agravanţi: - precipitaţiile din zilele precedente; - topirea stratului de zăpadă.

Descărcări electrice şi grindină

Frecvente

Fenomene meteo asociate (specificate la rubrica

„Fenomene avertizarte”): averse de ploaie care

local pot avea caracter torenţial şi/sau vânt care

izolat prezintă intensificări ( posibil cu aspect de vijelie) şi/sau grindină cu diametrul

mai mic de 2 cm.

Frecvente

Fenomene meteo asociate (specificate la rubrica

„Fenomene avertizarte”): averse de ploaie cu

caracter torenţial şi/sau grindină cu diametrul de 2 –5 cm. De asemenea, vântul poate fi foarte

puternic (şi/sau cu aspect de vijelie)

Fără criteriu standard

- decizie în funcţie de situaţie -

NESECRET


Pagina 2 din 2

FENOMENUL METEO

COD OBSERVAŢII

GALBEN PORTOCALIU ROŞU Ninsoare

Altitudine <800 m:

Depunere de strat de 4 – 8 cm /h

Depunere de strat de 8 -15 cm /h


situaţie -

avertizarea se emite în condiţiile în care fenomenul prognozat durează cel puţin o oră.

Viscolul



Ninsoare însoţită de vânt cu viteza la rafală de peste 90 km/h care

determină o vizibilitate aproape zero.

este posibilă diminuarea pragurilor în funcţie de context (început sau sfârşit de sezon de iarnă, viscol în zona oraşelor mari, strat consistent anterior depus etc.)

Polei Fenomenul urmează a se produce pe arii relativ

extinse în zona avertizată


situaţie -


situaţie -

Ceaţă vizibilitate de sub 50 m în zone în care există drumuri europene sau

naţionale





fenomenul va persista cel puţin o oră.

În situaţiile în care fenomenul meteorologic periculos se apropie de pragurile cantitative ale codului galben, se pot emite informări meteorologice fără cod. NOTA:

- arii relativ extinse: 60 – 70 % din suprafaţa zonei de interes; - arii extinse: peste 70 % din suprafaţa zonei de interes.

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.1. VALORI ALE CANTITĂŢII DE PRECIPITAŢII ÎNREGISTRATE ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA

În Constanţa, cantitatea cea mai mare de precipitaţii căzută într-o zi s-a înregistrat în data de 1 iulie 1992, când în decurs de 3 ore, au căzut cca 111,0 l/mp, cu strat de grindină de 30 cm cu diametrul de 4-7 cm.Grindina căzută la ora 9:00 nu se topise încă la ora 17:00. Stratul de apă în cartierul Brătianu a fost de 80 cm. Alte cantităţi excepţionale de precipitaţii înregistrate la posturile pluviometrice din judeţul Constanţa:

Agigea : valoarea medie multianuală (1963-2000) este de 411,0 l/mp În ziua de 1iulie 1992 s-au înregistrat 112.0 l/mp; Basarabi : 30 iunie 1978 s-au înregistrat 100.3 l/mp; Nicolae Bălcescu : 09 iunie1986 s-au înregistrat 129.0 l/mp; Negru –Voda : 22 iunie 1987 s-au înregistrat 155.8 l/mp; Pestera : 22 iunie 1987 s-au înregistrat 103.0 l/mp. În data de 28 august 2004, începând cu orele 7:30, în judeţul Constanţa s-au produs ploi

torenţiale care s-au manifestat pe parcursul întregii zile şi au continuat şi în cursul zilei de 29 august, înregistrându-se cantităţi importante de precipitaţii, care au depăşit, pe anumite zone, valorile istorice cunoscute (exemplificările cuprind numai valorile mai mari de 100,0 l/mp):

- Constanţa 195,0 l/mp - Lumina 147.7 l/mp - Agigea 280,5 l/mp - Mamaia Sat 200,0 l/mp - Pantelimon 312,0 l/mp - Techirghiol 169,0 l/mp - Mircea Voda 120,0 l/mp - Crucea 105,0 l/mp din care în 8 min 50 l/ mp - Cobadin 106,0 l/mp - Valu lui Traian 151,5 l/mp

În anul 2015 au existat perioade şi zone în care s-au înregistrat cantităţi de precipitaţii neobişnuit

de mari: Intervalul 4-5 mai Ostrov; Intervalul mai –iunie Hârşova; 30-31 mai şi 5-6 iunie Chirnogeni; Intervalul 19-20 iunie Constanţa, Năvodari, Eforie Nord şi Sud, Costineşti, 23 August,

Vama Veche, Adamclisi, Albeşti, Deleni, Ion Corvin, Pecineaga.

NESECRET


Pagina Page 1 of 10

Anexa nr. II.3.1.1. DATE DESPRE BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL,

DUNĂRE ŞI PROFILUL LONGITUDINAL AL DIGURILOR

BAZIN HIDROGRAFIC LITORAL Stot. BH = 3958 Kmp Nr. crt.

Denumire lac Localizare

Suprafaţa

(ha) Volum mil.mc

Folosinţa principală

1. AGIGEA Agigea 35 6.45 Piscicolă 2. CORBU Corbu 520 24.71 Piscicolă 3. TAŞAUL Navodari 2335 57.00 Piscicolă 4. TĂBĂCARIE Constanta 99 2.10 Agrement 5. TATLAGEAC 23 August 178 14.00 Piscicolă 6. MANGALIA Mangalia 261 15.70 Am.Portuară 7. HAGIENI Limanu 98 Piscicolă 8. LIMANU Limanu 107 0.60 Piscicolă 9. TECHIRGHIOL Eforie 1227 41.80 Terapeutic 10. NUNTAŞI Nuntasi 1050 9.28 Terapeutic

BAZIN HIDROGRAFIC DUNARE Stot. BH = 4790 kmp Nr. crt.


Suprafaţa

(ha) Volum mil.mc


1. OLTINA Oltina 2505 59.95 Piscicolă 2. BUGEAC Ostrov 1774 41.10 Piscicolă 3. DUNARENI

(MIRLEANU) Aliman 621 51.91 Piscicolă

4. CEAMURLIA Oltina 190 Piscicolă 5. VEDEROASA Aliman 150 3.75 Piscicolă 6. IORTMAC Lipnita 187 0.94 Piscicolă 7. DOMNEASCA Seimenii Mari 93 3.20 Piscicolă 8. BALTA

VEDEROASA Aliman 75 0.23 Piscicolă

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrân,nr.110, Tel.: 0241/617381/617382/ e-mail: [email protected] Fax: 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 2 din 10

9. CONACU – NEGRESTI

Cobadin 150 Piscicolă

10. BACIU Rasova 130 Piscicolă 11. IEZERUL

VIILE Ion Corvin 70 Piscicolă

12. HAZARLIC Ciobanu 80 7.75 acumulare npermanentă și piscicolă 13. ȚIBRIN Seimenii Mari 150 7.73 Piscicolă

PROFILUL LONGITUDINAL AL DIGURILOR

Distanţe cumulate 0 119 210 315 425 719 977 1166 1306 1334 1367

Cote coronament 14.43 14.34 14.46 14.17 14.12 14.61 14.51 14.33 14.46 14.77 15.48

Pic Taluz ms 14.43 12.7 12.58 11.65 11.25 11.28 11.3 11.01 11.25 11.25 15.48

Pic Taluz md 14.43 11.2 11.14 11.2 11.2 11.35 11.3 11.3 11.35 11.4 15.48

Faza I 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3 11.3

Faza II 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55 12.55

Faza III 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8

P rofil long itud inal d ig Ostrov

10

11

12

13

14

15

16

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

D istante cum ulate (m )

Cot

e (re

per M

Nea

gra)

C ote coronam P ic Taluz ms P ic Taluz md Faza I Faza II Faza III

NESECRET


Pagina 3 din 10

Poziţie mira loca Cota coronament minimala Cota coronament maximala

Distanţe Cumulate 0 185 395 514 759 853 924 1121 1358 1523 1744 1840 1940 2047

Cote coronament 15.51 14.71 14.94 14.67 14.78 14.86 14.71 14.78 14.57 14.51 14.3 14.42 14.29 15.56

Pic.Taluz ms 15.51 12.25 12 11.82 11.8 11.8 11.75 11.75 11.7 11.75 11.95 12.5 12.16 15.56

Pic.Taluz md 15.51 12.1 12.08 12.08 12 12 11.95 11.95 11.92 11.9 11.9 11.85 11.81 15.56

Faza I 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8 11.8

Faza II 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8 12.8

Faza III 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8 13.8

Profil longitudinal dig Baneasa

11

12

13

14

15

16

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1200

1300

1400

1500

1600

1700

1800

1900

2000

2100

Distante cumulate (m)

Cot

e (re

per M

area

N

eagră)

Cote coronam Pic.Taluz ms Pic.Taluz md Faza I Faza II Faza III

NESECRET


Pagina 4 din 10


Distanţe cumulate 0 180 394 500 646 849 1042 1179 1344 1439 1579 1736 1925 2059 2204 2348 2466 2594 2750 2959 3142 3378 3281 3436 Cote coronament 13.94 13.94 14.24

13.72 14.14 13.83 13.98 13.88 14.06 14.07 14.32 14.41 14.49 14.6 14.48 14.13 14.15 13.78 14.01 13.76 14.16 14.12 13.91 15.1

Pic Taluz ms 13.94 11.75 11.6 11.5

4 11.5 11.5 11.48 11.45 11.4 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.3 11.35 11.45 11.5 11.5 11.55 11.6 11.65 11.67 15.01

Pic Taluz Md 13.94 11.92 11.55 11.1

9 11.2 11.25 11.29 11.33 11.35 11.37 11.4 11.45 11.5 11.55 11.6 11.75 11.85 11.85 11.9 11.95 12.05 11.35 12.08 15.01

Faza I 11.35 11.35 11.35 11.3

5 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 11.35 Faza II 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3 12.3

Faza III 13.25 13.25 13.25 13.2

5 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25 13.25

Poziţie mira loca

P ro f il lo n g itu d in a l d ig O lt in a

1 1

1 2

1 3

1 4

1 5

1 6

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2200

2400

2600

2800

3000

3200

3400

D is ta n te c u m u la te (m )

Cot

e (re

per M

area

N

eagră)

C o te c o ro na m P ic Ta luz m s P ic Ta luz M d F a za I F a za II F a za III

NESECRET


Pagina 5 din 10

Cota coronament minimala Cota coronament maximala

Distanţe cumulate 0 147 386 527 592 669 822 985 1133 1281 1439 1613 1747 1864 2042 2163

Cote coronament 13.74 13.58 13.61 13.36 13.55 13.79 13.38 13.62 13.39 13.53 13.13 13.55 13.42 13.6 13.28 13.62

Pic Taluz ms 13.74 10.69 10.65 10.59 10.59 10.49 10.37 10.35 10.35 10.35 10.35 10.35 10.35 10.35 10.32 13.62 pic Taluz md 13.74 10.22 10.2 10.2 10.2 10.15 10.15 10.2 10.2 10.2 10.2 10.25 10.25 10.25 10.3 13.62 Faza I 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 Faza II 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 11.5 Faza III 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7 12.7

Poziţie mira loca Cota coronament minimala

Profil longitudinal dig Dunareni

10

10.511

11.512

12.5

1313.5

14

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000


Cot

e (re

per n

ivel

Mar

ea

Nea

gră

Cote coronam Pic Taluz ms pic Taluz md Faza I Faza II Faza III

NESECRET


Pagina 6 din 10

Cota coronament maximala

Distanţe cumulate 0 112 196 306 415 629 875 1113 1371 1631 1900 2101 2347 2589 2807 2977 3072 3204 3280 3206 3360 3566 3854 4061 4165 4191 Cote coronament 13.08 13.07 12.44 12.66 12.53 12.33 12.61 12.14 12.03 12 11.8 11.75 11.79 11.78 11.68 11.82 11.72 11.64 11.75 11.13 11.62 11.6 11.82 12.15 12.31 12.09 Pic taluz ms 13.08 11.25 11.2 11.18 11.15 11.09 11.02 10.91 10.85 10.71 10.62 10.54 10.46 10.41 10.36 10.31 10.25 10.21 10.16 10.12 10.07 10.02 10.15 10.26 10.33 12.09 Pic taluz md 13.08 11.41 11.28 11.31 11.37 11.47 11.57 11.32 11.07 10.75 10.57 10.25 9.99 10.11 10.02 10.1 10.15 9.92 10.06 10.09 10.11 10.08 10.29 10.43 10.51 12.09 Faza I 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Faza II 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 10.55 Faza III 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1 11.1


Profil longitudinal dig Rasova

9

10

11

12

13

14

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000


Cot

e re

per M

. Nea

gră

(m)

Cote coronam Pic taluz ms Pic taluz md Faza I Faza II Faza III

NESECRET


Pagina 7 din 10

Distanţe cumulate 0 27 48 77 118 252 299 358 380 456 579 646 710 Cote coronament 13.1 12.11 12.54 12.5 12.56 12.56 12.55 12.5 12.55 12.55 12.51 12.55 13.32 Pic. Taluz ms 13.1 11.25 11.15 11.1 10.75 10.65 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 11.25 13.32 Pic. Taluz md 13.1 11.5 10.75 10.5 10.45 10.2 10.11 10.05 9.8 9.8 9.75 10.25 13.32 Faza I 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 10.5 Faza II 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 11.25 Faza III 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12


Profil longitudinal dig Cochirleni

9

10

11

12

13

14

0 100 200 300 400 500 600 700


Cot

e re

per M

area

Nea

gră

(m)

Cote coronam Pic. Taluz ms Pic. Taluz md Faza I Faza II Faza III

NESECRET


Pagina 8 din 10

Distanţe cumulate 0 71 194 251 401 552 666 766 801 878 Cote coronament 11.82 11.12 11.02 10.91 10.96 11.04 10.9 11.07 11.12 11.45 Pic.Taluz ms 11.82 9.94 10.01 10.14 9.84 9.54 9.25 8.96 9.6 11.45 Pic.Taluz md 11.82 10.41 10.23 9.9 9.82 9.74 9.66 9.6 10.02 11.45 Faza I 9.15 9.15 9.15 9.15 9.15 9.15 9.15 9.15 9.15 9.15 Faza II 9.78 9.78 9.78 9.78 9.78 9.78 9.78 9.78 9.78 9.78 Faza III 10.41 10.41 10.41 10.41 10.41 10.41 10.41 10.41 10.41 10.41


Profil longitudinal dig pârâu Dunarea

8.5

9

9.5

10

10.5

11

11.5

12

0 100 200 300 400 500 600 700 800


Cot

e re

per M

. Mea

gra


NESECRET


Pagina 9 din 10


Distanţe cumulate 0 105 183 258 298 359 410 490 660 874 963 1071 1249 1475 1683 1732 1922 2093 2247 2453 2670 2850 3041 3244 3399 3577 3684 3765 4005 4155 4337 4377 4513 4674

Cote coronament 11.25 10.8 10.5

8 10.7

2 10.7

3 10.59 10.61 10.64 10.38

10.54

10.84 10.8 10.7

1 10.4

7 10.6

1 10.4

1 10.8

1 10.6

1 10.7

4 10.7

8 10.8

9 10.6 10.78

10.32

10.56

10.41 10.8 10.7 10.8 10.8

3 10.9 10.96

11.13

11.38

Pic.Taluz ms 11.25 8.76 8.76 8.7 8.71 8.75 8.8 8.72 8.65 8.65 8.65 8.68 8.81 8.95 9.12 9.22 938 9.65 9.79 9.81 9.75 9.73 9.45 9.22 8.91 8.82 8.65 8.55 8.75 9.1 9.16 9.2 9.15 11.3

8 Pic.Taluz md 11.25 9.28 9.28 9.33 9.38 9.42 9.47 9.52 9.56 9.68 9.74 9.8 9.72 9.64 9.56 9.5 9.42 9.34 9.2 9.21 9.12 9.08 9.08 9.08 9.08 9.08 9.08 9.08 9.1 9.05 8.85 8.95 9.05 11.3

8 Faza I 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 8.98 Faza II 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 9.4 Faza III 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82 9.82

Profil longitudinal dig Topalu I

8.5

99.5

10

10.511

11.50

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2200

2400

2600

2800

3000

3200

3400

3600

3800

4000

4200

4400

4600


Cot

e re

per M

.Nea

gra

(m)


NESECRET


Pagina 10 din 10

Distanţe cumulate 0 30 79 125 246 296 416 513 605 952 1034 1068 1150 Cote coronament 10.87 11.21 10.95 10.83 11.04 11.02 10.95 10 10.73 10.75 10.75 8.62 11.01 Pic.Taluz ms 10.87 9.6 9.48 9.37 9.19 9.03 9.41 9.53 9.32 9.05 8.75 8.65 11.01 Pic.Taluz md 10.87 9.7 9.51 9.35 9.12 9.21 9.02 9.2 9.11 8.82 8.7 8.55 11.01 Faza I 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 8.7 Faza II 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 9.45 Faza III 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25 10.25


Profil longitudinal dig Topalu II

8.59

9.510

10.511

11.512

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

1100

1200


Cot

e re

per M

. Nea

gră

(m)


NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.1.2.a. NIVELURI ŞI DEBITE MAXIME ÎNREGISTRATE ÎN INTERVALUL APRILIE – MAI 2006

mira nivelul maxim debit maxim hidrometrică cm / data (mc/s) / data

Călăraşi 737/24.04.2006 15.690/ 24.04.2006 Ostrov 431/24.04.2006 - (zona stadion) Cernavodă 735/24.04.2006 6.650 /24.04.2006 Hârşova -Port 764/25.04.2006 5.390 /25.04.2006 Hârşova – Vadu Oii 764/25.04.2006 15.580 /25.04.2006 (cu braţul Borcea)

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.1.2.b

DIGURI DEVERSATE

Dig Data deversării Dig deversat cu maxim: (cm)

Dig Ostrov Dervent ( DADL) 15.04.2006 41 Dig Baneasa ( DADL) nu a fost deversat Dig Oltina ( DADL) nu a fost deversat (incinta a fost inundată ca urmare a ruperii digului Piscicola Oltina şi creşterii nivelului în lacul Oltina) Dig Viile Dunareni ( DADL) nu a fost deversat Dig Rasova ( DADL) 16.04.2006 36 Dig Cochirleni 17.04.2006 24 Dig Pârâu Dunarea ( DADL) 12.04.2006 50 Dig Topalu II ( DADL) 14.04.2006 62 Dig Topalu I ( DADL) 13.04.2006 68 Dig oraş Hârşova ( C.L. Hârşova) nu a fost deversat Dig Hârşova – Ciobanu – Gârliciu ( ANIF) nu a fost deversat

NESECRET


Pagina 1 din 3

Anexa nr. II.3.1.3.

INUNDAŢII ŞI PAGUBE PRODUSE ÎN ZONA LITORALĂ A MĂRII NEGRE

2004, 28 - 29 august Cantităţi importante de precipitaţii înregistrate la posturile pluviometrice, ce au depăşit în

anumite zone valorile istorice cunoscute, (valoarea medie multianulă a precipitatiilor pentru Constanta este de 377 l/mp, cea mai mare cantitate căzută într-o zi este de 111 l/mp şi s-a înregistrat pe 1 iulie 1992), astfel: - Constanţa 195 l/mp - Lumina 147.7 l/mp - Agigea 280,5 l/mp - Mamaia Sat 200 l/mp - Pantelimon 312 l/mp - Techirghiol 169 l/mp - Mircea Vodă 120 l/mp - Crucea 105.0 l/mp din care in 8 min 50 l/ mp - Cobadin 106.0 l/mp - Valu lui Traian 151.5 l/mp

În perioada 28 -29 august 2004 în zona litorală a Mării Negre au fost afectate 6 localităţi, după cum urmează: Constanţa, Techirghiol, Eforie, Tuzla, Agigea, Năvodari unde s-au înregistrat pagube în valoare totală de 8261,8 mii lei.

De asemenea, în zona localităţilor Eforie Nord şi Eforie Sud, plaja şi faleza Mării Negre a fost afectată ca urmare a cantităţilor mari de precipitaţii din zona, astfel: 1km de faleză şi plaja la Eforie Nord şi plaja lacului Techirghiol în zona campingului Sincai şi 1 km la Eforie Sud.

2005, 22 – 24 septembrie Cantităţile însemnate de precipitaţii cu caracter de aversă, căzute în zona estica a judeţului

Constanţa, de la Năvodari până la Vama Veche, au fost însoţite de intensificări ale vântului şi descărcări electrice, fiind afectată predominant zona litorală a Mării Negre, unde s-au semnalat intensificări ale vântului 8-15 m/s, la rafale , cu viteze de 17-23 m/s ( forţa vântului 8-9 pe scara Beaufort), cu valuri cu înălţimi cuprinse între 2-6 m la ţărm si 6-7 m în larg.

Cantităţi însemnate de precipitaţii înregistrate: - Constanţa 44,5 l/mp - Mangalia 31,2 l/mp - Albeşti 80,0 l/mp - Eforie 161,5 l/mp - Amzacea 111,4 l/mp - Biruinţa 222,0 l/mp - Techirghiol 200,7 l/mp.

Au fost afectate 4 localităţi, după cum urmează: Tuzla, 23 August, Topraisar, Costineşti unde s-au înregistrat 6 victime omeneşti şi pagube în valoare totală de 3689,1 mii lei. De asemenea, au fost afectate lucrările de gospodărire a apelor din zona Lacului Techirghiol, cu rol de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii apei lacului, iar în zona Costineşti a fost afectată faleza şi plaja turistică Costineşti pe o suprafaţă de 4,13 ha. Au fost proiectate şi realizate în regim de urgenţă în zona Costineşti, următoarele lucrări: Amenajare complexă pentru atenuarea viiturii şi refacere plaja Costineşti - baraj de atenuare – 1buc.; - canale colectoare pentru golirea de fund; - canale de garda – 5 km;

NESECRET


Pagina 2 din 3

- decolmatare şi amenajare Lac Costineşti; - refacere alee pietonală care desparte Lacul Costineşti de plaja centrală -300 m; - refacere plaja Costineşti prin înnisipare – 100 mii mc; - redimensionarea podurilor C.F.; Descarcărea în mare a Balţii Tuzla -pozare conducta Dn 500-1800 ml -staţie pompare temporara – 2600 mc/h - staţie pompare definitivă – 2600 mc/h

2007, 07- 08 august A fost afectată zona litorală a Mării Negre, unde s-au semnalat intensificări ale vântului 8-14

m/s, la rafale cu viteze de 17 - 23 m/s şi valuri cu înăltimi cuprinse între 2 - 3,5 m la ţărm şi 3 - 5 m în larg.

Cantităţi de precipitaţii înregistrate: - Constanţa 104,0 l/mp - Mangalia 54,4 l/mp - Techirghiol 139,5 l/mp - Tuzla 99,3 l/mp - Negru Voda 94,5 l/mp - Chirnogeni 88,8 l/mp - Albesti 87,0 l/mp - Pecineaga 83,0 l/mp - Biruinta 75,5 l/mp

Ca urmare a precipitaţiilor mari căzute în zona litorală şi al gradului mare de agitaţie al mării, s-au produs şiroiri masive de apă în zona falezelor, care s-au scurs către plajele turistice din localitatăţile Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti şi în staţiunile Olimp, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Mangalia, afectând o suprafaţă de plajă pe cca.16,5 ha; datorită acestor șiroiri pe plajele turistice nisipul a fost antrenat către mare, creeindu-se ravene pe toată lungimea plajelor, cu adâncimi de 1-3 m şi lăţimi de 2-10 m.

S-au executat lucrări de colectare şi înlaturare a deşeurilor de pe plajă precum şi lucrările de completare cu nisip pe zonele de plajă cu ravene sau deficit de nisip datorită spălării acestuia fiind transportaţi 2130 mc de nisip, care a fost nivelat, discuit şi ecologizat. - refacere plaja tronson Eforie Nord - Eforie Sud - Cosinesti 590 mc ; - refacere plaja tronson Olimp – Vama Veche 1540 mc.

Au fost afectate de inundaţii 7 localităţi: Constanţa, Mangalia, Techirghiol, Eforie, Tuzla, 23 August, Costineşti înregistrând pagube în valoare totală de 4546,6 mii lei.

Pentru lucrările de protecţie şi reabilitare sunt elaborate 8 studii de fezabilitate în conformitate cu Master Plan – ul ” Protecţia şi reabilitarea zonei sudice a litoralului românesc al Mării Negre ”, elaborat de ECOH CORPORATION şi JIPA JAPAN în valoare totală de 316 milioane euro. 2009, 11-12 iulie

În zona zona litorală a Marii Negre s-au semnalat intensificări ale vântului 8-15 m/s, la rafale cu viteze de 15-23 m/s ( forţa vântului 8-9 pe scara Beaufort), cu valuri cu înălţimi cuprinse între 2-6 m la ţărm şi 6-7 m în larg, ceea ce a condus la spălarea nisipului de pe plajele litorale şi crearea de noi ravene.

Precipitaţii înregistrate: - Constanţa 50,6 l/mp - Techirghiol 53,7 l/mp - St. Mamaia 41,0 l/mp Ca urmare a precipitaţiilor mari cazute în zona litorală şi al gradului mare de agitatie al mării, s-au produs şiroiri masive de apă în zona falezelor, care s-au scurs către plajele turistice din localităţile

NESECRET


Pagina 3 din 3

Constanţa, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, afectând o suprafaţă de plaja pe cca.17 ha, iar datorită acestor şiroiri creindu-se noi ravene cu adâncimi de 0,5-1 m si lat. de 2-10 m. Pagube înregistrate: au fost afectatate staţiunile turistice Mamaia, Constanţa, Eforie nord şi Eforie Sud fiind afectată o suprafaţă de plajă pe 17 ha.

Pentru lucrările de refacere a plajelor în regim de urgenţă, s-a utilizat nisipul existent în zona Cordonului Litoral astfel : - refacere plaja tronson Mamaia – Constanţa : 12 ha + 8 ravene 370 mc ; - refacere plaja tronson Eforie Sud : 5 ha + 3 ravene 30 mc

19, 24, 29.05.2013

Cantitățile mari de precipitații cu caracter torențial, căzute pe raza județului Constanța în data de 19 mai, 24 mai și 29 mai, au afectat localitățile : Constanța, Mamaia, Tuzla, Techirghiol unde au fost inundate gospodării, beciuri, subsoluri și curți, străzi, drumuri județene și comunale, valoarea totală a pagubelor înregistrată în 2012 a fost de 2077,002 mii lei conform raportului de sinteză întocmit de Grupul de suport tehnic al CJSU Constanța.

În perioada 15.07-31.07.2014 în urma informărilor şi atenţionărilor meteorologice cod galben de ploi torenţiale, intensificări ale vântului şi izolat căderi de grindină în localităţile Aliman, Amzacea, Băneasa, Horia, Rasova şi Valu lui Traian au fost afectate străzi, parcuri, precum şi terenuri de fotbal. Urmare a evenimentelor produse, în zonele afectate, s-au deplasat în teren comisii formate din specialişti, nominalizate prin ordin de către prefectul judeţului pentru a constata, evalua şi încheia procese verbale asupra pagubelor produse. În urma precipitaţiilor căzute au fost înregistrate următoarele cantităţi:

- Constanţa: 22,6 l/mp; - Mangalia: 28 l/mp; - Cheia: 26 l/mp; - Saraiu: 21 l/mp; - Casicea: 24 l/mp; - Dunăreni: 41 l/mp; - Oltina: 48 l/mp; - Siminoc: 46 l/mp; - Rasova: 45 l/mp.

În localităţile afectate de inundaţii la nivelul judeţului Constanţa s-a intervenit pentru evacuarea persoanelor din locaţiile afectate (unde a fost cazul) şi scoaterea apei din curţi, beciuri, subsoluri etc. cu forţele şi mijloacele Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În perioadele 30-31.05.2015, 5-6.06.2015, 19-20.06.2015 şi 11.07.2015 în urma informărilor şi atenţionărilor meteorologice cod galben de ploi torenţiale, intensificări ale vântului, căderi de grindină, furtună cu caracter de tornadă în localităţile Ostrov, Hârşova, Chirnogeni, Constanţa, Năvodari, Eforie, Costineşti, 23 August, Adamclisi, Albeşti, Ion Corvin, Pecineaga, Mangalia, Medgidia, Saligny, Rasova, Valu lui Traian au fost afectate străzi, parcuri, stadioane, plaje turistice, viţă de vie, pomi fructiferi, puieţi forestieri. În localităţile afectate de inundaţii la nivelul judeţului Constanţa s-a intervenit pentru evacuarea persoanelor din locaţiile afectate (unde a fost cazul) şi scoaterea apei din curţi, beciuri, subsoluri etc. cu forţele şi mijloacele Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrân, nr.110, Tel.: 0241/617381/617382 e-mail: [email protected] Fax: 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.a. STAŢIILE HIDROMETRICE ŞI A MIRELE AVERTIZOARE

Nr Crt

Denumirea staţiei

hidrometrice

Localizare

Cota “0” la miră

Sis

tem

de

refe

rinţă

Cote zonale de declansare a fazei de aparare

Nivelul maxim înregistrat (cm)

Obiectul la care au fost

stabilite

Incintele avertizate direct

Curs de apă

Jud

eţ

Cot

a d

e at

enţi

e zo

nală

Cot

a d

e in

un

daţ

ie

zon

ală

Cot

a d

e ev

acu

are

zon

ală

Valoare Data

1. Olteniţa Dunăre TR 10.010 M. Neagră 450 540 639 781 1947 Harsova 2. Cernavoda Dunăre CT 4.866 M. Neagră 545 592 639 728 1981 Seimeni Incinta Seimeni 3. Cernavoda Dunăre CT 4.866 M. Neagră 461 552 640 728 1981 Zavalu Incinta Zăvalu 4. Harsova Dunăre CT 3.080 M. Neagră 580 640 760 728 1970 Harsova Hârsova-Ciobanu

5. Harsova Dunăre CT 5.000 M. Neagră 470 560 650 728 1981 Harsova Ciobanu-Gârliciu Baraj Hazarlic

6. Baraj Hazarlic Valea Topolog CT 10.900 M. Neagră 200 255 310 435 1981 Baraj

Hazarlie Baraj Hazarlic

7. Baraj Pietris Valea Viilor CT 9.500 M. Neagră 200 305 410 450 1981 Baraj Pitris

Baraj Pietriş

8. Baraj Tibrinu Valea Tibriu CT M. Neagră 250 310 370 420 1981 Baraj

Tibrinu Baraj Ţibrinu

Mire de Sector CANTON

9. Mira canton 2 Km 10 + 200

Dunăre CT 7.02 M. Neagră 20 110 200 258 1970 C2 Sector Gârliciu


Dunăre CT 6.86 M. Neagră 40 130 220 290 1970 C3 Gârliciu


Dunăre CT 7.18 M. Neagră 10 100 190 170 1970 C5 Ciobanu


Dunăre CT 8.06 M. Neagră 100 220 205 1970 C5 Hârşova-Ciobanu

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.b. POSTURI PLUVIOMETRICE AVERTIZOARE

- necesare şi existente -

Nrcrt

Posturi pluviometrice Praguri de ploi critice Obiectul la care au fost

stabilite Obiecte avertizate

direct Necesar Existent IA =

Atenţie II=

InundaţieIE=

Evacuare1. Sediu sistem Hârşova Sediu sistem Hârşova 15 l/mp 25 l/mp 40 l/mp Incinta Hârşova-Ciobanu Harsova-Ciobanu 2. SP Ciobanu - 3 ore 6 ore 6 ore Incinta Ciobanu-Garliciu Incinta Ciobanu-Gârliciu 3. SP Gârliciu - 3 ore 6 ore 6 ore Incinta Ciobanu-Garliciu Incinta Ciobanu-Gârliciu 4. Baraj Hazarlic - 3 ore 6 ore 6 ore Baraj Hazarlic Baraj Hazarlic 5. SPP 10b Gârliciu - 3 ore 6 ore 6 ore Baraj Pietriş Baraj Pietriş 6. SPP 7 Hârşova - 3 ore 6 ore 6 ore Baraj Hazarlic Baraj Hazarlic 7. SPP 12 Saraiu - 3 ore 6 ore 6 ore Baraj Hazarlic Baraj Hazarlic 8. SPP 14 Hârşova - 3 ore 6 ore 6 ore Baraj Hazarlic Baraj Hazarlic 9. SPP Seimeni - 3 ore 6 ore 6 ore Incinta Seimeni Incinta Seimeni10. SRPA 5 Seimeni - 3 ore 6 ore 6 ore Incinta Seimeni Incinta Seimeni 11. SRPA 2 Mircea Vodă - 3 ore 6 ore 6 ore Baraj Ţibrinu Baraj Ţibrinu 12. SPA Capidava SPA Capidava 3 ore 6 ore 6 ore Incinta Zăvalu Incinta Zăvalu 13. SPP 1 Topalu SPP 1 Topalu 3 ore 6 ore 6 ore Incinta Zăvalu Incinta Zăvalu 14. Sediu sistem Pantelimon Sediu sistem Pantelimon 15 25 40 Incinta Zăvalu Incinta Zăvalu 15. Sediu sector Sediu sector 15 25 40 Incinta Zăvalu Incinta Zăvalu

NOTĂ – Datorită distrugerii pluviometrelor si a lipsei cilindrilor de citire a precipitatiilor, nu mai exista toate punctele necesare.

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.c. DATE CARACTERISTICE

pentru apărare împotriva inundaţiilor a lucrărilor hidrotehnice, terenurilor agricole şi localitaţilor din zonă

Nr crt

Denumirea lucrării

Dimensiuni principale

Puncte critice de urmarit si ipoteze de

periculozitate

Permanenţa in caz de

inundaţii fax, telefon

Amplasament mira locală

Cote locale

Postul zonal de

avertizare

Cote zonale cu praguri critice

Tim

p d

e p

rop

agar

e la

C

ota

de

inu

ndaţi

e lo

cală

L=km H=m B=coronament Vol.>mii mc

Cot

a d

e at

enţi

e lo

cală

Cot

a d

e in

un

daţ

ie

loca

lă

Cot

a d

e ev

acu

are

loca

lă

Cot

a d

e at

enţi

e zo

nală

Cot

a d

e in

un

daţ

ie

zon

ală

Cot

a d

e ev

acu

are

zon

ală

1 Dig Hârşova Ciobanu

L=21,650km H= 4m B= 3,5m

Subtravers. cond. refulare km 34+400 km 28+800

Telefon Hârşova 870190

Port Hârşova 520 640 760 Olteniţa 450 540 639 56ore

2 Dig Ciobanu Gârliciu

L=10,250km H=4m B= 4m

Subtravers. (cond.reful) Km 19+200 Km 13+600 Grifoane km 15+800 Zona fara perdea de protectie


Port Hârşova 470 560 650 Olteniţa 450 540 639 56ore

3 Baraj Hazarlic L=0,980km H= 4m B= 4m


Baraj Hazarlic 200 255 310

4 Baraj Pietris L=0,225km H= 5 m B= 4m


Baraj Pietris 200 305 410

5 Digul Seimenii Mici

L=1,200km H= 3m B= 4m

Port Cernavodă 545 592 639 Olteniţa 550 600 650 41ore

6 Digul Zăvala L=3,900km H= 3ore B= 4m

Port Cernavoda 464 552 640 Olteniţa 550 600 650 41ore

7 Baraj Ţibrinu L=0,158km H= 5ore B= 35m

Baraj Ţibrinu 250 310 370

NESECRET


Pagina 1 din 5

Anexa nr. II.3.d. LUCRĂRI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

EXISTENTE PE RAZA LOCALITĂŢILOR

Nr crt

Localitatea Sursa de inundaţii Lucrări de apărare existente pe raza localităţii

Revărsări Scurgeri de pe versanţi

Lucrarea de apărare

Starea tehnică şi

funcţională Anul PIF

Corespunde clasei de

importanţăProprieterul/ deţinătorul

Grad de asig

Normat/Real

1. Ostrov Fluviul Dunăre Pârâu Almalău Pârâu Ceair Vale neprmanentă

-

Dig Bugeac Dig Băneasa

bună bună

1975 1962

da da

ABADL C-ţa ABADL C-ţa

10%/10% 10%/10%

2. Lipniţa Fluviul Dunăre - - - - - - - 3. Oltina Fluviul Dunăre - Dig Oltina

Dig Oltina bună bună

1962 1959

da da

SC Pestom SA ABADL C-ţa

10%/10% 10%/10%

4. Ion Corvin Fluviul Dunăre Valea Mare

- Dig Viile-Dunăreni -

bună -

1962;RK 2002

da -

ABADL C-ţa -

10%/10% -

5. Aliman Fluviul Dunăre torenţi Dig Viile-Dunăreni

bună 1962;RK 2002

da ABADL C-ţa

10%/10%

6. Rasova Fluviul Dunăre Fluviul Dunăre

torenţi Dig Rasova Dig Cochirleni Torent Rasova

bună bună bună

1970 1975;RK 1997

da da da

ABADL C-ţa ABADL C-ţa -

10%/10% 5%/5%

7. Cernavodă Fluviul Dunăre torenţi C.D.M.N. bună 1982 da Adm.Can.Navig 1%/1% 8. Seimeni Fluviul Dunăre

Pârâu Tibrin Fluviul Dunăre Pârâu Dunăre Fluviul Dunăre

- Dig Seimeni Mici Baraj Tibrin Dig Seimeni Mari Dig Pârâu Dunărea Dig Zavalu I şi II

bună bună necoresp bună bună

1962 1962 1975 1975;RK 2002 1976

da da da da da

ABADL C-ţa ABADL C-ţa Cons.loc.SeimeniABADL C-ţa ABADL C-ţa

10%/10% - 10%/20% - 10%/10%

9. Topalu Fluviul Dunăre Fluviul Dunăre

- Dig Topalu II Dig Topalu I

necoresp. bună

1975 1962;RK 2002

da da


10%/20% 10%/10%

10. Ghindăreşti Fluviul Dunăre - - - - - - -

NESECRET


Pagina 2 din 5

Nr crt




Starea tehnică şi




Grad de asig

Normat/Real

11. Hârşova Fluviul Dunăre - Dig Hârşova bună 1968 da Cons. Loc. Hârşova

1%/1%

12. Ciobanu Fluviul Dunăre - Dig Hârşova-Ciobanu

bună 1958 da ABADL C-ţa

1%/1%

13. Gârliciu Fluviul Dunăre - Dig Ciobanu-Gârliciu

bună 1958 da ABADL C-ţa

1%/1%

14. Băneasa Pârâu Chici - - - - - - - 15. Dobromir Valea Mare

Pârâu Dobromir torenţi - - - - - -

16. Mereni Vale nepermanentă - - - - - - - 17. Bărăganu Vale nepermanentă - - - - - - - 18. Amzacea - torenţi - - - - - - 19. Comana Vale nepermanentă - - - - - - - 20. Chirnogeni Vale nepermanentă - - - - - - - 21. Independenţa - torenţi - - - - - - 22. Adamclisi Vale nepermanentă - - - - - - - 23. Dumbrăveni Nu sunt obiective inundabile 24. Cerchezu Valea Cerchezu - - - - - - - 25. Cobadin Valea Urluia - - - - - - - 26. Deleni Vale nepermanentă - Reg. Valea

Irisului - 2003 da ABADL C-ţa

-

27. Ciocârlia - torenţi - - - - - - 28. Peştera Pârâu Peştera - - - - - - - 29. Nicolae

Bălcescu Pârâu Dorobanţu Vale nepermanentă

- - - - - - -

30. Siliştea Pârâu Siliştea Vale nepermanentă

- - - - - - -

31. Tortoman Pârâu Tibrin - - - - - - - 32. Crucea Pârâu Dunărea torenţi - - - - - - 33. Horia Pârâu Chichirgeaua - - - - - - - 34. Saraiu Râu Topolog - Dig Topolog - 1967; RK - ABADL C-ţa -

NESECRET


Pagina 3 din 5

Nr crt




Starea tehnică şi




Grad de asig

Normat/Real

Râu Topolog Reg. Topolog Reg. Torent

2001 1984 1977


35. Mihai Viteazu

Pârâu Săruri Vale nepermanentă

- - - - - - -

36. Istria Pârâu Nuntaşi V. nepermanenta

- Reg+dig Nuntaşi -

bună -

1975 -

Da -

ABADL C-ţa -

-

37. Fântânele Nu sunt obiective inundabile 38. Cogealac Pârâu Nuntaşi

Pârâu Cogealac torenţi -

- - -

- -

- -

- -

- -

39. Săcele Pârâu Săcele - - - - - - - 40. Corbu Nu sunt obiective inundabile 41. Vulturu Nu sunt obiective inundabile 42. Pantelimon Râu Casimcea

Pârâu Cartal - -

Proiect ân execuţie al D.A.D.L. pentru regularizarea Râului Casimcea pe o lungime de 4000m

43. Grădina Râu casimcea Pârâu Grădina Mucova

-

-

- - - - -

44. Târguşor Râu Casimcea Pârâu Grădina Mucova

-

- - - - - -

45. Năvodari - torenţi - - - - - - 46. Lumina Vale nepermanentă - - - - - - - 47. Ovdiu Pluviale subdimens. torenţi - - - - - - 48. Constanţa Pluviale subdimens. - - - - - - - 49. Saligny Vale nepermnentă - - - - - - - 50. Mircea Vodă Valea plantaţiei

Vale nepermanentă - - - - - - -

51. Medgidia Pluviale subdimens. - - - - - - - 52. Cuza Vodă Pârâu Agi Cabul - - - - - - - 53. Castelu Valea Agi Cabul - -

NESECRET


Pagina 4 din 5

Nr crt




Starea tehnică şi




Grad de asig

Normat/Real

Valea Nisipari Regularizare şi recalibrare albie, consolidare mal, lucrare în execuţie a D.A.D.L. Constanţa 54. Poarta Albă Valea Cocoşul

Torenţi - - Baraje:

Cocoşu 4 Cocoşu 5 Poarta Albă

bună bună bună

- 1951 1951 1950

- da da da

- -

55. Basarabi Nu sunt obiective inundabile 56. Valu lui

Traian Valea Seacă -- - - - - - -

57. Mihail Kogălniceanu

Pârâu Agi Cabul Valea Taşaul

torenţi - - - - - -

58. Cumpăna Vale nepermanentă - - - - - - - 59. Agigea Valea Agigea

Valea Lazu - - - - - - -

60. Eforie Nu sunt obiective inundabile 61. Techirghiol - torenţi - - - - - - 62. Topraisar Valea Biruinţa

Valea Moviliţa - - - - - - -

63. Tuzla Vale nepermanentă - - - - - - - 64. Costineşti Scurgeri de pe

versanţi - - - - - - -

65. 23 August Vale Tatlageacul Mare Vale Tatlageacul Mic Vale nepermanentă

- - - - - - -

66. Pecineaga Vale Tatlageacul Mic

- - - - - - -

67. Mangalia Nu sunt obiective inundabile 68. Negru Vodă Nu sunt obiective inundabile 69. Albeşti Valea Albeşti - - - - - - - 70. Limanu Nu sunt obiective inundabile

NESECRET


Pagina 5 din 5

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.e. COTE DE APĂRARE LA STAŢIILE HIDROMETRICE DE PE DUNĂRE

Nr Crt

Bazinul hidrografic

Râul Canal/Lac

Staţia Hidrometrică

Staţia Hidrologică

Citiri la MIRĂ

DH H. maxrelativ

Anul producerii

CA= Cota de Atenţie

CI = Cota de

Inundaţie

CE = Cota de

Evacuare 1. Dunăre Braţ Borcea Feteşti Brăila 565 665 710 4,58 716 1970 2. Dunăre Braţ Borcea Vlădeni Brăila 600 700 750 3. Dunăre Dunăre Izvoarele Brăila 500 650 750 4. Dunăre Dunăre Cernavodă Brăila 500 600 650 728 1981 5. Dunăre Dunăre Hârşova Brăila 580 610 660 3,08 727 1970 6. Dunăre Dunăre Vadu Oii Brăila 600 700 750 2,63 737 1970 7. Dunăre Braţ Vâlciu Nedelcu Brăila 470 553 637 2,36 732 1970 8. Dunăre Braţ Vâlciu Bălaia Brăila 550 600 650 9. Dunăre Br. Cremenea Gropeni Brăila 550 600 650 1,86 696 1980 10. Dunăre Braţ Măcin Pecineaga Brăila 580 650 750 1,90 698 1980 11. Dunăre Dunăre Brăila Brăila 560 610 660 1,08 739 1970 12. Dunăre Braţ Măcin Smirdan Brăila 560 610 660 13. Dunăre Braţ Măcin Galaţi Brăila 560 610 660 14. Dunăre Braţ Măcin Grindu Brăila 540 580 630 0,80 580 1970 15. Dunăre Fl. Dunărea Isaccea Tulcea 410 540 580 0,63 514 1970 16. Dunăre Fl. Dunărea Ceatal Ismail Tulcea 350 400 430 0,66 452 1970 17. Dunare(Delta) Braţ Chilia Ceatal Ismail Tulcea 350 400 430 0,66 452 1970 18. Dunare(Delta) Braţ Chilia Pardina Tulcea 380 480 500 0,00 412 1970 19. Dunare(Delta) Braţ Tătaru Chilia Veche Tulcea 135 215 300 0,36 268 1970 20. Dunare(Delta) Braţ Chilia Periprava Tulcea 120 167 220 0,00 241 1969 21. Dunare(Delta) Canal Stipoc Am. Bif. Catavaia Tulcea 250 340 370 0,00 262 1970 22. Dunare(Delta) Braţ Tulcea Tulcea Tulcea 380 410 450 0,56 435 1970 23. Dunare(Delta) Braţ Tulcea Ceatal Sf. Gheorghe Tulcea 350 400 435 0,36 491 1970 24. Dunare(Delta) Br. Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe Tulcea 100 200 220 0,00 148 1970 25. Dunare(Delta) Br. Sf. Gheorghe Mahmudia Tulcea 230 350 400 0,41 361 1970

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr.II.3.f. TIMPII DE PROPAGARE A VIITURILOR PE FLUVIUL DUNĂREA

PE TERITORIUL JUDEŢULUI CONSTANŢA

Nr crt

Râul Localitatea Km Distanţa

[Km]. Debit 9000 mc/s 10000 mc/s 11000 mc/s 12000 mc/s 13000 mc/s 14000 mc/s

Viteză 0.95 m/s 1.25 m/s 1.30 m/s 1.40 m/s 1.47 m/s 1.5 m/s 1. Fl. Dunărea Oltina 430 0 h - - - - - - 2. Fl. Dunărea Chiciu 380 50 h 14 h 37 min 11 h 7 min 10 h 41 min 9 h 55 min 9 h 27 min 9 h 16 min

9000 mc/s 10000 mc/s 11000 mc/s 12000 mc/s 13000 mc/s 14000 mc/s 0.95 m/s 1.2 m/s 1.22 m/s 1.35 m/s 1.4 m/s 1.5 m/s

1. Fl. Dunărea Chiciu 380 0 h - - - - - - 2. Fl. Dunărea Ostrov 365 15 h 4 h 20 min 3 h 30 min 3 h 25 min 3 h 10 min 3 h 00 min 2 h 45 min 3. Fl. Dunărea Bugeac 360 20 h 5 h 50 min 4 h 40 min 4 h 30 min 4 h 05 min 4 h 00 min 3 h 40 min 4. Fl. Dunărea Izvoarele 348 32 h 9 h 20 min 7 h 25 min 7 h 15 min 6 h 40 min 6 h 20 min 6 h 00 min

- 1000 mc/s 4000 mc/s 5000 mc/s 6000 mc/s 7000 mc/s - 0.9 m/s 1.0 m/s 1.15 m/s 1.2 m/s 1.3 m/s

5. Fl. Dunărea Oltina 337 43 h - 13 h 20 min 12 h 00 min 10 h 25 min 10 h 00 min 9 h 10 min 6. Fl. Dunărea Mârleanu 328 52 h - 16 h 00 min 14 h 25 min 12 h 35 min 12 h 00 min 11 h 05 min 7. Fl. Dunărea Rasova 314 66 h - 20 h 20 min 18 h 20 min 16 h 00 min 15 h 15 min 14 h 05 min 8. Fl. Dunărea Cochirleni 308 72 h - 22 h 10 min 20 h 00 min 17 h 20 min 16 h 40 min 15 h 20 min 9. Fl. Dunărea Cernavodă 299 81 h - 25 h 00 min 22 h 30 min 19 h 40 min 18 h 45 min 17 h 20 min 10. Fl. Dunărea Seimeni 293 87 h - 26 h 50 min 24 h 10 min 21 h 00 min 20 h 05 min 18 h 40 min 11. Fl. Dunărea Dunăreni 286 94 h - 29 h 00 min 26 h 05 min 22 h 40 min 21 h 45 min 20 h 10 min 12. Fl. Dunărea Capidava 279 101 h - 31 h 10 min 28 h 00 min 24 h 25 min 23 h 25 min 21 h 40 min 13. Fl. Dunărea Topalu 272 108 h - 33 h 20 min 30 h 00 min 26 h 05 min 25 h 00 min 23 h 00 min 14. Fl. Dunărea Ghindăreşti 261 119 h - 36 h 10 min 33 h 00 min 28 h 45 min 27 h 30 min 25 h 25 min 15. Fl. Dunărea Hârşova 253 127 h - 39 h 10 min 35 h 20 min 30 h 40 min 29 h 25 min 27 h 05 min 16. Fl. Dunarea Vadu Oii 239 141 h - 43 h 30 min 39 h 10 min 34 h 00 min 32 h 40 min 30 h 05 min 17. Br. Macin Garliciu 80 160 h - 49 h 20 min 44 h 25 min 38 h 40 min 37 h 00 min 34 h 10 min

NOTA: Vitezele pentru diferitele debite s-au luat de la INMH Bucuresti.

NESECRET


Pagina 1 din 5

Anexa nr. II.3.g

CURSURI DE APĂ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA ÎNSCRISE ÎN ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMÂNIA

Nr. Crt

denumire curs apă

lungime (km ) suprafața bazin hidrografic ( kmp )

debite normale (medii

multianuale) (mc/s)

creșteri înregistrate

(nivel maxim) cm

vârfuri istorice ( debite maxime )

mc/s

Istoric evenimente inregistrate

BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE - Fl. Dunăre L= 160 km; Q med. = 6470 mc/s

1

Fl. Dunăre la Cernavodă 3600 736 7000 2006

Fl. Dunăre la Hârșăva 2500 764 6310 2006

Fl. Dunăre la Vadu Oii 6000 780 15200 2006

2 Almalău 20 198

3 Ceair 12 48

4 Canlia 8 18

5 Canaraua Fetei 16 181

6 Chici 15 50

7 V.Mare (Negureni)

29 344 0.08 368 26.8 1999

8 Dobromir 11 75

9 Corvin 6 17

10 Negureni 5 19 450 18,5 2005

11 Valea Floriilor 11 30

12 Urluia 98 1346 533 3,12 1999

13 Ceair 24 160

14 Cerchez 23 90

15 Măgura 9 20

16 Valea Baciului 39 294

17 Deleni 11 36

18 Peştera 26 257

19 Ţibrin 41 375

20 Dorobanţu 17 71

NESECRET


Pagina 2 din 5

Nr. Crt

denumire curs apă



multianuale) (mc/s)


(nivel maxim) cm


mc/s


21 Siliştea 21 116

22 Dunărea 23 148

23 Băltăgeşti 11 33 0.129 648 121 1982

24 Crucea 6 31

25 Chichirgeaua 17 148

26 Mandai 7 18

27 Crişan 7 44

28 Topolog 24 342 0.297 880 214 2005

29 Valea Dulgherului

7,2 30

30 Cişmelei 5 15

31 Bentu 10 28

32 Nămoleşti 16 104

33 V. Irisului (Pietreni)

necodificat 0.006 440 97,54 1979

BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL

1 Săruri 11 72

2 Istria 10 42

3 Nuntaşi 22 145 0.356 392 64,4 1999

4 Cogealac 8 48

5 Săcele 10 51 0.092 342 18,1 2003

6 Valea Vadului 7 51

7 Corbu 7 39 0.111 495 56,1 1972

8 Taşaul 7 23

9 Casimcea ( Cheia )

50.5 740 0.656 375 384 2005

10 Râmnic 14 87 0.072 495 131 1988

11 Zandan 6 30

12 Cartal 26 128 0.16 761 310 2005

NESECRET


Pagina 3 din 5

Nr. Crt

denumire curs apă



multianuale) (mc/s)


(nivel maxim) cm


mc/s


13 Pantelimon 6 22

14 Grădina Mucova

8 45

15 Valea Seacă (Mireasa)

11 49

16 Gura Dobrogei 11 46

17 Sitorman 8 25

18 Dalufac 6 21

19 Canalul Dunăre Marea Neagră

67 1031

20 Valea Cişmelei 9 21

21 Valea Popa Nica

6 13

22 Valea Plantaţiei

8 41

23 Valea Medgidiei

13 42

24 Valea Agi Cabul

22 118 0.244 341 41,2 2002

25 V. Castelu 10 21

26 V. Nisipari 13 41

27 V. Nazarcea 6 65

28 V. Cocoş 14 65

29 V. Siminoc 8 17

30 V. Şerplea 9 46

31 V. Seacă 6 95

32 V. Potârnichea 10 34

33 V. Adâncă 5 17 353 38.1 1994

34 V. Lazu 8 25

NESECRET


Pagina 4 din 5

Nr. Crt

denumire curs apă



multianuale) (mc/s)


(nivel maxim) cm


mc/s


35 V. Agigea 5 13

36 V. Dereaua 7 25 365 22,1 2002

37 V. Biruinţa 7 90 0.08 329 131 2005

38 V. Tatlageacul Mare

7 17

39 V. Tatlageacul Mic

11 101

40 V. Albeşti 25 326 343 153 2000

41 V. Luminiţa 13 30

42 V. Neagră (Lumina)

0.097 353 38.1 1994

Notă: Din reţeaua hidrografică a judeţului Constanţa sunt monitorizate hidrologic 22 de cursuri de apă, în staţii hidrometrice, care fac parte din reţeaua naţională de veghe hidrologică.

nr. raul SH Q med Q med crt. multianual 1990-2010 2013 1 Dunarea Baltagesti 0.140 0.080 2 Topolog Saraiu 0.260 0.300 3 Telita Posta 0.055 0.045 4 Taita Hamcearca 0.055 0.020 5 Taita Satu Nou 0.410 0.490 6 Slava Ceamurlia 0.130 0.030 7 Hamangia Baia 0.150 0.090 8 Nuntasi Nuntasi 0.270 0.070 9 Sacele Sacele 0.090 0.030

10 Corbu Corbu 0.100 0.020 11 V.Neagra Lumina 0.090 0.030 12 Casimcea Casimcea 0.070 0.080 13 Ramnic Pantelimonu 0.065 0.080 14 Cartal Pantelimonu 0.150 0.230 15 Casimcea Cheia 0.630 0.470 16 V.Urlichioi Biruinta 0.020 0.010

NESECRET


Pagina 5 din 5

17 V. Biruinta Biruinta 0.080 0.030 18 Agi Cabul Cuza Voda 0.210 0.120 19 Albesti Albesti fen de sec 20 V. Irisului Pietreni fen de sec 21 Urluia Urluia fen de sec

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.3.h. LACURILE NATURALE

ce fac parte din domeniul public al statului, aflate în administrarea ADMINISTRAŢIEI BAZINALE DE APĂ DOBROGEA LITORAL

BAZIN HIDROGRAFIC LITORAL Stot. BH = 3958 Kmp Nr. crt.


Suprafaţa

(ha) Volum mil.mc


1. AGIGEA Agigea 35 6.45 Piscicolă 2. CORBU Corbu 520 24.71 Piscicolă 3. TAŞAUL Navodari 2335 57.00 Piscicolă 4. TĂBĂCARIE Constanta 99 2.10 Agrement 5. TATLAGEAC 23 August 178 14.00 Piscicolă 6. MANGALIA Mangalia 261 15.70 Am.Portuară 7. HAGIENI Limanu 98 Piscicolă 8. LIMANU Limanu 107 0.60 Piscicolă 9. TECHIRGHIOL Eforie 1227 41.80 Terapeutic 10. NUNTAŞI Nuntasi 1050 9.28 Terapeutic BAZIN HIDROGRAFIC DUNARE Stot. BH = 4790 kmp Nr. crt.


Suprafaţa

(ha) Volum mil.mc


1. OLTINA Oltina 2505 59.95 Piscicolă 2. BUGEAC Ostrov 1774 41.10 Piscicolă 3. DUNARENI

(MIRLEANU) Aliman 621 51.91 Piscicolă

4. CEAMURLIA Oltina 190 Piscicolă 5. VEDEROASA Aliman 150 3.75 Piscicolă 6. IORTMAC Lipnita 187 0.94 Piscicolă 7. DOMNEASCA Seimenii

Mari 93 3.20 Piscicolă

8. BALTA VEDEROASA

Aliman 75 0.23 Piscicolă

9. CONACU – NEGRESTI

Cobadin 150 Piscicolă

10. BACIU Rasova 130 Piscicolă 11. IEZERUL

VIILE Ion Corvin 70 Piscicolă

12. HAZARLIC Ciobanu 80 7.75 acumulare npermanentă și piscicolă

13. ȚIBRIN Seimenii Mari

150 7.73 Piscicolă

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr.II.3.i.

LOCALITĂŢILE RURALE ALE JUDEŢULUI CONSTANŢA CU DISTRIBUŢIE APA

POTABILĂ EXCLUSIVĂ PRIN FÂNTÂNI

Comuna Sat Nr.locuitoriFântâni

colective/ cismele Fântâni

individuale

ADAMCLISI ABRUD 2 cismele HAŢEG 3 -

ALBEŞTI VÎRTOP 292 7 - ALIMAN FLORIILE 150 3 -

BĂRĂGANU BĂRĂGANU 956 1 izvor 370 CIOBANU MIORITA 363 3 1

COBADIN CONACU 416 4 6CURCANI 8 1 izvor -

COGEALAC

GURA DOBROGEI 172 1 33 RÎMNICU DE JOS 709 1 139 RÎMNICU DE SUS 127 - 15

TARIVERDE 1113 1 262 CORBU LUMINIŢA 142 - 15

CRUCEA

BĂLTĂGEŞTI 560 2 23 CRIŞAN 350 1 29

GĂLBIORI 255 1 20 SIRIU 210 1 49

STUPINA 790 1 40

DOBROMIR

DOBROMIR VALE 812 9 7 CETATEA 243 2 cismele

DOBROMIRU DIN DEAL

407 9 5

LESPEZI 466 5 cismele - PĂDURENI 160 2 cismele -

VĂLENI 577 3 cismele -

DUMBRĂVENI DUMBRĂVENI 670 7 1

FURNICA 100 2 4 HORIA CLOŞCA 120 3 22

INDEPENDENŢA FÂNTÂNA MARE 374 2 cismele 3

TUFANI 398 3 cismele 3 ISTRIA ISTRIA 1440 - -

ION CORVIN BREBENI 28 2 1 CRÎNGU 130 12 14

LIPNIŢA

IZVOARELE 162 2 cismele 3

CUIUGIUC 238 5 fantani + 1

cismea 3

GORUNI 148 4 6 LUMINA SIBIOARA 460 9 9

NESECRET


Pagina 2 din 2

Comuna Sat Nr.locuitoriFântâni

colective/ cismele Fântâni

individuale MERENI MIRIŞTEA 31 1 - MIHAIL

KOGĂLNICEANU PIATRA 1290 1 30

PALAZU MIC 305 1 10 MIHAI VITEAZU SINOE 1270 1 200

MIRCEA VODĂ TIBRINU 123 3 -

GHERGHINA 28 1 - OLTINA STRUNGA 12 1 -

PANTELIMON RUNCU 469 - 70

CĂLUGĂRENI 99 - 17 NISTOREŞTI 241 - 47

PECINEAGA VÎNĂTORI 201 3 -

PEŞTERA VETERANU 29 3 -

IVRINEZU MIC 434 2 5 SARAIU STEJARU 23 2 1

TÎRGUŞOR MIREASA 372 1 12

GRADINA CASIAN 30 - 8 TOPALU CAPIDAVA 100 1 -

TOPRAISAR MOVILIŢA 770 - 152

POTÎRNICHEA 426 - -


Pagina 1 din 3

Anexa nr. II.3.j.

Pagubele produse de precipitaţiile căzute pe raza judeţului Constanţa în cursul anului 2015

Nr. Crt.

Cursul de apa/Fenomenu

l

Localitatea Suprafata

(ha)

Case (nr)

Unitati (nr)

Sosele

(km) Podete

(nr)

Valoric

(mii lei)

1 Cădere de grindină (diametru 5 – 7cm) Intervalul 4-5 mai 2014

Sat Ostrov Sat Bugeac Sat Lipniţa Sat Cuigiuc Sat Izvoarele Sat Coslugea Sat Carvăn

-Viţă de vie 340 ha -Pomi fructiferi 239 ha -Orz 1311.47 ha

2421,8

2 Creşterea nivelului fluviului Dunărea a dus la băltirea apei datorată creşterii nivelului freatic în incintele îndiguite Intervalul Mai –Iunie 2014

Oraş Hârşova -Recolte distruse 2176 to -Puieţi forestieri: 202.500 buc

3679

3 Ploi torenţiale Intervalul 30-31 mai 5-6 iunie 2014

Sat Chirnogeni Sat Plopeni

-străzi 12,235 km

-case avariate 5

210,66

4 Ploi cu caracter torenţial ce au generat scurgeri de apă în aval Intervalul 19-20 iunie 2014

Municipiul Constanţa Statiunea Mamaia Oras Navodari Eforie Nord Cordon litoral Eforie Nord si Sud Eforie Sud Costinesti Sat 23 August Sat Dulceşti Sat Moşneni Statiunea Olimp Statiunea Jupiter Statiunea Cap Aurora Statiunea Venus

- ha teren arabil 11069,98

- nr. case din care: 15 a)distruse 2 b)avariate 13

-nr. obiective sociale si economice ( şcoli) 1 - Plaje turistice

- km străzi 13,1

18430,

81


Pagina 2 din 3

Nr. Crt.


l


(ha)

Case (nr)

Unitati (nr)

Sosele

(km) Podete

(nr)

Valoric

(mii lei)

Vama Veche Sat Adamclisi Sat Zorile Sat Urluia Sat Albeşti Sat Vârtop Sat Coroana Sat Arsă Sat Cotu Văii Sat Deleni Sat Şipote Sat Petroşani Sat Ion Corvin Sat Crângu Sat Rariştea Sat Viile Sat Pecineaga

5 Ploaie, grindină, furtună cu caracter de tornadă Intervalul 11 iulie 2014

Oraşul Mangalia Sat Albeşti Sat Arsa Sat Vârtop

- ha teren arabil 2404,67

-nr. Obiective socio-economice şi administrative (Herghelia Mangalia –Direcţia Silvică Constanţa) 1

3719,5

1

6 Ploi cu caracter torenţial ce au generat scurgeri de apă în aval Valea Siminoc-curs de apă nepermanent Intervalul 17-18 iulie 2014

Sat Siminoc

-km străzi 0,38

- nr. poduri şi podeţe 1

1,8

7 Precipitaţii abundente, grindină şi vânt puternic

Medgidia - ha teren arabil 5,5

şcoli 1

81,79


Pagina 3 din 3

Nr. Crt.


l


(ha)

Case (nr)

Unitati (nr)

Sosele

(km) Podete

(nr)

Valoric

(mii lei)

Intervalul 24 iulie 2014

8 Ploi cu caracter torenţial ce au generat scurgeri de apă în aval -curs de apă nepermanent Valea Seacă Intervalul 16-17 august 2014

Sat Saligny Sat Faclia Sat Ştefan cel Mare Sat Rasova Sat Valu lui Traian

nr. obiective socio-economice 9 din care: - stadion 1 -parcuri 8

km străzi 9,5

nr. poduri şi podeţe 1

696,73

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. II.3.k.

Amenajări hidrotehnice - diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

Nr. crt.

Denumire amenajare

hidrotehnică Localizare Curs de apă

Lungine (km)

Zone critice (eroziuni,subtraversări,infilt

rații, grifoane)

deţinător

1 Dig Ostrov Loc. Ostrov Fl. Dunare - Brat Ostrov

1.208 nu sunt ABADL

2 Dig Baneasa Loc. Ostrov Fl. Dunare - Brat Ostrov

2.083 Cota coronamentului este sub cota proiectată iniţial.

ABADL

3 Dig Oltina Loc. Oltina Fl. Dunare - Br. Iepurașu

3.419 Zona bresei din anul 2006 (reparata) - zona monitorizata suplimentar.

ABADL

4 Dig Dunareni Loc. Dunareni

Fl. Dunare 2.168 Stăvilar refulare ape din incinta agricolă prin corpul digului la km 1+530

ABADL

5 Dig Rasova Loc. Rasova Fl. Dunare 4.190 Cota coronament sub cota proiectata in zonele km 2+630, km 2+900, km 3+230

ABADL

6 Dig Cochirleni Loc.Cochirleni

Fl. Dunare 0.692 nu sunt ABADL

7 Dig Topalu II Loc. Topalu Fl. Dunare 1.279 nu sunt ABADL

8 Dig Topalu I Loc. Topalu Fl. Dunare 4.724 nu sunt ABADL

9 Dig Dunarea

Loc.Dunărea

Paraul Dunarea

0.976 Zona cu eroziune pronunţată pe taluzul exterior la km 0+100 (taluz exterior stabilizat şi ramforsat în 2013) - monitorizare suplimentară

ABADL

10 Dig Saraiu Loc. Saraiu Râul Topolog

1.900 Eroziune la baza taluzului exterior la km 1+300

ABADL

11 Dig Hârșova - Ciobanu

Loc. Hârșova - Ciobanu

Fl. Dunare 17.650 zone cu infiltrații, cond.refulare de la km 33+400 și km: 19+200,

ABADL

12 Dig Ciobanu - Gârliciu

Loc. Ciobanu -

Loc. Gârliciu

Fl. Dunare 8.000 Cond. refulare la: km: 1+570; km: 4+400, Local cota coronamentului sub cota proiectata Bresa (reparata in anul 2012) in zona cantonului de explotare 2.

ABADL

13 Dig Gârliciu - Dăieni

Loc. Gârliciu - Loc.Dăieni

(TL )

Fl. Dunare 0.950 nu sunt ABADL

NESECRET


Pagina 2 din 2

Nr. crt.

Denumire amenajare

hidrotehnică Localizare Curs de apă

Lungine (km)

Zone critice (eroziuni,subtraversări,infilt

rații, grifoane)

deţinător

14. Dig Seimenii Mici

Loc. Seimenii

Mici

Fl. Dunare 1.200 Conducta refulare cu pierderi de apa prin corpul digului la

statia de pompare ANIF-km0+50

15. Dig Zăvalu I + II

Loc. Dunărea

Fl. Dunare 3.875 zone cu infiltrații

16. Dig local Seimeni

Loc. Seimeni Mici


17. Dig local Hârșova

Loc. Hârșova


NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa II.4.b.

Distribuţia populaţiei pe sexe la nivelul localităţilor, la 1 iulie 2013 1)

Localităţi

Total

Masculin

Feminin

Total 771338 375319 396019 Municipii Constanţa 320478 150905 169572

Mangalia 42911 20836 22075 Medgidia 46907 22744 24163 Oraşe Băneasa 5851 2920 2931 Cernavodă 19728 9661 10067 Eforie 11057 5266 5791 Hârşova 11416 5546 5870 Murfatlar 11661 5769 5892 Năvodari 41042 20282 20760 Negru Vodă 5818 2885 2933 Ovidiu 15516 7660 7856 Techirghiol 7951 3868 4083 Comune 23 August 5671 2847 1824 Adamclisi 2451 1246 1205 Agigea 7530 3777 3753 Albeşti 3731 1884 1847 Aliman 2958 1563 1395 Amzacea 2847 1463 1384 Bărăganu 2130 1066 1064 Castelu 5372 2715 2657 Cerchezu 1477 745 732 Chirnogeni 3449 1709 1740 Ciobanu 3564 1845 1719 Ciocârlia 3154 1596 1489 Cobadin 9413 4716 4697 Cogealac 5642 2876 2766 Comana 2033 1048 985 Corbu 6242 3213 3029 Costineşti 3141 1546 1595 Crucea 3340 1733 1607 Cumpăna 13407 6622 6785 Cuza Vodă 4188 2123 2065 Deleni 2518 1300 1218 Dobromir 3348 1723 1625 Dumbrăveni 599 312 287

NESECRET


Pagina 2 din 2

Localităţi

Total

Masculin

Feminin

Fântânele 1643 848 795 Gârliciu 1774 918 856 Ghindăreşti 2802 1441 1361 Grădina 1157 595 562 Horia 1176 588 588 Independenţa 3119 1612 1507 Ion Corvin 2207 1159 1048 Istria 2589 1310 1279 Limanu 6448 3268 3180 Lipniţa 3331 1687 1644 Lumina 10120 5095 5025 Mereni 2451 1261 1190 Mihai Viteazu 3713 1928 1785 Mihail Kogălniceanu

10331 5116 5215

Mircea Vodă 5274 2682 2592 Nicolae Bălcescu 5450 2761 2689 Oltina 2798 1383 1415 Ostrov 5216 2670 2546 Pantelimon 1882 1001 881 Pecineaga 3399 1731 1668 Peştera 3529 1855 1674 Poarta Albă 5533 2775 2758 Rasova 3946 2072 1874 Săcele 2423 1245 1178 Saligny 2221 1134 1087 Saraiu 1390 707 683 Seimeni 2259 1173 1086 Siliştea 1529 791 738 Târguşor 1744 895 849 Topalu 1084 967 917 Topraisar 6063 3036 3027 Tortoman 1930 1021 909 Tuzla 7038 3433 3605 Valu lui Traian 13665 6749 6916 Vulturu 764 402 362

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Batran,nr.110, Tel.:617381/617382/ e‐mail [email protected] / Fax.616342 / cod postal 900663

Pagina 1 din 3

Anexa II.4.c.

POPULAŢIA PE VÂRSTE, SEXE ŞI MEDII LA 1 IULIE 2011 1)

VÂRSTA

TOTAL URBAN RURAL Ambele

sexe Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

Total 771338 396019 540335 281993 231003 140026 0-4 40523 19880 26546 12963 13977 6917 0 7424 3676 4854 2402 2570 1274 1 7756 3822 5095 2488 2661 1334 2 7973 3911 5249 2558 2724 1353 3 8663 4240 5754 2817 2909 1423 4 8707 4231 5594 2698 3113 1533

5-9 39457 19191 25281 12289 14176 6902 5 8361 4096 5398 2628 2963 1468 6 7958 3835 5180 2517 2778 1318 7 7964 2793 5056 2408 2908 1385 8 7670 3819 4952 2454 2718 1365 9 7504 3648 4695 2282 2809 1266

10-14 37937 18493 23310 11402 14627 7091 10 7453 3659 4604 2283 2849 1376 11 7402 3626 4566 2241 2836 1385 12 7890 3786 4911 2358 2979 1428 13 7487 3669 4552 2230 2935 1439 14 7705 3753 4677 2290 3028 1463

15-19 37153 18298 23100 11498 14053 6800 15 7637 3747 4600 2258 3037 1489 16 7182 3518 44469 2207 2713 1311 17 7335 3681 4561 2310 2774 1371 18 7261 3566 4508 2255 2753 1311 19 7738 3786 4962 2468 2776 1318

20-24 50379 25124 33378 16855 17001 8269 20 7481 3736 4710 2385 2771 1351 21 8563 4281 5488 2753 3075 1528 22 8964 4387 6011 2988 2953 1399 23 12937 6399 8625 4318 4312 2081 24 12434 6321 8514 4411 3890 1910

25-29 63329 31493 44275 22472 19054 9021 25 13464 6736 9351 4770 4113 1966 26 13878 6924 9506 4832 4372 2092 27 11850 5783 8330 4175 3520 1608 28 12818 6438 9040 4602 3778 1836 29 11319 5612 8048 4093 3271 1519

30-34 64485 31810 45866 23038 18619 8772 30 10915 5366 7726 3821 3189 1545

NESECRET


Pagina 2 din 3

VÂRSTA



Ambele sexe

Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

31 12622 6223 8971 4509 3651 1714 32 13338 6617 9582 4890 3756 1727 33 13595 6705 9609 4820 3986 1885 34 14015 6899 9978 4998 4037 1901

35-39 67316 33382 47681 24053 19635 9329 35 13744 6756 9781 4865 3963 1891 36 13819 6804 9858 4935 3961 1869 37 13437 6705 9525 4836 3912 1869 38 13876 6887 9741 4907 4135 1980 39 12440 6230 8776 4510 3664 1720

40-44 63766 31815 45026 23034 18740 8781 40 11021 5478 7625 3901 3396 1577 41 11984 6018 8371 4315 3613 1703 42 12316 6058 8636 4353 3680 1705 43 13412 6690 9530 4874 3882 1816 44 15033 7571 10864 5591 4169 1980

45-49 52614 26764 38392 20136 14222 6628 45 19489 9839 14422 7483 5067 2356 46 9152 4563 6528 3354 2624 1209 47 7298 3701 5297 2783 2001 918 48 7992 4133 5845 3133 2147 1000 49 8683 4528 6300 3383 2383 1145

50-54 47929 24560 35104 18611 12825 5949 50 4796 4499 6438 3437 2358 1062 51 9183 4685 6590 3473 2593 1212 52 9497 4808 6968 3639 2529 1169 53 9840 5123 7291 3937 2549 1186 54 10613 5445 7817 4125 2726 1320

55-59 58191 30407 43658 23294 14533 7113 55 11480 5918 8551 4565 2929 1353 56 11918 6163 8856 4673 3062 1490 57 12029 6238 9120 4835 2909 1403 58 12034 6382 9005 4837 3029 1545 59 10730 5706 8126 4384 2604 1322

60-64 50338 26931 37625 20252 12713 6679 60 10823 5759 8171 4428 2652 1371 61 9979 5290 7416 3963 2563 1327 62 9789 5203 7341 3904 2448 1299 63 10355 5543 7757 4146 2598 1397 64 9392 5096 6940 3811 2452 1285

65-69 29720 16333 21645 12028 8775 4305 65 6739 3674 5054 2829 1685 845 66 6506 3547 4724 2606 1782 941 67 5779 3157 4162 2279 1617 878 68 5117 2840 3645 2039 1472 801

NESECRET


Pagina 3 din 3

VÂRSTA



Ambele sexe

Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

69 5579 3815 4060 2275 1519 840 70-74 26061 15076 18953 10957 7108 4119

70 5293 2948 3817 2126 1476 822 71 5218 3021 3844 2218 1374 803 72 5007 2885 3654 2091 1353 794 73 5353 3107 3870 2246 1483 861 74 5190 3115 3768 2276 1422 839

75-79 21290 13081 15407 9855 5883 3626 75 4939 2993 3587 2184 1352 809 76 4487 2740 3259 2004 1228 736 77 4310 2661 3095 1895 1245 766 78 3895 2413 2846 1764 1049 649 79 3659 2274 2620 1608 1039 666

80-84 13313 8461 9647 6141 3666 2320 80 3315 2059 2419 1517 896 542 81 3059 1956 2151 1383 908 573 82 2687 1703 1965 1249 722 454 83 2254 1429 1652 1035 602 394 84 1998 1314 1460 957 538 357

85 şi peste 7537 4920 5441 3515 2096 1405 1)Date provizorii ce urmează_a fi rectificate (inclusiv seria intercensitară precedecentă) după_ publicarea rezultatelor finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - 2011.

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrân, nr.110, Tel.: 0241/617381/617382/ e-mail: [email protected] Fax: 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 1 din 3

Anexa nr. II.5.1. PODURI RUTIERE IN JUDEŢUL CONSTANŢA PE DRUMURI NAŢIONALE

Denumirea si numărul drumului

Poziţia podului

Denumirea

obstacolului

Localitatea cea mai apropiată

Lungimea totală a podului

[m]

Materiale de construcţie

Număr deschideri si

lungimea deschiderilor

Tipul grinzilor

Lăţimea podului Latimea libera

de trecere

Forţa de

suport

Clasa de încărcare

Starea podului

Posibilităţi de

varientare

Natura malului

Anul construcţiei

Partea carosabila

între parapeţ

i 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

D.N. 2 A

141+736 Scurgere ploi

Horia 32,50 Beton armat /

beton 7,20+7 35+7,00

Dalat 7,00 9,00 1,50 80 A.13 S.60

Buna Da Lin 1936


Crucea 24,30 Zidărie beton

/ piatră 1 x 7

Boltit-zidarie

7,00 8,50 6,50 80 A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1899


Dorobanţu 43,00 Beton armat /

beton 15 x 2,20

Elem. de pref. în forma de II

7,00 9,40 2,70 80 A.30 V.30

Buna Nu Abrupt 1967


Nicolae Bălcescu

30,00 Beton armat /

beton 15 x 2,20

Elem. de pref. în forma de II

7,00 9,40 1,70 80 A.30 V.30

Buna Nu Abrupt 1967


Constanţa 13 Beton armat /

beton 1 x 8 Dalat 12 17 1,20 80

A.13 S.60

Buna Da Lin 1949

D.N. 22


Mihai Viteazu

15 Beton armat /

beton 1 x 9

Grinzi beton armat

7,50 9,00 3,50 80 A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1965

153+430 Râu Tariverde

Tariverde 18,00 Beton armat /

piatră 2 x 6,50 Dalat 5,20 7,00 3,00 80

A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1945

269+610 Râu Tasaul

Piatra 20,30 Beton armat /

piatră 2 x 9,50

Grinzi beton armat

5,20 6,60 4,50 80 A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1941

D.N. 22 A 78+915 Scurgere ploi

Mioriţa 14,00 Zidărie / zidărie

1 x 10 Dalat 8,00 9,00 2,25 80 A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1967

D.N. 22 C

23+200 Pasaj superior C.F.

Medgidia 25,00 Beton armat /

piatră 1 x 14 Baltă 7,00 8,60 7,00 80

A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1925

25+950 Vale Medgidia 14,30 Beton armat /

beton 1 x 10,20 Dalat 8,00 9,00 1,40 80

A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1925

32+180 Valea Castelu

Castelu 11,80 Beton armat /

beton 1 x 6

Cadru beton armat

8,30 10,00 2,50 80 A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1953

36+664 Valea Nisipari

Dorobanţu 11,50 Beton armat /

beton 1 x 6,5 Dalat 7,00 10,00 2,00 80

A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1952

38+220 Irigaţii Poarta Alba

38,00 Beton armat /

beton 1 x 12

Grinzi beton armat

7,80 9,80 1,50 80 A.13 V.80

Buna Nu Abrupt 1969

D.N. 38 17+0,30 Irigaţii Topraisar 30,00 Beton armat /

beton 1 x 16,40

Grinzi beton

7,80 9,80 1,70 80 A.30 V.80

Buna Nu Abrupt 1969

NESECRET


Pagina 2 din 3


Poziţia podului

Denumirea

obstacolului



[m]




Tipul grinzilor


de trecere

Forţa de

suport


Starea podului

Posibilităţi de

varientare

Natura malului

Anul construcţiei

Partea carosabila

între parapeţ

i 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.

armat

D.N. 39


Constanţa 150,80 Beton armat /

beton 9 x 14,40

Grinzi prefabr. comprim.

14 18,50 6,00 80 A.13 S.60

Buna Nu Abrupt 1964


Eforie Nord

28,60 Beton armat /

beton 1 x 15,60

Grinzi cu cons.

14 18,50 6,50 80 A.13 V.80

Buna Nu Abrupt 1966

33+168 Vale Mangalia 12,00 Beton armat /

beton 1 x 12,00 Fâşii cu gol 14 17,70 0,70 80

A.30 V.80

Buna Nu dr. lin dt. obr.

1976

49+070 Lac Mangalia

Mangalia 25,00 Beton armat /

beton 2 x 12,00 Dalat 7 9 2,50 80

A.30 V.80

Buna Nu Abrupt 1976

49+268 Lac Mangalia

Mangalia 25,00 Beton armat /

beton 2 x 12,00 Dalat 7 9 2,00 80

A.30 V.80

Buna Nu Abrupt 1976


Vama Veche

11,70 Beton armat /

beton 1 5,00

Grinzi beton armat

5,50 6,50 2,00 80 A.13 S.60

Buna Da Lin 1939

D.N. 3

145+786 Balta Bugeag

Galiţa 32,00 Beton armat /

piatră 1 x 16,50 Baltă 6,60 7,40 3,6 80

A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1899


Lipniţa 48,00 Beton armat / beton armat

2 x 4,70 2 x 19,00

Grinzi prefab. precomprim.

7,80 9,80 1,50 80 A.13 S.80

Buna da Lin 1969


Lipniţa 17,00 Beton armat /

beton 1 x 9,5 Dalat 7,00 9,00 1,50 80

A.13 S.60

Buna un Abrupt 1949


Ion Corvin 11,75 Beton armat /

beton 1 x 6,00

Grinzi beton armat

6,50 7,70 2,10 80 A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1930


Ion Corvin 10,00 Beton armat /

piatră 1 x 5,75

Grinzi beton armat

7,00 9,00 1,70 80 A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1930


Urluia 15,75 Beton armat /

beton 1 x 10,5

Grinzi beton armat

7,00 9,00 1,70 80 A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1943

210+560 Valea Cocargea

Pietreni 42,00 Beton armat /

beton 2 x 9,00

Grinzi cu console

7,80 9,80 1,80 80 A.13 V.80

Buna nu Abrupt 1966


Viişoara 12,50 Beton armat /

beton 1 x 6,50

Grinzi beton armat

7,00 9,00 1,50 80 A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1936


Viişoara 17,00 Beton armat /

beton 1 x 6,50 Dalat 5,00 8,30 2,00 80

A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1936

NESECRET


Pagina 3 din 3


Poziţia podului

Denumirea

obstacolului



[m]




Tipul grinzilor


de trecere

Forţa de

suport


Starea podului

Posibilităţi de

varientare

Natura malului

Anul construcţiei

Partea carosabila

între parapeţ

i 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17.


Cobadin 12,00 Beton armat /

beton 1 x 8,00

Grinzi beton armat

6,00 9,00 3,00 80 A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1941


Basarabi 33,50 Beton armat /

beton 1 x 21,50

Grinzi beton armat

7,80 9,80 1,00 80 A.30 V.80

Buna nu Abrupt 1969

248+290 Irigaţii Basarabi 30,80 Beton armat /

beton şi piatră

3 x 8,60 Grinzi beton armat

5,60 8,50 3,30 80 A.13 S.60

Buna nu Abrupt 1949

NESECRET


Pagina 1 din 3

Anexa nr. II.5.2 PODURI RUTIERE EXISTENTE ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA PE DRUMURI JUDEŢENE

Denumirea şi numărul drumului

Poziţia podului

(km)

Denumirea obstacolului

Localitatea cea mai

apropiată


(m)

Lăţimea părţii

carosabile (m)

Forţa suport (tone)

Tipul grinzilor / datelor

Număr deschid

eri

Felul suporturilor

de mal / intermediari

Număr suport

intermediar Trotuare

Posibili tăţi de

varientare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

DJ 222 97+913 Parau Ramnicu de

Jos 10,00 6,00 Dala din beton armat 1

Culei din beton

- 2*1,00 da

DJ 222 107+843 Parau Gradina 7,50 6,00 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- - da

DJ 222 111+01

0 Rau

Casimcea Cheia 11,00 5,10 Dala din beton armat 1

Culei din zidarie

- 2*1,45 da

DJ 222 112+864 Parau Cheia 10,00 6,00 Grinzi din beton

armat 2*5,00

Culei din zidarie

1 pila (zidarie)

2*1,00 da

DJ 222 121+765 Parau Targusor 6,00 6,00 Dala din beton armat 2*3,00 Culei din

beton 1 pila

(beton) 2*1,00 nu

DJ 222 153+620 Canal irigatii Medgidia 60,00 8,00 Grinzi din beton

armat 3*20,00

Culei din beton

2 pile din beton

2*1,00 nu

DJ 222 165+170 Vale Pestera 10,00 7,00 Dala din beton armat 2*5,00 Culei din zidarie

1 pila (zidarie)

- da

DJ 222F 2+548 Parau Garliciu 7,50 7,80 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- 2*0,75 nu

DJ 223 2+960 Parau Closca 7,50 8,00 Dala din beton 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 223 5+308 Parau Closca 10,00 7,80 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- 2*0,75 nu

DJ 223 22+935 Derea Topalu 10,00 7,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - - nu

DJ 223 28+400 Vale Capidava 11,50 8,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 223 29+074 Vale Capidava 7,50 7,80 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*0,75 nu

DJ 223 32+950 Vale Dunarea 12,00 7,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 223 37+320 Parau Dunarea 11,00 8,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - - nu

DJ 223 44+616 Parau Seimeni 14,50 6,00 Grinzi din beton

armat 1

Culei din zidarie

- 2*0,75 nu

DJ 223 50+081 Vale Cernavoda 20,00 7,80 Fasii cu goluri precomprimate

2*10,0 Culei din

beton 1 pila din

beton 2*1,00 nu

NESECRET


Pagina 2 din 3


Poziţia podului

(km)


Localitatea cea mai

apropiată


(m)

Lăţimea părţii

carosabile (m)



Număr deschid

eri

Felul suporturilor


Număr suport


Posibili tăţi de

varientare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

DJ 223 57+220 Canal irigatii Cochirleni 14,00 7,80 Fasii cu goluri precomprimate

1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 223 61+287 Vale Cochirleni 12,00 7,00 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- 2*1,00 da

DJ 223 65+875 Vale Rasova 12,00 6,00 Dala din beton armat 2*6,00 Culei din

beton 1 pila din

beton 2*0,75 da

DJ 223 68+185 Vale Rasova 12,00 7,00 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- 2*1,00 da

DJ 223 76+218 Vale Vlahii 9,00 6,00 Fasii cu goluri precomprimate

1 Culei din

beton - - da

DJ 224 0+850 Canal irigatii Medgidia 10,50 7,80 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- 2*0,75 nu

DJ 224 7+878 Vale Tortomanu 10,50 6,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - - da

DJ 224 9+270 Derea Tortomanu 10,00 7,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*0,75 nu

DJ 224 20+225 Parau Tepes Voda 6,00 7,80 Beton armat 1 Culei di beton

- - nu

DJ 224 22+800 Vale Baltagesti 12,00 7,80 Grinzi din beton

armat 2*6,00

Culei din beton

1 pila din beton

2*0,75 nu

DJ 224 25+000 Vale Baltagesti 14,00 6,00 Grinzi din beton

armat 1

Culei din beton

- - nu

DJ 224 26+050 Canal irigatii Baltagesti 11,50 7,80 Grinzi din beton precomprimat

1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 224 33+100 Vale Crucea 5,50 7,80 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 da

DJ 225 14+500 Canal irigatii Mircea Voda

30,00 7,00 Dala din beton armat 2*15,0 Culei din

beton 1 pila din

beton 2*1,00 nu

DJ 225 54+765 Parau Runcu 12,50 7,80 Fasii cu goluri precomprimate

1 Culei din

beton - 2*1,50 nu

DJ 225 57+320 Vale Mireasa 10,00 7,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 225 57+620 Vale Mireasa 10,00 7,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 225 85+760 Rau Topolog Dulgheru 14,00 6,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - - da

DJ 226 29+143 Parau Sacele 6.50 6,00 Dala din beton armat 1 Culei din - - nu

NESECRET


Pagina 3 din 3


Poziţia podului

(km)


Localitatea cea mai

apropiată


(m)

Lăţimea părţii

carosabile (m)



Număr deschid

eri

Felul suporturilor


Număr suport


Posibili tăţi de

varientare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 beton

DJ 226 30+100 Parau Ramnic 12,00 6,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00

Da

DJ 226 33+770 Vale Sinoe 10,00 6,00 Dala din beton armat 2*5,00 Culei din

beton 1 pila din

beton 2*1,00 da

DJ 226 40+011 Parau Istria 11,50 7,80 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 381 7+350 Vale Straja 12,00 6,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DJ 391 63+850 Vale Negresti 15,00 6,00 Dala din beton armat 1 Culei din

beton - 2*1,00 nu

DC 27 0+050 Canal irigatii Murfatlar 30,00 7,00 Grinzi din beton

armat 3*10,0

Culei din beton

2 pile din beton

2*1,00 nu

DC 76 3+476 Derea Pantelimonu

de Jos 10,00 7,00 Dala din beton armat 1

Culei din beton

- 2*1,00 nu

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.5.3.

REŢEAUA DE CĂI FERATE DIN JUDEŢUL CONSTANŢA

REŢEAUA TIP REŢEA

ELECTRIFICATĂ LUNGIME [km]

CAPACITATE OBSERVAŢII

Constanţa - Cernavodă Pod

dublă, normal

DA 59 144

Medgidia - Tulcea simplă, normală

NU 144 23

Medgidia - Negru Vodă

simplă, normală

NU 72 19 (cu restricţii)

Capul Midia - Sitorman

simplă, normală

NU 12 Nu se circulă

Palas- Mangalia simplă, normală

NU 47 19

Eforie Nord - Techirghiol

simplă, normală

NU 3,15 Nu se circulă

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrân, nr.110, Tel.: 0241/617381/617382/ e-mail: [email protected] Fax. 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.5.4.

RAMPELE DE CALE FERATĂ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA

Nr crt LOCALITATEA

NATURA RAMPEI

LUNGIMEA RAMPEI [m]

LĂŢIMEA RAMPEI [m]

TIP RAMPĂ

1. Basarabi

beton 192,5 8 combinată piatră zidită 28,1 10 laterală

2. Cernavodă Pod beton 90 8 laterală 3. Mircea Vodă beton 92.3 5.6 laterală

beton 20 10 laterală beton 322.2 10 laterală

4. Medgidia beton 137.6 15.1 combinată piatra 69 10.5 combinată

5. Dorobanţu piatra 64.4 12 combinată 6. Basarabi piatra 28.1 10 combinată

beton 192.5 8 laterală 7. Constanţa Mărfuri beton 124 10 combinată 8. Nicolae Bălcescu piatra 23.5 10 laterală 9. Târguşor Dobrogea piatra 22.3 10.5 laterală 10. Cogealac piatra 20 7.85 laterală 11. Mihai Viteazu beton 28.3 5 laterală 12. Valea Dacilor beton 22.5 4.85 laterală 13. Ciocârlia beton 32.4 10.5 laterală 14. Cobadin beton 236.6 10 laterală 15. Casicea beton 36.85 7 laterală 16. Negru Vodă beton 198.15 10 laterală 17. Eforie Nord beton 42 12 laterală 18. Eforie Sud piatra 104 25 combinată 19. Mangalia beton 61 12 combinată 20. Năvodari beton 50 19.5 laterală 21. Capu Midia beton 212 34 combinată

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.5.5.

LINIILE DE GARAJ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA

Nr. crt.

Denumirea capacităţii pentru apărare

Beneficiarul serviciilor de transporturi

U/M Lungime Obs.

1. Linia CF nr. 812 ce se ramifică din linia curentă Nicolae Bălcescu –

Târguşor Dobrogea prin schimbătorul de la km. 24 + 368

Deservire U.M. 01837

m.l. 7306 Funcţională Simplă/normal

ă

2. Linia CF ce se ramifică din linia AB prin schimbatorul 70 din cap Y în

staţia c.f. MANGALIA şi toate schimbătoarele de cale ce asigură ieşire la linia curentă (km. 4+960)

Deservire U.M. 02013

m.l. 1490 Funcţională Simplă/normal

ă

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrân, nr.110, Tel.: 0241/617381/617382/ e-mail: [email protected] Fax: 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 1 din 2

Anexa nr. II.5.6.

STAŢIILE DE CALE FERATĂ DIN JUDEŢUL CONSTANŢA

Nr crt STAŢIA

NUMĂRUL LINIILOR

LUNGIMEA LINIILOR

OBSERVAŢII

1. Cernavodă Pod 8 0.709

normală,dublă, elecrificată

2. Saligny Est 6 7.161

normală,dublă, electrificată

3. Mircea Vodă 9 6.289


4. Medgidia 28 10.403

normală,dublă electrificată

5. Dorobanţu 12 8.061


6. Basarabi 9 9.027

normala,dublă, electrificată

7. Valu lui Traian 9 7.156


8. Palas 48 5.904

normală,dublă, electrificata

9. Constanţa 12 4.273


10. Valea Dacilor 3 18.663

normală,simplă, neelectrificată

11. Ciocârlia 3 9,72


12. Cobadin 6 6.117


13. Casicea 5 11.476


14. Negru Vodă 10 9.247


15. Nicolae Bălcescu 8 5.066

16. Târguşor Dobrogea 4 15.186

17. Cogealac 4 9.82

18. Mihai Viteazu 4 9.103

19. Nicolae Bălcescu U.M.01295 1 7.216 20. Agigea Nord

7 4.987 normală,dublă,

elecrificată normală 21. Agigea Ecluză

2 4.685 normală,dublă,

elecrificată 22. Eforie Nord 4 4.345 23. Eforie Sud 7 3.326

24. Costineşti 3 6.107 25. Neptun 5 4.66

26. Mangalia 9 4.442

27. Mangalia U.M.02013 1 1.31

28. Mangalia U.M.02533 1 4.465

29. Agigea Sud 6 1.39


NESECRET


Pagina 2 din 2

Nr crt STAŢIA

NUMĂRUL LINIILOR

LUNGIMEA LINIILOR

OBSERVAŢII

30. Nazarcea 3 4.205

31. Năvodari 10 5

32. Capu Midia 15 8.1

33. Constanţa Mărfuri 17 1.75

34. Siutghiol 14 12.85

35.

36.

37.

38.

39.

40.

41. 42. 43. 44.

45.

46.

NESECRET


Pagina 1 din 4

Anexa nr. II.5.7.1. FRONTURILE DE ACOSTARE DIN PORTUL CONSTANŢA

Dane operative pentru mărfuri uscate:

Număr dană Caracteristici / Destinaţie

Dana Gabare lungime 486 ml., adancime – 13,50 m.

operarea cerealelor la siloz.

Danele Ro-Ro 1-3

lungime 257 ml., adancime – 11.50 – 13,50 m. operarea mărfurilor Ro-Ro şi mărfuri generale.

Dana Ro-Ro 4 lungime 364 ml., adancime – 13,50 m. operare mărfuri generale, cherestea şi materiale de construcţie.

Danele 0 - 5 Lungime 670 ml., adancime – 11,50 m.

transbord nava-vagon operare fier vechi

Danele 6 - 7 lungime 199 ml., adancime – 11,50 m. operarea marfurilor generale de magazie si de platforma.



Danele 17 - 18 lungime 224 ml., adancime – 8,25 m. operarea cerealelor la siloz.

Danele 20-22 lungime 348 ml., adancime – 8,25 m. operarea marfurilor generale de magazie si de platforma.

Dana 23 lungime 141 ml., adancime – 8,25 m. operarea produselor din lemn si a materialelor de constructie.

Dana 24 lungime 137 ml., adancime – 8,25 m. operarea cerealelor la siloz.

Danele 31 - 33 lungime 674 ml., adancime – 11,50 m. operarea cerealelor la siloz.

Danele 35 - 37 lungime 624 ml., adancime – 11.50 m. operarea mărfurilor generale de magazie.

Danele 38 - 40 lungime 610 ml., adancimi – 10.5 0 – 13.50 m. operarea mărfurilor generale de magazie şi de platforma.

Danele 41 - 43 lungime 625 ml., adancime – 13,50 m. operarea marfurilor generale de magazie, cereale si de platforma.

Dana 44 lungime 220 ml., adancime – 13.50 m. operarea marfurilor generale de magazie si de platforma.

Danele 45 - 46 lungime 448 ml., adancime – 13,50 m. operarea cerealelor.

Danele 47 - 50 lungime 924 ml., adancime – 13,50 m. operarea cimentului si a materialelor de constructie.

Danele 51 - 52 lungime 467 ml., adancime – 13,50 m. operarea mărfurilor în containere.

Dana 53 lungime 220 ml., adancime – 13.50 m. operarea marfurilor generale de magazie (frigorifice).

Dana 54 - 58 lungime 1.112 ml., adancime – 13.50 m. operarea marfurilor generale de magazie, de platforma si cereale

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrăn, nr.110, Tel.:0241/617381/617382/ e-mail: [email protected] Fax: 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 2 din 4


Danele 59 - 60 lungime 463 ml., adâncimi – 13,50 m. operarea produselor chimice de magazie si de platforma.

Danele 61 - 63 lungime 688 ml., adancimi – 11,50 m. operarea cerealelor.

Danele 64 - 66 lungime 645 ml., adancimi – 11,50 – 13,50 m. operarea materiilor prime metalurgice (minereu, carbuni, cocs, bauxita).

Danele 67 - 68 lungime 422 ml., adancime – 13,50 m. operarea materialelor de construcţii şi a cimentului vrac si in saci.

Danele 80 - 85 lungime 1.759 ml., adancimi – 14,00 – 19,00 m. operarea materiilor prime metalurgice (minereu, carbuni, cocs, bauxita).

Danele 89 - 93 lungime 966 ml., adancime – 9,00 m. operarea fierului vechi.

Danele 94 - 96 lungime 706 ml., adancime – 7,00 m. operare minereuri, cărbuni la barje.

Dana 97 lungime 239 ml., adancime – 7,00 m. operare mărfuri generale – nave fluviale.

Danele 98-99 lungime 479 ml., adancime – 7,00 m. operare barje – terminal de barje.

Terminale autopropulsate

Lungime 300ml., adancime - 7m Acostare nave fluviale autopropulsate(impingatoare, remorchere)

Terminal de barje Lungime 1.200ml., adancime - 7m Acostare unitati fluviale nepropulsate

Danele 100-101 lungime 383 ml., adancime – 7,00 m. operare mărfuri vrac (cereale, minereu cărbune) – tranbord direct barjă-navă.

Dana 102 lungime 177 ml., adancime – 7,00 m. operare cereale.

Dana 103 lungime 212 ml., adancime – 7,00 m. operare bitum.

Dana PL1 lungime 127 ml., adancime – 7,00 m. operare cereale.

Dana PL2 lungime 150 ml., adancime – 7,00 m. operare fier vechi.

Danele PL3-PL5 lungime 557 ml., adancime – 7,00 m. operare cereale.

Dana PL6 lungime 200 ml., adancime – 7,00 m. operare mărfuri Ro-Ro, autoturisme.

Dana PL7 lungime 203 ml., adancime – 7,00 m. operare cereale.

Danele 108-113 lungime 1.098 ml., adancime – 7,20-14,50 m. operare mărfuri generale.

Dana 114 lungime 200 ml., adancime – 14,50 m. operare mărfuri generale.

Danele 115-119 lungime 1.211 ml., adancime – 14,50 m. operare mărfuri generale.

Dana 120 Lungime 227 ml., adancime – 13,50 m. operare mărfuri feribot.

Danele 121-130 lungime 2.156 ml., adancime – 14,50-16,50 m. operare mărfuri generale.

NESECRET


Pagina 3 din 4


Danele 128-130 lungime 2.156 ml., adancime – 14,50-16,50 m. Operare marfuri solide vrac in transnord direct

Dana 131 lungime 131 ml., adancime – 16,50 m. operare mărfuri generale, materiale de construcţii.

Total dane operative pentru mărfuri uscate 118 dane = 24.700 ml.

Dane operative pentru produse petroliere lichide


Dana 19 lungime 113 ml., adâncime –8.25m. Operare ulei comestibil si melasa

Danele 69 - 70 lungime 654 ml., adâncime – 13.50 m. operarea produselor petroliere lichide.



Dana 78 lungime 266 ml., adâncime – 14.00 m. operarea produselor petroliere lichide, degazare, spălare, bunkeraj.

Dana 79 lungime 394 ml., adâncime – 19.00 m. operarea produselor petroliere lichide.

Total dane operative pentru produse petroliere 9 dane = 2.734 ml. TOTAL DANE OPERATIVE MĂRFURI 127 dane = 25.934 ml.

Dane neoperative


Danele DL lungime 270 ml. stationarea navelor tehnice şi de depoluare.

Bazin nave tehnice Lungimea fronturilor 342 ml, adancime 6,00-7,00 m. acostarea şi staţionarea navelor tehnice.

Dana de Pasageri lungime 296 ml. acostarea şi stationarea navelor de pasageri.

Doc Sorena Lungimea fronturilor 103,80 ml, adancime – 9,00 m. acostarea navelor pentru reparatii.

Dana Ro-Ro 5 lungime 99 ml. stationarea navelor tehnice, de servitute şi nava Pompier.

Dana 30 lungime 100 ml. stationarea navelor tehnice, de servitute si a altor nave romanesti.

Dana 34 lungime 200 ml. acostarea navelor destinate operatiunilor de foraj maritim.

NESECRET


Pagina 4 din 4


Cap mol 3 acostarea şalupelor pentru transportul personalului unităţilor din port şi de pe nave.

Danele 71, 74 si 77 lungime 170 ml. acostarea navelor de stins incendii şi a celor pentru buncheraj.

Dana PLSCM lungime 455 ml., adancime – 7,00 m. acostarea navelor pentru reparatii.

Danele PL8-9 lungime 372 ml., adancime – 7,00 m. acostarea navelor pentru reparatii.

Danele 104-107 lungime 489 ml., adancime – 7,00 m. investitie in derulare.

TOTAL DANE NEOPERATIVE = 2.897 ml.

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.6.a.

SITUAŢIA EFECTIVELOR DE ANIMALE PE CATEGORII LA 31.03.2015

Nr. crt.

CATEGORIA DE ANIMALE CAP.

1. BOVINE TOTAL 42.570 2. CABALINE TOTAL 9.508 3. OVINE TOTAL 416.104 4. CAPRINE TOTAL 120.405 5. PORCINE TOTAL 113.536 6. PASĂRI TOTAL 854.125 7. ALBINE TOTAL (FAMILII) 26.860

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.6.c.

TIPURI DE CULTURI ŞI SUPRAFEŢE AFERENTE ANULUI 2015

Nr. crt.

Tipuri de culturi Anul 2015

1. Cereale pentru boabe 331.712 2. Leguminoase pentru boabe 8.523 3. Plante uleioase 113.693 4. Plante pentru alte industria lizari 0 5. Plante medicinale si aromatice 2.125 6. Cartofi 1.100 7. Legume cimp si solarii 3.105 8. Pepeni verzi si galbeni 65 9. Plante de nutreţ 72.258 10 Plante pentru producere de seminţe si seminceri 3095 11. Câmpuri experimentale 0 12. Căpşunerii 8 13. Sere 58 14. Răsadniţe 0 15. Ogoare 0 16. TEREN ARABIL 484.103 17. Pasuni naturale 58.623 18. Vii si pepinere viticole 11.563 19. Livezi si pepinere pomicole 3.788 20. Arbuşti fructiferi 6 21. Suprafaţa agricolă neutilizată 0 22. SUPRAFAŢA AGRICOLĂ 558.153

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.6.d.

-FONDUL FUNCIAR- TERENURI AGRICOLE – JUDEŢUL CONSTANŢA 2015

Nr. Crt.

CATEGORIA DE TEREN Suprafaţa

[ha] 1 Teren arabil 484.103 2 Păşuni naturale 58.693 3 Vii şi pepiniere viticole 11.563 4 Livezi şi pepinere pomicole 3.788 5 Suprafaţa agricolă neutilizată 23.138 6 Arbuşti fructiferi 6 7 Suprafaţa agricolă 558.153

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.6.e.

SISTEME DE IRIGAŢII aflate în administrarea ANIF - RA Sucursala Teritorială

Dobrogea

Nr. crt.

Denumire amenajare:

Suprafeţe amenajate la irigaţii

Sursa

brută ha netă ha

de apă

I UNITATEA DE ADMINISTRARE CONSTANŢA NORD1 Carasu - N.Bălcescu 29.602 29.172 CDMN - PAMN 2 Terasa Seimeni 22.999 22.819 Dunăre 3 Terasa Topalu 18.885 18.832 Dunăre 4 Carasu - M.Kogălniceanu 26.914 26.492 CDMN - PAMN 5 Terasa Sinoe 53.096 52.789 Lac Goloviţa 6 Terasa Hirşova 31.955 31.749 Dunăre 7 Ciobanu - Gîrliciu 2.689 2.489 Dunăre 8 Orezăria Hîrşova 3.063 2.954 Dunăre 9 Carasu - CDMN/PAMN Nord 3.154 3.108 CDMN - PAMN

10 Dăeni-Ostrov-Peceneaga 5.908 5.904 Dunăre TOTAL CONSTANŢA NORD 198.265 196.308 X

II UNITATEA DE ADMINISTRARE CONSTANŢA SUD 1 Carasu - Basarabi 5.993 5.907 CDMN - PAMN 2 Carasu - Galeşu 4.818 4.750 CDMN - PAMN 3 Carasu - Poarta Albă 3.694 3.641 CDMN - PAMN 4 Carasu - Valea Seacă 7.171 7.067 CDMN - PAlVxxM

5 Carasu - Făclia 8.766 8.640 CDMN-PAMN 6 Carasu - Topraisar 4.624 4.557 CDMN-CMNV 7 Carasu - Amzacea 2.275 2.242 CDMN - CMNV 8 Carasu - Biruinţa 14.854 14.329 CDMN-CMNV 9 Carasu - Movilita 8.172 8.054 CDMN - CMNV

10 Carasu - Bărăganu 14.794 14.578 CDMN-CMNV 11 Carasu - Potîrnichea 2.304 2.272 CDMN-CMNV 12 Carasu - Lanurile 7.153 7.049 CDMN-CMNV 13 Carasu - Ciocîrlia 805 793 CDMN-CMNV 14 Carasu - Mangalia Nord 9.932 9.788 CDMN-CMNV 15 Carasu - Mangalia Sud 11.812 11.640 CDMN-CMNV 16 Carasu - Tătara 31.603 31.150 CDMN-CMNV

17 Carasu - Moşneni 2.297 1.673 CDMN-CMNV 18 Rasova - Vederoasa 84.136 80.584 Dunăre 19 Oltina Vest 2.452 2.440 Dunăre 20 Carasu - CDMN/PAMN Sud 1.464 1.443 CDMN - PAMN 21 Carasu - Canal Negru Vodă 2.695 2.651 CDMN-PAMN 22 Cochirleni 751 740 Dunăre TOTAL CONSTANŢA SUD 232.565 225.988 X

TOTAL SUCURSALA 430.830 422.296 X

NESECRET


Pagina 1 din 12

ANEXA nr.II.6.f.

DEPOZITE, MAGAZII, REZERVOARE, PLATFORME ALE OPERATORILOR ECONOMICI PORTUARI

(CAPACITĂŢI DE STOCARE)

Nr. crt.

OPERATOR ECONOMIC PORTUAR

TIP DEPOZIT CAPACITATE AMPLASAMENT

1

C.N. A.P.M. S.A. CONSTANŢA Activităţi anexe pentru transporturi – Administraţie portuară Incinta Port Gara Maritima

Marfuri generale (Magazie)

3.100 mp Antrepozit 2A

Dana 119 Zona Libera Marfuri generale (Magazie)

3.100 mp Antrepozit 2B






3.100 mp Magazia 2.1


3.100 mp Magazia 2.2.


2.000 mp Dana 13

Combustibil tip M (rezervoare)

200 mc (2 x 100 mc)

Dana 17

Apă potabilă (rezervor)

500 mc (1 x 500 mc)

Portul Constanta Danele Militare

Apă potabilă (rezervor) (în conservare)

2.000 mc (2 x 1.000 mc)

Port Constanta Poarta 6-zona Comvex


500 mc (1 x 500 mc)

Port Constanta Sud Incinta 2 Zona Libera


2.000 mc (2 x 1.000 mc)

Port Constanta Sud Mol 1S

Apă potabilă (rezervor)

2.000 mc (2 x 1.000 mc)


OPERATORI ECONOMICI CU RISC SEVESO

2

CHIMPEX Operare-depozitare mărfuri generale şi vrac Incinta Port Dana 54

Cereale vrac (Magazie)

7.800 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 3.900

mp)

Magazia 2 Dana 55


8.000 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 4.000

mp)

Magazia 1 Dana 54


7.800 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 3.900

mp)

Magazia 2` Dana 61


8.000 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 4.000

mp)

Magazia 1` Dana 62

NESECRET


Pagina 2 din 12

Nr. crt.



Cereale vrac, Zahăr (Magazie)

6.534 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 3.267

mp)

Magazia 3 Dana 56

Cereale vrac, Zahăr (Magazie)

6.534 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 3.267

mp)

Magazia 4 Dana 57

Ingrasaminte chimice, Azotat de amoniu, NPK

6.534 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 3.267

mp)

Magazia 3` Dana 60

Ingrasaminte chimice, Azotat de amoniu, NPK

6.534 mp / 10.000 to (2 tronsoane x 3.267

mp)

Magazia 4` Dana 58-59

Cereale vrac (Platforma acoperita)

12.000 to Dana 55

Cereale vrac (Platforma acoperita)

12.000 to Dana 61

Şrot vrac (depozit) 20.000 to Dana 63 Fosfat vrac (depozit)

36.000 to Dana 63

Ingrasaminte chimice ambalate

7.000 to Magazia 8 Mol 4

Zahăr 8.000 to Magazia 7 Mol 4

Zahăr 5.000 to Dana 63 Cereale, şrot 20.000 to. Dana 62/63 Carburanţi – motorina (staţie distribuţie – 2 module transportabile)

2 x 9 mc Dana 55

3

OIL TERMINAL Manipulare-depozitare produse petroliere, petrochimice şi chimice lichide Incinta Port Constanta Danele 69-79

Produse petroliere (ţiţei, păcură,benzină, motorină), petrochimice şi chimice lichide (alcooli, leşie de sodă, urean, ETBE, benzen, toluen) (rezervoare)

103.150 mc (5 x 10.000 mc); (6 x

5.000 mc) (6 x 2.000 mc); (2 x

1.500 mc) (6 x 1.000 mc); (2 x

100 mc) (3 x 450 mc); (3 x 200

mc)

Port Constanta Danele 69-79

4

OMV PETROM – (PETROMAR) Extractie hidrocarburi din platoul continental al Marii Negre si activitati conexe Incinta Port Constanta Dana 34


3.360 mp (2 x 1.680 mp)

Dana 34

Carburanti, lubrifianti

680 mp Dana 34

Produse chimice 1.940 mp Dana 34

NESECRET


Pagina 3 din 12

Nr. crt.



5

MARI-GAZ S.R.L. Incarcare-descarcare, depozitare GPL Incinta Port Midia Dana GPL

Gaze petroliere lichefiate GPL (Butan, Propan)

1.690 mc / 800 to (4 x 300 mc) (2 x 224 mc)

(2 cisterne auto x 12 mc)

(1 cisterna auto x 18 mc)

Port Midia Dana GPL

6

MIDIA MARINE TERMINAL Operare produse petroliere Navodari, Port Midia, Danele 1-4, Clădire Grup Social

Echipamente şi instalaţii pentru transfer, la şi de la nave, cantităţi mari de produse

petroliere, etilenă şi GPL.

Portul Midia Danele 1-4

Danele 9A, B, C

7

OCTOGON GAS & LOGISTICS Manipulare-depozitare GPL (terminal GPL) Incinta Port MIDIA

Gaz Petrolier Lichefiat (propan, butan, LPG, MIX, propilena) (rezervoare)

4.000 mc (10 x 400 mc)

Portul Midia

8

ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA Construcţii şi reparaţii nave

Oxigen lichid

Capacitate de stocare 52.200 kg

1 x 24.500 kg; 3 x 9.400 kg

Portul Constanţa Danele 24-31

Acetilenă Capacitate de stocare

12.040.kg 86 x 140 kg

CO2 lichid

Capacitate de stocare 79.000 Kg

2 x 20.000 Kg; 3 x 11.000 kg

1 x 6.000 kg

Azot Capacitate de stocare

2.000 l 1 x 2.000 Nmc (N)

Acid clorhidric 4 to. Lubrifianţi şi vopsele

630 to. (1,5 to/mp)

Produse petroliere - CL - (staţii de alimentare cu CL) – rezervoare metalice

610 mc (517 to.) 1 x 400 mc (340 to.) 3 x 50 mc (126 to.) 1 x 60 mc (51 to.)

Magazie materiale 1.152 to (1,5 to/mp) Alimente 1.170 to (1,5 to/mp) Materiale şi deşeuri 1.488 to (1,5 to/mp) Lacuri şi vopsele 1.671 to (1,5 to/mp) Magazie investiţii 1.450 to (1,5 to/mp) Hală trasaj 3.076 to (1,0 to/mp) Magazie centrală 1.350 to (105 to/mp)

9 CALLATIS GAS Gaz Petrolier 3.600 mc Port Mangalia

NESECRET


Pagina 4 din 12

Nr. crt.



Manipulare-depozitare GPL (terminal GPL) Incinta Port MANGALIA

Lichefiat (propan, butan, autogaz, propilena) (rezervoare)

(9 x 400 mc)

OPERATORI ECONOMICI SUB INCIDENŢA CODULUI ISPS

10

2X1 HOLDING CAPE MIDIA SHIPYARD S.A. Repararea şi întreţinerea navelor şi bărcilor Năvodari, str.Port Midia, IncintaŞantier Naval

Rezervor (oxigen) 15.300 litri

Port Midia

Rezervoare (propan)

25.000 litri (5x500l)

Rezervor (motorina)

19.800 litri

Rezervor (benzina) 18.500 litri Magazie (materiale tehnice)

1.050 mp

11

APM TERMINALS Depozitare,stivuire, incarcare, descarcare,expeditii,inchirieri bunuri imobiliare,transport rutier de marfa Incinta 1 Port Constanta Sud

Platforme depozitare

33.640 mp (1x27.640 mp si

1x6.000 mp)

Incinta 1 Port Constanta Sud

Rezervor (motorina)

50 mc

Magazie (marfuri generale)

580 mp

12

BARTER TRADING ROMANIA Manipulare-depozitare deseuri fier vechi si marfuri vrac Port Constanta Sud Dana Tehnica PL7

Deseuri fier vechi, otel (platforme)

11.000 mp Dana tehnica

D PL7

13

CANOPUS STAR Manipulare depozitare cereale Incinta Port Dana Digul de Nord

Cereale (magazie) 9.885 mp 50.000 to

Dana Digul de Nord (Dana Gabare)

Cereale (siloz) 60.000 to

(10 celule x 6.000 to) Dana Digul de Nord

(Dana Gabare) Cereale umede (siloz)

800 to (2 celule x 400 to)

Dana Digul de Nord (Dana Gabare)

Motorina 5 mc Dana Digul de Nord

(Dana Gabare)

14

CASA DE EXPEDITII PHOENIX Operare mărfuri pachetizate (cherestea, produse alimentare, sodă, ciment, etc.) Incinta Port Constanţa

Mărfuri generale (cherestea)

2.595,6 mp (1500 mc cherestea)

Dana 19 Ceremag 1

Mărfuri generale (cherestea)

2400 mp (1500mc cherestea)

Dana 19 Ceremag 2

Mărfuri generale (Platformă acoperită)

1.683,3 mp (2000 mc cherestea)

Dana 19 la Nord de Ceremag 1

Mărfuri generale (Platformă acoperită)

2.966 mp (800 mc cherestea)

Lângă SNC

NESECRET


Pagina 5 din 12

Nr. crt.



Mărfuri generale (Platformă descoperită)

3.460 mp Dana 19

15

COMVEX Operare mărfuri solide vrac (minereu de fier, cărbune, bauxite) Incinta Port Constanţa Danele 80-84

Minereu de fier 600.000 mp (3.500.000 to minereu

fier) (2.000.000 to cărbune) (3.000.000 to bauxită)

Danele 85-90 Danele 80-84

Cărbune

Bauxită

16

C.S.C.T. –D.P.WORLD C-ţa Sud Operare containere Incinta Port Constanta Sud Mol 2S

Platformă Containere

360.000 mp (27.000 TEU)

Mol 2S

Mărfuri generale (Magazie)

5.000 mp Mol 2S

Cisterna motorina 15 to Mol 2S Motorină (rezervoare)

100 mc (2 x 50 mc)

Mol 2S Dana 121

17

DECIROM Operare nave, manipulare, depozitare mărfuri generale, produse lemnoase, materiale de construcţii, etc. Incinta Port Constanţa

Mărfuri generale (Magazie)

32.000 mp Port Constanţa

Poarta 3 Mărfuri generale (Platforme)


Danele 47-50, Poarta 3

Mărfuri generale (Platforme)


Danele 47-50, Poarta 3

18

EUROPEAN METAL SERVICES Operare deseuri fier vechi Incinta Port Zona SNC Prelungirea Danei 26

Deseuri fier vechi (platforma)

44.000 mp Port Constanta Danele 91-93

19

FRIAL Operare-depozitare produse alimentare de origine animală şi nonanimală, ulei vegetal alimentar şi ulei transesterificat Incinta Port Dana 53

Mărfuri generale 4.000 to Port Constanta

Dana 53

Ulei brut vegetal mineral

12.000 to (1 x 1.000 to) (1 x 3.000 to) 2 x 4.000 to)

Port Constanta Dana 19

Îngrăşământ lichid tip UAN

15.000 to (3 x 5.000 to)

Port Constanta Dana 19

20

GRUP SERVICII PETROLIERE Extractie petrol şi gaze naturale, construcţii nave şi hidrotehnice Incinta Port Dana 34 / Incinta Port Midia dana 10-11

Marfuri generale (magazie)

2.200 mp Port Midia

Danele 10-11

Marfuri generale (platforma)

6.500 mp Port Midia

Danele 10-11

21 KIRAZOGLU CORPORATION


32.000 mp Port Constanta Sud Agigea, Dana PL 2

NESECRET


Pagina 6 din 12

Nr. crt.



Operare-depozitare deseuri fier vechi Incinta Port Constanta Sud Agigea

Motorina (rezervoare)

18 to (2 x 9 to)

Port Constanta Sud Agigea, Dana PL 2

22

KRONOSPAN ROMÂNIA Operare nave, manipulare, depozitare mărfuri Constanta, B-dul 1 Mai nr.17A, bl.H16A, sc.B, ap.28

Produse lemnoase (platforme)

10.000 mp Port Constanta Sud Agigea, Dana 131

Produse lemnoase (depozit)

5.000 mp Port Constanta Sud Agigea, Dana 131

Alimente (depozit) 3.000 mp Port Constanta Sud Agigea, Dana 131

23

MIDIA INTERNATIONAL S.A. Navodari Prestări servicii pentru agenţi economici exportatori de animale vii Incinta Port Midia

Animale vii (hale)

18.000 mp pe 16,6 ha (9 hale x 2.000 mp)

(7 hale ovine - 28.000 capete)

(2 hale taurine – 2.000 capete)

Portul Midia Danele 5-8

Apă (bazine) 2.000 mc

(2 x 1.000 mc) Portul Midia Danele 5-8

24

MINMETAL Operare marfuri vrac, cereale si marfa lichida Incinta Port Nou Constanta Dana 64(65)

Platformă ptr. minereu

400.0000 to Danele 64-66

Platformă ptr. cărbuni

250.000 to Danele 64-66

Şroturi (magazii) 20 000 to

(2x10.000 to) Dana 45


(16 celule x 7.400 to) Dana 45-46

Urean (rezervoare) 25.000 to

(2 x 12.500 to) Dana 85

25

NIVA PRODCOM Manipulare-depozitare produse cerealiere în vrac Incinta Port Constanta Dana 18


(2 x 33.000 to) Dana 18

26

NORTH STAR SHIPPING Manipulare-depozitare produse cerealiere în vrac si marfuri generale vrac Incinta Port Constanta Dana 45

Cereale / şroturi (magazie)

12.000 to / 2.500 mp Port Constanta Sud Agigea, Dana PL4

Cereale (siloz)

15.000 to (3 celule x 5.000 to) (celule tronconice

metal)

Port Constanta Sud Agigea, Dana PL4

Terminal Cereale (siloz)

118.400 to (16 celule x 7.400 to)

Dana 45-46

Platforme minereu 6.000 to. Port Constanta Sud

27

ROMCARGO MARITIM Depozitare-manipulare autovehicule în incinta platformei, încărcare-descărcare în/din nave

Mărfuri generale – autovehicule (platformă)

57.000 mp (3.650 unităţi simultan)

Port Constanţa Sud – Dana tehnică PL6

NESECRET


Pagina 7 din 12

Nr. crt.



Incinta Port Constanta Sud Agigea, Dana tehnică PL6

28

ROTRAC Depozitare-manipulare mărfuri generale, cherestea Incinta Port Constanţa

Produse lemnoase (Platforme)

38.991 mp Poarta 3

29

SCHENKER ROMTRANS SUCURSALA MOL1S Depozitare-manipulare mărfuri generale, cherestea, laminate, etc. Port Constanţa Sud Mol 1S

Mărfuri generale (magazie)

9.100 mp (4 x 2.275 mp)



9.100 mp (4 x 2.275 mp)


Mărfuri generale (platforme)

113.800 mp Port Constanta Sud

Mol 1S

Motorina (cisterna) 30 to Mol 1 S

30

SARGEANT MARINE ROMANIA Manipulare, depozitare bitum rutier Incinta Port Constanta Sud Dana 102-103

Bitum rutier (rezervoare) (140-145 grade Celsius)

8.900 mc (4 x 2.000 mc, 2 x 400

mc, 1 x 100 mc) Dana 102-103

CLU (rezervor) 52 mc

(2 x 14 mc, 2 x 12 mc) Dana 102-103

31

SICIM Manipulare depozitare mărfuri generale, ciment Incinta Port Constanta Dana 68

Ciment 34.000 to

(4 silozuri x 8.500 to) Dana 68


9.000 mp Dana 68

GPL (rezervoare) 10 mc

(2 x 5 mc) Dana 68

32

SILO PORT Manipulare-depozitare produse cerealiere în vrac Incinta Port Constanta Dana 18


(1 x 33.000 to) Dana 18

33

SILOTRANS Manipulare-depozitare cereale Incinta Port Constanţa Sud Mol 1S Dana 114


(10 celule x 10.000 to) Port Constanta Sud

Dana 114 Ulei mineral (rezervoare)

1X45 mc 1x25 mc

Dana 114

Motorina (rezervoare)

100 mc (2 x 50 mc)

Dana 114

34

SOCEP Operare-depozitare containere, mărfuri vrac solide şi mărfuri generale Incinta Port Dana 34


6.420 mp Magazia 5` Dana 40-41


7.200 mp Magazia 1 Dana 35







NESECRET


Pagina 8 din 12

Nr. crt.




7.200 mp Magazia 2`

Dana 42 Marfuri generale (Magazie)

7.200 mp Magazia 3`


7.016 mp Magazia 1`


6.689 mp Magazia 4`

Dana 37 Containere (platforma)

150.000 mp 9.000 TEU

Dana 51-52


21.256 mp Radacina Mol 2


36.000 mp Dana 34-44



Zona Libera

35

SORENA Reparatii navale Incinta Port Constanta Poarta 2

GPL(rezervor) 5 mc -

Calor 3 (rezervor) 7 to -

36

TOMINI TRADING Operare-depozitare deseuri fier vechi, Incinta Port Constanţa Radacina Mol 3


60.000 mp Radacina Mol 3

şi Danele 89-90

37

TRANSBITUM Manipulare-depozitare bitum rutier Incinta Port Mangalia

Bitum (rezervoare) 25.000 mc

(5 x 5.000 mc) Portul Mangalia

Păcură (rezervoare) 40 mc

(2 x 20 to) Portul Mangalia

Motorină (rezervoare)

20 mc (2 x 10 to)

Portul Mangalia

Ulei diatermic (rezervor) (pentru încălzire bitum)

10 mc Portul Mangalia

38

TRANSPORT TRADE SERVICES Încărcare-descărcare nave Incinta Port C-ţa, Digul de Nord

NU - -

39

UMEX Manipulare-depozitare marfuri generale, utilaje agabaritice si autovehicule Incinta Port Constanta Dana 44

Containere (platforme)

80.000 mp, 3.500 TEU Dana 44

Platfoma depozitare 6.000 mp La Nord de Bursa Nou

Marfuri generale (magazie)

7.200 mp Magazia 5

Dana 38 Mol 2 Marfuri generale (magazie)

4.600 mp (2 x 2.300 mp)

Magaziile 1 si 2 Dana 44


16.000 mp Dana 38-40

NESECRET


Pagina 9 din 12

Nr. crt.



40

UNYE CEM Manipulare depozitare ciment Incinta Port Mangalia

Ciment 8.000 to

(4 silozuri x 2.000 to) Port Mangalia (ROMNED)

41

UNITED SHIPPING AGENCY Manipulare-depozitare produse cerealiere în vrac Incinta Port Constanta Dana 31


(18 celule x 10.000 to) Port Constanta Danele 31-33

Uscător cerelae 1.000 to

(2 celule x 500 to) Port Constanta Danele 31-33

Cereale (magazii) 50.000 to

(4 magazii x 12.500 to) Port Constanta Sud

Danele 102-103 Marfuri generale (platforma)

16.000 mp Dana 39

ALŢI OPERATORI ECONOMICI PORTUARI

42

ARSVOM Cautare si salvare a vietii omenesti pe mare si interventii in caz de poluare Incinta Port Constanta Dana 78

Hala depozitare (materiale si utilaje folosite pentru interventii)

- Dana 78

43

AMVEXIS Manipulare-depozitare cherestea si laminate Incinta Port Constanta Dana 53

Cherestea / laminate (platformă)

10.000 mp Dana 53

44

ALTEEA Reparaţii industriale şi navale Incinta Port Constanta Bursa Noua

Plaforma betonata (butelii oxigen tehnic, butan)

900 mp Nord est Cladire Bursa

noua

45

BARTER PORT OPERATOR Manipulare-depozitare produse cerealiere în vrac Incinta Port Agigea Dana PL7

Cereale (siloz) 45.000 to Dana PL7

46 BACIOIU IMPORT EXPORT Manipulare-depozitare

Platforma (material Lemnos)

795 mp

47

BEL TRANSPORT Transport rutier de marfuri Incinta port C-ta Sud

Rezervor (Motorina)

20 mc Incinta port C-ta Sud

Platforma (parcare autovehicule)

10 007 mp

48 CNFR NAVROM GALATI suc.

Platforma betonata 1.616 mp Dana 90

NESECRET


Pagina 10 din 12

Nr. crt.



CONSTANTA Transport marfa pe cai navigabile interioare si agenturare nave Incinta Port, Digul de Nord, Clădire Canopus, etaj 2

Platforma betonata (depozitare ulei, diluanti, vopsea)

2.308 mp

49

DYNALOG Depozitare, incarcare descarcare nave Incinta Port Agigea, Poarta 10

Platforma depozitare

36.044 mp Dana 120 RO-RO

50

ICE AGE Manipulare marfuri alimentare si nealimentare si depozitari frigirifice produse alimentare Incinta Port C-ţa Sud, Incinta 1A

Depozit frigorific 4.500mc –1.700 tone C-ţa Sud, Incinta 1A

Magazie marfuri generale

1.200 mp - 6.000 mc C-ţa Sud, Incinta 1A


6.000 mp C-ţa Sud, Incinta 1A

51

OLTLANDS Comerţ cu gaze tehnice Incinta Port Constanţa, Fabrica de oxigen (baza tehnică mol 3)

Oxigen tehnic comprimat

126 mp / 480 butelii / 6.480 litri

Port Constanţa, Fabrica de oxigen, Mol 3

Gaze tehnice inerte 180 mp / 660 butelii /

7.200 litri

Gaze periculoase 60 mp / 108 butelii /

648 kg

Recipiente goale 180 mp / 660 butelii

52

PETROSERV Construcţii civile şi industriale, reparaţii nave Incinta Port Constanţa, Dana 34

Magazie materiale construcţii

4.900 mp

Dana 34 Platformă materiale construcţii

4.400 mp

53

PROPERTY DEVELOPMENT Consultanţă ptr. afaceri, manipulare depozitare mărfuri Incinta Port Constanţa Sud, poarta 10, Lotul B1, Biroul 17, Sc.B et.1

Platformă depozitare

80.000 mp Port Constanţa Sud,

poarta 10

54

RESSVANIS CO.FOODS DISTRIBUTION Depozitare-manipulare autovehicule Incinta Port Constanta Sud Agigea, Dana tehnică PL6

Mărfuri generale – autovehicule (platformă)

14.400 mp Port Constanţa Sud –

Dana tehnică PL6

55 ROMNED PORT OPERATOR

Mărfuri generale (magazii 1-4)

6.450 mp Danele 6-7

NESECRET


Pagina 11 din 12

Nr. crt.



Depozitare-manipulare mărfuri generale, produse alimentare Incinta Port Constanţa

Alimente (Magazie)3.044 mp

(Frig) Dana 11


3.267 mp (1.200 mp subsol)

Dana 13


8.230 mp Dana 14


4.985 mp (1.800 mp subsol)

Dana 15


3.636 mp Dana 16

Alimente (magazie) 1.150 mp Dana 16 Mărfuri generale (magazie)

3.116 mp Dana 20

Platforme (fier vechi)

19.918 mp Danele 0-5

Platforme 2.000 mp Danele 6-7

Platforme 2.800 mp Dana 12

Platforme 4.200 mp Danele 13-16

Platforme 2.900 mp Spate Ceremag 1+2 Marfuri generale (magazie)

1 x 4.500 mp 1 x 27.000 mp

Portul Mangalia

56

SANTIERUL NAVAL ORSOVA SUC.C-ŢA (SCM) Construcţii, reparaţii nave fluviale Incinta Port Constanţa Sud Dana PL-E

Stocator pentru CO2 lichid

11.535 litri Port Constanţa Sud

Dana PL-E

Stocator pentru O2 lichid

11.535 litri Port Constanţa Sud

Dana PL-E

57

SEA CONTAINER SERVICES Manipulare depozitare mărfuri generale, containere Incinta Port Constanţa Sud, poarta 10, Clădirea Albastră, Sc.B et.1

Containere (platforme)


Poarta 10


12.000 mp (2 to./mp) Port Constanta Sud Poarta 10 (Magazia

Albastră)

58

SHARK Lucrări subacvatice, ranfluări nave, intervenţii cu scafandri Incinta Port Constanţa, Dana 17

Oxigen tehnic comprimat

49 butelii / 2.200 litri

Dana 13 (Magazie Romned)

Materiale şi echipamente ptr. activitatea proprie

Magazie 500 mp Platformă 900 mp

59

SERLUC Reparaţii la nave în afara şantierelor navale Incinta Port Constanţa, Dana 31


1.0097 mp Dana 31

NESECRET


Pagina 12 din 12

Nr. crt.



60

SNTFM CFR SA BUC. SUC.CFR MARFA PORTTransport feroviar de mărfuri 1 Decembrie 1918 nr.2A

Motorină (rezervoare la suprafaţă)

2.000 to (2 x 1.000 to)

Remiză port

Lubrifianţi 8 to

(4 x 2 to) Remiză port

61

TAR 02 SPECIAL Transport rutier de mărfuri Incinta Port C-ţa Sud

Motorină (rezervoare îngropate)

100 mc 2 x 50 mc

Port C-ţa Sud

62

TAR 04 NORD Transport rutier de mărfuri Port Constanţa/Rampa Nord

Motorină (staţie PECO)

50 mc Port Constanţa/Rampa

Nord

63

WOOD CONSULTING Depozitare marfă Bd.1 Mai nr.8 Bl.J2A Apt.67, C-ţa


3.363 mp Port Constanta

Mol 4

ANEXA nr.II.6.g.

SCHEMA FLUXULUI RELAŢIONAL PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

NAVE TEHNICE ŞI DE DEPOLUARE

NAVA POMPIER

I.G.S.U. / Centrul Operaţional Naţional

CCEELLUULLAA DDEE UURRGGEENNŢŢĂĂ CCNN AAPPMM SSAA

I.S.U.J. C-ţa / Centrul Operaţional Judeţean 112 / 0241.617381 / 617382 Fax: 0241.616342 / 690666

Inspect.Jud. Poliţie C-ţa. – 0241.611364 / 616150

Inspect. Jud. Jandarmi C-ţa – 0241.618969 / 616153

Grup suport tehnic A (inundaţii, accidente hidrotehnice, poluări) Ad-ţia Bazinală Apă Dobrogea Litoral – 0241.673026 / 673024

Grup suport tehnic C (ger/caniculă, epidemii/epizootii/zoonoze, contaminare NBC a produselor vegetale/animale)

Direcţia Sănătate Publică C-ţa – 0241.480939 / 0728.111988

Grup suport tehnic F (explozii, incendii, accident nuclear/chimic, muniţie neexplodată, terorism, căderi de obiecte cosmice)

I.S.U.J. Constanţa – 0241.617381 / 617382 / 616342

CCoommiitteettuull NNaaţţiioonnaall ppeennttrruu SSiittuuaaţţiiii ddee UUrrggeennţţăă

Comitetul Judeţean / Local pentru Situaţii de Urgenţă

0241 / 617788 / 488105

Căpitănia Zonală C-ţa- 0372.419833 / 0372.419837

Comandamentul Flotei – 0241.616630 / 615711

Ag. Protecţia Mediului C-ţa – 0241.546596 / 546696

Comisariatul Jud. Mediu C-ţa – 0241.698555/690990

Comitetul Ministerial (M.T.) pentru Situaţii de Urgenţă

Centrul Operativ Situaţii de Urgenţă 021.3111223 / 0751.192478

DISPECERAT CENTRAL 024160-3333 / 0728.979417 024160-1183 / 024160-1281

Deranjamente Electrice-Gaze 024160-1202

Dispecerat Apă-Canal

024160-1532

SERVICIUL SIGURANŢĂ PORT 024160-1252 / 0727.741601

0757.050563

Serviciul Privat pentru Situaţii de Urgenţă CONSAL TRADE SRL

024160-1414 / 0732.141414

DISPECERAT SUCURSALA NAVE TEHNICE PORT

024160-1260 / 0742.102123

CENTRUL OPERATIONAL DE COMANDĂ ŞI CONTROL U.T.I. 024160 - ( 3122 / 3105 / 1152 )

OOPPEERRAATTOORR EECCOONNOOMMIICC PPOORRTTUUAARR

A.N.R. – Căpitănia Portului C-ţa 0372.416.803 / 0372.419833

Grup suport tehnic B (căderi de zăpadă, viscol, polei, ceaţă) Direcţia Reg. Drumuri/Poduri Naţionale C-ţa – 0241.581147

Grup suport tehnic D (furtuni) ENEL Distribuţie Dobrogea S.A. C-ţa – 0241.805800 / 616.340

Grup suport tehnic E (alunecări de teren, cutremure) Direcţia Regională C-ţii Sud Est – 0241.516139 / 611607

Garda de Coastă – 0241.641188 / 698.668 P.T.F. C-ţa / Agigea – 0241.601372 / 602115 P.T.F. Midia – 0241.255211

NESECRET


Pagina 1 din 14

ANEXA nr. II.6.h.

PRINCIPALELE EVENIMENTE / INCIDENTE DIN PORTURILE MARITIME IN PERIOADA 2004 - 2014 Nr. crt.

Tip eveniment 2010 2011 2012 2013 2014

1 Incendiu semnificativ 4 1 2 2 5

2 Incendiu minor - 18 8 13 3

3 Accident naval minor 21 10 15 14 11

4 Coliziune 18 10 11 12 9

5 Esuare 2 0 4 2 1

6 Înclinare 1 0 0 0 1

7 Accident naval major - Scufundare

2 0 1 0 1

8 Poluare majoră 1 0 0 0 0

9 Poluare minoră 1 1 0 0 4

10 Accident suprastructură portuară

- 3 2 1 0

TOTAL, fără poziţiile 2, 9 şi 10 28 11 18 16 17

Data / ora eveniment

TIP EVENIM.

Dana nr.

DESCRIEREA EVENIMENTULUI

2010 05/01/201

0

Coliziune 82 H-21:10 PILOT CIOCAN (CANAL SEA SERVICE ) AFLAT IN MANEVRA DE PLECARE CU M/V EL HOSS (AGENT SEA HORSE MARITIME), DIN DANA 93, REMORCHER CS 11, A COLIZIONAT NAVA ZENITH EXPLORER ACOSTAT SI AFLATA SUB OPERARE IN DANA 82. NAVA EL HOSS A LOVIT CHEUL CU BORDUL BABORD REZULTAND DISTRUGEREA BOLARDULUI (PROBABIL 488) SI AVARIEREA CHEULUI.

07/01/2010

Coliziune 58 H:04.35-NAVA GORKEM BEY ,PAV.TURC,AGENT NSS,LA PLECARE DIN DANA 69B,PILOT DOBRIN (AGIGEA PILOT),REMORCHER LIESTI 1,IN MANEVRA DE INTOARCERE IN BAZIN, A AVARIAT CU PUPA BOLARDUL 296,

NESECRET


Pagina 2 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


(DANA 58); 14/01/201

0

Esuare Mangalia

IN DATA DE 14.01.2010, IN JURUL OREI 05 AM, NAVA JANESIA ASPHALT 6, PAVILION PANAMA, AGENT ARIES, INCARCATA CU BITUM, PILOT LA BORD CU ORA 04:20 DL. NEAMTU C-TIN, A ESUAT LA 5 CABLURI SUD DE INTRAREA IN PORTUL MANGALIA. LA ORA 10:35 AU AJUNS LA NAVA REMORCHERELE ALEXANDRIA 1 SI LIESTI 2 SI AU INCEPUT OPERATIUNILE DE DEZESUARE. S-A TRAS CU PARAME DE PUPA NAVEI PANA LA ORA 11:25, INSA FARA VREUN REZULTAT POZITIV. LA ORA 15:20 A AJUNS SI ZIMBRU 2 SI IMPREUNA CU ALEXANDRIA 1 SI LIESTI 2 S-A CONTINUAT PROCEDURA DE DEZESUARE A NAVEI. LA ORA 20:05 AM FOST INFORMAT DE CATRE DL. OF. SIG. ADRIAN VALCU SI APOI DE CATRE DL. JIANU DE LA CPT. MANGALIA CU PRIVIRE LA FAPTUL CA LA ORA 20:00 NAVA A FOST DEZESUATA SI CA URMEAZA SA INTRE IN PORTUL MANGALIA, IN DANA MG-2B, LA DESCARCARE. PILOTUL A FOST TOT TIMPUL LA BORDUL NAVEI. NAVA A ACOSTAT LA DANA LA ORA 21:00

15.01.2010 Incendiu Doc

Sorena

In seara zilei de 15.01.2010 la ora 21.15 am fost anuntati de catre CONSAL ca la Docul Sorena este un incendiu. La fata locului s-au deplasat ofiteri ai Serv.Siguranta care au constatat ca, din cauza unui scurt-circuit, a luat foc instalatia electrica a docului. Pompierii au actionat cu trei masini, incendiul fiind stins la ora 04.00 in dimineata zilei de 16.01.2010.

02/02/2010

Scufundare SCM-EST

In noaptea de 02.02.2010 , ora 00:30 , SIRENA 9, aflata in dana SCM-EST, s-a scufundat; am fost informati de catre ofiterul de securitate Vacarelu Romeo.

05.03.2010 Inclinare - M/V Aurelia M aflata in timpul manevrei de plecare s-a bandat si a pierdut aproximativ jumatate din marfa. Nava incarcase 1070 mt cherestea si 136 de tractoare. Pachetele de cherestea cazute se deplasau catre capul digului de sud.

08/03/2010 Coliziune 114/115

LA PLECAREA NAVEI CMA CGM DEBUSSY DIN DANA 123 PILOT LUPESCU DE LA BKS-ACESTA ANUNTA IN JURUL OREI 15:50 PROBLEME LA PLECAREA DIN DANA. REMORCHERUL VADENI CARE PARTICIPA LA MANEVRA A FOST LOVIT DE NAVA IN DREPTUL D 114/115, PROVOCANDU-I O GAURA DE APA SI COPASTIA AVARIATA. REMORCHERUL A LUAT CURENT ELECTRIC DE LA REM.GALATI 3 PENTRU A POMPA APA DIN COMPARTIMENTUL MASINA. NAVA ARE O BASEA DE CIRCA 2.5-3 M DEASUPRA LINIEI DE PLUTIRE IN TRIBORD , IAR REM.VADENI ESTE AVARIAT LA PUPA TRIBORD. LA MANEVRA AU PARTICIPAT REM. GALATI 3, AHILE SI VADENI

18/03/2010 Coliziune 119 H.18:40-PILOTUL TUICA LUCIAN(CSS) IN MANEVRA DE ACOSTARE CU NAVA MOON LIGHT( DANA 117B), REMORCHER CANAL SERVICE 11, ANUNTA CAPITANIA CTA-SUD CA, NAVA A COLIZIONAT O MACARA DE CHEU DIN DANA 119 CU EVAZAJUL PROVA TRIBORD; NU S-AU CONSTATAT AVARII LA INFRASTRUCTURA. LA NAVA S-A CONSTATAT O EXFOLIERE A VOPSELEI FARA BASEA, MACARAUA PREZENTIND O TRAVERSA DE RIGIDIZARE A PLATFFORMEI INDOITA.

10/05/2010

Coliziune 136 La manevra de intrare a navei CPT LAMPROS in dana 136, aceasta a lovit cheul. Agentul navei este BBS, pilotajul a fost efectuat de dl Tuica de la Canal Sea Services, fara remorcher la manevra.

NESECRET


Pagina 3 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


16/05/2010 Coliziune 31 H 05:25 IN TIMPUL MANEVREI DE ACOSTARE IN DANA 31 NAVA SUAT BEY , AG.USA, CU PILOT NEAMTU(AGP) LA BORD SI REMORCHER CANAL SERVICES 11 IN ASISTENTA A LOVIT CHEUL CU Bd Tb INTRE BABALELE 115 SI 116 SI TAMBURUL DE RULARE AL CABLULUI ELECTRIC AL UNEI INSTALATII DE INCARCARE CEREALE. IN URMA COLIZIUNI CHEUL A FOST SPART PE O LUNGIME DE CCA 2 M SI CCA 0.5 M LATIME IAR TAMBURUL DE RULARE AL CABLULUI ELECTRIC A FOST PUTIN INDOIT. DEASEMENEA SI APARATOAREA DE MUCHIE A FOST PUTIN INDOITA.

31/05/2010 Coliziune 61 In data de 31.05.2010,ora 13:30, pilotul Ciocan de la societatea Black Sea Services, de pe M/V TK ODESSA -pav.Malta, in timpul manevrei de mutare din dana 65 in dana 130, anunta VTMIS ca , incercand sa intoarca nava, a lovit cu etrava cheul danei 61 producandu-i o avarie, constand intr-o gaura pe o lungime de cca 40 cm si latime de 30 cm, lovind in acelasi timp si ochetul de sustinere al tranchetului care a fost compromis, iar navei o gaura de apa la aproximativ 1m deasupra liniei de plutire.

02/06/2010 Coliziune 69A H:10.10-PILOTUL CAPBUN (AGIGEA PILOT) IN MANEVRA CU NAVA PROTI DIN 69A IN 69B A ANUNTAT VTS CA A AGATAT CU O PARIMA APARATOAREA MUCHIEI DE CHEU (CARE ERA DESPRINSA LA UNUL DIN CAPETE); OFITERII SIGURANTA PORT S-AU DEPLASAT LA LOCUL ACCIDENTULUI, CONSTATIND DESPRINDEREA APARATOAREI MUCHIEI DE CHEU PE O LUNGIME DE CCA.1m (PLATBANDA SUPLIMENTARA ADAUGATA DE OIL TERMINAL PENTRU RETINERE SCURGERI S-A SMULS PE O LUNGIME DE CCA.2,5 m). NU S-AU OBSERVAT ALTE AVARII LA INFRASTRUCTURA.

03/06/2010 Coliziune - 00:35 LA IESIREA DIN CANALUL DE LEGATURA INSPRE NORD IMP.IZVORU MARE 2 CU BJ.SB 23(goala) A FOST LOVIT DE BJ.1430 (INC.CU MINEREU) CU IMP.ROVINARI 5. IN URMA COLIZIUNI BJ SB 23 ARE GAURA DE APA IN BORDUL BABORD PROVA, PE O LUNGIME DE CCA.100 CM SI O LATIME DE 40 CM.BARJA AFOST ASIGURATA IN D.97., IAR BJ.1430 ARE EVAZAJUL PROVA DETERIORAT SI BINTA BABORD AVARIATA.BARJA A FOST ASIGURATA IN TB1.

19/06/2010 Coliziune 35 LA ORA 12:00, DL MARCU, DISPECER SOCEP, ANUNTA CA LA ORA 07:00, BARJA TOUAX 179, MANEVRATA DE IMP. BONDAR 95, A LOVIT BABAUA NR 144 DIN DANA 35, DISLOCAND-O.

22/06/2010 Coliziune Midia H-00:10/22.06.2010-NAVA RED DRAGON , PAVILION ITALIA, IN MANEVRA DE PLECARE DIN DANA MDLPG, PILOT DIMITRIU, ASISTAT DE REMORCHERUL CS 10, A AVARIAT GEAMANDURA VERDE MG-17 DIN ZONA TERMINALULUI LPG.

03-04.07.2010

Incendiu - In jurul orelor 19.00 in sirul tirurilor care asteptau sa intre la descarcare la operatorul NIVA Prodcom, un tir a luat foc. Doua autospeciale de la pompieri s-au deplasat de urgenta si au reusit sa stinga focul izbucnit la capul tractor cu nr de inmatriculare IL-32-LUK, nu au fost inregistrate pagube materiale semnificative.

08/07/2010 Coliziune RO-3 H 17,45 DIN CAUZA CONDITIILOR NEFAVORABILE , PLOAIE, VANT PUTERNIC, BARJELE 2253, 1808 S-AU DESPRINS DIN D 31, 32 SI S-AU DEPLASAT IMPINSE DE VANT CATRE DOC SORENA PE CARE L-AU ATINS CU BORDUL BABORD, ZONA PUPA AL BJ.1808 , APOI A ATINS UNUL DIN IMPINGATOARELE EUROSTAR, IAR APOI

NESECRET


Pagina 4 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


BJ.1808 A LOVIT CU PROVA CHEUL DANEI RO RO 3 INTRE A DOUA SI A TREIA BABA IN VECINATATEA CAMINULUI DE APA.

09/07/2010 Coliziune 82 IN JURUL OREI 21:45, NAVA PARTAGAS, (PAVILION MALTA), AFLATA IN DANA 082, RECLAMA IN CANALUL 67 VHF FAPTUL CA A FOST LOVITA IN BABORD DE CATRE NAVA YAMM, (PAVILION COMORE) AFLATA IN MANEVRA DE PLECARE DIN DANA 089. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI YAMM A INCEPUT CU ORA 21:15 - PILOT CUTNIC ALEXANDRU (AGIEA PILOT). DIN DISPOZITIA VTS, NAVA YAMM A ANCORAT CU ORA 22:15 IN RADA INTERIOARA PENTRU A FI EFECTUATE CERCETARI.

31-01.09.2010

Scufundare In jurul orei 04.35, s-a anuntat in canalul 67 ca nava Medy, a solicitat salvare. MV Medy, pav Turcia, a plecat incarcata cu fier vechi din dana 115, iar in apropiere de eforie a intampinat probleme si a cerut ajutor. Cele 17 persoane de la bord au fost salvate de catre GSP Orion. L-a iesirea din tura nava continua sa se incline.

04.09.2010 Coliziune 63 La ora 9.40, in timpul manevrei de acostare in dana 63, M/V Cordelia pav CMB, a colizionat cheul cu etrava in dana 62, in dreptul bolardului 325. A fost avariata aparatoarea pe muchie si cheul pe verticala aprox 1 m

08.09.2010 Coliziune 44 In timpul manevrei de acostare intre orele 07.55 si 09.05, in dana 44, M/v Kaptan Erdogan, pav Trk cu pilot Mihalache Virgil, a colizionat cheul cu bulbul. Nu au fost inregistrate avarii la cheu, dar nava prezinta o basea pe pe bulb de 40 cm.

09/09/2010 Coliziune 32 IN TIMPUL MANEVREI DE ACOSTARE IN DANA 32 NAVA SPAR LYRA PAVILION NORVEGIA , CU PILOTUL TICLETE DE LA CSS , A COLIZIONAT CHEUL IN DREPTUL BOLARDULUI 119/120, FARA INSA A AFECTA INFRASTRUCTURA CHEULUI.

14/09/2010 Coliziune 114 La acostarea navei EMINE (pav. Malta) pilotul Stoenciu (MRP) a anuntat V.T.S. ca in timpul manevrei de acostare remorcherul Galati 6 (Coremar) a lovit usor bulbul navei. Conform relatarilor ofiterior de la Serviciul de Siguranta aflati in dana 114 nu au fost constatate avarii ale infrastructurii portuare.

15-16.09.2010

Poluare majoră

33-34 63-64

Datorita unei manevre gresite, CET Cta a deversat deseuri petroliere in conductele de scurgere ale RAJA din bazinele danelor 33/34 si 63/64. S-a actionat cu material absorbant biodegradabil cu nave de depoluare si cu baraje. In jurul orei 10.25 M/V Hamburg Team care se afla sub operatiuni de descarcare srot, a anuntat despre prezenta poluariii in jurul navei, s-a actionat in zona pentru combaterea poluarii.

06.11.2010 Poluare minoră

81 Ofiterii de port Brabete Dorian si Andrei Viorel au supravegheat operatiunea de curatare a bordajului navei Cape Riviera aflata in dana 81. Operatiunea s-a facut cu doua masini de pompieri de la Consal.

14.11.2010 Incendiu Triaj Socep

SN CFR Marfa – triaj Socep – reziduuri de sulf, 1 autospeciala, 1 ora.

08.12.2010 Incendiu 69 HYDRA SHIPPING – cuptor forjă, 2 masini, 1 ora. 11/12/2010 Esuare 51 In timpul manevrei de intrare in dana 51, nava GENCO LOIRE,(pav. I-le Marshall, agent Sammarina, LOA-189.99m) a esuat in

mijlocul bazinului. Nava este incarcata cu aprox. 52000 to.bauxita. Esuarea a fost anuntata in jurul orei 01:46 de catre pilotul de manevra Tudora(AGP). Dupa incercarea nereusita de dezesuare (la care au participat remorcherele

NESECRET


Pagina 5 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


G5,G6,G7,Z2,Z3) nava a ancorat in pozitie la ora 08:20. Urmeaza descarcarea unei cantitati de marfa cu instalatiile bordului, pentru usurare, in barje. ORA 14:20 nava acostata in dana 51.

29/12/2010 Coliziune PL3/4 In timpul manevrei de acostare in dana PL3/PL4, nava YUKKA (pavilion Georgia; LOA 114 m; agent OMEGA Shipping) a colizionat cheul cu etrava. A fost avariata muchia aparatoare de cheu pe o lungime de 1.3 m, iar in urma impactului au fost constatate si doua sparturi in peretele vertical, una de 0.5 m lungime/0.5 m latime iar cea de-a doua mai mica, manevra desfasurandu-se fara remorcher.

2011 10/01/2011 Incendiu

minor - Tablou electric general magazii SC NORDIKA SRL. S-a intervenit cu 2 autospeciale.

28/01/2011 Incendiu minor

- Incendiu la macaraua portal CSCT - Agigea. S-a intervenit cu 3 autospeciale.


- La staţia de betoane Constanţa Sud – TARMAC, incendiu la un container amenajat ca birou. S-a intervenit cu 2 autospeciale – 45 minute.

14/02/2011 Coliziune 39 In timpul manevrei de acostare a navei TOBOL in Dana 39, REMORCHERELE CS 9 SI CS10, a fost avariata macaraua de cheu nr. 80 - UMEX. Evenimentul s-a produs in jurul orelor 12,00.

07/03/2011 Coliziune 41-42 Ora 04,20. În timpul manevrei de acostare, Nava DRACO FAITH, Pav. Panama, s-a sprijinit cu prova pe oglinda pupa a navei NAVIOS ASETIKS acostată în Dana 42B.

29/03/2011 Coliziune 99 Ora 04,00. Şlepul 1682 a colizionat terminalul de barje2. 31/03/2012 Coliziune DDL

Nord Ora 01,15. În timpul manevrei de intrare în Dana 46 nava GOCHAN KIRAN Pav.Turcia, cu remorcherele Galaţi 3 şi Ahile în asistenţă, din cauza ceţii, a colizionat cu tribordul Şalupa Olimp 4, acostată în dană dublpă peste tancul ZYXOIL 1, în DDL Nord între farul alb şi farul verde. La ora 05,00 şalupa Olimp 4 s-a scufundat.


- Ora 14,15 - Vegetaţie uscată în zona terminalului de containere CSCT.

17/06/2011 Coliziune 80 H.12:00-In timpul manevrei de acostare in Danele 80/81, NAVA ANGEL/PAV-MALTA, cu remorcherele Zimbru 3, Zimbru 4, Galaţi 6, Galaţi 7 in asistenta, a colizionat cheul cu evazajul pupa tribord. La nava s-a observat o exfoliere a vopselei pe o lungime de cca.2,5 m*10 cm, la nivelul evazajului la 2,5 m de linia de plutire si 25/30 m de pupa tribord,fara basele sau alte urme vizibile. La nivelul cheului, s-a produs o avarie la suprafaţa acestuia in plan orizontal de cca. 0,7-0,8 m pe 0,3 m cu o adancime de 2-3 cm.

26/06/2011 Accident suprastructu

65-66 Ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme , vant foarte puternic in rafale de pana la forta 8, in danele 65-66 , operator MINMETAL, doua din cele patru poduri de incarcare au fost ridicate de pe calea de rulare , unul cazand in lateral iar celalalt, desi

NESECRET


Pagina 6 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


ra portuara ramas in plan vertical este mult deplasat de pe pozitie spre uscat. Ambele au suferit avarii majore. S-au produs si avarii ale cheului si platformei danelor aferente.

26/06/2011 Accident suprastructura portuara

80 Ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme , vant foarte puternic in rafale de pana la forta 8, in dana 80, operator Convex, unul dintre poduri a fost ridicat de pe calea de rulare si se afla intr-o pozitie relativ stabila.


121-122

Ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme , vant foarte puternic in rafale de pana la forta 8, in portul Constanta Sud, in terminalul CSCT, trei containere goale au fost deplasate si au cazut peste un stalp de iluminat, provocand avarierea acestuia.

02/07/2011 Coliziune 63 H=14,15. Nava ITALIA/Pav.Georgia, fara remorcher in asistenta, in timpul manevrei de acostare in Dana 63 (mutare din danele 80/81), a colizionat cheul cu prova babord, producand avarii muchiei aparatoare de cheu pe o suprafata de 0,5-1 mp si o lungime de cca.1m

15/07/2011 Coliziune 92 In jurul orei 16:40, in timpul manevrei de plecare a navei BRAVE HEART (pav. Liban) din dana 92/93, nava a lovit doua unitati fluviale - slepul Pauline si barja 1486, la manevra participand remorcherul Suceveni 3. Nava are LOA 101.47. Din informatiile primite de la Serviciul de Siguranta nava are gaura de apa (aprox. 40cm / 40cm) la inaltimea de circa 3 metri de linia de plutire in prova babord. Nava si unitatile fluviale au ramas acostate in dana 92, pentru efectuarea cercetarii.


- Ora 10,40 – vegetaţie uscată în zona triaj CF – Poarta 4.

25/07/2011 Incendiu semnificativ

Midia Ora 7,35 – Incendiu la bordul navei FGM EUROPE aflata in reparatii in incinta Santierului naval 2X1 HOLDING din Portul Midia. ISU Constanta a intervenit cu 6 autospeciale. Incendiul a fost stins la orele 14,15


- Vegetaţie uscată în zona rampei de descărcare – Poarta 9.

05/08/2011 Coliziune 42 La ora 17:20, in timpul manevrei de plecare, NAVA SELDENIZ, PAVILION TURCIA, a lovit cheul, avariind coronamentul si dislocand un bolard.


- Vegetaţie uscată în zona SNC – Poarta 5.


- Vegetaţie uscată în zona SNC – Poarta 5.

30/08/2011 Coliziune 97 In urma unei inspectii efectuate s-a constatat ca slepul fluvial Stejarul 1, a avariat cheul in dana 97. 04/09/2011 Incendiu

minor - Incendiu de vegetaţie uscată – fascicul de conducte Oil Terminal.

11/09/2011 Incendiu - Incendiu de vegetatie uscată şi deşeuri bandaă cauciuc in zona Incineratorului – COMVEX, Poarta 6.

NESECRET


Pagina 7 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


minor La orele 12:35, doua autospeciale CONSAL au fost trimise pentru a stinge un incendiu de vegetatie. La orele 13:05 incendiul a fost stins cu o singura autospeciala.

15/09/2011 Poluare minoră

09C Midia

In jurul orei 14, s-a produs o poluare accidentala cu motorina in dana 09C port Midia, de catre barja 17401. Incidentul s-a produs in urma unei defecţiuni a instalatiei. Cercetarea a fost preluata de Capitania Port Midia.


- Incendiu de vegetaţie uscată în zona triaj CF –Poarta 5.

19/09/2011 Coliziune 9 In jurul orei 10:45, in timpul manevrei de mutare din dana 42/43 in dana 9, la acostarea navei "CAPTAIN JO", Pav.Moldova, aceasta a colizionat cu etrava cheul. In urma cercetarii la fata locului s-a constatat ca nu sunt avarii la infrastructura cheului.


24 Incendiu deşeuri material lemnos – Dana 24.


- Vegetaţie uscată – zona costieră între Poarta 3 bis şi Poarta 5.


- Vegetaţie uscată – zona Mol 3 Sud, pe un teren viran lângă Kronospan.


- Incendiu la o macara plutitoare – S.N. Orşova.


96 Incendiu de vegetaţie – teren viran Dana 96.


89 Incendiu la un remorcher aflat în dezmembrare – Tomini Trading.


18 Incendiu la clădire dezafectată a CFR – în zona Silozului nr.1.

2012

11/01/2012 Incendiu Poarta 9

La ora 23:40, o baraca de la poarta 9 apartinand firmei Apolodor a luat foc. Pompierii au ajuns la baraca la ora 23:45. Incendiul a fost stins la ora 24:20. Focul a izbucnit la un resou electric. Baraca nu a fost avariata, au ars in interiorul baracii haine si alte obiecte. In baraca nu se aflau oameni.

13/01/2012 Coliziune 109/110

In jurul orei 18:30 VTS Constanta a fost anuntat de m/v Juhayanna/pav Tog, acostata in D. 109/110, ca a fost lovita in zona carmei de impingatorul Petar Beron/pav Bul. MTA a fortat in stratul de gheata si legaturile improprii ale impingatorului au cedat si acesta a colizionat usor pupa navei Juhayanna. Nu s-au constatat avarii vizibile

15/02/2012 Scufundare 86 Şalupa TERRA 3 se deplasa prin canalul de legătură spre Dana 123. După tranzitare s-a constatat că în şalupă se infiltrează apă. Şalupa se întoarce în Dana 86 unde se intervine cu motopompele r/m Sirena 6 şi Meteor pentru scoaterea apei, fără rezultat. La orele 16,40 şalupa TERRA 3 se scufundă, fără victime.

NESECRET


Pagina 8 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


24/02/2012 Coliziune 44 În timpul manevrei de acostare în dana 44, Nava EIDER a lovit macaraua de cheu cu prova navei, rezultând o basea de 7-8 cm pe unul dintre picioarele macaralei.

04/03/2012 Esuare TR IN JURUL OREI 22:15 SLEPUL EDMOND (PAVILION ROMANIA) INCARCAT CU CIMENT A ANUNTAT CAPITANIA CONSTANTA SUD FAPTUL CA S-A PUS PE USCAT IN DREPTUL TERMINALULUI DE REMORCHERE SPRE EPAVA.


69 In dimineata zilei de 21.03.12 h. 05:10 pilotul aflat in manevra cu un slep autopropulsat, informeaza VTS in canalul 67 prezenta unui incendiu in zona danelor 69-70 OIL TERMINAL CTA. La orele 05:12 dispeceratul OIL TERMINAT ne confirma telefonic izbucnirea unui incendiu la bordul tancului fluvial autopropulsat INGEBORG, pavilion GERMANIA, nava aflata in dana 069 pentru incarcare benzina. La locul incendiului au intervenit pompierii militari si pompierii OIL TERMINAL, incendiul fiind lichidat la orele 05:35. Nu s-au inregistrat victime, nici avarii la infrastructura CN APMC.

22/04/2012 Coliziune 31 LA ORA 18:50, IMPINGATORUL ATLAS 1,APARTINAND S.C. TIGI TRANS, IMPREUNA CU BARJA BRP 910068,PAV. BULGAR,AU COLIZIONAT CHEUL IN DANA 31. CHEUL A FOST AVARIAT DE CATRE BARJA BRP 910068.

26/04/2012 Coliziune 99 La ora 05.10, impingatorul ERSEK SAND, la acostarea in dana 99, a colizionat cu slepul 444 datorita unei defectiuni la motor. In urma coliziunii a rezultat o basea de 20-30 cm la slep


P3-P4 La ora 21.50, pe drumul dintre poarta 4 si poarta 3 s-a sesizat scurgerea de cantitati mari de apa care venea dinspre oras de la o avarie RAJA. Gardul perimetral din zona a fost rupt pe o lungime de cca 4 metri iar drumul impracticabil datorita alunecarii de pamant.

07/06/2012 Incendiu In jurul orei 23.15, langa cladirea Comunicatii Port Uti, a izbucnit un incendiu intr-un canton CFR abandonat . Pompierii Consal au intervenit si au stins focul in 10 minute.

04/07/2012 Coliziune 31 Capitania Constanta a anuntat ca in jurul orei 02:30 remorcherul ROVINARI 3, in timpul manevrei de acostare la cheu cu barja incarcata 1146, a lovit si a rupt lantul unui tranchet aflat in dana 31, in dreptul bolardului 116.

23/08/2012 Incendiu La ora 10:00 a izbucnit un incendiu la cca 200 de metri de poarta 5 pe drumul spre dana 45. S-a intervenit cu 2 masini de pompieri iar incendiul a fost stins la ora 10:20 . Suprafata afectata a fost de aprox 600 mp de vegetatie uscata.

23/08/2012 Incendiu La ora 16:20 a izbucnit un incendiu sub podul de la poarta 5 la vegetatia uscata. S-a intervenit cu o masina de pompieri si focul a fost stins la ora 16:30. Suprafata afectata a fost de 50 mp

24/08/2012 Esuare La ora 17:27, in timpul manevrei de tranzitare spre ecluza Midia, nava ITALIA s-a pus pe uscat , pe canalul de legatura dintre portul Midia si ecluza, la cca.50m de estacada.

02/09/2012 Coliziune PL 2 IN TIMPUL MANEVREI DE PLECARE A NAVEI MARY ELISABETH DIN DANA PL2, NAVA A LOVIT CHEUL. NU S-AU INREGISTRAT AVARII LA INFRASTRUCTURA.


32 Incendiu in dana 032, terminal USA. evenimentul a fost anunţat la sediul CONSAL TRADE de către Dispeceratul ISU Dobrogea la orele 03,10 incendiul fiind localizat la orele 03,35 şi lichidat la orele 04,55. Incendiul s-a propagat de la banda transportoare nr.16 la celelalte componente ale Terminalului de cereale, respectiv la elevatorul nr.10, banda transportoare nr.17 şi cântarul nr.1

NESECRET


Pagina 9 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


07/09/2012 Coliziune 90 In jurul orei 08:50 in timpul manevrei de acostare, nava YAMM (pavilion Comore) a colizionat M.P. 1472; bacul CIBIN si salupele ENERGY si FOLTESTI 3 aflate in dana 90.

11/09/2012 Incendiu Incendiu la un vagon de tren in zona cladire Romtrans, conform raportului de eveniment. Un alt incendiu s-a produs in zona portii 4 la vegetatia din afara portului . Au intervenit pompierii militari

13/09/2012 Coliziune 31 In jurul orelor 19:00 in timpul manevrei de acostare in dana 31, a barjei ARIES manevrata cu impingatorul DAVID, a lovit la acostare cheul din dreptul babordului cu nr 116. S-a produs o spartura a cheului si desprinderea platbandei de protectie pe o lungime de cca.1,5 m.

19/09/2012 Incendiu La ora 9.20 s-a semnalat un incendiu de vegetatie pe cca 100 mp sub podul de la poarta 5.. S-a intervenit cu o autospeciala si a fost lichidat in 40 de min.

16/09/2012 Coliziune 46 H.24:00- NAVA JOYOUS LAND LA ACOSTARE IN DANA 46 ,S-A SPRIJINIT PE CHEU. LA MANEVRA AU PARTICIPAT REMORCHERELE ZIMBRU 2, ZIMBRU 4, ALEXANDRIA 4. NU AU FOST INREGISTRATE AVARII LA INFRASTRUCTURA.

21/09/2012 Esuare H.02:25-NAVEI AMIR H AFLATA LA INTRARE IN PORT I S-A OPRIT MOTORUL, A FOST IMPINSA DE VINTUL PUTERNIC (VEST F 7) SPRE DIGUL DE NORD (PORTIUNEA NEFINALIZATA) SI PUSA PE USCAT. S-A INTERVENIT CU ZIMBRUL 3, BSV SPANIA si BSV RUSIA SI PILOTINA VENETIA. IN JURUL OREI 06:30 NAVA A FOST DEZESUATA.

26/09/2012 Coliziune 45 In timpul manevrei de acostare a navei GIANNIS M (pav. Malta; LOA 119.95), in zona danei 45a, ceasta a colizionat barja MST 4, care in urma impactului s-a deplasat usor si a lovit la randul ei M.P.214. Nu au fost constate avarii ale infrastructurii portuare.

28/09/2012 Incendiu La ora 11.17, a izbucnit un incendiu la poarta 2 in spatele Spitalului Port. S-a intervenit cu o masina de pompieri Consal. Suprafata incendiata a fost de 100mp vegetatie uscata. Incendiul a fost stins la ora 11.25.

12/11/2012 Esuare RI-CT In jurul orelor 06:00, nava YIN PING, care se afla in manevra de intrare in dana 51 cu remorcherele Zimbru 3 si Alexandria 4, a mai solicitat remorcherele Galati 4 si Galati 7 in asistenta intrucat nava s-a pus pe uscat. Nava a fost repusa in stare de plutire si acostata in siguranta in dana 51 cu ora 08:45.

16/11/2012 Coliziune MD6 M/D Omega Livestock la manevra de plecare din dana MD6, a lovit nava APUS la pupa facandu-i o basea de circa 50 de cm deasupra liniei de plutire. Cheul nu a fost atins.

26/11/2012 Incendiu In jurul orelor 18.20, Capitania Portului Constanta a anuntat ca in dana 102 a izbucnit un incendiu la un cofret electric apartinand C.N.A.P.M. S.A. Sucursala Energetica Port a confirmat faptul ca M/V „Shirvan” a deversat apa de balast peste cofret, acesta facand scurt circuit si luand foc.


61 IN JURUL OREI 07:10 IN DANA 61 A CAZUT PODUL DESCARCATOR CARE A AVARIAT CATEVA VAGOANE DE PE CALE FERATA.

2013

NESECRET


Pagina 10 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


11/012013 Incendiu La ora 23:40, o baracă de la P9, aparţinând firmei Apolodor a luat foc. Pompierii de la Consal au ajuns la baracă la ora 23:45,

incendiul a fost stins la ora 00:20. Focul a izbucnit de la reşou electric. Baraca nu a fost avariată, au ars în interiorul barăcii haine şi alte obiecte. In baracă nu se aflau oameni

25/01/2013 Coliziune 79 În timpul manevrei de acostare a navei RUBY în dana 079, remorchere Zimbru2, Braila, Canal Service 15 şi Bsv Anglia, a lovit

cheul fără a-l avaria în schimb nava are o basea.

10/02/2013 Coliziune 52 In timpul manevrei de acostare a navei FIRTINA în dana 052 a colizionat cu evazajul prova tribord macaraua nr.3 aparţinând

SOCEP, fără a produce avarii la cheu.

21/03/2013 Incendiu Incendiu la o clădire dezafectată, aparţinând CFR Infrastructură, situată lângă Silozul 1 „Anghel Saligny”. Pompierii Consal au

intervenit cu o autospecială pentru lichidarea incendiului. La ora 15:30 incendiul a fost stins.

24/03/2013 Incendiu In jurul orei 13:00 incendiu in zona Romcontrol, în spate la una din magaziile abandonate, unde erau depozitate jante de dimensiuni

mari cu cauciucuri. La fata locului s-au deplasat 2 autospeciale Consal . La ora 13:20 incendiul a fost stins.

16/04/2013 Incendiu Incendiu la depozitul 2 din incinta Frial, această clădire se dezafecta si se lucra cu sudură si din acest motiv a izbucnit incendiul.

Pompierii Consal au intervenit cu 2 autospeciale pentru lichidarea incendiului. La ora 16:45 incendiul a fost stins.

18/04/2013 Coliziune 7-8

Midia In timpul manevrei de acostare a navei PACIFIC M în dana 07/08 a portului Midia a colizionat cu prova cheul, deteriorându-i muchia şi un pasaj de cca. 40-50cm cu o adâncime de 15cm.

12/05/2013 Incendiu Incendiu în zona P10, în curtea Maersk, un container în care erau în deşeuri . La ora 01:55 incendiul a fost stins.


40 În jurul orei 16:15 o garnitură CFR manevrată necorespunzător, a colizonat uşor o bandă transportoare aparţinând UMEX ce sefolosea la operarea m/v ALTENAVI în D40. În urma impactului s-a îndoit o traversă a benzii.

02/06/2013 Incendiu Incendiu la Silozul 2 NIVA, la nivelul 6 la o bandă tranportoare Pompierii Consal au intervenit cu 2 autospeciale şi o moto pompă

pentru lichidarea incendiului la ora 13 :40

13/06/2013 Incendiu 131 Incendiu în zona Constanţa Sud – în incinta operatorului KRONOSPAN dana 131- la vegetaţie. Incendiul a fost stins de pompierii

Consal. 06/07/2013 Coliziune 40 În jurul orei 04:10 nava Muazzez k, a lovit cu prova, la acostare în dana 40, piciorul unei macarale de cheu,

09/07/2013 Incendiu Ora 14:48 a luat foc vegetaţia uscată din zona SNC. Pompierii Consal au intervenit cu o autospecială, CT 68 CON. Incendiul a fost

stins la ora 15:10.

20/07/2013 Incendiu Ora 15:35 incendiu în apropierea porţii 5, la vegetaţia uscată aflată în afara perimetrului portuar. La faţa locului s-au deplasat două

autospeciale Consal (CT 25 CON şi CT 68 CON) si una aparţinând pompierilor militari (cea din urmă nu a intervenit). Incendiul a fost stins în jurul orei 16:00.

26/07/2013 Coliziune 6 În jurul orei 07:30 la acostare în Midia 5 nava LADY SARAH a colizionat cheul danei 6.

15/08/2013 Esuare 89-90 În jurul orei 22:40 şlepul autopropulsat DUNAV6, pavilion ROM, din cauza vântului s-a pus pe uscat în dreptul danei 89/90. La ora

02:35 şlepul a fost scos de pe uscat şi legat la cheu în dana 89/90. La manevra de dezeşuare au participat remorcherele Galaţi6 şi

NESECRET


Pagina 11 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


Meteor

17/08/2013 Incendiu P3 În jurul orei 17:00 incendiu, aprinderea vegetaţiei în zona porţii de acces 3, în zona liniilor de cale ferată din spatele clădirilor

unităţii Poliţiei de frontieră . S-a intervenit cu 2 autospeciale Consal. La ora 18:30 incendiul a fost stins

25/08/2013 Incendiu P3 Ora 16:25 s-au deplasat 2 autospeciale Consal la Poarta de acces nr.3 , aprinderea vegetaţiei în zona liniilor de cale ferată din

spatele clădirilor unităţii Poliţiei de frontieră. La ora 18:30 focarul a fost stins.

06/09/2013 Incendiu Ora 17:30 incendiu la una din magaziile aflate pe platforma operatorului Chimpex cauza fiind un utilaj tip Wola care a ars. La 18:20

pompierii Consal au stins incendiul.

11/09/2013 Coliziune 31 În jurul orei 22:00 M/V FORCE ONE (remorchere Brăila şi Alexandria 4) în timpul manevrei de acostare în dana 31 a colizionat

barja 2946 acostată în D30 în linia a doua. În urma impactului s-a produs o basea în bordajul barjei. Pe bordajul navei a fost exfoliată vopseaua 70cm, la aprox 1,5m de linia de plutire.

12/09/2013 Coliziune 23 În jurul orei 01:20 în timpul manevrei de acostare în dana 23 M/V VERA STAR, fără remorchere în asistenţă, s-a sprijinit cu baliza

de semnalizare de la nivelul punţii de comandă din babord pe bordajul tribord al M/V FLAMINIA din dana 36/37. Baliza de semnalizare a fost smulsă în urma incidentului, nu au fost alte avarii la navă.

16/09/2013 Incendiu În jurul orei 09:40 incendiu la vegetaţia uscată în apropierea P10 Agigea. La faţa locului s-a deplasat o autospecială Consal care a

stins incendiul întins pe o suprafaţă de aprox 4m.

16/09/2013 Coliziune 110 În jurul orei 12:00 la acostarea navei THORCO SAFFHIRE în dana 110, Pilotul a anunţat VTS-ul ca navei i s-a produs o basea în

pupa tribord. La constatare nava avea trei basele, cea mai mare fiind de aprox 10cm cu o săgeată de 5cm în pupa tribord.

24/09/2013 Coliziune 33 În timpul manevrei de acostare în dana 33, în jurul orei 02:50, M/V ABDUL, remorchere Meteor şi BSV Malta în asistenţă, s-a

sprijinit cu tribordul pe un tambur de cablu electric al unei macarale de cheu îndoindu-l în partea superioară

28/10/2013

Incendiu semnificativ

Gabare În jurul orei 17:30 incendiu în terminalul Canopus în Dana Gabare la banda transportoare a terminalului de cereale pe o lungime de aprox. 10 m. La faţa locului se aflau 2 autospeciale Consal care au intervenit. Ulterior au mai fost solicitate 3 autospeciale Consal şi pompierii Militari deoarece incendiul cuprinsese toate benzile transportoare situate în exterior, 2 dintre cele 3 elevatoare şi magazia situată spre cheu. În jurul orei 21:00 incendiul a fost lichidat.

15/11/2013 Coliziune 122 În jurul orei 01:00 M/V MUUGA în timpul manevrei de acostare în dana D 122, fără remorchere în asistenţă, a colizionat cheul între

bolarzii 835 – 836.

20/11/22013 Coliziune 9B

Midia În timpul manevrei de acostare în MD-9b a navei TEC 1, pav. Moldova, cu R/M BSV Italia şi CS 9 în asistenţă, a avariat 6trancheţi, iar bordul tribord al navei a fost avariat cu o gaură apă în dreptul unui tanc balast.


In jurul orei 19:55 incendiu la uscătorul de lângă Silozul 3, al complexului de silozuri Anghel Saligny. Pompierii Consal auintervenit cu trei autospeciale. In jurul orei 02:00 incendiul a fost lichidat.

29/12/2013 Esuare 90 La ora 16:00 M/V CHAAR SEA, pav. MLD, fără remorcher a plecat din dana 93 in voiaj. In jurul orei 16:50 pilotul a anunţat VTS

in canalul 67 ca nava s-a pus pe uscat la intrarea pe canalul de legătură dinspre sud spre nord, in dreptul danei 90. La ora 17:00pilotul a anunţat că, la solicitarea comandantului, nava se întoarce in dana 93 pentru investigaţii

NESECRET


Pagina 12 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


30/12/2013 Coliziune 69B În jurul orei 03:45, în timpul manevrei de acostare a M/T HEATHER, în dana 69B, remorchere BSV MALTA şi METEOR,

datorită vântului puternic, aceasta a fost împinsă în M/T SHUHA din D.69A provocându-şi o băsea în pupa babord, totodată sprijinindu-se de cheu, fără a provoca avarii acestuia.

2014

05.03.2014 Eşuare

51 În timpul manevrei de acostare a M/V TUBARAO pav. BAH în D.51, la ora 09:55 a ramas pe uscat în bazinul mare si mai solicita încă un remorcher pe lânga cele 2 aflate deja în manevră (BSV Anglia şi A5). Cele 3 remorchere nu au reuşi s-a scoată nava de pe uscat şi s-a acţionat cu o barjă la navă pentru uşurare.

11.03.2014 Poluare (minoră)

35 În jurul orei 17:00 s-a produs o poluare minoră cauzată de o deversare accidentală de hidrocarburi de la M/V FLINTEREEMS pav. NTH acostată în dana 35. S-a acţionat pentru curăţarea bazinului portuar cu DEPOL 3, în intervalul orar 18:00-20:30.

23.03.2014 Coliziune 130 În timpul manevrei de acostare în dana 130 nava VOLGA 4001, pav. KN s-a sprijinit cu prova tribord pe cheul d.131, zgârâind uşor cheul şi dislocând platbanda de protecţie a muchiei pe o suprafaţă de cca. 2m.

30.04.2014 Înclinare 22

La ora 18:30, în timpul manevrei de plecare din dana 22, M/V SHERIN pav. Togo având încărcătură de 2,000 mt sodă în saci în magazii şi 150 mt cherestea pe covertă, s-a canarisit aprox. 18-20 grade în bordul babord după care s-a stabilizat în această poziţie. La ora 03:10 nava a părăsit portul fără alte incidente.

12.05.2014 Coliziune 131 La orele 21:10, în timpul manevrei de plecare din dana 131 a navei NEW VELA pav. Malta, maşina remorcherului Alexandria 1

aflat în pupa navei, nu a răspuns la comenzi astfel că acesta a colizonat nava în tribord în dreptul castelului. 13.05.2014 Coliziune 32-33 La orele 01:40 datorită vantului puternic nava OZGUN pav. Malta în timpul manevrei de acostare în dana 33 a a atins nava WADI

ALARAB pav. Egipt acostată în dana 32. 15.05.2014 Incendiu

semnificativDoc

Sorena La orele 09:30 la docul SORENA s-a declanşat un incendiu la partea inferioară a macaralei plutitoare M1000 aparţinând SC USA andocată pentru reparaţii. S-a intervenit cu 2 autospeciale Consal iar la 10:45 s-a reuşit stingerea focarului de incendiu.

16.05.2014 Coliziune 79 În jurul orei 08:00 în timpul manevrei de mutare din TB3 în D.79/III (peste m/v OCEAN DIAMOND si MP 682), împingătorul ATLAS 1 cu barja SE 2001, a colizionat s/m SLACK aflat tot în dana 79/III. În urma impactului la s/m SLACK s-a produs o basea deasupra liniei de plutire de cca. 40-50 cm

27.06.2014 Incendiu minor

32 La orele 09:00 la unul din utilajele din dana 32 (USA) a început un incendiu produs ca urmare a suparaîncălzirii unor componente. S-a solicitat intervenţia pompierilor şi sistarea alimentării cu gaze a zonei. La orele 10:20 s-a raportat lichidarea incendiului.


32 In jurul orei 09:20 în dana 32 poluare la pupa navei LIAN HUA HAI, în apa, pe corpul navei şi pe trancheti există irizaţii şi urme de hidrocarburi. Echipajul a acţionat la îndepartarea acestora.

23.07.2014 Incendiu semnificativ

88 Îm jurul orelor 16:00 la un corp de navă aflat în zona danei 88 pentru tăiere prin sudură a izbucnit un incendiu. Angajaţii operatorului Tomini Trading au încercat stingerea focarului prin forţe proprii, dar nereuşiind, la orele 16:15 s-a solicitat intervenţia pompierilor. În timpul intervenţiei s-a produs o deflagraţie având ca probabilă sursă o butelie de oxigen, care a avut ca urmare

NESECRET


Pagina 13 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


rănirea unui sudor care participa la stingerea incendiului suferind o fractură la piciorul drept. Muncitorul rănit se numeşte Ursache Gheorghe, 36 ani şi este angajat al SC Ticos Group. A fost anunţată ambulanţa care l-a preluat şi transportat la Spital. În jurul orelor 18:30 incendiul a fost lichidat.


Zona de

coastă

În jurul orei 13:22 incendiu la vegetaţia din zona P5-P6. Au fost anunţaţi imediat pompierii Consal. Incendiul a fost lichidat la orele 13:45 cu o autospecială Consal. Suprafaţa afectată de incendiu a fost de cca. 300mp

01.09.2014 Coliziune 123 La ora 18:00 împingătorul GEORGI MAMARCEV cu barja SB18, pav. Bulgaria, a lovit chesonul de susţinere al celui de al 5-lea tanchet (între B844-B845) din dana 123 fără a crea pagube majore. A fost dislocat cimentul pe o suprafaţă de aprox. 20cm² şi grosime de 1cm.

23.09.2014 Coliziune 123 În jurul orei 19:15 împingătorul GEORGI MAMARCHEV cu barja SB 18 pav. Bulgaria, în timpul manevrei de mutare din dana 124 în dana 122 a colizonat uşor cheiul cu evazajul prova babord în dreptul danei 123 binta 845, provocând o avarie la muchia cheiului şi o basea barjei în zona prova babord.


105 În jurul orei 22:20 în dana 105 a izbucnit un incendiu la nava GSP PERSEU. În prima fază au intervenit 4 autospeciale Consal apoi a sosit şi o autospecială ISU Dobrogea. Incendiul a fost produs la sala maşini, acesta fiind un incediu mocnit prezentând un fum gros fără flacără la exterior. La ora 23:40 s-a intervenit cu sistemul de stingere al incendiului cu CO2- azot. La ora 02:00 incendiul a fost lichidat.

13.10.2014 Coliziune 52 Ora 18:35 la manevra de acostare a M/V MATILDE în dana 52, aceasta a lovit cu prova nava JAOHAR H care se afla în dana 53. La manevră a participat remorcherul Brăila. Nava Jaohar H are o basea la Pv Tb (bordul de la larg)

24.10.2014 Coliziune 33-34 Ora 09:55 împingătorul EURORIVIER3, la plecare din dana 33 a lovit cu pv remorcherul GSP KING, care se afla acostat în dana 34. Remorcherul GSP KING nu are avarii vizinile, iar împingătorul Eurorivier3, în urma coliziunii are cabina de comandă avariată.

01.11.2014 Coliziune 14-15 În jurul orei 23:35, nava GSP ALCOR, în timpul manevrei de plecare din dana 13 a colizionat navele de cercetare MARE NIGRUM şi ISTROS aflate în dana 14/15, iar în urma impactului acestea au ajuns în mijlocul bazinului. Nava ISTROS are avarii minore la balustradă şi bordaj la prova, iar GSP ALCOR are o basea străpunsă în zona forpicului deasupra liniei de plutire, care nu afectează stabilitatea navei. A fost rupt cablul de alimentare energie, de la cheu la Mare Nigrum, priza de cheu dizlocată şi cofretul lipsă de pe poziţie. Infrastructura nu a suferit avarii în urma evenimentului.


84 În dana nr. 84, acolo unde se afla pe poziţie un baraj anti-poluare aparţinâd OIL TERMINAL, s-a extins poluarea iar corpul navei MUHARREM DADYLI-pav.Turcia, acostată în dana respectivă, a fost serios afectat de mizeria care a ieşit în afara barajului. A fost anunţat dispeceratul Oil care au spus că vor interveni de urgenţă cu o şalupă de depoluare.


Ro-Ro 3

În jurul orelor 02:30, incendiul la bordul navei de pescuit ROMFISH 1, aflată în dana RO/RO 3, incendiul nu se manifesta cu violenţă ci consta în emisie de fum. La faţa locului s-au deplasat doua autospeciale CONSAL care au lichidat incendiul în jurul orei 03:10.

09.12.2014 Manga În condiţii de vreme nefavorabilă (vânt din nord forţa 7Bf) s-au rupt toate legăturile date la geamandurile din pupa Tancului PGC

NESECRET


Pagina 14 din 14


TIP EVENIM.

Dana nr.


lia ARATOS, acesta încărcase LPG în terminalul Callatis Gas, fiind pregătit de plecare în voiaj internaţional. Cu ajutorul remorcherelor BSV Grecia şi Meteor şi a piloţilor de la Maritime Pilot (Maxim şi Paun), nava a acostat în bune condiţii în dana 2A. Se aşteaptă vreme bună pentru plecare în voiaj.


55 Reziduri de hidrocarburi în dana 55, între cheu şi bordajul Bb al navei CLIPPER LIS. Pentru rezolvarea problemei s-a intervenit cu DEPOL5, asistat de PESCĂRUŞ 2 între 10:40 şi 13:45 şi cu o autospecială de la CONSAL pentru curăţarea bordajului între orele 10:00 şi 12:00. Începând cu ora 15:00 s-a intervenit cu DEPOL5, asistat de PESCĂRUŞ 2 în interiorul şi exteriorul barajului din D.84/85, pentru strângerea reziduurilor. S-au mai constatat reziduuri de hidrocarburi şi în D. 47/48 între cheu şi Bd navei IMA şi cheu.


55 În jurul orei 07:00 incendiu în zona danei 55, la unul dintre utilajele de dana (autogreder tip Wolă), la faţa locului s-a deplasat o autospecială Consal. La ora 07:30 incendiul a fost lichidat.


Linii CF

Poarta 6

În jurul orei 16:00 incendiu la o locomotivă aflată pe calea ferată dinspre poarta 6, locomotiva este diesel şi a luat foc motorul acesteia. La faţa locului se aflau 2 ambulanţe, Poliţia Port C-ţa şi o autospecială Consal, iar la ora 17:05 incendiu a fost lichidat fără victime sau avarii la infrastructură. În jurul orei 18:15 am fost anunţaţi ca la faţa locului a mai fost trimis o autospecială Consal deoarce locomativa încă mai fumega şi ca, la ora 18:20 incendiul a fost lichidat.

26.12.2014 Scufundare 98 În jurul orei 23:45 în dana 098 două şalupe s-au scufundat, doar una putând fii identificată după colacii de salvare ca fiind Albatros.

NESECRET


Pagina 1 din 4

1

ANEXA nr.II.6.i.

FORŢELE ŞI MIJLOACELE CARE POT INTERVENI IN CAZUL UNOR SITUAŢII DE URGENŢĂ PE TIPURI DE RISC

1. ACCIDENTE, AVARII, EXPLOZII ŞI INCENDII ÎN ACTIVITĂŢI DE TRANSPORT NAVAL

Obiectiv sursă de risc

Instituţia

Capabilitatea / nivel de codificare / timp de reacţie

Tip resursă ALPHA

(numeric)Timp de reacţie ALPHA (min)

BRAVO (numeric)

Timpde reacţie BRAVO (min)

CHARLIE (numeric)

Timp de reacţie CHARLIE

(min)

PORTUL CONSTANŢA

NORD

SC CONSAL TRADE SRL

Autospecială pt. stingere incendii cu tun

(2S) 1 15-40 - - - -

Autospecială pt. intervenţie şi salvare

de la înălţime 1 15-40 - - - -

Motopompă remorcabilă stins

incendii 1 15-40 - - - -


(2S) - - - - 1 80-100

CN APM SA CONSTANŢA

Navă pt. stins incendii tip catamaran – POMPIER 8

1 40-60 - - - -

PORTUL CONSTANŢA SUD

SC CONSAL TRADE SRL


(2S) 1 10-15 - - - -

Autospecială pt. intervenţie şi salvare

de la înălţime - - - - 1 80-100

NESECRET


Pagina 2 din 4

2


Instituţia


Tip resursă ALPHA

(numeric)Timp de reacţie ALPHA (min)

BRAVO (numeric)

Timpde reacţie BRAVO (min)

CHARLIE (numeric)


(min) Motopompă

remorcabilă stins incendii

- - - - 1 80-100


(2S) - - - - 1 80-100


Navă pt. stins incendii tip catamaran – POMPIER 8

1 40-60 - - - -

2. ACCIDENT CHIMIC


Instituţia


Tip resursă ALPHA

(numeric)

Timp de reacţie

ALPHA (min)

BRAVO (numeric)

Timp de reacţie

BRAVO (min)

CHARLIE (numeric)


(min)

SC OIL TERMINAL SA -

Port Constanţa

SC CONSAL TRADE SRL


(2S) - - 1 25-30 - -

Autospecială pt. intervenţie şi salvare de

la înălţime - - 1 25-30 - -


- - 1 25-30 - -

NESECRET


Pagina 3 din 4

3


Instituţia


Tip resursă ALPHA

(numeric)

Timp de reacţie

ALPHA (min)

BRAVO (numeric)

Timp de reacţie

BRAVO (min)

CHARLIE (numeric)


(min) incendii


(2S) - - - - 1 80-100


Navă pt. stins incendii tip catamaran – POMPIER

8 - - - - 1 30-40

SC CHIMPEX SA - Port Constanţa

SC CONSAL TRADE SRL


(2S) 1 20-25 - - - -

Autospecială pt. intervenţie şi salvare de

la înălţime 1 20-25 - - - -


incendii 1 20-25 - - - -


(2S) - - - - 1 80-100


Navă pt. stins incendii tip catamaran – POMPIER

8 - - - - 1 30-40

NESECRET


Pagina 4 din 4

4

3. POLUARE MARINĂ

Obiectiv sursă de risc Instituţia


Tip resursă ALPHA (numeri

c)

Timp de reacţie ALPHA (min)

BRAVO (numeri

c)

Timp de reacţie BRAVO (min)

CHARLIE

(numeric)


(min)

Portul Constanţa

CN APM SA

CONSTANŢA

Şalupă Depol 5, şalupă depoluare

1 30-240 - - - -

Nava Nicolae Zeicu, colector reziduuri

autopropulsat - - 1 120-240 - -

Nava Canara, colector reziduuri autopropulsat

- - 1 120-240 - -

Portul Midia

CN APM SA

CONSTANŢA

Şalupă Depol 10, şalupă depoluare

- - 1 180-300 - -


autopropulsat - - - - 1 400-480

Portul Mangalia

CN APM SA

CONSTANŢA


autopropulsat - - - - 1 780-840

ALPHA - resurse disponibile 24 de ore din 24, cu timp de operaționalizare de la 3 până la 60 de minute; BRAVO - resurse ce se pot operaționaliza într-un interval mai mare de 60 de minute; CHARLIE – resurse care pot interveni în sprijinul celulelor de alarmă.

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.6.j.

ARII PROTEJATE ÎN FONDUL FORESTIER AL JUDEŢULUI CONSTANŢA

Nr. crt. Denumire arie

Suprafaţa conform L5/2000

(HA)

Obiectul de producţie

Localizare arie protejată

1 Pădurea Canaraua Fetii 168.3 habitate naturale,

flora, fauna oraş

Băneasa

2 Pădurea Dumbrăveni 345.7 habitate naturale,

flora, fauna comuna

Dumbrăveni

3 Pădurea Fântâniţa – Murfatlar

66.4 habitate naturale,

flora, fauna oraş

Murfatlar

4 Pădurea Hagieni 392.9 habitate naturale,

flora, fauna comuna Albeşti

5 Recifii Jurasici Cheia 170 habitate naturale,

flora, fauna, geologie

comuna Grădina

6 Pădurea Esechioi 26 habitate naturale,

flora, fauna comuna Ostrov

7 Dealul Alah Bair 10 habitate naturale, flora, geologie, paleontologie

comuna Crucea

TOTAL 1179.3 x x

NESECRET

NESECRET Strada Mircea cel Bătrân, nr.110, Tel.:0241/617381/617382 e-mail: [email protected] Fax: 0241/616342 cod poştal 900663

Pagina 1 din 1

Anexa nr. II.7.1.1.a. SURSE DE APĂ POTABILĂ DIN SUBTERAN

Nr. crt. SECŢIA DEBIT (litri/sec) Volum captat anul 1993 (mii mc) Instalat Exploatat

1. SECŢIA NORD 1.1 N. Bălcescu 7 4 130 1.2 Târguşor 17 9 210 1.3 Hârşova 112 65 1400 1.4 Vadu Oii 13 8 47 1.5 Ciobanu 7 4 18 1.6 M. Kogalniceanu 34 19 480 1.7 Poiana - - - 2. SECŢIA APĂ 2.1 Constanţa Nord 500 411 7930 2.2 Cişmea 1 (A+B) 792 651 14534 2.3 Cişmea 1C 305 251 21757 4.4 Cişmea 2 505 415 9639 2.5 Caragea - Dermeni 979 803 14000 3. SECŢIA MANGALIA 3.1 Albeşti 319 268 5500 3.2 Albeşti -Cotu Vaii 116 37 380 3.3 Tatlageac 142 97 2000 3.4 Neptun 80 38 300 3.5 Pecineaga 92 47 972 3.6 Dulceşti I L58 104 2800 3.7 Dulceşti II 724. SECŢIA EFORIE 4.1 Costineşti 4.2 Biruinţa I si II 4.3 Techirghiol4.4 Medgidia S. SECŢIA JUDEŢ 5.1 Basarabi 539 350 4800 5.2 Valu lui Traian 28 22 700 5.3 Biruinţa (judet) 77 40 850 5.4 Topraisar - - - 5.5 Amzacea 17 7 102 5.6 Vârtop 34 19 228 5.7 Negru Vodă 51 16 350 5.8 Plopeni 33 10 150 5.9 Independenţa 4 3 55 5.10 Credinţa 67 47 960 5.11 Cobadin - - -5.12 Ciobaniţa 39 10 70 5.13 Viisoara 11 4 45 5.14 Pietreni 17 4 69 5.15 Băneasa 47 18 280 5.16 Ostrov 22 9 190 TOTAL 6227 4471 101500 SURSA DE APĂ POTABILĂ DIN C.D.M.N.1. SURSA GALESU 3000 7471 166500 TOTAL GENERAL 9227 7471 166500

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. II.7.1.1.b

SURSE PROPRII UNITĂŢILOR ECONOMICE DIN JUDEŢUL CONSTANŢA PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ

Nr. crt. Unitatea economică Nr. puţuri

Debite Volume captate

(mii mc) Instalat Exploatat

1. S.C. NAZARCEA OVIDIU SA 3 9,16 7 922. AGILOG SA AGIGEA 1 2,2 0,4 153. S.C. HORT-CON-SUC OVIDIU 6 18,8 6,8 1084. S.C. OIL TERMINAL SA CTA. 3 13 H,7 4565. S.C. MALBERA SA CTA. 3 4,2 4,1 2506. S.C S.A.I. LAPTELUI CTA 5 5,55 0,9 287. S.C VIN VICO SA CTA. 5 17,8 6,8 568. S.C. GALIR SAMANGALIA 1 27 5,0 669. SUC. AGROIND CTA. 5 7,2 2,8 30010. I.C. AGROMEC 23 AUGUST SA 2 2,5 2,2 2911. I.C. AGROMEC COGEALAC SA 3 8,5 6,6 7012. S.C. AGROMEC SIBIOARA SA 1 5,5 2,1 2213. S.C. AGROMEC PANTELIMON SA 1 2,8 2,5 2714. S.C. AGROMEC SA ALBESTI 1 4,2 3,5 1815. S.C. AVICOLA SA CTA. 4 11,1 8 252 16. S.C. AVICOLA SA BUCURESTI 1 2,5 1,8 5717. S.C. NAZARCEA SA NEGRU VODA 2 6,7 1,4 42 18. S.C SELMACT SACELE SA 3 4,0 1 3219. S.C AGROVICERT SATARGUSOR 2 2,8 2,6 13520. S.C. CERES MANGALIA SUD SA 1 5,3 5,2 16521. S.C. CERLIN COGEALAC SA 5 3,0 1,2 4022. A E I.C.I.P. PECINEAGA 3 20 4,1 13023. FRUVILEG SAMANGALIA 1 1,0 0,3 924. S.C. PROSPER SA CTA. 7 22,2 15,2 427 25. REGIONALA CF CTA. 7 28,3 6,7 63526. S.C. CONSTR. fflDROTEH. SITORMAN 1 1,5 0,3 927. DEPOU PALAS CTA. 1 18,0 15,9 50428. S.C. VIFRUCER CERNAVODA SA 6 23,6 16,8 39029. S.C. OSTROVIT SAOSTROV 6 88 847 92030. U.M. 02150 9 65 59 183431. SUC. MINIERA DOBROGEA CTA. 2 6 0,5 432. I.M.U. SA SALIGNY 1 8,3 7,3 13933. S.C. SURSAL SA SALIGNY 2 2 1,1 1234. S.C. ROMCIM SA SUC. MEDGIDIA 3 266,1 97,1 288135. ROMCEREAL SA SUC. CTA. 3 6 3,4 7236. S.C. AGROMEC DOROBANTU SA 1 3,6 2,3 1037. S.C. AGROMEC REMUS OPREANU 2 8,3 3,6 3938. S.C AGROMEC CHIRNOGENI 1 1,0 0,2 2239. S.C. AGROMEC SABANEASA 1 5,0 1,1 840. S.C. AGROMEC ADAMCLISI 1 4,2 3,5 27

NESECRET


Pagina 2 din 2

Nr. crt. Unitatea economica Nr. puţuri

Debite Volume captate (mii mc) Instalat Exploatat

41. S.C. AGROMEC SAHORIA 1 0,5 0,1 1 42. S.C. STUPINA SA 2 2,2 1,5 47 43. S.C. BALCAN SAN. BALCESCU 8 20,3 16,2 450 44. S.C. CELLAM SA AMZACEA 4 5,3 4,7 15045. S.C. FRUVIMED SAMEDGIDIA 4 16,7 8,9 11046. S.C. SUINPROD POARTA ALBA 2 32,0 29 84047. S.C. CRUCIDAVA SA CRUCEA 1 2,5 1,2 1048. S.C CELACOB SACOBADIN 1 2,2 1,2 1049. S.C. CARSOR SAHARSOVA 1 2,1 1,3 3950. S.C. CILACER SA CIOCARLIA 2 3,6 0,8 951. S.C. STELACER SA STEJARU 2 2,5 2,2 4752. S.C. DOCEFAR SA DOROBANTU 7 8,9 7,1 22053. S.C. PESCO PESTERA SA 4 13,5 9,2 6554. S.C. BANCOT SABANEASA 1 8,3 3,1 2855. S.C. AGROPIT PIETRENI SA 2 3,3 2,1 66 56. S.C SOLIANAINDEPENDENTA 1,9 1,7 5557. S.C. AGRIAS CASTELU SA 2 1,8 0,9 29 J58. S.C M.G.V. SRL M. KOGALNICEANU 1 4,16 2,16 5759. COMPLEX PORCINEGRU VODA 1 16,6 12 36560. S.C. SELOVIS SA M. KOGALNICEANU 2 5,5 5,0 15861. S.C. CRESPORNISIPARI SA 2 15,0 11,5 36562. COMPLEX PORCI CHIRNOGENI 2 18,0 11,8 37463. S.C. A.E.I. MOVILA VERDE 1 7,5 6,9 22064. S.C.BOVTNEXCRISAN 2 1,5 0,66 21 65. S.C. A.E.I. BOVINE TORTOMAN 1 2,0 1,3 4166. S.C. HIDROCONSTRUCTIA 1 7,8 2,1 50 67. S.C. OVICOM SA. M. KOGALNICEANU 1 2,0 1,1 3768. PRIMARIA COMUNA CASTELU 2 10 8,3 13069. PRIMARIA COMUNA DELENI 2 3 1,6 5170. PRIMARIA COM. SARAIU 2 3,5 3,0 4071. PRIMARIA COMUNA PESTERA 2 16,6 1,9 53

TOTAL 182 982,67 576,22 14524

NESECRET


Pagina 1 din 4

Anexa nr. II.7.a STRUCTURA REŢELEI SANITARE A JUDEŢULUI CONSTANŢA

Nr crt

Denumire unitate sanitară localitatea

Adresa

Capacitate la pace Personal Nr donatori sange

Mijloace de transport

Capac prep/ servire hrana( nr port/zi)

Mijloace transmisiuni

Capacitate băi duş (nr persoane /zi)

Sursa de apă

Sursa de energie

Total Pe profile Med+ farm

Cadre medii

Alte categorii

Total Dc Autosa nitare

1.

SPITALUL CLINIC

JUDETEAN DE

URGENTA CONSTANTA

Bd Tomis nrl45

975

Medicina interna-135

cardio- 80 neuro-75

chirugie generala-75

chirurgie cardiovasculara-25

chirurgie si ortop.ped.-30;

neurochirurgie -40;ortoped- traumat.-

50; urolog-30

648+8 1670 1427 0 4 1 975 1 387 Retea oras

Retea proprie-300m3

Retea+ proprie

2.

SPITAL PSHIATRIE

PALAZU MARE

STRADA SENTINELEI NR.27-

29

75 5 25 23 0 0 0 75 0 21 RETEA ORAS

Reţea+ proprie

3.

SECTIA EXTERIOARA DERMATO-VENERICE

ALEEA PORTULU

I NR.6

25 4 9 9 0 0 0 25 0 12 RETEA ORAS

Reţea+ proprie

4.

SPITAL FTIZIOLOGI

E AGIGEA

STRADA SANATOR

IULUI NR.1

140 TBC OSTEOARTICUL

AR-60; PNEUMOLOGIE

TBC-80

6 10 21 0 0 0 140 0 30 RETEA ORAS

Reţea+ Proprie

NESECRET


Pagina 2 din 4

Nr crt


Adresa






Sursa de apă

Sursa de energie


Cadre medii

Alte categorii


5.

SERVICIUL JUDETEAN MEDICINA

LEGALA

ALEEA ZMEUREI

NR.2

7 9 13 0 1 0 0 0 12 RETEA ORAS

Reţea+ Proprie

6.

CENTRUL MULTIFUNCŢIONAL

BĂNEASA

TRANDAFIRILOR NR.89

10 5 5 2 0 0 0 0 10 3 RETEA ORAS

Reţea

7.

SPITALUL CLINIC DE

PNEUMOFTIZIOLOGIE

CONSTANŢA

PALAZU MARE

SENTINELEI NR.40

185 185 PNEUMOLOGIE

12+2 59 68 0 3 0 158 20 RETEA ORAS

Reţea+ Proprie

8.

Spitalul Boli Infecţioase Constanţa

B-dul Ferdinand

nr.100

300 Boli inf.copii-61;sect.boli inf.adulti

I -54; Sect.boli inf.II adulti

51; HIV/SIDA-15;

Ingr.paleative-5;

25+1 82 71 0 2 1 220 1 220 RETEA ORAS

Reţea+ Proprie

9.

Spitalul Municipal Mangalia

Str Rozelor nr.l

295 Chirurgie-30 interne-65 obstetrica-30

ortoped-35 pediatrie-30 RTVM-55 TBC

copii-30 Neonatlogie-10 ATI-

15

31+1 157 168 0 4 0 295 1 295 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

NESECRET


Pagina 3 din 4

Nr crt


Adresa






Sursa de apă

Sursa de energie


Cadre medii

Alte categorii


10.

Spitalul Municipal Medgidia

Str Ion Creanga 18

Interne-50 ; endoc-5 ; neurol-50 ; chirur-40

; obstet-50 ; pediatrie-40; ATI-15 ;recupfiz-5 ; neonat-25 ; ortop.-5 ;diabet 5 ;BFT 5 ; reumat.-

31+3 186 200 0 2 0 400 1 400 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

11.

Spitalul Orasenesc Cernavoda

Str Ghe Doja nr 1A

60+9 Interne-15 ; pediatrie-15 ;

obstetrica-gineco.-10 ; ATI-5 ;Chir.-10 ; Neonatologie-5 ;

spitalizare de zi-9.

25 38 48 0 1 0 42 1 45 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

12.

Spitalul Orasenesc Harsova

Str Vadului nr. 76

64 Interne-15 chirurgie-10 obstetrica-5 ;

pediatrie-20 ; ATI-4 ; neurologie-5 ;

neonat.-5.

14+1 41 49 0 2 0 44 1 75 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

13.

SOTRM Eforie Sud

Str Republicii 1

126 Ortopedie- Traumat.-70; ATI-10;

recuperare-40; 6-spitalizare de zi.

9+1 58 90 0 1 0 126 1 126 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

14.

Sanatoriu Balnear si de Recuperare Techirghiol

Str Victor Climescu

33

910 Medicina fizica,balneologie si recuperare medicala

22 103 235 0 10 0 910 1 910 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

NESECRET


Pagina 4 din 4

Nr crt


Adresa






Sursa de apă

Sursa de energie


Cadre medii

Alte categorii


15.

Spitalul Clinic de Recuperare

Medicina Fizica si

Balneologie Eforie Nord

Aleea Speciala nr 1

150 BFT 17 63 95 0 3 0 150 1 150 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

16.

Sanatoriu balnear si de Recuperare Mangalia

Str Mircea cel Batran

nr. 3

350 Spitalizare-recuperare sanatorial

8 64 150 0 2 0 350 1 350 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

17.

Serviciul de ambulanţă Constanţa

Str.BravilorNr.l

0 0 23 137 189 0 76 64 0 2(RADIO SI TELEFON)

0 RETEA ORAS

Retea+ Proprie

Menţiuni: Unităţile de la numărul 2 la nr.7 inclusiv cu scrisul ,,boldat” aparţin de Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Constanţa.

NESECRET


Pagina 1 din 12

Anexa nr. II.7.b. STAREA DE VIABILITATE A DRUMURILOR JUDEŢENE LA DATA DE 31.03.2015

Nr. crt.

Categoria şi nr. drumului,

localitatea de început, localitatea

principală de pe traseu. Localitatea

principală

Poziţii kilometrice

ale sectorului (de la

km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)

Îmbrăcăminţi asfaltice

(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator

Starea de viabilitate

B-bună M-medie

R-rea

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

DJ 222

87.000

RAJDP

Constanţa

H.jud.Tulcea- Pietreni

94+300-130+700

16 R

14.4 B 6 M M. Kogălniceanu - Cuza Vodă

130+700 -148+100

9.4 B

8 B Cuza Vodă – Medgidia

148+100 – 153+400

5.3 B

Medgidia – Pietreni 153+400 – 181+300

13.9 B

9 M 5 R

2

DJ 222F

10.800

RAJDP

Constanţa

DN2A – Gârliciu 0+000 – 7+500

2.5 M

5 M

Gârliciu – H. Tulcea

7+500 – 10+800

1.5 M

1.8 R

3 DJ 223 91.291 RAJDP

NESECRET


Pagina 2 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

Constanţa Saraiu – Capidava 0+000 –

27+900 8.4 R

19.5 M Capidava – Dunărea

27+900 –

5.4 R

33+300

Dunărea – Cernavodă

33+300 – 52+680

8 R

4.42 M 6.96 M 52+680–

91+291 8 R

Cernavodă – I.Corvin

18.7 R

11.911 M

4

DJ 223A 7.000

RAJDP Constanţa

R Vulturu – H.jud.Tulcea

0+000 – 7+000

7

5

DJ 223B 20.600

RAJDP

Constanţa

Peştera – Ivrinezu Mare

0+000 – 6+600

6.6 R

NESECRET


Pagina 3 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

Ivrinezu Mare – Ivrinezu Mic

6+600 – 8+600

2 R

Ivrinezu Mic – Rasova

8+600 – 20+600

12 R

6

DJ 223C 4.600

RAJDP Constanţa

Cernavodă – DN 22C

0+000 – 4+600

4.6 M

7

DJ 224

44.000

RAJDP

Constanţa

DN 22C – Siliştea

0+000 – 17+000

6 M

NESECRET


Pagina 4 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

11 M

Siliştea – DC63 – Băltăgeşti

17+000 – 25+000

3 R

5 R

Băltăgeşti – Crucea 25+000 –

33+800 8.8 M

33+800 – 37+000

R

Crucea – Vulturu 37+000 –

44+000 3.2 7 R

8

DJ 225

78.400

RAJDP Constanţa

DN22C – Mircea Vodă

0+000 – 2+400

1.4 R

1 M Mircea Vodă – Gherghina

2+400 – 7+000

4.6 R

Gherghina – 7+000 – 6.4 R

NESECRET


Pagina 5 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

Tortomanu 13+400 Tortomanu – Dorobanţu

13+400 – 25+400

12 R

N.Bălcescu – Târguşor

25+400 – 34+400

9 R

Târguşor – Pantelimon

34+400 – 49+200

11.5 M

3.3 M Pantelimon – Saraiu

49+200 – 78+400

13.9 M

15.3 M

9

DJ 226

53.096

RAJDP

Constanţa

Lumina – Corbu 0+000 –

17+305 17.305 M

Corbu – Săcele 17+305 – 30+705

13.4 M

Săcele – Mihai Viteazu

30+705 – 53+096

22.391 R

10

DJ 226A

32.000

RAJDP

Constanţa

Cetate Istria – DJ 226

0+000 – 7+000

5 M

2 M

DJ 226 – Cogealac 7+000 – 19+600 12.6 M

Cogealac – Rm. De Jos

19+600 – 32+000

5.4 R

NESECRET


Pagina 6 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

7 M

11

DJ 226B 32.000

RAJDP Constanţa

DN2A – Pantelimon

0+000 – 8+000

1.5

R

2 M

4.5 R

Pantelimon – Pantelimonu de Jos – Grădina

8+000 – 21+000

6 R

Grădina – Cogealac 7 R 21+000 –

32+000 11 M

12 DJ 226 C

2.928

RAJDP

Constanţa

Năvodari - Ovidiu 0+000 –

2+928 2.928 R

NESECRET


Pagina 7 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

13

DJ 228

15.723

RAJDP

Constanţa

DN22C – Complex Nazarcea

0+000 – 5+000

5 B

Complex Nazarcea – DN2A

5+000 – 15,723

5 B

5.723 B

14

DJ 228 A

14.890

14.89 RAJDP

Constanţa R DN 2A – Ovidiu –

Poarta Albă - Nazarcea

0+000 – 14+890

15

DJ 307 7.000

RAJDP Constanţa

M

Deleni – Şipote 0+000 – 7+000

7 M

16

DJ 308

13.000

RAJDP

Constanţa

Ciocârlia – Lanurile 0+000 –

9+000 9 B

Lanurile – Mereni 9+000 – 13+000

4 B

17

DJ 381

37.200

RAJDP Constanţa

Moviliţa – Potârnichea

0+000 – 6+000

6 R

Potârnichea – Bărăganu

6+000 – 13+000

7 R

Bărăganu – Ciocârlia

13+000 – 23+300

10.3 R

Ciocârlia – Medgidia

23+300 – 37+200

13.9 B

NESECRET


Pagina 8 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

18

DJ 383 5.900

RAJDP Constanţa

M Eforie Nord - Techirghiol

0+000 – 5+900

5.9

19

DJ 391

129.000

RAJDP Constanţa

DN39 (Mangalia) – Albeşti

0+000 – 12+900

12.9 M

Albeşti – Cotu Văii 2+900 – 22+000

9.1 M

Cotu Văii – Negru Vodă

22+000 – 32+200

10.2 M

Negru Vodă – Cerchezu

32+200 – 41+500

5.3 R

4 R Cerchezu – Viroaga 41+500 –

47+500 6 R

Viroaga – Negreşti 47+500 – 57+900

10.4 R

57+900 – 64+500

6.6 M

Negreşti – Cobadin 64+500 – 77+000

12.5 R

Cobadin – Topraisar

77+000 – 99+500

99+500 – 104+700

22.5 M

Topraisar – Biruinţa

104+700 – 129+000

5.2 R

NESECRET


Pagina 9 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

Biruinţa – Tuzla 24.3 R

20

DJ 391A

70.000

RAJDP

Constanţa

Oltina – Băneasa 0+000 – 16+600

14.1 M

2.5 M

Băneasa – Dobromir

16+600 – 24+800

8.2 M

Dobromir – Şipote 24+800 – 43+000

11.2 R

7 R Şipote – Furnica 43+000 –

56+000 13 R

Furnica – Viroaga 56+000 – 70+000

9 R

5 R

21

DJ 392

60.200

RAJDP Constanţa

Mangalia – Pecineaga

0+000 – 11+000

11 R

Pecineaga – Amzacea

11+000 – 23+000

11 R

1 R Amzacea – Movila 23+000 – 16.5 R

NESECRET


Pagina 10 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

Verde 42+900

3.4 R Movila Verde – Independenţa

42+900 – 49+700

49+700 – 60+200

6.8 R

Independenţa–Dumbrăveni

10.5 R

22

DJ 393

44.000

RAJDP Constanţa

Techirghiol – DJ391 0+000 –

1+700

1.7 R

DJ 391 – Moşneni 1+700 – 10+700

9 R

10+700 – 16+200

5.5 R

16+200 – 17+200

1 R

Moşneni – Pecineaga

17+200 – 24+200

7 R

24+200 – 24+700

24+700 – 33+000

8.8 R

Pecineaga – Arsa 33+000 – 35+100

2.1 R

NESECRET


Pagina 11 din 12

Nr. crt.




principală



km…. la km….)

Lungime (km)

Asfalt tip

beton (km)

Beton ciment (km)

Pavaj (km)


(km)

Pietruire (km)

Pământ (km)

Administrator


B-bună M-medie

R-rea

Arsa – DJ 391 35+100 – 41+100

6

R

DJ 391 – Coroana - Bulgaria

41+100 – 44+000

2.9 R

23

DJ 394

8.000

RAJDP

Constanţa

23 August – Dulceşti

0+000 – 3+000

3 B

Dulceşti – Pecineaga

3+000 – 8+000

5 B

24 DJ 395

12.000

12 RAJDP

Constanţa B DN 38 - Chirnogeni 0+000 –

12+000

25 DJ 396

3.900

3.9 RAJDP

Constanţa M DN 3 – Mânăstirea

Sf. Andrei 0+000 – 3+900

26

DJ 397 4.500 4.5

RAJDP Constanţa

R

Adamclisi – Cetate – Adamclisi - DN 3

0+000 – 4+500

TOTAL D.J. – 889,028 km 889.028 685.310 105.318 98.400

NESECRET


Pagina 12 din 12

Anexa II.4.c.

POPULAŢIA PE VÂRSTE, SEXE ŞI MEDII LA 1 IULIE 2011 1)

VÂRSTA



Ambele sexe

Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

Total 771338 396019 540335 281993 231003 140026 0-4 40523 19880 26546 12963 13977 6917 0 7424 3676 4854 2402 2570 1274 1 7756 3822 5095 2488 2661 1334 2 7973 3911 5249 2558 2724 1353 3 8663 4240 5754 2817 2909 1423 4 8707 4231 5594 2698 3113 1533

5-9 39457 19191 25281 12289 14176 6902 5 8361 4096 5398 2628 2963 1468 6 7958 3835 5180 2517 2778 1318 7 7964 2793 5056 2408 2908 1385 8 7670 3819 4952 2454 2718 1365 9 7504 3648 4695 2282 2809 1266

10-14 37937 18493 23310 11402 14627 7091 10 7453 3659 4604 2283 2849 1376 11 7402 3626 4566 2241 2836 1385 12 7890 3786 4911 2358 2979 1428 13 7487 3669 4552 2230 2935 1439 14 7705 3753 4677 2290 3028 1463

15-19 37153 18298 23100 11498 14053 6800 15 7637 3747 4600 2258 3037 1489 16 7182 3518 44469 2207 2713 1311 17 7335 3681 4561 2310 2774 1371 18 7261 3566 4508 2255 2753 1311 19 7738 3786 4962 2468 2776 1318

20-24 50379 25124 33378 16855 17001 8269 20 7481 3736 4710 2385 2771 1351 21 8563 4281 5488 2753 3075 1528 22 8964 4387 6011 2988 2953 1399 23 12937 6399 8625 4318 4312 2081 24 12434 6321 8514 4411 3890 1910

25-29 63329 31493 44275 22472 19054 9021 25 13464 6736 9351 4770 4113 1966 26 13878 6924 9506 4832 4372 2092 27 11850 5783 8330 4175 3520 1608 28 12818 6438 9040 4602 3778 1836 29 11319 5612 8048 4093 3271 1519

30-34 64485 31810 45866 23038 18619 8772 30 10915 5366 7726 3821 3189 1545 31 12622 6223 8971 4509 3651 1714

VÂRSTA



Ambele sexe

Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

32 13338 6617 9582 4890 3756 1727 33 13595 6705 9609 4820 3986 1885 34 14015 6899 9978 4998 4037 1901

35-39 67316 33382 47681 24053 19635 9329 35 13744 6756 9781 4865 3963 1891 36 13819 6804 9858 4935 3961 1869 37 13437 6705 9525 4836 3912 1869 38 13876 6887 9741 4907 4135 1980 39 12440 6230 8776 4510 3664 1720

40-44 63766 31815 45026 23034 18740 8781 40 11021 5478 7625 3901 3396 1577 41 11984 6018 8371 4315 3613 1703 42 12316 6058 8636 4353 3680 1705 43 13412 6690 9530 4874 3882 1816 44 15033 7571 10864 5591 4169 1980

45-49 52614 26764 38392 20136 14222 6628 45 19489 9839 14422 7483 5067 2356 46 9152 4563 6528 3354 2624 1209 47 7298 3701 5297 2783 2001 918 48 7992 4133 5845 3133 2147 1000 49 8683 4528 6300 3383 2383 1145

50-54 47929 24560 35104 18611 12825 5949 50 4796 4499 6438 3437 2358 1062 51 9183 4685 6590 3473 2593 1212 52 9497 4808 6968 3639 2529 1169 53 9840 5123 7291 3937 2549 1186 54 10613 5445 7817 4125 2726 1320

55-59 58191 30407 43658 23294 14533 7113 55 11480 5918 8551 4565 2929 1353 56 11918 6163 8856 4673 3062 1490 57 12029 6238 9120 4835 2909 1403 58 12034 6382 9005 4837 3029 1545 59 10730 5706 8126 4384 2604 1322

60-64 50338 26931 37625 20252 12713 6679 60 10823 5759 8171 4428 2652 1371 61 9979 5290 7416 3963 2563 1327 62 9789 5203 7341 3904 2448 1299 63 10355 5543 7757 4146 2598 1397 64 9392 5096 6940 3811 2452 1285

65-69 29720 16333 21645 12028 8775 4305 65 6739 3674 5054 2829 1685 845 66 6506 3547 4724 2606 1782 941 67 5779 3157 4162 2279 1617 878 68 5117 2840 3645 2039 1472 801 69 5579 3815 4060 2275 1519 840

VÂRSTA



Ambele sexe

Din care feminin

Ambele sexe

Din care feminin

70-74 26061 15076 18953 10957 7108 4119 70 5293 2948 3817 2126 1476 822 71 5218 3021 3844 2218 1374 803 72 5007 2885 3654 2091 1353 794 73 5353 3107 3870 2246 1483 861 74 5190 3115 3768 2276 1422 839

75-79 21290 13081 15407 9855 5883 3626 75 4939 2993 3587 2184 1352 809 76 4487 2740 3259 2004 1228 736 77 4310 2661 3095 1895 1245 766 78 3895 2413 2846 1764 1049 649 79 3659 2274 2620 1608 1039 666

80-84 13313 8461 9647 6141 3666 2320 80 3315 2059 2419 1517 896 542 81 3059 1956 2151 1383 908 573 82 2687 1703 1965 1249 722 454 83 2254 1429 1652 1035 602 394 84 1998 1314 1460 957 538 357

85 şi peste 7537 4920 5441 3515 2096 1405 1)Date provizorii ce urmează_a fi rectificate (inclusiv seria intercensitară precedecentă) după_ publicarea rezultatelor finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - 2011.

Anexa II.4.d.

NUMĂRUL DECEDAŢILOR, PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE

Grupa de vârstă (ani) 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Total

Total 7159 7286 7739 7689 7796 7597

0- 4 201 176 120 90 85 86 5-9 26 16 13 12 9 6

10-14 103 18 9 6 9 11 15-19 54 38 28 16 18 18 20-24 63 37 50 38 47 39 25-29 67 48 51 46 48 59 30-34 97 81 74 52 55 58 35-39 106 129 117 70 76 90 40-44 289 147 169 142 169 155 45-49 382 315 221 180 179 216 50-54 429 468 423 418 389 327 55- 59 537 554 688 662 659 619 60-64 725 601 678 730 774 797 65-69 835 827 727 654 678 672 70-74 1027 1076 1030 1082 983 948 75-79 979 1106 1192 1225 1222 1093 80-84 492 942 1137 1131 1206 1152

85 şi peste 747 707 1012 1135 1190 1251

Masculin

Total 4034 4063 4310 4134 4292 4087

0- 4 119 95 63 58 46 555-9 16 6 7 7 5 4

10-14 52 13 5 4 7 715-19 36 23 18 12 16 1220-24 52 28 36 22 34 2325-29 54 41 38 34 34 3930-34 67 67 56 32 39 3835-39 82 95 77 53 51 7140-44 213 98 111 104 119 10445-49 264 216 157 128 123 14450-54 301 325 307 301 259 23255- 59 360 381 487 471 458 43860-64 488 400 448 495 529 53465-69 476 517 462 392 441 39870-74 536 604 573 595 561 52575-79 445 535 614 603 628 55980-84 195 377 500 440 517 479

85 şi peste 278 242 351 383 425 425

NUMĂRUL DECEDAŢILOR, PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE - continuare

Grupa de vârstă (ani) 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Feminin

Total 3125 3223 3429 3555 3504 3429

0- 4 82 81 57 32 39 575-9 10 10 6 5 4 6

10-14 51 5 4 2 2 415-19 18 15 10 4 2 1020-24 11 9 14 16 13 1425-29 13 7 13 12 14 1330-34 30 14 18 20 16 1835-39 24 34 40 17 25 4040-44 76 49 58 38 51 5845-49 118 99 64 52 56 6450-54 128 143 116 117 130 11655- 59 177 173 201 191 201 20160-64 237 201 230 235 245 23065-69 359 310 265 262 237 26570-74 491 472 457 487 422 45775-79 534 571 578 622 594 57880-84 297 565 637 691 689 637

85 şi peste 469 465 661 752 715 661

Anexa II.4.a.

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI

Ani

Date absolute

Născuţi - vii Decese

Sporul natural Căsătorii Divorţuri

Născuţi - morţi

Decese la o vârstă

sub 1 an

1990 10315 6478 3837 6654 1112 49 3761991 8437 6397 2040 6134 1453 46 2811992 7553 6625 928 5819 897 18 2801993 7393 6722 671 5368 957 27 2491994 7265 7237 28 4915 870 19 2231995 7070 7499 -429 5022 693 25 2031996 7071 7644 -573 5021 841 20 1991997 7378 7619 -241 4971 905 28 1961998 7494 7473 21 4995 924 37 2041999 7648 7374 274 4717 880 42 1792000 7668 7159 509 4690 1259 27 1712001 7446 7505 -59 4479 1409 51 1522002 6982 7546 -564 4562 1174 40 1792003 7203 7374 -171 4829 1039 52 1782004 7425 7113 312 6022 1023 51 1402005 7525 7286 239 5315 974 59 1492006 7805 7359 446 5416 882 67 1242007 7859 7389 470 6945 957 47 952008 8349 7510 839 5764 935 50 1142009 8398 7509 889 5262 773 51 802010 8161 7739 422 4256 912 51 1002011 7262 7689 -427 4005 1211 21 762012 7535 7796 -261 4139 1181 23 732013 7258 7597 -339 3969 1271 30 68

1990 Urban 6899 4001 2898 4836 970 37 205

1995 4526 4792 -266 3672 583 16 1072000 4810 4690 120 3469 1048 20 922001 4633 4992 -359 3335 1187 28 802002 4316 4989 -673 3370 996 26 992003 4458 4841 -383 3613 850 36 862004 4838 4771 67 4228 796 33 782005 4955 4910 45 4005 748 27 742006 5043 4944 99 3995 667 40 622007 5145 4992 153 4698 709 31 462008 5397 5031 366 4206 685 24 512009 5534 4993 541 3953 573 32 402010 5391 5244 147 3116 677 29 642011 4791 5124 -333 2877 936 15 472012 4899 5289 -390 2936 907 15 422013 4618 5056 -338 2848 972 19 35

1990 Rural 3416 2477 939 1818 142 12 171

1995 2544 2707 -163 1350 110 9 962000 2858 2469 389 1221 211 7 792001 2813 2513 300 1144 222 23 722002 2666 2557 109 1192 178 14 802003 2745 2533 212 1216 189 16 922004 2587 2342 245 1794 227 18 622005 2570 2376 194 1310 226 32 752006 2762 2415 347 1421 215 27 622007 2714 2397 317 2247 248 16 492008 2952 2479 473 1558 250 26 632009 2864 2516 348 1309 200 19 402010 2770 2495 275 1140 235 22 362011 2471 2565 -94 1128 275 6 292012 2636 2507 129 1203 274 8 312013 2540 2541 -1 1121 299 11 33

Rate (la 1000 locuitori) )

Născuţi-vii Decese

Sporul natural Căsătorii Divorţuri

Decese la o vârstă Anii sub 1 an la 1000

născuţi-vii

14,0 8,8 5,2 9,0 1,50 36,5 1990 11,3 8,5 2,8 8,2 1,94 33,3 1991 10,3 9,0 1,3 7,9 1,22 37,1 1992 10,0 9,1 0,9 7,3 1,30 33,7 1993

9,8 9,8 - 6,6 1,17 30,7 1994 9,5 10,1 -0,6 6,8 0,93 28,7 1995 9,5 10,3 -0,8 6,8 1,13 28,1 1996 9,9 10,3 -0,4 6,7 1,22 26,6 1997

10,1 10,0 0,1 6,7 1,24 27,2 1998 10,3 9,9 0,4 6,3 1,18 23,4 1999 10,3 9,6 0,7 6,3 1,69 22,3 2000 10,0 10,1 -0,1 6,0 1,89 20,4 2001

9,8 10,6 -0,8 6,4 1,65 25,6 2002 10,1 10,3 -0,2 6,8 1,46 24,7 2003 10,4 10,0 0,4 8,4 1,43 18,9 2004 10,5 10,2 0,3 7,4 1,36 19,8 2005 10,9 10,3 0,6 7,6 1,23 15,9 2006 10,9 10,3 0,6 9,7 1,33 12,1 2007 11,6 10,4 1,2 8,0 1,30 13,7 2008 11,6 10,4 1,2 7,3 1,07 9,5 2009 11,3 10,7 0,6 5,9 1,26 12,3 2010 10,0 10,6 -0,6 5,5 1,67 10,5 2011 11,0 11,4 -0,4 6,1 1,73 9,7 2012

9,4 9,8 -0,4 5,1 1,65 9,4 2013 Urban

1990

12,9 7,5 5,4 9,0 1,81 29,7 8,3 8,8 -0,5 6,7 1,07 23,6 1995 8,9 8,7 0,2 6,4 1,94 19,1 2000 8,6 9,2 -0,6 6,2 2,19 17,3 2001 8,6 9,9 -1,3 6,7 1,97 22,9 2002 8,9 9,6 -0,7 7,2 1,69 19,3 2003 9,5 9,4 0,1 8,3 1,57 16,1 2004 9,8 9,7 0,1 7,9 1,48 14,9 2005

10,0 9,8 0,2 7,9 1,32 12,3 2006 10,2 9,9 0,3 9,3 1,40 8,9 2007 10,7 10,0 0,7 8,3 1,36 9,4 2008 11,0 9,9 1,1 7,8 1,14 7,2 2009 10,7 10,4 0,3 6,2 1,34 11,9 2010

9,5 10,2 -0,7 5,7 1,86 9,8 2011 9,4 11,2 -0,8 6,2 1,93 8,6 2012 8,7 9,4 -0,6 5,3 1,80 7,4 2013

Rural 1990

16,8 12,2 4,6 8,9 0,70 50,1 13,0 13,9 -0,9 6,9 0,56 37,7 1995 14,0 12,1 1,9 6,0 1,04 27,6 2000 13,7 12,2 1,5 5,6 1,08 25,6 2001 12,8 12,3 0,5 5,7 0,86 30,0 2002 13,1 12,1 1,0 5,8 0,90 33,5 2003 12,5 11,3 1,2 8,7 1,10 24,0 2004 12,3 11,4 0,9 6,3 1,08 29,2 2005 13,1 11,5 1,7 6,8 1,02 22,4 2006 12,8 11,3 1,5 10,6 1,68 18,1 2007 13,7 11,5 2,2 7,2 1,16 21,3 2008 13,1 11,5 1,6 6,0 0,92 14,0 2009 12,6 11,4 1,3 5,2 1,07 13,0 2010 11,1 11,6 -0,4 5,1 1,24 11,7 2011 12,4 11,8 0,6 5,6 1,29 11,8 2012 11,0 11,0 0 4,9 1,29 13,0 2013

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa II.4.e.

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE, PE SEXE ŞI MEDII

Anii

Pe sexe Pe medii

Ambele sexe

Masculin Feminin

Urban Rural

Ambelesexe

Masculin FemininAmbele

sexe Masculin Feminin

1989-1991 67,84 64,36 71,61 69,27 65,60 73,27 65,07 61,70 68,851990-1992 68,27 64,74 72,10 69,53 65,78 73,68 65,50 62,21 69,131991-1993 68,12 64,37 72,19 69,31 65,49 73,41 65,48 61,65 69,861992-1994 67,94 64,19 72,07 69,33 65,48 73,38 64,89 60,95 69,481993-1995 67,60 63,61 72,05 69,08 64,96 73,45 64,32 60,18 69,261994-1996 67,23 63,19 71,77 68,77 64,75 73,23 63,86 59,67 68,941995-1997 67,46 63,48 71,91 69,07 65,02 73,50 63,94 60,00 68,701996-1998 67,86 63,80 72,40 69,44 65,47 73,73 64,28 60,08 69,401997-1999 68,27 64,39 72,55 69,72 65,91 73,81 65,06 61,08 69,801998-2000 68,82 65,20 72,72 70,17 66,58 73,95 65,90 62,17 70,241999-2001 69,65 65,78 73,80 70,80 66,98 74,81 66,94 63,08 71,392000-2002 69,87 66,11 73,89 71,12 67,18 75,29 67,08 63,62 71,112001-2003 69,74 66,05 73,68 70,76 67,02 74,72 67,57 63,97 71,732002-2004 70,27 66,64 74,11 71,22 67,58 74,97 68,24 64,67 72,302003-2005 71,02 67,50 74,69 71,99 68,57 75,45 68,95 65,39 72,982004-2006 71,58 68,11 75,14 72,63 69,10 76,14 69,27 66,04 72,922005-2007 71,83 68,26 75,52 72,90 69,15 76,67 69,50 66,36 73,052006-2008 72,22 68,57 76,02 73,21 69,48 76,97 70,01 66,56 73,952007-2009 72,56 68,88 76,37 73,72 69,99 77,44 69,99 66,45 74,142008-2010 72,76 69,08 76,57 73,85 70,19 77,48 70,33 66,70 74,522009-2011 73,09 69,45 76,84 73,89 70,31 77,43 71,22 67,58 75,382010-2012 73,53 69,96 77,16 74,36 70,85 77,81 73,63 68,10 75,642011-2013 74.04 70.45 77.66 74.97 71.28 78.55 71.96 68.65 75.64

NESECRET


Pagina 2 din 2

SPERANŢA DE VIAŢĂ LA ANUMITE VÂRSTE, PE SEXE ŞI MEDII, ÎN

ANII 2011-2013

Vârsta

Ambele sexe Masculin Feminin

Urban Rural

Masculin Feminin Masculin Feminin

0 74.04 70.45 77.66 71.28 78.55 68.65 75.645 69.93 66.43 73.44 67.14 74.23 64.84 71.6310 65.02 61.52 68.52 62.23 69.24 59.95 66.8115 60.09 56.62 63.56 57.34 64.29 55.05 61.8420 55.21 51.82 58.60 52.54 59.33 50.24 56.8625 50.42 47.06 53.76 47.71 54.47 45.61 52.0930 45.61 42.31 48.89 42.92 49.58 40.95 47.2535 40.82 37.57 48.03 38.14 44.72 36.28 42.4240 36.09 32.92 39.20 33.45 39.86 31.72 37.6445 31.50 28.45 34.45 26.96 35.06 27.26 33.0150 27.15 24.28 29.89 24.75 30.40 23.18 28.7255 23.12 20.52 25.53 20.90 26.02 19.62 24.4360 19.37 17.17 21.32 17.50 21.81 16.38 20.2265 15.87 14.11 17.32 14.38 17.72 13.47 16.4670 12.51 11.14 13.54 11.33 13.96 10.69 12.6475 9.63 8.73 10.24 8.94 10.56 8.24 9.5880 7.13 6.72 7.38 6.86 7.69 6.36 6.74

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. II.8.

LISTA CU ECHIPAMENTELE / DOTĂRILE NECESARE INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ,,DOBROGEA” AL JUDEŢULUI CONSTANŢA PENTRU

ASIGURAREA INTERVENŢIILOR ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nr. Crt.

CATEGORIE AUTOVEHICUL U.M. CANTITATEA NECESARĂ

1 Autoturism de serviciu Cpl 16 2 Autospecială pentru muncă operativă Cpl 9 3 Autocamion transport materiale Cpl 11 4 Autoutilitară şi/sau autofurgon Cpl 10 5 Autospecială transport câini Cpl 1 6 Microbuz Cpl 4 7 Autobuz Cpl 1 8 Automacara Cpl 1 9 Autovidanjă Cpl 1

10 Autobasculantă Cpl 1 11 Autoatelier de reparaţii auto Cpl 1 12 Autodormitor Cpl 1 13 Cvadriciclu Cpl 1 14 Tractor (rutier) Cpl 1 15 Remorcă Cpl 23 16 Autospecială pentru transport autovehicule avariate Cpl 1 17 Autocisternă transport produse petroliere Cpl 1 18 Autospecială pentru transport apă Cpl 1 19 Autostaţie radio pe U.S. Cpl 1 20 Autospecială centru de comunicaţii mobil Cpl 1 21 Autospecială de intervenţie şi salvare de la înălţimi Cpl 5 22 Autospecială de primă intervenţie şi comandă Cpl 9 23 Autospecială de stins incendii cu pulbere Cpl 1 24 Autospecială de stingere cu apă şi spumă Cpl 37 25 Autospecială pentru control tehnic de prevenire a incendiilor Cpl 4 26 Autospecială pentru descarcerare Cpl 6 27 Autospecială pentru evacuarea fumului, gazelor şi de iluminat Cpl 1 28 Autospecială pentru transport substanţe de stingere Cpl 1 29 Autocamion transport materiale şi efective la intervenţie P.S.I. Cpl 8 30 Motopompă remorcabilă/ transportabile Cpl 25 31 Autospecială suport pentru monitorizarea şi conducerea echipelor de

intervenţie în cadrul acţiunilor de stingere a incendiilor Cpl 1

32 Autospecială complexă de primă intervenţie la incendii, salvare şi prim ajutor

Cpl 1

33 Autospecială de stingere cu apă şi spumă pentru intervenţie rapidă Cpl 1 34 Autocamion cu platformă ridicătoare Cpl 1 35 Autoîncărcător frontal Cpl 1 36 Autoplatformă cu macara Cpl 1 37 Autospecială cu echipament specific şi pentru transport scafandri la

intervenţie Cpl 2

38 Autospecială pirotehnică Cpl 1 39 Remorca-container tractabila auto pentru transportul explozibililor si

munitiilor ramase neexplodate Cpl 1

40 Transportor amfibiu blindat pentru cercetare de radiaţie şi chimică Cpl 1

NESECRET


Pagina 2 din 2

Nr. Crt.

CATEGORIE AUTOVEHICUL U.M. CANTITATEA NECESARĂ

41 Autospecială de primă cercetare şi evaluare CBRN Cpl 1 42 Autospecială de decontaminare tehnică şi teren Cpl 1 43 Autospecială de decontaminare personal Cpl 1 44 Autoambulanţă Cpl 20 45 Autospecială pentru transport personal şi victime multiple Cpl 3 46 Autospecială pentru suport logistic Cpl 1 47 Autospecială de intervenţie la accidente colective şi calamităţi Cpl 1 48 Autospecială de intervenţie a medicului de urgenţă Cpl 2 49 Vehicul cu şenile/roţi tip UTV cu capacitate mărită Cpl 1

NESECRET


Pagina 1 din 3

Anexa nr. II.6.a. SITUAŢIA EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 31.03.2015

Nr.crt.

Denumire CSV

concesionara

BOVINE ECVINE OVINE

TO

TA

L C

apri

ne PORCINE PASARI

IEP

UR

I

AN

IM. D

E B

LA

NA

FA

M. D

E A

LB

INE

CAINI PISICI TOTAL

Tau

ri

Vac

i+ju

ninc

i

Vit

ei 0

-6 lu

ni

TOTAL

Asi

ni

Arm

asar

i

Iepe

TOTAL

Ber

beci

Oi+

mio

are

TOTAL

Vie

ri

Scr

oafe

TOTAL d.c.:

Gaini Curci Gaste Rate

1 23 August 214 147 32 134 18 73 2160 46 1820 1170 430 23 6454 5279 350 350 350 60 800 0

2 Adamclisi 779 355 68 230 16 103 7253 246 6007 3363 798 31 3577 2656 155 203 519 100 1050 828 0

3 Agigea 131 81 9 5 2 341 16 258 400 5 3 3150 2910 80 80 80 600 0

4 Albesti 680 588 67 170 25 85 3960 150 3650 2820 750 60 5150 4000 400 350 400 600 850 0

5 Aliman 244 132 29 304 137 9557 167 7792 630 268 5674 3802 296 620 956 622 1201 264

6 Amzacea 495 332 17 164 16 57 1735 82 1493 1685 40 16 3120 2865 106 157 98 128 455 720 0

7 Baneasa 260 224 36 180 74 8842 78 7997 1397 402 19 10394 9472 226 213 483 899 317 0

8 Baraganu 139 93 46 124 16 86 1906 141 1765 1390 810 134 6300 4500 600 500 700 250 180 1180 0

9 Castelu 786 475 105 65 26 9800 400 7500 1000 200 6 5107 4586 73 84 364 400 900 0

10 Cerchezu 540 276 77 135 20 78 1133 19 926 408 352 23 4060 3320 240 260 240 590 770 0

11 Cernavoda 108 80 12 26 8 2560 50 1100 140 11 4839 4200 115 26 89 162 1050 940 0

12 Chirnogeni 950 671 141 210 15 139 3910 75 3005 3540 640 52 9145 5540 450 2005 1150 720 770 0

13 Ciobanu 1119 623 112 130 80 3622 188 3240 2217 758 330 10345 9280 388 247 430 250 1619 0

14 Ciocarlia 792 470 65 145 18 91 1900 25 1400 1400 450 10 9641 6822 388 748 1693 550 0

15 Cobadin 851 536 129 262 17 176 4250 45 3820 960 600 16 20758 16463 764 1064 2467 272 565 0

16 Cogealac 1744 1497 247 175 94 12671 639 12032 6268 465 14 3251 2952 60 64 175 3560

17 Comana 554 360 31 129 16 53 2085 108 1977 2434 44 16 3280 3038 111 135 107 114 366 560 0

18 Constanta 553 371 42 53 24 1026 26 1000 1074 335 9532 9082 702 0

19 Corbu 526 438 75 62 10 6250 125 5380 1280 167 5 9300 7670 290 590 450 450 1280 0

20 Costinesti 22 17 18 12 60 16 44 501 12 2 1850 1490 160 100 100 180 200 0

21 Crucea 334 333 1 113 69 8180 401 7779 2112 752 5652 3747 228 767 840 650 0

22 Cumpana 138 108 14 12 6 1133 34 826 705 10 5 8760 7760 500 300 300 900 0

23 Cuza Voda 185 67 13 30 7 15 3420 42 2700 380 605 103 2070 1720 88 128 134 140 750 0

24 Deleni 583 287 103 231 31 98 6312 187 5900 2272 403 32 5360 4795 210 199 239 265 1041 22

25 Dobromir 1496 836 130 227 138 11705 631 7857 2390 121 2805 1998 219 305 327 1015 0

26

Dumbraveni 102 60 8 130 34 72 1900 31 1370 1625 308 22 3500 2760 140 300 300 290 510 0

27 Eforie 68 52 8 11 1 7 1100 40 647 288 16 2 2600 1940 100 420 140 300 450 0

28 Fantanele 235 135 6 140 10 88 2100 39 1800 1960 50 25 7013 6336 225 210 242 1232 0

29 Garliciu 612 320 56 142 75 5824 292 4235 1881 397 120 10460 9050 510 420 480 300 1050 0

30 Ghindaresti 235 111 62 20 8 7 976 13 558 59 49 1459 1213 21 52 173 150 300 0

NESECRET


Pagina 2 din 3

Nr.crt.

Denumire CSV

concesionara

BOVINE ECVINE OVINE

TO

TA

L C

apri

ne PORCINE PASARI

IEPU

RI

AN

IM. D

E B

LA

NA

FA

M. D

E A

LB

INE

CAINI PISICI TOTAL

Tau

ri

Vac

i+ju

ninc

i

Vit

ei 0

-6 lu

ni

TOTAL

Asi

ni

Arm

asar

i

Iepe

TOTAL

Ber

beci

Oi+

mio

are

TOTAL

Vie

ri

Scr

oafe

TOTAL d.c.:


31 Gradina 460 314 67 40 7775 210 5021 2942 164 18 2840 2600 36 73 96 31 70 616 214

32 Harsova 576 175 28 68 2 41 3558 61 3344 1601 308 38 7023 6851 110 27 35 72 275 1805 0

33 Horia 970 333 97 121 1 93 4756 84 4286 542 136 24 4176 3340 35 450 351 52 121 768 0

34

Independenta 1190 679 80 200 8 137 10180 7300 2320 410 29 8500 7180 250 640 430 310 950 0

35 Ion Corvin 1209 642 197 122 13343 624 9027 1977 121 3388 2599 177 301 336 60 418 2030 0

36 Istria 366 295 71 118 50 68 1945 44 1915 1614 600 20 5612 5012 200 200 200 690 818 133

37 Limanu 130 65 29 31 22 1538 52 989 2100 23 4 3641 2360 365 320 330 930 955 0

38 Lipnita 209 121 10 222 129 5580 166 5414 1468 964 272 6865 5548 233 402 564 810 0

39 Lumina 695 624 73 105 11478 610 8591 2277 360 11335 10120 310 130 215 150 960 0

40 Mangalia 260 200 30 41 21 1500 30 1000 2000 15 3 2505 2151 13 11 102 500 0

41 Medgidia 595 528 30 64 36 6823 72 5312 1931 203 6795 5425 610 760 2030 1000 0

42 Mereni 184 137 47 101 72 4318 137 4184 1312 1121 40 6480 3350 1170 1010 950 380 1120 2202 0

43

Mihai Viteazu 584 449 15 134 13 59 11300 100 10250 3921 103 10 5853 4572 367 408 506 1721 0

44

Mihail Kogalnicea

nu 1017 702 18 83 3 32 12981 161 12820 3838 57 6 3941 2706 154 388 993 783 2150 0

45

Mircea Voda 902 604 105 11568 115 7185 990 319 19 7460 7020 110 190 140 2717 383

46

Murfatlar (Basarabi) 321 241 80 58 2 33 2216 24 2202 349 110 12 4208 3957 25 87 139 1050 320 0

47 Navodari 146 ` 106 40 37 7 21 489 25 464 307 50 50 6821 6222 527 192 357 303 930 0

48

Negru Voda 526 245 60 136 51 98 2410 32 2080 2100 350 45 3510 2800 140 260 310 670 900 0

49

Nicolae Balcescu 867 545 76 40 19 4814 179 4625 1580 43 2230 1821 34 158 219 908 0

50 Oltina 120 60 175 17 80 6500 130 5300 750 1000 21 10950 8900 500 850 700 1400 860 100

51 Ostrov 412 330 29 169 91 7493 188 6764 1854 287 16 11761 11199 200 176 186 440 751 0

52 Ovidiu 907 604 93 133 89 5079 117 4851 1439 516 127 2525 2379 38 40 68 195 1398 0

53 Pantelimon 1491 860 155 85 61 7400 125 6250 1376 280 6 5887 4245 1025 617 350 327 0

54 Pecineaga 89 46 9 127 18 76 2355 53 2260 1162 135 53 4739 4179 110 270 270 160 365 1000 0

55 Pestera 1454 831 422 391 15 243 18690 281 10500 3345 610 130 11380 10350 205 385 440 1000 0

56 Petrosani 604 295 68 146 21 63 1588 65 1523 2197 249 7 6738 3500 500 2459 279 150 300 204

NESECRET


Pagina 3 din 3

Nr.crt.

Denumire CSV

concesionara

BOVINE ECVINE OVINE

TO

TA

L C

apri

ne PORCINE PASARI

IEPU

RI

AN

IM. D

E B

LA

NA

FA

M. D

E A

LB

INE

CAINI PISICI TOTAL

Tau

ri

Vac

i+ju

ninc

i

Vit

ei 0

-6 lu

ni

TOTAL

Asi

ni

Arm

asar

i

Iepe

TOTAL

Ber

beci

Oi+

mio

are

TOTAL

Vie

ri

Scr

oafe

TOTAL d.c.:


57 Poarta Alba 185 67 15 63 7 28 3780 58 2500 515 610 110 2018 1710 98 95 115 140 1480 0

58 Rasova 260 245 15 70 10 6000 85 5915 950 330 37 4520 3600 250 370 300 70 70 670 0

59 Sacele 625 520 70 67 9 2500 65 1800 1800 150 6 5500 4500 200 350 450 1200 0

60 Saligny 219 136 16 88 60 2255 8 1430 437 84 6 7210 7000 115 95 170 2508 392

61 Saraiu 670 347 137 151 14 78 11980 374 8848 2025 659 24 7071 4814 246 809 1202 125 600 0

62 Seimeni 391 275 59 116 46 17316 300 9507 2940 46 6146 4700 320 316 469 92 572 850 0

63 Silistea 536 313 26 83 50 4700 74 3000 1100 700 8 3221 2468 120 210 273 38 314 660 0

64 Targusor 565 320 45 40 1 29 8300 100 7000 2600 230 3 4525 3888 420 217 380 317 0

65 Techirghiol 250 214 16 40 3 22 5620 100 5520 1480 48 10 3850 3270 200 200 180 600 550 0

66 Topalu 435 215 63 180 106 9879 189 6412 1781 204 7555 6503 115 488 449 184 688 12

67 Topraisar 1254 882 116 13 88 3505 1 2830 2353 10 11000 8760 550 670 1020 1508 2900 640

68 Tortoman 360 220 12 86 54 4500 77 3500 2200 420 8 2733 2163 80 210 110 10 650 0

69 Tuzla 77 59 5 52 1 40 997 40 957 1020 62 11 3650 2600 102 380 568 545 1200 0

70

Valu lui Traian 175 118 57 75 40 511 15 496 812 31 3 2805 2680 45 80 1200 840 0

71 Vulturu 290 137 37 64 2 35 2036 51 1672 440 191 6 3260 1604 40 579 1057 92 400 0

TOTAL PERSOANE

FIZICE 38051 0 24174 3979 8117 517 0 4424 379227 9574 300722 117494 22557 0 2251 416833 341892 15623 27216 30204 1719 0 27309 71019 2364

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. III.1.

SITUAŢIA DRUMURILOR JUDEŢENE PREDISPUSE LA ÎNZĂPEZIRE

NR. CRT DJ

POZITIA KILOMETRICA TOTAL

NR. CRT DJ

POZITIA KILOMETRICA TOTAL

1 222F 7+ 000 - 8 + 000 1 27 226 B 23 + 000 - 26 + 000 3 2 222 97 + 900 - 104 +700 9.8 28 228 3 + 000 - 4 + 000 1 3 222 138 +000 - 140 +000 2 29 228 14 + 400 - 15 + 800 1.4 4 222 156 + 500 - 157 + 500 1 30 307 1 + 000 - 3 + 000 2 5 222 162 + 000 - 164 + 000 2 31 308 2 + 000 - 2 + 500 0.5 6 222 174 +000 - 175 + 500 1.5 32 308 3 + 500 - 4 + 500 1 7 223 3 + 000 - 5+ 000 2 33 308 10 + 000 - 10 + 800 0.8 8 223 6 + 500 - 7 + 300 0.8 34 381 22 + 500 - 26 + 000 3.5 9 223 17 + 500 - 19 + 000 2.5 35 391 7 + 600 - 8 + 000 0.4

10 223 91 +000 - 92 +300 1.3 36 391 17 + 000 17 + 400 0.4 11 223 B 4+500 - 5 +000 0.5 37 391 19 + 000 - 19 + 100 0.1

12 224 13 + 000 - 16 +000 3 38 391 26 + 000 - 26 + 500 0.5 13 224 22 +000 - 27 + 000 5 39 391 89 + 100 - 89 + 700 0, 6 14 225 2+ 500 - 3 + 500 1 40 391 98 + 300 - 98 + 600 0.3 15 225 4 + 500 - 6 +000 1.5 41 391 103 + 000 - 103 + 800 0.8 16 225 35 + 700 - 40 + 700 5 42 391 A 7 + 000 - 9 + 000 2 17 225 42 + 200 - 48 + 000 5.8 43 391 A 11 +000 - 12 + 000 1 18 225 49 + 500 - 52 + 000 2.5 44 391 A 20 + 000 - 22 + 000 2 19 225 65 + 000 - 67 + 000 2 45 391 A 34 + 200 - 38 + 000 3.8 20 225 74 + 000 - 77 + 000 3 46 391 A 45 + 000 - 46 + 500 1.5 21 226 22 + 200 - 28 + 700 6.5 47 391 A 56 + 000 - 58 + 000 2 22 226 36 + 000 - 39 + 900 3.9 48 391 A 62 + 500 - 62 + 700 0.2 23 226 A 7 + 000 - 9 +300 2.3 49 392 40 + 300 - 40 + 500 0.2 24 226 A 14 + 000 - 14 + 700 2.7 50 392 58 + 000 - 58 + 200 0.2 25 226A 15 + 600 - 16 + 900 1.3 51 394 7 + 500 - 8 + 000 0.5 26 226 B 0 + 000 - 9 + 700 9.7

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. III.1.a.

SITUAŢIE PRIVIND NUMĂRUL DE LOCUITORI POTENŢIAL A FI AFECTAŢI DE INUNDAŢII ÎN ZONELE DE INUNDABILITATE

Unitatea Numărul locuitorilor potenţial a fi afectaţi de inundaţii în zonele

de inundabilitate

Baza legală de notificare

I.S.U. „Dobrogea” Constanţa

18.844

- Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor ale localităţilor din judeţul Constanţa; Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursuri de apa

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. III.1.b.

SITUAŢIA CU NUMĂRUL DE LOCUITORI POTENŢIAL A FI AFECTAŢI DE AVARII LA DIGURI SAU BARAJE HIDROTEHNICE

Unitatea Numărul locuitorilor potenţial a fi afectaţi de avarii la diguri sau

baraje hidrotehnice

Baza legală de notificare


2.821

- Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor ale localităţilor din judeţul Constanţa; - Planul judeţean de apărare împotriva inundaţilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale pe cursuri de apa

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. III.1.c.

LISTA

Cu obiectivele potenţial afectabile pe fluviul Dunărea, aflate în incinte îndiguite

(conform Planurilor de apărare) la un debit de 12700 mc / s

Nr. crt.

Cursul de apă

Localitatea

Obiective potenţial afectabile(conform planurilor

de apărare)

Observaţii

1 Incinta Ostrov Ostrov 16 ha de pădure 1,5 km DN

210 ha teren agricol

Zonă îndiguită Digul în faza a III a de APĂRARE Mai rămân până la coronament aprox. 150cm

2 Dunărea Oltina 40 case, 3 km de străzi 50 anexe gospodăreşti 453 ha teren agricol

Zonă îndiguită Digul în faza a II a de APĂRARE Mai rămân până la coronament aprox. 180cm

3 Dunărea – Incinta Viiile- Dunăreni

Viile 70 gospodării 315 ha teren agricol


4 Dunarea – Incinta Viiile- Dunăreni

Dunăreni 900 ha teren agricol Zonă îndiguită Digul în faza a III a de APĂRARE Mai rămân până la coronament aprox. 150cm

5 Dunarea – Incinta Rasova

Rasova 53 gospodării, 1 şcoală 500 ha teren agricol

12,5 km drum judeţean


6 Dunarea – Incinta Rasova

Cochirleni 68 ha teren agricol 0,8 km drum judeţean


7 Dunărea – Dig Cernavodă

Cernavodă 16 case 1 km de străzi

1 biserică


8 Dunărea – Incinta Seimeni

Seimeni 460 ha teren agricol 2 km DJ

Zonă îndiguită Digul în faza a II a de APĂRARE

NESECRET


Pagina 2 din 2

Nr. crt.

Cursul de apă

Localitatea

Obiective potenţial afectabile(conform planurilor

de apărare)

Observaţii

1 podeţ Mai rămân până la coronament aprox. 140cm 9 Dunărea – Incinta

Seimeni Seimenii Mici 620 ha teren agricol

1 SP 1 fermă


10 Dunărea – Incinta Topalu

Topalu 15 gospodării 504 ha teren agricol


11 Dunărea – Incinta Topalu

Capidava 110 ha teren agricol Zonă îndiguită Digul în faza a III a de APĂRARE Mai rămân până la coronament aprox. 80cm

12 Dunărea Ghindăreşti 15 gospodării 61 ha teren agricol


13 Dunărea Hârşova Portul Hârşova 27 gospodării

2800 ha teren agricol 5 obiective social economice

Zonă îndiguită pe 0,4 km care apără 4 gospodării, 5 obiective social economice şi portul Hârşova Digul în faza a II a de APĂRARE Mai rămân până la coronament aprox. 65cm

14 Dunărea – Incinta Hârşova – Ciobanu -

Gârliciu

Vadu Oii 116 case 4721 ha teren agricol 3 SP, 3 sedii fermă

2 cantoane, 1 km DN



Gârliciu

Ciobanu 15 gospodării 4984 ha teren agricol

5 SP, 3 cantoane, 2 sedii fermă



Gârliciu

Gârliciu 15 gospodării 269 ha teren agricol


NESECRET


Pagina 1 din 3

Anexa nr. III.3.c.

SITUAŢIA CU PRINCIPALELE EFECTE POSIBIL A SE PRODUCE LA IAZURILE DE DECANTARE, HALDELE DE STERIL, BATALELE DE STOCARE PRODUSE CHIMICE DIN OBIECTIVE DISPUSE PE RAZA

ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A JUDEŢULUI CONSTANŢA

Jud

eţu

l

Loc

alit

atea

Iazu

l de

dec

anta

re, h

ald

a d

e st

eril

, bat

alu

l de

stoc

are

pro

du

se c

him

ice

Op

erat

oru

l eco

nom

ic/

deţ

inăt

oru

l

Tip

ul d

e su

bst

anţe

exi

sten

te ş

i ca

lita

tea

(to)

Zonă

pot

enţi

al a

fi a

fect

ată

(oraş

sau

com

un

a-sa

tul)

Pop

ulaţi

a ex

iste

ntă

în z

ona

de

risc

(n

r. lo

cuit

ori)

Su

pra

faţa

max

imă

pos

ibil

a fi

co

nta

min

ată

(km

.p.)

Loc

uri

în c

are

se f

ace

evac

uar

ea im

edia

tă ş

i dis

tanţa

p

ână

la a

cest

ea

Pri

mu

l cu

rs d

e apă

care

poa

te

fi a

fect

at

Al d

oile

a cu

rs d

e apă

care

p

oate

fi a

fect

at

Dacă

se p

ot p

rod

uce

ev

enim

ente

de

nat

ură

tr

ansf

ron

tieră

Ob

s.

1 2 3 4 5 6 7 8 9. 10 11 12 13

Con

stanţa

Năv

odar

i

Halda

SC Marway

Fertilchim SA

Cenuşi de pirită (provin de la instalaţia de fabricare a acidului sulfuric care este închisă)

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Canalul Poarta Albă-

Midia Năvodari

Nu este cazul

Nu este cazul

Depozitarea în haldă a fost sistată. Cenuşile de pirită sunt comercializate către fabricile de ciment ca adaos de corecţie

Batalurile 1, 2 şi 3

Fosfogips( de la instalaţia de fabricare a acidului fosforic- instalaţie ce nu mai funcţionează din 1996)

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Nu este cazul

Nu este cazul

Batalurile 1 şi 2 au fost închise ăn anul 1993 iar batalul 3 în anul 1996.Suprafaţa aprox. 24 Ha.

Halda 1 SC RompetrolRafinare

Deşeul încadrat conform HG 856/2002, cod

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Marea Neagră

Nu este cazul

Nu este cazul

Depozitarea este sistată în toate cele trei halde

NESECRET


Pagina 2 din 3

Jud

eţu

l

Loc

alit

atea

Iazu

l de

dec

anta

re, h

ald

a d

e st

eril,

bat

alu

l de

stoc

are

pro

du

se c

him

ice

Op

erat

oru

l eco

nom

ic/

deţ

inăt

oru

l

Tip

ul d

e su

bst

anţe

exi

sten

te ş

i ca

lita

tea

(to)

Zonă

pot

enţi

al a

fi a

fect

ată

(oraş

sau

com

un

a-sa

tul)

Pop

ulaţi

a ex

iste

ntă

în z

ona

de

risc

(n

r. lo

cuit

ori)

Su

pra

faţa

max

imă

pos

ibil

a f

i co

nta

min

ată

(km

.p.)

Loc

uri

în c

are

se f

ace

evac

uar

ea im

edia

tă ş

i dis

tanţa

p

ână

la a

cest

ea

Pri

mu

l cu

rs d

e apă

care

poa

te

fi a

fect

at

Al d

oile

a cu

rs d

e apă

care

p

oate

fi a

fect

at

Dacă

se p

ot p

rod

uce

ev

enim

ente

de

nat

ură

tr

ansf

ron

tieră

Ob

s.

Halda 2 SA 05 01 09*- nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă cu conţinut de substanţe periculoase

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Nu este cazul

Nu este cazul

( capacitatea totală de depozitare 253370 m³ din care 130000 m³ pentru haldele 1 şi 2 şi cca. 120 000 m³pentru halda 3. Operatorul procesează deşeurile din halda 3 pentru recuperarea produsului petrolier. Deşeurile din haldele 1 şi 2 sunt utilizate la producerea brichetelor de cocs de petrol

Halda 3 Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Nu este cazul

Nu este cazul

Halda

SC Romeco

Internaţional Service Company

SA

Deşeuri de produse petroliere

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul * -

Nu este cazul

Nu este cazul

Batalul este utilizat pentru depozitarea deşeurilor tehnologice

NESECRET


Pagina 3 din 3

Jud

eţu

l

Loc

alit

atea

Iazu

l de

dec

anta

re, h

ald

a d

e st

eril,

bat

alu

l de

stoc

are

pro

du

se c

him

ice

Op

erat

oru

l eco

nom

ic/

deţ

inăt

oru

l

Tip

ul d

e su

bst

anţe

exi

sten

te ş

i ca

lita

tea

(to)

Zonă

pot

enţi

al a

fi a

fect

ată

(oraş

sau

com

un

a-sa

tul)

Pop

ulaţi

a ex

iste

ntă

în z

ona

de

risc

(n

r. lo

cuit

ori)

Su

pra

faţa

max

imă

pos

ibil

a f

i co

nta

min

ată

(km

.p.)

Loc

uri

în c

are

se f

ace

evac

uar

ea im

edia

tă ş

i dis

tanţa

p

ână

la a

cest

ea

Pri

mu

l cu

rs d

e apă

care

poa

te

fi a

fect

at

Al d

oile

a cu

rs d

e apă

care

p

oate

fi a

fect

at

Dacă

se p

ot p

rod

uce

ev

enim

ente

de

nat

ură

tr

ansf

ron

tieră

Ob

s.

Ovi

diu

Elcen CET

Ovidiu Deşeuri de cenuşă de termocentrală

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Canalul Poarta Albă-

Midia Năvodari

Nu este cazul

Nu este cazul -

Con

stanţa

Halda 5

SC Comvex

SA Incinta port

Constanţa Dana 34

Deşeuri în amestec de pulberi de bauxită, cărbune, clincher, cocs metalurgic, minereu de fier cca. 300 000 to.

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Marea Neagră

Nu este

cazul

Nu este

cazul

SC Comvex SA deţine studiul pentru reciclarea deşeurilor din această haldă în scopul ecologizării zonei

Batal

Compania Naţională

Administraţia

Canalelor Navigabile

Deşeuri de produse petroliere

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Nu este cazul *

Canalul Dunăre Marea Neagră

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Halda se află pe malul stâng al canalului Dunăre Marea Neagră Km. 9+500. Este sistată depozitarea. Volumul de reziduuri petroliere 0,01 mii m³

* Suprafaţa maximă a fi contaminată se va stabili în urma efectuării de verificări de către o comisie numită prin ordin al prefectului. Distanţele haldelor şi batalelor faţă de localităţi fiind mari nu există pericol pentru a fi afectate.

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. III.3.b.

SCURTĂ DESCRIERE A ACTIVITĂŢII ECONOMICE

Loc

alit

atea

Iazu

l de

dec

anta

re

, hal

de d

e st

eril

, b

atal

ul d

e st

ocar

e p

rod

use

ch

imic

e

Scurtă descriere a activităţii economice cu prezentarea profilului activităţii, a principalelor substanţe utilizate

şi caracteristicile acestora

Descriere succintă a principalelor măsuri de protecţie şi intervenţie, potrivit documentelor operative existente

1 2 3 4 5

Con

stanţa

Năv

odar

i

Halda de la SC

Marway Fertilchim SA

Fabricarea îngrăşămintelor chimice şi produselor azotoase Superfosfat simplu Azotat de amoniu R8 Acid sulfuric CLU Reactivi chimici

Delimitarea perimetrelor batalelor cu fosfogips. Instalarea de panouri de avertizare a populaţiei pentru a nu pătrunde în interior.

Batalurile 1, 2 şi 3 de la SC Marway Fertilchim

SA

Halda 1 de la SC Rompetrol Rafinare SA

Fabricarea produselor petroliere din prelucrarea ţiţeiului Titei R 11; Chimicale de proces

Raport de securitate Plan de urgenţă internă Plan de înştiinţare, avertizare şi alarmare a salariaţilor şi populaţiei

Halda 2 de la SC

Rompetrol Rafinare SA


Halda de la SC

Romeco Internaţional Service Company SA

Colectare, reciclare produse petroliere; obţinerea combustibilului lichid ecologic

Instalarea de panouri de avertizare a populaţiei pentru a nu pătrunde în interior

Ovi

diu

Elcen CET Ovidiu

- -

NESECRET


Pagina 2 din 2

Loc

alit

atea

Iazu

l de

dec

anta

re

, hal

de

de

ster

il,

bat

alu

l de

stoc

are

pro

du

se c

him

ice

Scurtă descriere a activităţii economice cu prezentarea profilului activităţii, a principalelor substanţe utilizate

şi caracteristicile acestora

Descriere succintă a principalelor măsuri de protecţie şi intervenţie, potrivit documentelor operative existente

Con

stanţa

Halda 5 de la SC Comvex SA Incinta

port Constanţa Dana 34

Manipulare mărfuri, Tricloretilena, Soluţie Gx, Soluţie KWQL, Soluţie ABY, Gaz metan

Instalarea de panouri de avertizare a populaţiei pentru a nu pătrunde în interior

Batalul de la Compania Naţională

Administraţia Canalelor Navigabile

- -

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. III.3.c.

SITUAŢIA CU PRINCIPALELE MIJLOACE ŞI ECHIPAMENTE SPECIFICE DE INTERVENŢIE ÎN CAZ DE ACCIDENT

LA IAZURILE DE DECANTARE, HALDELE DE STERIL, BATALELE DE STOCARE PRODUSE CHIMICE DIN OBIECTIVE DISPUSE PE RAZA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A JUDEŢULUI CONSTANŢA

Jud

eţu

l

L

ocal

itat

ea

Iazu

l de

dec

anta

re, h

ald

a d

e st

eril

, bat

alu

l de

stoc

are

pro

du

se c

him

ice

Măs

uri

de

pro

tecţ

ie

urg

ente

pen

tru

pop

ulaţi

e

Mij

loac

e te

hn

ice

de

inte

rven

tie

exis

ten

te in

p

rofi

l ter

rito

rial

(ti

pu

l si

nr.

)

Nr.

şi t

ipu

l mij

loac

elor

de

dec

onta

min

are

Nr.

şi t

ipu

l mij

loac

elor

de

pro

tect

ie in

div

idu

ala

det

inu

te d

e st

ruct

uri

le

abil

itat

e

( st

ruct

ura

si n

r. m

ijl.)

Tip

ul s

ub

stan

telo

r d

e d

econ

tam

inar

e ce

tre

bu

ie

uti

liza

te în

caz

de

acci

den

t

Age

nţi

eco

nom

ici c

e p

ot

furn

iza

în r

egim

de

urg

enţă

su

bst

anţe

de

dec

onta

min

are

Pri

nci

pal

ele

efct

e p

rogn

ozat

e p

e te

rmen

m

ediu

şi l

ung

Ob

s.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Con

stanţa

Năv

odar

i

Halda de la SC Marway Fertilchim SA

- Forţe şi mijloace

I.S.U. - - - - - -

Batalurile 1, 2 şi 3 de la SC Marway Fertilchim

SA -

Forţe şi mijloace I.S.U.

- - - - - -


- Forţe şi mijloace S.P.S.U. şi I.S.U.

- - - - - -



- - - - - -



- - - - - -

Halda de la SC Romeco Internaţional Service

Company SA -


- - - - - -

NESECRET


Pagina 2 din 2

Judeţu

l

L

ocal

itat

ea

Iazu

l de

dec

anta

re, h

ald

a d

e st

eril

, bat

alul

de

stoc

are

pro

du

se c

him

ice

Măs

uri

de

pro

tecţ

ie

urg

ente

pen

tru

pop

ulaţi

e

Mij

loac

e te

hn

ice

de

inte

rven

tie

exis

ten

te in

p

rofi

l ter

rito

rial

(ti

pul s

i n

r.)

Nr.

şi t

ipu

l mij

loac

elor

de

dec

onta

min

are

Nr.

şi t

ipu

l mij

loac

elor

de

pro

tect

ie in

div

idu

ala

det

inu

te d

e st

ruct

uri

le

abil

itat

e

( st

ruct

ura

si n

r. m

ijl.)

Tip

ul s

ub

stan

telo

r d

e d

econ

tam

inar

e ce

tre

bu

ie

uti

liza

te în

caz

de

acci

den

t

Age

nţi

eco

nom

ici c

e p

ot

furn

iza

în r

egim

de

urg

enţă

su

bst

anţe

de

dec

onta

min

are

Pri

nci

pal

ele

efct

e p

rogn

ozat

e p

e te

rmen

m

ediu

şi l

ung

Ob

s.

Ovi

diu

Elcen CET Ovidiu - Forţe şi mijloace

I.S.U. - - - - - -

Con

stanţa

Halda 5 de la SC Comvex SA Incinta port Constanţa

Dana 34 -


- - - - - -

Batalul de la Compania Naţională Administraţia

Canalelor Navigabile -


- - - - - -

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. III.3.d.

SITUAŢIE PRIVIND NUMĂRUL DE LOCUITORI POTENŢIAL A FI AFECTAŢI DE RISCUL

NUCLEAR DIN ZONA DE PLANIFICARE PENTRU ACŢIUNI DE PROTECŢIE URGENŢE *

Unitatea Numărul locuitorilor potenţial a fi afectaţi de riscul nuclear din zona de planificare pentru

acţiuni de protecţie urgenţe

Total Bază legală de notificate


Zona de acţiune preventivă (PAZ) r = 3 km: 20.612

28.252 PAZ+UPZ

Conform datelor furnizate de Direcţia

Judeţeana de Statistica Constanta

Zona de planificare a acţiunilor de protecţie de urgenţă (UPZ) r= 10 km: 7.640

Zona de planificare a acţiunilor de protecţie pe termen lung (LPZ) r= 50 km: 585.180

613.432 PAZ+UPZ+LPZ

*(inclusiv în situaţia în care acesta se manifestă pe teritoriul altui judeţ)

NESECRET


Pagina 1 din 31

Anexa nr. III.3.e.

SITUAŢIA SURSELOR RADIOACTIVE ŞI A MATERIALELOR NUCLEARE PE TERITORIUL JUDEŢULUI CONSTANŢA

Nr. crt.

Instituţia, agentul

economic deţinător

Denumirea unităţii nucleare

(laborator) - adresă-

Tipul instalaţiei/sursei închise, amplasament Surse radioactive în evidenţă/autorizate de

CNCAN

Responsabil cu radio-

protecţia

Personal de intervenţie

Aparatura din dotare

( măsurare ) Seria/an fabricaţie

O b s

Tot

al

Sur

se d

esch

ise

Alte tipuri

Activitatea numeric

Sup

erio

r

Med

iu

Tot

al

Debitmetru

Spectometru, etc.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

UNITĂŢI NUCLEARE INDUSTRIALE

1

S.N.N. "NUCLEAR ELECTRICA" S.A. Sucursala CNE –Cernavodă UNITATEA 1 UNITATEA 2

Str. Medgidiei, nr. 3, Cernavodă, Jud. Constanţa Telefon: 0241 239 340; 239 346 Fax: 0241 239 679

Tip CANDU – PHWR – 6

Ing. Simionov Vasile

2

DIRECŢIA REGIONALĂ DE ACCIZE ŞI OPERAŢIUNI VAMALE CONSTANŢA

1. DJAOV Constanţa Str. Incinta Port, Constanţa Clădirea Bursa Noua Autorizaţie de utilizare nr. ST 021/ 09.03.2009 Gara pasageri Dana” 0”

4

1. Echipamentul RAPISCAN 530, seria: 013754 montat în locaţia "cală bagaje B-P7" aflată pe fluxul de intrare în ţară al Terminalului de Pasageri - pentru control bagaje. ASR MN 163/2004.

U= 160 KV I= 2 mA

1.Roşculeţ Valentin 2.Ticu Costel

4

3

7

1. Radiometru FH 40 F2 seria 8888, an de fabricaţie 2001.

2. Detector portabil tip SEARCHER "Allen" model 600-290 cu radionuclid Ba-133, seria 1169. ASR P 029/1999.

NESECRET


Pagina 2 din 31

Tel. : 0241 601 194 FAX: 0241 601 735

3. Instalaţie tip VAPOR TRACER cu radionuclid Ni-63, seria 03014891791, producător: SUA. ASR nr. DA 020/2005

4. Mobile Inspection Systems tip RAPISCAN 4200 cu radionuclid C0-60 şi Se-75, seria 003; an fabricaţie: 2004; este montată pe auto Mercedes Benz – nr. B-03-XRY; producător:SUA.

- Poarta 5 pe fluxul de intrare şi - Poarta 6 pe fluxul de ieşire

1. Sistem de detecţie radioactivă pentru încărcătura camioanelor model RCVL, seriile 85755 şi 85749 ; ASR nr. ST 078/2005 (2 bucăti) Fără sursă radioactivă

Terminalul de pasageri – intrare în ţară

1. Sistem de detecţie radioactivă pentru trafic pietonal model RCVL, seria 85429; ASR nr. ST 078/2005 (1 bucată) Fără sursă radioactivă

1. Spectrometru digital portabil model IdentiFINDER Seriile: 3555-204 şi 3555-230, ASR nr. ST 003/2005 ( 2 bucăti)

2. Radiometru pentru măsurări de arie, radiaţia gama tip DG-5, producător SAPHIMO, seriile: 0807907 şi 0807906 (2 bucăti)

3. Detector de radiaţii tip PRM 470 A, cu scintilator de NaI, seria 470281 (1 bucată)

4. PAGERE RADIAŢII de CsI, seriile 3007, 2989 (2 bucăţi).

5. Dozimetre individuale MPG, DMC 2000S , seriile 099618T, 099623T, 099707T, 099791T, 680565T, 680729T, 23836JO, 26902403 (8 bucăţi).

NESECRET


Pagina 3 din 31

Fără autorizaţie de utilizare

1. BUSTER CONTRABAND DETECTOR, seriile 04097 şi 6803

Radionuclid Ba 133

2. BIROUL VAMAL CONSTANŢA SUD-AGIGEA Terminal containere (CSCT) Poarta 10 Port Constanţa Sud Autorizaţie de utilizare ST 021/09.03.2009 Tel : 0241 602 225 Fax : 0241 602 552

3

1. RAPISCAN 530, Seria: 013758 an de fabricaţie: 2001 ; producător : Rapiscan Security Products Ltd. ASR MN 16372004.

U = 160 Kv I = 2 mA Risc radiologic nesemnificativ

Grădinaru Nicolae Permis exercitare Nivel 2, nr. 1189/2006

2. Instalaţie portabilă de detecţie a substanţelor de contrabandă SEARCHER 600 model ALLEN - cu radionuclid Ba-133, seria 1178; producător: Marea Britanie. ASR P 029/1999.

3. Itemiser cu radionuclid Ni 63 (4 bucăţi ) seriile: 22953, 22944, 22933, 22928. ASR nr.DA/019/2005.

Poarta 10 Portul Constanţa Sud pe fluxul de ieşire Autorizaţie de utilizare RG 022/2006

2

1. THSCAN MB 1215-F cu tub de raze X, pentru controlul fizic al mărfurilor din containere şi vehicule; seria: TFND 040042; an fabricaţie: 2004; fabricat de HUCTECH Company Ltd. – China. 2. ROBOSCAN – 1MC – este echipat cu sursă de C0-60 şi Se-75 pentru controlul fizic al mijloacelor de transport ; seria: RBS 009-10; anul fabricaţiei: 2011; este montată pe autovehicul marca IVECO cu număr de înregistrare IF 03 874.

Năstase Alexandru Permis exercitare Nivel 2, nr. 476/2003

1. Sistem de detecţie radioactivă pentru încărcătura camioanelor model RCVL, seria 85745; ASR nr. ST 078/2005- (1 bucată)

1. Spectrometru digital portabil model identiFINDER seriile 3555-205 , ASR nr. ST 003/2005 – (1 bucată)

2. Radiometru pentru măsurări de arie, radiaţia gamma tip DG-5, producător SAPHIMO, seria 0807909 (1 bucată) - pentru măsurarea câmpului de radiaţii gamma şi pentru căutarea şi localizarea surselor radioactive.

Fără autorizare de utilizare 2. Pagere radiaţii de CsI, seriile: 14597, 14598, 14599, 14600, 14601, 3015 (6 bucăţi)

3. Dozimetru digital pentru radiaţii X şi γ cu citire directă model Saphydose γ/ γ , seria 84388, ASR nr. SM 19/2006 (1 bucată).

NESECRET


Pagina 4 din 31

4. Dozimetre individuale MPG, DMC 2000S , seriile : 099744T, 099921T, 099959T, 099596T (4 bucăţi)

3. B. V. MANGALIA Autorizaţie de utilizare ST021/ 09.03.2009

1

1. Itemiser cu seriile: 22948, 22943, 22935, ASR nr. DA/ 019/2005

sursă închisă Ni - 63

Petrescu Gheorghe

1

1. Sistem de detecţie radioactivă pentru încărcătura camioanelor model RCVL, seria 85742, ASR nr. ST 078/2005- (1 bucată) 2. Radiometru pentru masurari de arie, radiaţia gama tip DG-5, producător SAPHIMO, seria 0807928 –(1bucată)- pentru măsurarea câmpului de radiaţii gama şi pentru căutarea şi localizarea surselor radioactive 3. Dozimetru digital pentru radiaţii X şi γ cu citire directă model Saphydose γ/ γ , seria 83499, ASR nr. SM 19/2006- (1 bucată). (NU SE UTILIZEAZĂ – fără autorizaţie de utilizare) 4. Contor Geiger Muller, model 5, seria 198419

1. Spectrometru digital portabil model identiFINDER seria 3555-216 , ASR nr. ST 003/2005- (1 bucată)

4. B. V. MIHAIL KOGĂLNICEANU Autorizaţie de utilizare ST021/ 09.03.2009

1

1. Itemiser cu seriile: 22951 ASR nr. DA/ 019/2005

sursă închisă Ni - 63

Menagi Cetin

1. Dozimetru digital pentru radiaţii X şi γ cu citire directă model Saphydose γ/ γ , seria 83484, ASR nr. SM 19/2006 - (1 bucată).

5. DJAOV Constanţa Fără autorizaţie de utilizare

1

BUSTER CONTRABAND DETECTOR, seria 9577 (1 bucată)

Radionuclid Ba -133

Ilie Duiliu Remus

1. Contor Geiger Muller, model 5, seriile 198386, 194971, 194982 (neverificate metrologic)

2. Pagere radiaţii de CsI, seriile: 2994, 14620, 14617, 14618, 14619, 13181, 13213, 13195, 14621 (9 bucăţi) (neverificate metrologic)

NESECRET


Pagina 5 din 31

6. Serviciul Român de Informaţii B-dul Mamaia, Nr. 102-104 Compartimentul Pirotehnic din U.M. 0764 Tel: 0241 605 200; Fax: 0241 616 050

2

1. RTVS-MK 3, seria: 303 A / 1997/2001; producător: Sector 6-Security Division of Comauto-Belgia. 2. RTVS-MK 3, Seria: 322 / 1999/2001; producător: Sector 6-Security Division of Comauto-Belgia

U = 80 kV I = 3 mA Expunerea se poate realiza în două moduri: în impuls şi continuu, cu timp max. de expunere 180 sec. Sursă închisă Ni-63; Filtrare: 2,1 mm Al.

VOICU VASILE Responsabil

cu securitatea radiologică

3

4

7

3

S.C. ŞANTIERUL NAVAL CONSTANŢA S.A.

Laborator Control Nedistructiv Str. Incinta Port, nr.1, Constanţa Tel. 0241 - 505 500 ; Fax : 0241 - 611 651 E-mail : [email protected]

1

Instalaţie gammadefectoscop GDP-U2 Seria containerului: 1079M/2008/2008 seria portsursei: W 11/08; Producător: S.C. Nuclear & Vacuum S.A. –România.

Ir 192

Fizician Copădineanu Sorin

2

5

7

Două Radiodebitmetre FH 40 F2, seria 5486, 6812/1994/1994.

4

S.C. C S D S.A. CONSTANŢA

Sediul social: Str. Justiţiei, Nr.18, Constanţa Tel/fax: 0241 617 768; Laborator Control Nedistructiv Str. Spiru Haret, Nr. 2A, Constanţa Tel. 0788 098 442; Fax: 0241 - 61 77 68 E-mail : [email protected]

2

Două instalaţii gammadefectoscop * tip GAMARID 192/120 M Seria 448/1988; * GAMARID 192/120 Seria 649/1988; * container de transport tip UKT-D-11(conţine containerul de protecţie tip KZ1) seria: 1204/1989.

Ir 192

Ing. Done Nicolae

3

5

8

Debitmetre cu camera de ionizare tip FH 40 F2, seriile 8494/2008 şi 8495/2008; Dozimetre individuale digitale cu prag de alarmare tip DMC 2000 S, seriile: 040285/2007 şi 0404415/2007; Dozimetre individuale digitale cu prag de alarmare tip PM 1621, seriile: 74511/2008, 7469572008, 85812/2008 şi 85497/2008; Avertizoare de radiaţii cu prag de alarmare tip ARPF, seriile: 4304 şi 4305.

NESECRET


Pagina 6 din 31

5

S.C. NIMB CONSMETAL S.A. CERNAVODĂ

Control:

23.08.2012

Laborator Control Nedistructiv Str. Cişmelei, nr. 5, Cernavodă Tel. 0241 – 23 84 88, Fax : 0241 – 23 88 90 E-mail : [email protected]

2

Două instalaţii gammadefectoscopie * tip GDP-U5 seria 1034/1987, cu colimatori, conţine 12,095 kg. uraniu sărăcit aflat sub control de garanţii nucleare, container, telecomandă, tijă portsursă T-116/90, colimatoare, cap de iradiere şi * tip GDP-U2 seria 5480M/2009, cu colimatori, conţine 12,073 kg. uraniu sărăcit aflat sub control de garanţii nucleare.

Fara drept de

utilizare Ir-192 Activitate max = 1,85 TBq

Cu drept de utilizare

Ir-192 Activitate max = 2 TBq

Tehn. Telembeci Cristian Nr.permis 034/2008

3

-

3

1.Radiodebitmetrul tip GAMARAD DL-7, seria 1628/1988; 2.Debitmetru tip Jonson, seria 5014/1987; 3.Avertizor de radiaţii tip ARPF-6, seria 200/1991; 4. Dozimetre personale digitale cu citire directă şi prag de alarmare tip DMC 2000 S, seriile 694388 şi 694390/2004.

6

S.C. NUCLEAR – MONTAJ S.A. BUCUREŞTI LABORATOR C.N.D. CERNAVODĂ

Sediul social: Str. Măceşului, nr. 78, sector 4, Bucureşti Tel: 021 461 00 87; 0745 114 580; Fax: 021 460 01 29 Laborator Control Nedistructiv gamma Str. Prelungirea Seimeni, nr. 25 Platforma C.N.E. Cernavodă ; Cod: 905200 Tel. 0726 743 131 /int. 111 E-mail: secretariat.cv @nuclearb.ro

4

* 3 Instalaţii tip GAMMA MAT TIF, seria 1671/1985/1989 Dr. Sauerwiein, seria 1672/1985/1989 Dr. Sauerwiein, seria 1675/1985/1989 Dr. Sauerwiein, * 1 instalaţie GAMAVOLT SU-100 Seria 3022/1994/1996 Seifert

Ir-192

Tiricu Gheorghe

1

1

2

* 2 Radiodebitmetre GAMARAD DL-7, seria 1013/1989 şi seria 322/1989. * 1 contaminometru BERTHOLD tip LB 1220, seria 090851-1491/1990/1992.

7

S.C. PETROCONST S.A. CONSTANŢA

Sediul social: Str. I.C. Bratianu, Nr. 45, Constanţa Tel. :0241/61 43 56 ; Fax : 0241/61 86 94 E-mail : [email protected] Laborator Control Nedistructiv Situat în BICS Platforma Midia; Tel. 0241/61 87 71, Fax. : 0241/61 86 94

2

Container tip GDP – U2, seria 5507 M; Container tip GDP-U2, seria: 5509 M; Container tip IGU-IP100, seria: 1328.

Ir 192

Ing. Harasim Gabriel

1

4

5

NESECRET


Pagina 7 din 31

8

T.M.U.C.B. – S.A. Sucursala MIDIA ( Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti)

Laborator Control Nedistructiv Platforma Petrochimica Midia – Năvodari DJ 226, km 21,5 ; Tel. 0241 / 660 797; 760 970; Fax. : 0241 / 694 511; 762 023

2

*gamadefectoscop tip GDP – U2, cu Seria container 3791 M.

Ir-192

Th. Dima Marcel

-

6

6

1.Radiodebitmetru tip VICTOREEN 451 B cu seria 268.

9.

S.C. NAVAL TEST SERVICES PROVIDER S.R.L. MANGALIA

Laborator Control Nedistructiv Str. Portului, Nr. 1, Incinta DMHI Mangalia, judeţul Constanţa ; Tel. 0372– 411 020; 0722 611 593; Fax : 0241 - 756 062.

2

*gammadefectoscop GDP-U2, seria 6130 M, producător: Nuclear Vacuum – România; *gammadefectoscop GDP-U2, seria 6131 M, producător: Nuclear Vacuum – România.

Ir-192

Ing. Şipos GYOZO

1

3

4

*Debitmetru tip Gammarad DL 7, seria 2071; producător: FAN Bucureşti; *Debitmetru tip FH40F2, seria 9312; producător: Thermo Electron – Germania.

10.

S.C. GAMA VHC S.R.L. CONSTANŢA

Sediul social: Str.Cumpenei, Nr. 24, Constanţa Tel. / Fax: 0241 51 88 86 Laborator CND gamma Str. Medgidiei, Nr.1, Platforma CNE-Cernavodă Tel. 0241 23 55 31 Mobil : 0722 / 73 73 49 ; E-mail : gamavhc&gmail.com

4

*gammadefectoscop portabil cu container tip GDP-U5, seria 1053/1987 şi seria 1054/1987 (2 bucăti); *gammadefectoscop cu radiaţii X (2 bucăti) tip MXR 301, seria: 301168/1981 şi MXR 152 seria 301152005/1987, producător: Firma TRAKIS-Ungaria.

Ir-192 cu activitate 40 Ci U= 300 kV; I= 5 mA U= 150 kV; I= 5 mA

Fizician Milu Viorel

1

1

2

Radiodebitmetru Gammarad DL-7, seriile: 930/88 937/88

NESECRET


Pagina 8 din 31

11.

S.C. RAC S.R.L. NĂVODARI

Laborator Control Nedistructiv Str. T5, Nr. 5, Năvodari, judeţul Constanţa Tel. / Fax : 0241 – 76 22 50 0722 285 734

7

1. Radiografiere industrială - Două instalaţii de gammadefectoscopie tip GDP – U2, seria 6211M; 6213M; - Patru instalaţii de gammadefectoscopie tip GAMMAMAT TSI 3/1, seria 244, 245, 246, 247; - Instalaţie radiologică industrială SUPERLILIPUT, seria 201/324/82. 2. Manipulare instalaţii radiologice - inspecţia containerelor cu raze X, model THSCAN MB 1215-F, producător: China; -instalaţie mobilă pentru inspecţia containerelor/vehiculelor cu raze X, model THSCAN; producător: China; - instalaţie mobilă pentru inspecţia containerelor/vehiculelor cu raze gama, model TC-SCAN MSV; producător: China.

Ir-192 U = 200kV I = 5 mA

Fizician Ratiu Gavrila

1

3

4

Difractometru cu raze X-HZG4/A, producător: URSS importat înainte de 1989; Difractometru cu raze X-DRON 3MC; producător: URSS importat înainte de 1989; Difractometru cu raze X-DRON 2C; producător: URSS importat înainte de 1989; Difractometru cu raze X-URD-63; producător: ZEISS, furnizor: Germania importat înainte de 1989; SULFUR IN-OIL ANALYZER, model LSFA201/2800, producător: Japonia.

12

S.C. ARGENTA S.R.L. CONSTANŢA

Sediul social: Str. Radu Calomfirescu, Nr. 6, Tel. 0241 – 51 71 71; 51 50 10 ; Fax : 0241 – 63 84 38 Laborator Control Nedistructiv Str. Platformei, Nr.1, Midia Năvodari, judeţul Constanţa Tel : 0241/76 68 76 E-mail : argenta [email protected] [email protected]

2

Două instalaţii: 1.gammadefectoscop tip GAMMAMAT TSI 3/1, seria containerului 241/2008/2008; seria portsursă: B 145/2008/; producător: MDS NORDION S.A.-Belgia. 2.gammadefectoscop tip GAMMAMAT SE, seria containerului A, nr. 123/1997/2007, seria portsursă: PSC 626/2009; producător: ISOTOPEN-TECHNIK-Dr.Sauerwein GmbH-Germania (actuala MDS NORDION SA-Belgia) *gammadefectoscop tip GDP-U5 seria 1010/1986/1996

Cu drept de

utilizare Ir-192 Activitate max = 3 TBq Se-75 Activitate max = 3 TBq

Fără drept de utilizare

Fizician Fulău Alexandru Permis nr. 1001/2005

2

3

5

1.Radiodebitmetru tip VICTOREEN 451 B, seria 170/2005/2005, producător: Cardinal Health –SUA; 2.Avertizor de radiaţii cu prag fix de alarmare: model PEA 2000S, seria 06011814/2008; 3.Dozimetru personal cu citire directă şi praguri de alarmare model DMC 2000 S, cu urmatoarele serii: 651655, 675893, 059303, 059306, 059331, 061716, 067272, 072342, 069637.

NESECRET


Pagina 9 din 31

13

S.C. LAFARGE –CIMENT S.A. BUCUREŞTI PUNCT DE LUCRU: MEDGIDIA

Laborator Spectrofotometrie cu raze X Str. Poporului, Nr. 1, Medgidia, Tel. : 0241 811 990 ; Fax : 0241 82 00 04

1

Spectrometru cu fluorescenta de raze x tip XCEM,1660/ 00 seria Ty 720; producător:Philips Analytical X-Ray B.V. – Olanda

Ing. Ciutură Nicolae

1

11

12

EDUCAŢIE NIVEL SUPERIOR

14 Universitatea “ OVIDIUS “

Laborator Control Nedistructiv B-dul Mamaia, Nr. 124 Tel. 0241 – 51 15 12 ; Fax : 0241 – 61 45 76.

1

Generator de radiaţii x Super Liliput 201

U = 200 kV I = 5000 mA

Fiz. Belc Marius

1

-

1

MEDICINĂ VETERINARĂ

15 S.C. MAR VETERINARY S.R.L. CONSTANŢA

Laborator RX-DG. Veterinar Str. Ştefan Mihăileanu, Nr. 39 Tel. / Fax: 0241 – 54 22 58 0722 21 41 98

1

Instalaţie portabilă de diagnostic pentru uz veterinar, tip PX-15 HF; Producător: Firma Medison Acoma Co. Ltd.-Japonia

U = 80 kV I = 15 mA

Dr. Ruca Mihai medic veterinar

1

1

2

UNITĂŢI NUCLEARE MEDICALE

1 Universitatea "OVIDIUS" Constanţa Facultatea de Medicină Dentară şi Farmacie

Str. Ilarie Voronca, Nr. 7, Constanţa ; Cod : 900684 Tel. : 0241 66 57 27

1

1. IRIX 708 Seria: XAPC 0136; An fabricaţie: 2001; Producător: Trophy – Franta. 2. ELITYS Seria: SIXB 388; An fabricaţie: 2004; Producător: Trophy – Franta. 3. ORTHOSLICE 1000C Seria: 6300138; An fabricaţie: 2006; Producător: Kodak Trophy – Franta.

U = 70 kV I = 7 mA U = 70 kV I = 7 mA U = 100 kV I = 15 mA

Dr. Dămăşaru Elena

1

1

2

Punct de lucru: Str. Corbului, Nr. 3, Constanţa

4. KODAK 2000 Seria: UCXB 483; An fabricaţie: 2006; Producător: Kodak Trophy – Franta.

U = 70 kV I = 7 mA

NESECRET


Pagina 10 din 31

2

DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ JUDEŢEANĂ CONSTANŢA

LABORATORUL IGIENA RADIAŢIILOR IONIZANTE Str. Nicolae Iorga, Nr. 89 Tel. 0241 - 48 16 10; 48 16 12 ; Fax. 0241 – 48 16 42 E-mail: d.s.p.j.constanta.radiaţ[email protected]

7

Sursă de radiaţii Gama: 1. CS137, seria: 402; producător: Polonia; 2. CS137, seria: 5322; producător: Franta; 3. Co60, seria: 391; producător: Polonia; 4. Ba 133,seria:442; producător: Polonia; 5. Na22, seria: 274; producător: Polonia; Sursă de radiaţii alfa: 6. Am241 , seria: 2831; producător: Franta. Sursă de radiaţii beta: 7. (Sr+Y)90 , seria: 9885; producător: Franta.

1.A=(34600± 1384) Bq 2.A=(2122± 106) Bq 3.A=(1040,7 ± 41,6) Bq 4.A=(6095,0± 243,8) Bq 5.A= (19,7±1,4)Bq 6.E= (14,81±1,04) part.alfa/s in 2π 7.E=(22,2± 1,6) part.beta/s in 2π E=(25,0± 1,75) part.beta/s in 2π

Fizician Curuia Elena

3

3

6

1.Contaminometru alfa şi beta, tip VICTOREEN -190, serie: 1588 cu sonda 489-100C serie 2639; Producător: Victoreen – SUA. 2. Debitmetru pentru echivalent de doză absorbită radiaţii gama şi X tip FH 40 G-L10; Seria: 019428, Producător: Germania.

1.Instalaţie de măsurare a activităţii gamma cu detector de GeHp, tip Canberra. 2.Instalaţie de măsurare a activităţii alfa,beta fond scazut, tip Tennelec Oxford Instruments. 3. Instalaţie de măsurare a activităţii beta fond scăzut, cu scintilatori lichizi, tip Beckman.

3

SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CONSTANŢA

CLINICA DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ B-dul Tomis, 145 Tel. 0241 - 66 22 22; 61 67 84 E –mail: [email protected]

4

1. Instalaţie radiologica cu generator tip POLYDOROS 80S cu Sirescop 5-post scopie S5-extensie pt. Angiograf MULTIX C+VERTIX-seria:01264; an fabricaţie:1994; 1/DAP-metru model Kerma X Plus, seria: 03H31192; Producător: SiemensAG- Germania

U = 150 kV I = 800 mA

Dr. Popescu Steliana Dr.Baz Radu

Nr. Autorizaţie de utilizare: 14.10.2007 13.10.2012 B 39/2007

2. TELEDIAGNOST 1/DAP-metru, seria: 03G31067 producător: Philips Medical System-Olanda

U = 150 kV I = 900 mA

Dr. Ceamitru Nicolae


NESECRET


Pagina 11 din 31

3. ddR Multi System seria: 00.12.031R; an fabricaţie:2000; Producător: Swissray Medical A.G.-Elvetia

U = 150 kV I=1000 mA

1.Dr.Taran Dumitru 2. Dr. Butoi Gabriela


4. MERCURY 332 Seria: 04062627 1/DAP-metru Model Ver maxPlus, seria: 03H31158; Producător: Villa Sistemi Medicali

U = 150 kV I = 800 mA

Dr. Cadar Sevim Dr. Andreescu Cornelia


14

INSTALAŢII RADIOLOGICE MOBILE 1.TUR D 36-1 Seria : 82101/226; an fabricattie: 1973; Producător : TUR-Germania

U = 100 kV I = 36 mA

Dr. Lischievici Paul

Nr. Autorizaţie de utilizare: 06.08.2008 26.05.2013 DL 084/2008

2. POLYMOBIL Plus, seria: 15004; an fabricaţie: 2001; producător : Siemens AG-Germania

U = 125 kV I = 250 mA



3. STENOSCOP 900 seria : 825300G05; an fabricaţie:1990; DAP-metru Model 120-123C, seria: 01B0135; producător: General Electric-CGR

U = 110 kV I = 55 mA



4. TUR DE 19 seria: 87290/074/1985 DAP-metru Model 1E002848, seria 01C0079; Producător: TUR-Germania

U = 100 kV I = 19 mA

Dr. Marinescu Simona


5. SIREMOBIL 2, seria: 0966-033152; an fabricaţie:1974; producător; Siemens-Germania DAP-metru Model 01 E002866, seria O1C0080

U = 110 kV I = 4 mA

Dr. Marinescu Simona


NESECRET


Pagina 12 din 31

6. POLYMOBIL 10, seria: 01187S16; an fabricaţie:1996; producător: SiemensAG-Germania

U = 125 kV I = 20 mA post de grafie

Dr. Mihai Elena


7. PRACTIX 100 Plus seria: 144; an fabricaţie:1996; Producător: Philips Medical Systems Germania

U= 125 kV I= 140 mA post de grafie

Dr. Mihai Elena


8. TRANSPORTIX Model TX-32 MLP Seria: G-29144/10112; An fabricaţie: 2007; Producător: Spania

Dr. Mihai Elena

9. OEC 9800, seria: 8S-0514-C; an fabricaţie: 2000; Producător: GE OEC Medical System Inc.-SUA DAP-metru Model 1E002877, seria: 01C0082/2007

U= 120 kV I=125 mA

Dr. Taran Violet


10. JOLLY 15 R Seria : T – 6703; An fabricaţie: 2007; Producător: Italia.

Dr. Tudoran Rodica

11. STENOSCOP 6000, seria: NP 08041; an fabricaţie: 1998; Producător: General Electric-CGR DAP-metru Model 01E002J85, seria 01C0081; an fabricaţie: 2007

U= 110 kV I= 6 mA

Dr. Taran Violeta


12. TECHNIX TCA 5S, seria: 44-08-06-286; an fabricaţie: 2008; Producător: Technix-Italia DAP-metru model 120-123C, seria 01B0129

U= 110 kV I= 6,5 mA

Dr. Cadar Sevi


NESECRET


Pagina 13 din 31

13. TECHNIX TCA 5S, seria: 44-08-04-284; an fabricaţie: 2008; Producător: Technix-Italia DAP-metru Model 120-123C seria 01E001896

U= 110 kV I= 6,5 mA

Dr. Cadar Sevin


14. Instalaţie de sfaramat calculi Tip MODULITH –SL-20; seria: 0126-291; an de fabricaţie: 2000; producător: Storz Medical –Elvetia

U= 125 kV I= 125 mA

Dr. Taran Violeta

Nr. Autorizaţie de utilizare: 11.05.2006 10.05.2011 AL 042/2006

RADIOTERAPIE B-dul Tomis, 145 Tel. 0241 - 66 22 22 /177; Fax: 0241 61 67 84

2

1. Simulator SIMULIX MCR 1200, seria: 01081296-generatorul de înaltă tensiune, tip Selector D. Hofmann; producător: Nucletron B.V.Olanda

U = 150 kV I = 700 mA

Fizician Leanca Elena

4

7

11

2. Instalaţie de telecobaltotera pie tip THERATON Elite 100; seria: 013/2000; an fabricaţie: 2001; Producător: MDS Nordion – Canada

NESECRET


Pagina 14 din 31

4

DISPENSARUL T.B.C. CONSTANŢA

B-dul Alex. Lapusneanu, Nr. 167 Tel. 0241 - 65 32 02; Fax: 0241 – 51 92 94

3

PARTER – 1. ALFA 90 cu un post grafie/scopie; Seria: H003; An fabricaţie: 2011; Producător: CAT Medical Systems S.p.A.-Italia. 2. Computer-Tomograf tip BrightSpeed 4 Excel Select; Seria: 262450HMO, An fabricaţie: 2010; Producător: GE YOKOGAWA MEDICAL SYSTEMS - Japonia. ETAJ 1 ALFA 90 cu un post grafie/scopie; Seria: H004; An fabricaţie: 2011; Producător: CAT Medical Systems S.p.A.-Italia.

U= 150 kV I= 650 mA U= 140 kV I= 350 mA U= 150 kV I= 650 mA

Dr. Osman Emel

1

4

5

Nr. Autorizaţie de utilizare: 18.12.2008 17.12.2013 AE 140/2008

5

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE – PALAZU MARE

Str. Santinelei, Nr.40, Palazu Mare Tel. 0241 – 48 63 00 ; Fax : 0241- 48 63 24.

1

DUO DIAGNOST (cu un post scopie/ grafie/tomografie) Seria: 0100487; An fabricaţie: 2002; Producător: Philips Medizin System – Germania

U = 150 kV I = 850 mA

Dr. Osman Emel

1

4

5

Nr. Autorizaţie de utilizare: 11.03.2009 10.03.2014 OG 023/2009

6

SPITALUL CLINIC C.F. CONSTANŢA

Sediul sopcial: B-dul Mai, nr. 5-7 Tel/fax: 0241 583 713 Punct de lucru: Incinta Port, Poarta 2 Tel. 0241 – 60 15 71 ;

2

2

1.SIREGRAPH CF (post scopie) Seria: 02051; An fabricaţie: 2000; Producător: Siemens – Germania. 2.MULTIX COMPACT (post grafie) Seria: 01071; An fab.:2000; Producător: Siemens-Germania INSTALAŢII RADIOLOGICE MOBILE 1. POLYMOBIL PLUS Seria : 10953; An fabricaţie: 2002; Producător: Siemens – Spania 2.SIREMOBIL COMPACT Seria: 4043; An fab.: 2002; Producător: Siemens – Germania.

U =150 kV I = 1000 mA U =150 kV I = 500 mA U =125 kV I = 250 mA U =150 kV I = 800 mA

Dr. Baz Radu Octavian

2

5

7

NESECRET


Pagina 15 din 31

7

POLICLINICA C.F. CONSTANŢA B-dul I.C. Brătianu, Nr. 35-37 Tel. / fax : 0241 – 58 37 13

6

1. COMPUTER-TOMOGRAF tip Somatom Balance Seria: 38544; An fabricaţie: 2002; Producător: Siemens - Germania 2. MAMOGRAF tip ALPHA RT Seria: 8722; An fabricaţie: 2003; Producător: Finlanda. (Finlanda) 3. MRF Odelca, modificat tehnic cu denumirea de ODELCA-TEMCO GRx-03 Seria: G-16805; An fabricaţie: 2002; Producător: Olanda.

U = 130 kV I =180mA U = 35 kV I = 600 mA U = 125 kV I = 300 mA

Dr.Baz Radu Octavian

4. OSTEODENSITOMETRU tip LEXXOS DMS Seria: 901 LX 133; An fabricaţie: 2003; Producător: Franţa 5. ICONOS R 200 Seria: 1654; An fabricaţie: 2003; Producător: Siemens- Germania 6. MULTIX PRO P Seria :1747; An fabricaţie:2002; Producător: Siemens- Germania

U = 150 kV I = 7 mA U = 150 kV I = 800 mA U = 150 kV I = 400 mA

8

SPITALUL ORĂŞENESC HÂRŞOVA

Str. Vadului, Nr. 76 cod : 905400 Hârşova Tel. 0241 – 87 02 08

2

1. ELTEX 400 Seria 390; An fabricaţie: 1977; (grafie/scopie); Producător: Electrotehnica Bucureşti. 2. MERCURY 332 Seria: 04062646; An fabricaţie: 2004; Producător: Villa Sistemi Medicali- Italia

U =125 kV I =400 mA U =150 kV I =800 mA

Dr. Andrei Antonia

1

2

3

NESECRET


Pagina 16 din 31

9

SPITALUL MUNICIPAL MANGALIA

Str. Rozelor, Nr. 2, Mangalia Tel. 0241 – 75 22 60; Fax: 0241 – 75 22 65 1

OPERA G 500 RFL (PAVILION B) Seria: 25790; An fabricaţie: 2007; Producător: Italia

U =150 kV I = 630 mA

Dr. Gheorghe Mioara Liliana

1

6

7

10

SPITALUL MUNICIPAL MANGALIA

SECTIA DE FTIZIOLOGIE Str. Mircea cel Batran, Nr. 1, Mangalia Tel. 0241 – 75 22 60 ; Fax : 0241 – 75 22 65

1. MRS–Philips (PAVILION C) Seria:97–377; An fabricaţie:1998; Producător: Philips – Olanda 2. DENTIX 1 (PAVILION C) Seria: 582; An fabricaţie: 1961; Producător: Automatica – România

U =125 kV I =500 mA U=50 kV I =5 mA

Dr. Gheorghe Mioara Liliana

-

1

1

NESECRET


Pagina 17 din 31

11

SPITALUL MUNICIPAL MEDGIDIA

Str. Ion Creanga, Nr. 18, Medgidia, Tel. 0241 – 81 06 90 Fax: 0241 – 81 09 31

7

1. BACCARA 90/25 (scopie/grafie); Seria: J 0980374; An fabricaţie: 2009; Producător: Apelem - Franta; 2. MAMOGRAF tip PLANMED NUANCE CLASSIC Seria: UJVNC 31617; An fabricaţie: 2009; Producător: Planmed -Finlanda; 3. MERCURY 332, Seria: 04022578; An fabricaţie: 2004; Producător: Italia 4. TEMCO GRx-01 (sectia pediatrie-etaj 4) Seria: 31293; An fabricaţie: 2007; Producător:Germania INSTALAŢII RADIOLOGICE MOBILE 1. NANODOR 2, Seria: 02066; An fabricaţie:1976; Producător: Germania; 2. TECHNIX TCA 5S, Seria: 44-08-03-285; Producător: Italia; 3. TRANSPORTIX MLP model TX-32 MLP Seria: G-29156/10116; Producător:Spania.

U =150 kV I =1000 mA U =35 kV I =120 mA U =150 kV I =800 mA U =150 kV I =400 mA U =90 kV I =20 mA Ua =120 kV Ia=12 mA Ua =150 kV Ia=500 mA

Dr. Jacola Emil

2

8

10

12

DISPENSARUL DE FTIZIOLOGIE MEDGIDIA RX.- DG. Str. Ion Creanga, Nr. 18, Medgidia, Tel. 0241 – 81 06 90 Fax: 0241 – 81 09 31

1

ELTEX 400 Seria:365; An fabricaţie:1975; Producător: Electrotehnica - România

U = 125 kV I = 400 mA

Dr. Dicu Elena

1

3

4

NESECRET


Pagina 18 din 31

13

SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE EFORIE NORD

POLICLINICA NR. 2 - GRAND RX.- DG. Str. Republicii, Nr. 1, Eforie Nord Tel. 0241 – 74 10 92; Fax: 0241 – 74 27 04

2

1. DIAGNOMAX M-125 Seria: 1631-71-40; An fabricaţie: 1971; Producător: Medicor-Ungaria 2. TELEDIAGNOST Philips Seria: 00022061; An fabricaţie: 2000; Producător: Philips- Olanda

U = 125 kV I = 400 mA U =150 kV I = 900 mA

Dr. Creţu Elena

1

1

2

14

SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOLOGIE EFORIE NORD

POLICLINICA NR. 1 – RX – DG. Aleea Speciala, Nr. 1, Eforie Nord, Tel. 0241 – 480 070 ; Fax : 0241 – 480 073 E-mail : [email protected]

1

EDR-750B cu lant TV Seria: 071-38; An fabricaţie:1985; Producător: Medicor - Ungaria

U = 125 kV I = 750 mA

Dr. Creţu Elena

-

1

1

15

SPITALUL DE ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ŞI RECUPARARE MEDICALĂ EFORIE SUD

Str. Republicii, Nr. 7, Eforie Sud Tel. 0241 – 74 94 45 ; Fax : 0241 – 74 84 49

2

1. COMBIGRAPH-QUADRO Seria: 66202; An fabricaţie: 2002; Producător : Germania. 2. DIAGNOMAX MS-125, Seria: 1631-31-55; An fabricaţie: 1966; Producător: Medicor – Ungaria.

Ua = 150 kV Ia = 500 mA Ua= 125 kV Ia = 400 mA

Dr. Creţu Elena

2

3

5

16

SANATORIUL BALNEAR ŞI DE RECUPERARE MANGALIA

Sediul social: Mircea cel Batran, nr.1, Mangalia Punct de lucru: Str. Rozelor, nr. 35, Mangalia Pavilion B; Tel. 0241 – 75 13 37 ; Fax : 0241 – 75 12 15 E-mail: [email protected]

2

1. MERCURY 332 (scopie-grafie) Seria: 04072652; An fabricaţie: 2004, Producător: Villa Medicali Systems- Italia 2. MULTIX COMPACT K, (grafie) Seria: 01267; An fabricaţie: 2001; Producător: Siemens AG Medical Solution- Germania

U = 150 kV I = 800 mA U= 150 kV I= 500 mA.

Dr. Ţolescu Dimitrie

1

1

2

17

SANATORIUL BALNEAR ŞI DE RECUPERARE TECHIRGHIOL

Str. Dr. Victor Climescu, Nr. 33, Techirghiol Tel. 0241 – 481 711 Fax : 0241 – 481 711

DUO DIAGNOST Seria:0100426; An fabricaţie: 2001; Producător: Philips Medizin Systeme-Germania.

U = 150 kV I = 650 mA

Dr. Moraru Irena

1

1

2

NESECRET


Pagina 19 din 31

18

SPITALUL DE FTIZIOLOGIE AGIGEA

Str. Sanatoriului, Nr. 1, Agigea Pavilionul 4 – parter 12 Tel. 0241-74 24 50 ; Fax : 0241–74 11 21 E-mail : [email protected]

TEMCO GRx-01, cu un post grafie Seria: Bp620-06639A; An fabricaţie: 2007; Producător: Germania

U = 150 kV I = 800 mA

Dr. Taran Violeta

1

2

3

19

SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ “Dr. Alexandru Gafencu” CONSTANŢA

B-dul Mamaia, Nr. 96, Constanţa Tel. 0241-66 06 74 ; 55 06 68 ; Fax : 0241–66 06 74

3

1. SIREGRAPH –MULTIX (scopie) Seria: 01619; An fabricaţie: 1997; Producător: Siemens,Germania (Aviz sanitar de deţinere din noiembrie 2010) 2. MULTIX PRO FIX (grafie) Seria: 1654; An fabricaţie:1999, Producător: Siemens,Germania3. 3. MULTIX SWING Seria: 01233; An fab.: 2007; Producător: Siemens AG Germania.

Ua = 40-109 kV Ia = 5-9 mA Ua = 40-150 Kv Ia = 800 mA Ua: 150 Kv Ia: 60 mA.

Dr. Andrei Antonia

3

5

8

20

DISPENSARUL POLICLINIC CU PLATĂ CONSTANŢA

Str. Stefan cel Mare, Nr. 83 Tel. 0241 – 551411 ;

3

1. DIAGNOST 72 Seria; 9803; An fabricaţie:1993; Producător: Philips - Olanda. (*Picker Clinex-R-detinere, pupitru de comanda seria 1115-B,model BGX 325, Producător Piker –SUA; An fabricaţie: 1994; (reconditionare 2000) 2. MAMMO-DIAGNOST U-M Seria: 018001; An fabricaţie: 1993; Producător: Philips – Olanda.

U = 150 kV I = 850 mA U = 150 kV I = 600 mA U = 50 kV I = 200mA

Dr. Mocanu Camelia

16

5

21

3. BHT- TA (grafie) Seria: CPD 06329M09; An fabricaţie: 2009; Producător: BMI Biomedical International SRL- Italia.

U= 125 kV I= 500 mA.

NESECRET


Pagina 20 din 31

21

SPITALUL ORAŞENESC CERNAVODĂ

Str. Gheorghe Doja, Nr. 1A, Cernavodă Tel. / Fax : 0241 – 23 78 12 E-mail : [email protected]

4

1. MERCURY 332 Seria: 04102700; An fabricaţie: 2004; Producător: Villa Sistemi Medicali, Italia. 2. ODELCA-TEMCO GRx-03; Seria: BHF 98 M 2068; An fabricaţie: 1999; Producător: Nucletron BV-Olanda şi modificat tehnic de Temco-România. 3. ELTEX 400 Seria: 033N; An fab.:1992; Producător: Electrotehnica-România. 4. DENTIX 1 Seria: 071; An fab.: 1996; Producător: Automatica-România.

U = 150 kV I = 800 mA U = 125 kV I = 300 mA U = 125 kV I = 400 mA U = 50 kV I = 5 mA

Dr. Moldoveanu Alexandru

1

3

4

22

SPITAL PENITENCIAR POARTA ALBĂ

Str. Coloniilor, Nr. 1, Poarta Alba, jud. Constanţa Tel. / Fax : 0241 – 85 37 08

2

1. ELTEX 400 Seria: 626; An fabricaţie: 1987; Producător Electrotehnica - România 2.ORALIX AC Seria: 02052827; An fabricaţie: 2002; Producător:Gentex- Italia

U = 125 kV I = 400 mA U = 65 kV I = 7,5 mA

Dr. Omocea Adriana

1

1

2

23

CENTRUL DE MEDICINĂ NAVALĂ CONSTANŢA

Sediul social: B-dul 1 Mai, Nr. 19, Constanţa Tel : 0241 58 71 16 Punct de lucru : Str. Fulgerului, Nr.1, Constanţa

1

TUR D-350 Seria: 81747; An fabricaţie: 1972; Producător: TUR – Germania.

U = 120 kV I = 350 mA

Dr. Bejan Florentina

-

1

1

NESECRET


Pagina 21 din 31

24

S.C. EUROMEDIC ROMÂNIA S.R.L.

Sediul social: B-dul Aviatorilor, Nr. 41, Etaj 2, Bucureşti, Sector 1; Cod: 011883; Tel. 021 222 41 11; Fax : 021 222 37 47 ; 1. Punct de lucru: Centrul de Diagnostic Imagistic Constanţa - RX – DG B-dul Tomis, Nr.141 A; Tel. 0241 54 01 00; Fax: 0241 55 25 52

4

1. PRESTIGE SI , seria 832746 GE 015; Producător: General Electric Medical Systems- Ungaria. 2. OSTEODEN SITOMETRU LUNAR PRODIGY ADVANCE FULL SIZE An fabricaţie: 2008; Producător: General Electric YokoGawa Medical Systems- Japonia 3. COMPUTER TOMOGRAF BRIGHT SPEED ELITE 16 SLICE Seria: 11887YC7; An fabricaţie: 2007; Producător: General Electric YokoGawa Medical Systems- Japonia.

U = 150 kV I = 640 mA U = 76 kV Tip de scanare 22-294s I = 5 mA U = 140kV I = 600 mA

7

8

15

4. GAMMA CAMERA MODEL MILLENNIUM MG Seria : 5077; An fabricaţie : 2002; Producător: General Electric Medical Systems- Franta.

Domeniul energetic detectabil = 55-540 Kev

Calibrator de doze pentru izotopi

2. Punct de lucru: MEDGIDIA Str. Ion Creanga, nr. 18 Tel : 0241 613 000 ; Fax. 0241 552 552

1

HiSpeed NX/i, Seria: 766007 YNO; Producător: General Medical System- Japonia

U =140 kV I = 300 mA

Vericeanu Raluca

1

1

2

25

S.C. VISA MED S.R.L. CONSTANŢA

Str. Caiuti , nr. 57 Tel: 0241/ 54 40 33

1

OPTIMA MILLENNIUM Seria: MH 10142/CR10431; An fabricaţie: 2006; producător: Sedegal Madrid- Spania.

U = 150 kV I = 640 mA

Dr. Babu Gheorghe

1

2

3

26

S.C. MEDIMAR IMAGISTIC SERVICES S.R.L. CONSTANŢA

Sediul social: Str. N. Grigorescu, nr. 7, Constanţa PUNCT DE LUCRU: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, demisol Tel : 0724 30 40 84

2

1. BrightSpeed 16 Seria: 16126YC5; An fabricaţie: 2008; Producător: China 2. BrightSpeed 4 an fabricaţie - 2012, producător - China

U = 140 kV I = 350mA U = 140 kV I = 440mA

Dr. Bardas Mariana Dr. Taran Violeta

3

2

5

NESECRET


Pagina 22 din 31

27

S.C. AVAMEDICA S.R.L.

Sediul Social: Str. Tepes Voda, nr. 24. Punct de lucru: B-dul Mamaia, nr. 16A -16 B demisol. Tel: 0241 544 000 Fax: 0241 693 131

3

1.TEMCO GRx-01 Seria:0519; An fabricaţie:2007; Producător: Germania 2.FLAT III BYM Seria: 1FLHFO/057/CI; An de fabricaţie: 2009; Producător: Metaltronica- Italia 3. STRATOS Seria: F08 01D 145; An fabricaţie: 2008; Producător: Diagnostic Medical Systems-Franta

U =150 kV I = 800 mA U= 35 kV I= 100 mA U= 100 kV I= 2mA

Dr. Melania Neagu

3

4

7

Nr. Autorizaţie de utilizare: 23.06.2009 22.06.2014 MN 051/2007

28

S.C. POZITRON MEDICAL Investigation S.R.L. CONSTANŢA

Str. Mircea Cel Bătrân, nr. 102, demisol, Constanţa. Tel: 0241 660 140 0721 396 052

5

1. Precision Rxi– scopie-grafie; Seria: 25225; An de fabricaţie: 2009; Producător: Italia 2. LightSpeed VCT – tomografie computerizată; Seria: 406669CN2; Producător: Japonia 3. PET/CT model Discovery ST 8 PET/CT Scanner; Producător: general Electric Medical Syatems-Wisconsin SUA

U= 150 kV I= 1000 mA U= 140kV I= 800 mA Parametrii maximi CT: U= 120 kV I= 200 mA Parametrii maximi PET: Radionuclid:F-18, sursă interna de Ga-68 de 55 Mbq pentru calibrate automata.

Dr. Chiriac Elena Dr. Cambrea Marius

1

-

1

Punct de lucru: B-dul Tomis, nr. 145, demisol Incinta Spitalului Clinic judetean de Urgenta Constanţa

4. MERCURY 332-post grafie/scopie Seria: 04062627; An de fabricaţie: 2004; Producător: Italia 5. ddrR MULTI SYSTEM – post grafie Seria: 00.12.031 R; An de fabricaţie: 2000; Producător: Elvetia

Parametrii maximi: 150 kV; 400 mA. Parametrii maximi: 150 kV; 1000 mA.

Dr. Baz Radu-Octavian

29

S.C. IMAGISTICA S.R.L.

Str. Daciei, Nr. 8A, Constanţa Tel. 66 13 84

1

PLURIMAD–BR 1520 Seria: 3214-HR; Producător: Hofmann –Germania.

U = 125 kV I = 500 mA

Dr. Dimitriu Valentin

1

1

2

NESECRET


Pagina 23 din 31

30

S .C. VICORDENT 2000 S.R.L. MANGALIA

Str. Stefan cel Mare, nr. 24, Bl D5, Sc A, ap. 1, Mangalia Tel: 0723/ 564 567

2

IntraOs 70 Seria: 2304AA6716; An fabricaţie: 2007; Producător: Blue X imaging - Italia

U =70 kV I = 7mA

Dr. Vicolov Corina

2

-

2

31

S.C. “NEODENT 2004” S.R.L.

B-dul Mamaia, Nr. 93, Bl. LS 10, Sc. A, Ap. 3, Tel. / Fax: 0241 55 77 70: Mobil: 0722 50 24 44

1

1. ELYTIS Seria: SIXB 387; An fabricaţie: 2004; Producător: Trophy- Franta 2. KODAK 2200 Seria: YEYC 194; An fabricaţie: 2010; Producător: Trophy- Franţa.

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Comanescu Gina

1

1

2

32

S.C. DRDEDIU S.R.L. MANGALIA, judet Constanţa

Str. Transilvaniei, nr. 24, Mangalia Tel: 0747 338590

1

X-Mind DC Seria: D 13726; An fabricaţie: 2010; Producător: De Gotzen - Italia

U = 70 kV I = 8 mA Filtrare totala: 2,0 mmm Al

Dr. Florin Dediu

1

-

1

33

S.C. CORINA &B.R.L. DENT S.R.L. CONSTANŢA

BD. TOMIS, NR. 153, ETAJ 1 Telefon: 0752 309704

1

KODAK 2100; Seria: YJYA558; An fabricaţie: 2010; Producător: Kodak –Franta.

U= 60 kV I= 7 mA Filtru: 2,5 mm Al

Dr. Serban Claudia

1

1

2

34

S.C. RADIO DENT EXPERT S.R.L. CONSTANŢA

Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 53A, parter. Constanţa Tel: 0724 397 317

2

1. KODAK 2200, intraoral; Seria: YKYC 215; An fabricaţie: 2010; Producător: Kodak Trophy – Franta. 2. KODAK 8000, panoramic digital; Seria: ZDAI 547; An fabricaţie: 2011; Producător: Kodak Trophy – Franta.

1

-

1

35

S.C. ORAL ART S.R.L. CONSTANŢA

Str. Aleea Panselei, nr 7 Te/Fax: 0241/ 63 12 01

1

FOCUS Seria: 9208; An fabricaţie: 2006; Producător: Finlanda

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Gioga Cherana

1

1

2

36

S.C. DANUBE DENTAL S.R.L. HARŞOVA, jud. Constanţa

Str. Revolutiei, nr 48, bl. G1A, Sc A, ap 3 Punct de lucru: Incinta Spitalului Orasenesc Harsova Str. Vadului, nr 76 Cabinet nr.11, parter Telefon : 0726 154 074

1

IMAGE X 70 Seria: 30030; An fabricaţie: 2005; Producător: De Gotzen - Italia

U = 70 kV I = 70 mA

Dr. Tomi Dumitru Dan

1

-

1

NESECRET


Pagina 24 din 31

37

SC IOWEMED S.R.L. CONSTANŢA RADIOLOGIE Punct de lucru: DISPENSARUL POLICLINIC C.N.E. – CERNAVODĂ

Str. Medgidiei, Nr. 1, Cernavodă ; Tel. 0241 – 23 93 40 ; Fax: 0241 – 239 679

2

1. FISCHER cu un post grafie; Seria: M 8002; An fabricaţie:1975; Producător: SUA 2. ORALIX 65 S Seria: 8303881; An fabricaţie:1984; Producător: Philips MS – Olanda

U = 125 kV I = 300 mA U = 65 kV I = 7,5 mA

Dr. Moldoveanu Alexandru

1

1

2

38

S.C. MONADENT S.R.L. CONSTANŢA

Str. Traian, nr. 66, Bl. K2, Sc. B, Ap. 56 Punct de lucru: B-dul Aurel Vlaicu, nr. 29, Bl. B6, Sc. B, Ap. 20, Constanţa Tel : 0722 592 849

2

X-MIND AC Seria: 315142; An fabricaţie: 2006; Producător: De Gotzen - Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Burtoi Giurgea Simona

1

1

2

39

S.C. INTERDENT PARTNERS S.R.L. CONSTANŢA

B-dul Aurel Vlaicu, nr. 92, Bl. AV21, parter Tel. 0723 - 964 114

2

PORT X II, model EZX-60 Seria: G40603-41C1; An fabricaţie: 2007; Producător: Korea

U = 60 kV I = 2 mA

Dr. Cristei Geanina Ramona

1

1

2

40

SOCIETATEA CIVILĂ MEDICALĂ "EVA MEDICAL CENTER" CONSTANŢA

Str. Ion Ratiu, nr. 113 Constanţa Tel : 0745 867 823

1

IntraOs 70 Seria: 2210AA6346; An fabricaţie: 2007; Producător: Blue X imaging - Italia

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Baobec Nicoleta Alina

1

-

1

41

S.C. AMADENT TOP S.R.L. MANGALIA, judeţul Constanţa

Str. Ion Creanga, nr. 9 Bl. C12, Sc. B, Ap. 24, Mangalia Telefon: 0241/752 746; 0723 233 643, Fax: 0241/752 746 Punct de lucru: Sos. Constantei, nr. 46, Mangalia

2

HELIODENT DS Seria: 42060; An fabricaţie: 2007; Producător: Sirona - Germania

U = 60 kV I = 7 mA

Dr Marginean Marioara

1

1

2

42

S.C. DIGITAL 3 D SISTEM S.R.L.

Str. Petre Romulus, nr.19, Constanţa Tel: 0241 672 584

2

1. PICASSO PRO computer tomograf dentar Seria: PRO-005J608; An fabricaţie: 2008; Producător: E-Woo - Republica Korea 2. PaX 500 ECT OS Seria: UNI3D-AI03A040B; An fabricaţie: 2008; Producător: Vatech Co. Ltd.-Republica Korea

U = 90 kV I = 10 mA Putere = 900 kW

Dr. Chemal Taner

1

1

2

NESECRET


Pagina 25 din 31

43

S.C. ROVESTOM S.R.L.

Str. A.S. Puskin, Nr. 18, Constanţa. Tel: 0241 615 035 0744 586 524

1

X Safe 70 Seria: 05 EAO; An fabricaţie: 2005; Producător: Castellini S.p.A. – Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Teodorescu Mihaela

1

-

1

44

S.C. M&M DENTAL TEAM S.R.L.

Str. Onesti, nr. 37 Tel: 0341 465 635; 0341 465 636

1

Heliodent Vario Seria: 08574; An de fabricaţie: 2008; Producător: Sirona - Germania

U= 70 kV I= 7 mA

Dr. George Mina

1

-

1

45

S.C. AESTHETICA VIP S.R.L.

B-dul Mamaia, Nr. 90, Bl. BI 6, parter Tel: 0241 553 023; 0723 665 414 Fax: 0341 453 968

1

ORALIX AC Seria:10001060; An fabricaţie: 2010; Producător: Gendex Dental Systems – Italia.

U= 65 kV I= 7,5 mA

Dr. Cazacu Corina

1

-

1

46

S.C. BALNEO TERAPIA SATURN S.R.L.

Sediul administrativ: Sos. Constantei, nr. 76, Mangalia, judeţul Constanţa Punct de lucru: Baza de tratament Hotel HORA, statiunea Saturn Tel: 0241 755 990

1

MEDIX 90 Seria: M09 015M 140; An fabricaţie: 2008; Producător: Medilink -Franta

U= 100 kV I= 2 mA

Dr. Ţolescu Dimitrie

1

-

1

47

S.C. MEDICOVER S.R.L. BUCUREŞTI

Sediul social : Str. Grigore Alexandrescu, Nr. 16-20, etaj 2, sectorul 1, Bucureşti Telefon: 021 310 16 88; Fax: 021 310 17 41 Punct de lucru: B-dul Alex. Lapusneanu, nr. 70, Bl. LE 18, parter, Constanţa Tel : 0742 231 065

1

BUCKY DIAGNOST FS+VE Seria: 02.00.079; An fabricaţie: 2002; Producător: Philips Medical Systems-Germania.

U = 150 kV I = 650 mA

Dr. Priscu Ioana

1

1

2

48

S.C. SAN DENTAL

B-dul 1918, Nr. 41, Bl. L23, Ap. 47, parter; Constanţa Telefon: 0241 63 10 20

1

HELIODENT VARIO Seria: 05734; An fabricaţie: 2005; Producător: Sirona – Germania

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Rădoi Beniamin

1

1

2

49

S.C. DENTAL COM S.R.L.

Str. Mircea cel Batran, Nr. 138 bis Tel. : 0241 – 66 16 31; Mobil : 0744 48 40 67

1

5D2 Et Seria: nr. brat-332; An fabicatie:1992; Producător: Electrotehnica-Ramania.

U = 50 kV I = 7 mA

Dr. Abagi Evantia

-

1

1

50

S.C. NWI MOLAR DENT S.R.L.

Str. Partizanilor, Nr. 17, Constanţa; Tel.: 0241 51 30 95

1

IRIX 708 Seria: XHPL 325; An fabricaţie: 2001; Producător: Trophy – Franta.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Vizitiu Iulian

1

-

1

NESECRET


Pagina 26 din 31

51

S.C. PANORAMIC RXD S.R.L.

Str. Stefan Mihaileanu, Nr. 47, Constanţa Tel. : 0241 52 19 29

2

1. X SEIF 70 Seria: 04 IEJ; An fabricaţie: 2004; Producător: Castellini Sp.A.- Italia. 2. ORTHOCEPS OC 100 Seria: 83418; An fabricaţie: 2005; Producător: Finlanda.

U = 70 kV I = 8 mA U= 85 kV I= 16 mA

Dr. Daniela Nahmany

-

4

4

52

S.C. DENTAL CERAMIC S.R.L.

Str. Pacii, Nr. 11, Constanţa Mobil : 0723 56 03 56

1

IRIX 708, Seria:QJXA 123; An fabricaţie:2002; Producător: Trophy-Franta.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Godescu Dorin

2

-

2

53

S.C. ELUDENT S.R.L.

B-dul Ferdinand, Nr. 49, Bl. D, Sc. B, Ap. 15, parter, Constanţa Tel./ Fax : 0241 – 61 58 11 E-mail : [email protected]

1

1. FOCUS Seria: F 12861; An fabricaţie: 2009; Producător: Finlanda. 2. ORTHOPANTOMOGRAPH OP200/ORTHOCEPH OC200 Seria: 102746; An fabricaţie: 2009; Producător: Finlanda.

U = 70 kV I = 7 Ma U = 85 kV I = 16 Ma

Dr. Mamo Lucia

1

1

2

54

S.C. CRISALEX MED S.R.L.

Str. Decebal, Nr. 46, Constanţa, Tel. / Fax : 61 40 67 ; Mobil : 0722 52 91 97 E-mail. [email protected]

1

X 70 S Seria: 00 IHL; An fabricaţie: 2000; Producător: Castellini S.p.A.-Italia.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Drangoi Mirela

1

1

2

55

S.C. HELVETICA S.R.L.

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 9 Tel.: 0241 – 418 480/ 545 539

1

RITTER Seria: 60373; An fabricaţie: 1968; Producător: Ritter-Germania.

U = 50 kV I = 10 mA

Dr. Susan Maxud

1

- 1

56

S.C. DENTA 33 S.R.L.

B-dul Ferdinand, Nr. 33, Bl. R7, Sc. A, Ap. 1; Tel.: 0241 61 76 01

1

IRIX 708 Seria: XHQA 028 An fabricaţie: 2002; Producător: Trophy – Franta.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Tranda- firescu Paula

2

-

2

57

S.C. DENTIS S.R.L.

B-dul Ferdinand, Nr. 87, Bl. A4, Sc. A, Ap. 2, parter; Tel.: 0241 61 60 31; Mobil: 0722 89 84 36

1

IMAGE X 70 Seria: 19428; An fabricaţie: 2000; Producător: De Gotzen – Italia.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Dumitrescu Anişoara

1

-

1

58

S.C. DENTA PRO – IMPLANT S.R.L. CONSTANŢA

Str. Fagetului, nr. 144, Bl. ST”, Sc. B, Parter Tel: 0241 517 155

1

X-MIND AC Seria: 313836; An fabricaţie: 2006; Producător: De Gotzen – Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Mosneagu Catalina

1

-

1

NESECRET


Pagina 27 din 31

59

S.C. MONDENT EXPERT S.R.L. BASARABI, JUD.CONSTANŢA

Str. Calea Bucureşti, nr. 50A, Basarabi, jud. Constanţa Tel: 0723 133 703

1

X SAFE 70 Seria: 06 JEB; An fabricaţie: 2006; Producător: Castellini - Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Andrei Monica

1

-

1

60

S.C. DACIA DENTAL S.R.L. CONSTANŢA

B-dul Tomis, nr 308, Bl. LT3, Sc. F, Ap. 61. Tel: 0722/ 620446

1


U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Mina Adrian

1

-

1

61

S.C. LARIDENT IMPEX S.R.L. CONSTANŢA

Str. Ecaterina Varga , nr.40 Tel : 0241/ 67 35 30

1

PORT X II, Model EZX-60 Seria: GD-0650-206; An fabricaţie: 2006; Producător: Coreea.

U = 60 kV I = 2 mA

Dr. Avram Niculae

1

-

1

62

S.C. PERFECT-DENT S.R.L. CONSTANŢA

B-dul Tomis, nr 146, bl. TD 3A, Sc A, etj. 3, Ap 30 Punct de lucru: Str. Cpt Dobrila Eugeniu, nr. 21, Bl.X6, sc.E. ap 84, parter. Tel : 0241/ 69 99 33 0722 672 585

1

IntraOs 70, Iatlia Seria: 2210AA6347; An fabricaţie: 2006; Producător: Italia.

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Alexandru Buciu

1

-

1

63

S.C. CRISTAL DENT S.R.L. CONSTANŢA

Str. Soveja, nr. 81, Bl. 27, Sc.B, Ap. 20 Tel: 0341 451 260; 0724 565 726

2

1. IntraOs 70; Seria: 2210AA6348; An fabricaţie: 2006; Producător: Italia. 2. AC MyRay; seria: 70500701; an fabricaţie:2006; producător: CELFA s.c. – Italia.

U =70 kV I = 7 mA U =70 kV I = 8 mA

Dr. Panait Georgeta

2

1

3

Punct de lucru: str. Ştefan cel Mare, Nr. 117, etaj 1, Constanţa

1

AC MyRay Seria: 70500701; An fabricaţie: 2008; Producător: CEFLA - Italia.

U =70 kV I = 7 mA

Dr. Panait Georgeta

64

S.C. SMILE 4 ALL S.R.L.

Str. Panait Moşoiu, nr. 5A Telefon: 0241 67 25 84 E-mail : [email protected]

1

VERAVIEW IC 5, model XDP-EX-2 Seria: UB 007; An fabricaţie: 2006; Producător: Japonia.

U = 70 kV I = 7,5 mA

Dr. Chemal Taner

1

-

1

65

S.C. DENTAMAR – IMPEX S.R.L.

Sediul social: Str. Mircea cel Batran, Bl. M1, Sc. A, Ap. 12, Mangalia Punct de lucru: Str. Stefan cel Mare, Bl. M9, Sc. A, Ap. 1, Mangalia Tel. 0241 75 39 10

1

IMAGE X 70 Seria: I 5456; An fabricaţie: 1998; Producător: De Gotzen-Italia

U = 70 kV I = 8 mA

1

1

2

NESECRET


Pagina 28 din 31

66

C.M.I. DR. CHIRITA EUGENIA"

Str. Pandurului, Nr. 55, Bl.13, Sc. A, Ap. 3, parter Tel. 0241 – 67 72 24

1

HELIODENT, Seria: 362609, An fabricaţie: 1978; Producător: Siemens- Germania.

U =50 kV I = 7 mA

Dr. Chirita Eugenia

1

-

1

CMI "DR. CHIRITA EUGENIA"

67

C.M.I. DR. CERNEGA Marius Aurelian

B-dul 1 Decembrie 1918, Nr. 39, Bl. L 22, Sc. A, Ap. 1, Constanţa ; Tel. / Fax : 0241 – 62 55 55 ; Mobil : 0744 509 236

1

X 70 S, Seria: 97 LCJ; An fabricaţie: 1997; Producător: Castellini Sp.A. –Italia.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Cernega Marius Aurelian

1

- 1

68

C.M.I. DR. PĂTRAŞCU ROZA

B-dul Alex. Lapusneanu, Nr. 73, Bl. LV3, Sc. C, Ap. 11, Constanţa ; Tel. / Fax : 0241 – 62 20 38

1

FIAD DR-534 Seria: 5-860858; An fabricaţie:1990; Producător: Italia

U = 50 kV I = 10 mA

Dr. Patrascu Roza

1

- 1

69

C.M.I. DR. CRISTEA MIHAELA ALINA

B-dul Aurel Vlaicu, Nr. 11 Bl. C3, Sc. B, Ap.20, Constanţa Tel: 0341 464 389; 0723 240 042

1

TIMEX 70 C Seria: 0105588004; An fabricaţie: 2008; Producător: Brazilia.

U= 70 kV I= 7 mA

Dr Cristea Mihaela

1

-

1

70

C.M.I. DR. MURTAZA CAMER

Str. Eliberarii, Nr. 7, Bl.H1, Sc. D, Et. 2, Ap. 72, Constanţa

1

MINRAY Seria: I 1003927; An fabricaţie: 2010; Producător: Soredex - Finlanda

U= 70 kV I= 7 mA

Dr. Murtaza Camer

1

-

1

71

C.M.I. DR. TUDOSE Bogdan

B-dul Mamaia, Nr.155 C Tel: 0730 024 444

1

ORALIX AC Seria:02053356; An fabricaţie: 2002; Producător: Gendex Dental Systems – Italia.

U= 65 kV I= 7,5 mA

Dr. Tudose Bogdan - Mugurel

1

-

1

72

C.M.I. DR. EFREMOV EDUARD DANIEL

B-ul 1 Mai , nr. 9B, Bl H17, Sc. B, Ap.16, Constanţa Tel: 0341/ 44 37 62

1

KODAK 2200 Seria: VIYA 106; An fabricaţie: 2007; Producător: Kodak - Trophy - Franta

U = 70 kV I = 7mA

Dr. Efremov Eduard Daniel

1

-

1

73

C.M.I. DR. ANTONESCU DANIELA

Str. Garofitei, nr.19, Bl. L95, Sc. A, ap.3, parter, Constanţa Tel: 0241 630 123

2

X Safe 70 Seria: 08 FET; An fabricaţie: 2008; Producător: Castellini S.p.A.-Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Antonescu Daniela

1

1

2

74

C.M.I. DR. CUCULESCU IOAN

B-dul I.C. Brătianu, Nr. 48, Constanţa

Telefon: 0241 55 81 88

1


U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Cuculescu Ioan

1

-

1

NESECRET


Pagina 29 din 31

75

C.M.I. DR. IONUŢ BITOLEANU

Str. Zorelelor, Nr. 46, etaj 1, Constanţa

Telefon: 0722 27 12 27

1

X safe 70 Seria: 05 EAM; An fabricaţie: 2005; Producător: Castellini – Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Bitoleanu Ionuţ

2

-

2

76

C.M.I. DR. ERCUŞ IOAN

Str. Poporului, Nr. 6A; Constanţa Telefon: 0241 69 58 97

1

IRIX 70 Seria: TEXA 073; An fabricaţie: 2005; Producător: Trophy – Franta.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Ercuş Ioan

1

-

1

77

C.M.I. DR. SOLOMON DANIELA

B-dul Ferdinand, nr. 95 Bl. A, Sc. B, Ap. 40 Tel: 0241 553 363; 0744 847 564

1

X-MIND AC Seria: 315216; An fabricaţie: 2006; Producător: De Gotzen - Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Solomon Daniela

2

-

2

78

C.M.I. DR. GEORGESCU DANIEL

B-dul 1 MAI, nr. 27, Bl. PF12C, ap.2, parter Tel : 0241 512194, 0728944639

1

MINRAY Seria: I 802745; An fabricaţie: 2008; Producător: Soredex - Finlanda

U= 70 kV I= 7 mA

Dr. Georgescu Daniel

1

-

1

79

C.M.I. DR. NAUM IONUT

Str. Mircea cel Batran, nr. 144, Bl. E3, Sc.B, Ap.41 Tel: 0241 661 121

1

KODAK 2200 Seria: ULYA 311; An fabricaţie: 2006; Producător: Franta

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Naum Ionut

1

-

1

80

C.M.I. DR. STANCIU FLAVIA

Str. Soveja, nr. 55A, Bl. 59, Ap. 20, parter, Constanţa. Tel: 0751 268 211 0727 221 834

1

X-Mind DC Seria: D 08720; An fabricaţie: 2008; Producător: De Gotzen - Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Stanciu Flavia

1

-

1

81

C.M.I. « DR. VASILE CRISTINA »

B-dul Tomis, Nr. 275, Bl.T5, Sc. C, Ap. 39, parter ; Constanţa ; Tel. : 0241 55 33 32 E-mail : [email protected]

2

1. IMAGES X 70 Seria: 29633; An fabricaţie: 2001; Producător: De-Gotzen-Italia. 2. ORTHOPANTOMOGRAPH OC -100 Seria: 83417; An fabricaţie: 2005; Producător: Finlanda.

U = 70 kV I = 8 mA U= 85 kV I= 15 mA

Dr. Vasile Cristina

1

2

3

82

C.M.I. DR. VASILE CRISTINA

Sediul social: B-dul Tomis, Nr. 275, Bl.T5, Sc. C, Ap. 39, Constanţa Punct de lucru: Str. Ion Creanga, Nr. 18, Medgidia ; Tel.: 0722 64 16 17

1

HELIODENT-VARIO Seria: 04549; An fabricaţie: 2003; Producător: Sirona – Germania

U = 70 kv I = 7 ma

Dr. Vasile Cristina

1

2

3

83

C.S.I. DR. IONESCU ALINA – MARIA

Str. Soveja, Nr. 96, Bl. 70, Sc.D, Ap. 35, parter, Constanţa Tel.: 0241 64 46 74

1

X-MIND SYSTEM Seria: 27309; an fabricaţie: 2002; Producător: De Gotzen-Italia.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Ionescu Alina

1

-

1

NESECRET


Pagina 30 din 31

84

C.M.I. DR. CADARIU CONSTANŢA

Str. Zorelelor, nr. 27 A, Constanţa Tel: 0241 485 217

1

ORALIX AC SYSTEM Seria: 02051279; An fabricaţie: 2002; Producător: Italia

U = 65 kV I = 7,5 mA

Dr. Cadariu Gerard Domenic

1

-

1

85

C.M.I. DR. CHEMAL TANER

Str. Panait Mosoiu, nr. 5A, Constanţa Tel/fax: 0241 67 25 84

1

HELIODENT VARIO Seria: 07711; An fabricaţie: 2007; Producător: Sirona - Germania

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Chemal Taner

-

-

1

86

C.M.I. DR. OANA ADINA PANCA

Str. I.G. Duca, Nr. 32 Mobil : 0722 51 19 79

1

IntraOS 70 Seria: 202 TH 1658 (monobloc); An fabricaţie: 2003; Producător: Italia

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Adina Oanca Panca

2

- 2

87

C.M.I. DR. NUCA CRISTINA

B-dul Tomis, Nr. 217, Bl. TS 10, Sc. B, Ap. 23, Constanţa ; Tel. : 0241 65 55 59

1

IMAGE X Seria: 303502; An fabricaţie: 2003; Producător: De Gotzen – Italia

U = 70 KV I = 8 mA

Dr. Nuca Cristina

1

-

1

88

C.M.I. DR. DIACONU IRINA

Str. Dezrobirii, Nr. 131, Bl. IV3, Sc. B, Ap. 21; Tel. / Fax: 0241 62 49 48

1

IMAGE X Seria: 28358 An fabricaţie: 2002; Producător: De Gotzen-Italia.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Diaconu Irina

1 - 1

89 C.M.I. DR. LEAHU TEODOR

B-dul Mamaia, Nr. 226, Bl. L1, parter

Telefon: 0241 54 95 88

2

1. X - MIND PANO CEPH Seria: H 511883; An fabricaţie: 2005; Producător: Finlanda. 2. X - MIND AC Seria: 309816; An fabricaţie: 2005; Producător: De Gotzen – Italia

U = 79 kV I = 10 Ma U= 70 kV I = 8 Ma

Dr. Leahu Teodor

1

1

2

90

C.M.I. DR. LEAHU TEODOR

Str. Soveja, Nr. 25, Bl. V2, Sc. B, Ap. 25; Constanţa Tel. 0241 54 95 88; 54 42 90

1

X - MIND AC Seria: 303508; An fabricaţie: 2003; Producător: De Gotzen – Italia

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Leahu Teodor

1

1

2

91

C.M.I. DR. BRATESCU GHEORGHE

Str. Muncitorului, Nr. 2, Bl. M1, Sc. A, Ap. 3, Mangalia; Tel.: 0723 18 43 56

1

IMAGE X 70 Seria: 14963 An fabricaţie: 1998; Producător: De Gotzen – Italia.

U = 70 kV I = 8 mA

Dr. Bratesu Gheorghe

1

-

1

92

C.M.I. DR BOCAI MIHAELA ELENA MANGALIA, judeţul Constanţa

Str. M.I. Dobrogeanu, nr. 2, Bl N2, Sc. A, ap 1,Mangalia Tel : 0721 654 481

1

PORT XII –EZX-60 Seria: G40606-36C1; An fabricaţie: 2006; Producător: Korea

U = 60 kV I = 2mA

Dr. Bocai Mihaela

1

-

1

93

C.M.I. MEDICINA DENTARA DR. NICA ADRIAN

Str. Constanţei, Nr. 13, Bl. B3, SC B, Ap. 21, parter, Mangalia, judeţul Constanţa

1

ENDOS ACP Seria: 27050368; An fabricaţie: 2005; Producător: Italia

U= 70 kV I= 8 mA

Dr. Nica Adrian

1

-

1

NESECRET


Pagina 31 din 31

94

C.M.I. DR. MARGINEAN MARIOARA

Str. Mircea cel Batran, Nr. 3, Mangalia ; Tel. : 0241 75 30 09 ; Mobil : 0766 60 4148

1

DIAGNOMAX MS 125 Seria: 1753-11-97; An fabricaţie: 1955; Producător: Medicor – Ungaria

U = 125 kV I = 400 mA

Dr. Mărginean Marioara

2

-

2

95

C.M.I. DR. ŞERBU NICOLAE MANGALIA

Str. Rozelor, Bl. H1b, Ap. 4, Mangalia Mobil: 0747 33 82 24; 0751 11 27 22

1

IntraOS 70 Seria: 2106AA5118; An fabricaţie: 2005; Producător: Italia.

U = 70 kV I = 7mA

Dr. Şerbu Nicolae

1

-

1

96

C.M.I. DR. FLORENTINA DUMITRESCU

Str. M. Kogalniceanu, nr. 5, Eforie Nord, judeţul Constanţa Tel : 0745 678 261

1

DX – 70 Seria: 31071242; An fabricaţie: 2007; Producător: Italia.

U= 70 kV I= 8 mA

Dr. Florentina Dumitrescu

1

-

1

97

C.M.I. “DR. CEBAN CORNEL”

Str. Culturii, Nr. 3, Bl. A10, Sc. A, Ap. 1A, Năvodari; Tel. / Fax: 0241 76 27 39

2

1. X - MIND SYSTEM Seria: 28998; An fabricaţie: 2003; Producător: De Gotzen – Italia. 2. CRA 1 Seria: V 80534; An fabricaţie: 2008; Producător: Finlanda

U = 70 kV I = 8 mA U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Ceban Cornel

1

-

1

98

C.M.I. RADIO DIAGNOSTIC DR. GAVRILA NICOLAE NĂVODARI

Str. Sanatatii, Nr. 1, Năvodari ; Tel. 0724 – 57 86 28

1

TEMCO GRx-01 Seria: 0704; An fabricaţie: 2011; Producător: K&S RONTGENWERK BOCHUM Gmbh – Germania.

U = 150 KV I = 800 mA

Dr. Gavrila Nicolae

1

1

2

99

C.M.I. MEDICINĂ DENTARĂ TECHIRGHIOL

Str. Victor Climescu, nr. 34-40 (in cadrul Sanatoriului Balnear) Techirghiol , judeţul Constanţa Tel: 0722 219 925

1

Kodak 2200 Seria: WCYA584; An fabricaţie: 2008; Producător: Kodak-Trophy-Franta

U = 70 kV I = 7 mA

Dr. Gheorghiu Oana

1

-

1

NESECRET

NESECRET


Anexa nr. III.3.f. Situaţia cu numarul de locuitori din zonele de planificare la urgenţa operatorilor

economici care intra sub incidenţa SEVESO

Nr. crt.

Operator economic sursa de risc Operatori economici/institutii afectati/te

Centre vulnerabile afectate/ locuinte

Obs.

Societate/ institutii

Angajati

afectati

Centru Persoane afectate

1. S.C. O.M.V. Petrom S.A.-Secţia Terminal Midia Corbu

- OMV PETROM SA - MIDIA MARINE TERMINAL (ZONA DANA) - ROMPETROL - POLITIA FRONTIERA - UNITATE MILITARA - ELCOMEX AQUA - EUROTRANZIT - OCTOGON - 2X1 HOLDING - MIDEX - TMUCB - STATIE POMPIERI MIDIA - MIDIA INTERNATIONAL - CAPITANIA PORT - GARA MIDIA

70

- BAR SACEANU - PESCARIE

-

Scenariu incendiu rampa C.F. incarcare

gazolina

2.

S.C. Butan Gas Romania S.A.-P.L. Năvodari

SC ZEUS SERVICE SC SUPERMONT SECTIA TRATARE ROMPETROL SC ARGENTA SC ARCONI SC TMUCB SC MASTER DEPOZIT CARBURANŢI ŞI RAMPA INCARCARE ROMPETROL ADMINISTRAŢIA PORTURILOR MARITIME, CANALUL POARTA ALBĂ – MIDIA NĂVODARI ROMPETROL DOWNSTREAM ROMPETROL RAFINARE ECLUZA CANAL POARTA ALBA MIDIA NAVODARI MIDIA MARINE TERMINAL UT MIDIA

1926

Mănăstirea Năvodari Locuinte – mal estic al lacului Tasaul Plaja Locuinţe Năvodari Mamaia Sat Tabăra de copii Năvodari

16975

Tip scenariu: BLEVE din toate cele 6

rezervoare.

3.

S.C. Chimpex S.A. Constanţa

OIL TERMINAL DECIROM SOCEP MINMETAL FRIAL ISU-DETASAMENT PORT CONVEX

1595

Cartiere Km 4, Faleza Sud Far, Tomis, Cet, Medeea, Real, Metro, Gara

12.828

Scenariu explozie a 20000 tone azotat

amoniu

NESECRET

NESECRET


Nr. crt.



Obs.


Angajati

afectati


UMEX Viile Noi

4.

S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Năvodari

Rompetrol Rafinare, Rompetrol

Petrochemicals, Rompetrol Gas, RQC,

RIS, MICROPLASMA, METALICA, RUEL, BIEN, MOLDOCOR,

G.S.S., Argenta, TMUCB, Arconi, Butan

Gaz-Mari Gaz, OCTOGON, G.S.P., Stizo Nuclear, OMV

Petrom

1885 Oras Navodari (3,5 km):

Liceul LAZAR EDELEANU,

Scoala GEORGE ENESCU,

Biserica Sf. PETRU si PAVEL, Centrul

Cultural, Parcul centrului Cultural,

cartiere blocuri, case, magazine, Supermarketuril

e LIDL si KAUFLAND, tabara de copii

Delfinul, comuna Corbu

(4 km)

22520 Scurgeri de gaze de hidrogen sulfurat la

iesirea din condensatorul 185

C2 – dispersie toxica de hidrogen

sulfurat(DGRS)

5. S.C. Oil Terminal S.A. -S.P. Nord Constanţa

- - 4 corpuri casa in zona virana terminatie str.

Justitiei

10

Scenariu incendiu la cuva Rez. Titei/12 N

6. S.C. Oil Terminal S.A. -S.P.SUD Constanţa

COMPET ENEL

6

Scenariu ncendiu in cuva Rez.

52 Motorina/ S 7.

S.C. Oil Terminal S.A. -S.P. Port Constanţa

S.C. Sicim S.R.L., S.C. Comvex S.R.L., S.C. Minmetal S.R.L., S.C. Chimpex S.A.

200 - - Scurgere de metanol din conductă,

Varianta B: scurgere din conductă printr-o

suprafaţă (fisură, spărtură)

echivalentă unui diametru de 100 mm

–a) conditii meteo defavorabile-

dispersie toxica 8.

S.C. Octogon Gas & Logistics S.R.L. Năvodari

2x1 HOLDING CAPE MIDIA SHIPYARD EUROTRANZIT 2000 MIDIA

9134

BAR SĂCEANU PESCĂRIE SUBUNIT.

435

Scenariu tip BLEVE 10 rezervoare

NESECRET

NESECRET


Nr. crt.



Obs.


Angajati

afectati


INTERNATIONAL S.A MIDIA MARINE TERMINAL Statie de epurare Rompetrol Facle Rompetrol PETROM S.A. PETROCONST MIDEX ELCOMEX AQUA TMUCB MIDEX ROMPETROL RAFINARE

POL. FRONTIERĂ CĂPITĂNIA PORTULUI

VAMA POLIŢIA

TRANSPORTULUI

POLIGON DE TRAGERE

STAŢIE CFR CAP MIDIA

PLAJA MIDIA STAŢIE

POMPIERI PLAJA MIDIA

9.

S.C. Callatis Gas S.R.L. Mangalia

SC TRANSBITUM SC DMHI RAJA MANGALIA SC NOXXON SRL HOTEL PRESIDENT HOTEL LAGUNA HOTEL CORSA

4104

PORTUL MANGALIA PLAJA 2 MAI, CAMPING 2 MAI POLIŢIA DE FRONTIERĂ MANGALIA ŞCOALA GENERALĂ SF. ANDREI LICEUL ION BĂNESCU CSS MANGALIA PARCUL MANGALIA 2 MAI BISERICA SF. MARIA CASA DE CULTURĂ ORAŞUL MANGALIA PORTUL MANGALIA

34265

Scenariu tip BLEVE 9 rezervoare

10.

S.C. Medgaz S.R.L. Medgidia

SC STERK PLAST SERVICE VAROGEN

CRISOIL ECOFRIENDS RECYCLING DOBROMIN

S.A. FOST IMUN MEDGIDIA METALICA SEMROM

MUNTENIA DETASAMENTUL DE

POMPIERI MEDGIDIA

213 30 locuinte de

pe str.Dezrobirii;

Scoala generala nr.3, colegiul tehnic nicolae

titulescu, stadionul Medgidia; jumatatea nordica a orasului

Medgidia

- Scenariu tip BLEVE doua rezervoare

butan/propan

11.

S.C. Oil Prod S.R.L. Constanţa

S.C. S.N.C. S.A. CONSTANTA

SANTIERUL NAVAL AGIGEA

municipiul Constanta (implicit cartierul Palazu Mare) jumatatea sudică a lacului

Scenariu tip dispersie toxica (motorina si

clu)

NESECRET

NESECRET


Nr. crt.



Obs.


Angajati

afectati


Siutghiol, până în apropierea localităţii Valu lui Traian, comuna Cumpăna, localitatea Agigea, luciul Mării Negre.

12.

S.C. Rompetrol Gas S.R.L. Năvodari Platforma Petromidia

- Efectele scenariului cuprind platforma Petromidia, o parte din plaja Navodari din zona taberei de copii, zonele locuite din apopierea Ecluzei Navodari.

- Scenariu tip explozie rezervor GPL

13. S.C. Santierul Naval Constanta S.A. Constanţa

- -

- - Cele trei zone nu au

efecte în exteriorul amplasamentului.

14.

S.C. D.M.H.I. S.A. Mangalia S.C. D.M.H.I. S.A

50

-

- -scenariu explozie /incendiu gpl din

rezervor zona ,,A’’-

Cele trei zone nu au efecte în exteriorul amplasamentului.

15.

S.C. Milenium Gas S.R.L. Triaj CFR Palas,parc auto al RATC.

300 zone locuite din municipiul Constanta (inclusiv

locuinte din Cartierul Palas,

liceul Vasile Parvan),

spitalul CFR Constanta,

depoul CFR Palas, biserica

ARKA

Scenariu tip BLEVE doua rezervoare

butan/propan

16. S.C. Electrocentrale Bucuresti S.A. Termoelectrica Palas Constanţa

Operatorul economic a fost clasificat recent, iar politica de prevenire a accidentelor majore este in curs de elaborare.

17. S.C.Uzina Termoelectrica Midia S.A. Năvodari

Operatorul economic a fost clasificat recent, iar politica de prevenire a accidentelor majore este in curs de elaborare.

Anexa nr. III.3.g.

Localitate Strada Nr. Denumire substanţă

Capacitate de stocare (t)

Denumire substanţă

Capacitate de stocare (t)

Constanta SC Rompetrol Gas SRL Navodari Navodari 209 4671 4950, 7120, 2011, 3521 2 GPL aragaz 165

oxigen 136,8

G.P.L. 47,84

propilena 12470 hexan 1680

etilena 10000 n-Heptan 32

benzine 46520 titei 334400

pacura 8000 MTBE 11470

reziduu CC (slurry) 8000

reziduu vid 10520

fractie C3+ (gazolina) gaz natural

3

3 titei1056 38,57

41480

3521

benzine nafte produse

intermediare

Mangalia

S.C. Chimpex S.A. Constanta Incinta PortDana

545224

8292, 5210, 6820, 5229, 5224

Constanta

Portului 1 3011Constanta S.C. D.M.H.I. S.A.

23011S.C. Santierul Naval

Constanta S.A. Constanta Incinta Port 1

Constanta S.C. O.M.V. Petrom S.A.-

Secţia Terminal Midia

Constanta

ConstantaS.C. Butan Gas Romania S.A.-

PL Navodari

Adresă amplasament

Cod CAEN

6048

KM 22Navodari

Petromarului

DJ 226

Corbu

12acetilena

723,5 GPL

Situaţia cu operatorii economici care desfăşoară activităţi ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, care se supun prevederilor HGR nr. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase

Substanţe nominalizate Substante nenominalizate

2 3511, 4950, 5210, 52240610, 0620

Statut Seveso (2 / 3)

Denumire amplasament Activităţi secundareJudeţ

2

azotat de amoniu-

ingrasamant/NPK 27-13.5-0;27-13-0;27-

6-6;26-5-5

20000

1-butena 81,6

3

distilat de vid si distilat de vid

hidrofinat32000

amoniac 43,75

G.P.L. 5986

Fractie C5 1024

hidrogense utilizeaza in procese

tehnologic, nu se stocheaza

motorina 311038

benzina 76125

alcool metilic 19429

benzine 8440

pacura 9850

titei

Constanta S.C. Rompetrol Rafinare S.A. Navodari Navodari

1885

Constanta

2

2 5224 5210 297500titei

S.C. Oil Terminal S.A. -S.P. Nord Constanţa

5210Caraiman

1920

3522

GPL

4730, 4120

petrol reactor Jet A1

4671

3523, 5210, 5224 34671

87,1

1856

motorina 8809

GPL 111,6

G.P.L. 1750

G.P.L.

Sos. Constantei 2 2Constanta S.C. Medgaz S.R.L. Medgidia

3523, 5210

-Constanta S.C. Callatis Gas S.R.L. MangaliaIncinta Port Digul de sud

Constanta S.C. Oil Terminal S.A. -S.P.

Port Constanţa 5224

3Port MidiaParcela

nr.4Constanta

S.C. Octogon Gas & Logistics S.R.L. Navodari

Constanta S.C. Oil Terminal S.A. -

S.P.SUD Constanţa Caraiman

2183753

3

5224

Fractie C5-C6

metanol

1920,, 2011, 2012, 2014, 2015, 2017, 2016, 0240,0610, 0620,1920

etc.

3

gaze chimizare,

propan, propilena

Caraiman 2

215

gaze cu H2S 14560

hipoclorit de sodiu

1006

1248

10019320

pacura 14775

motorine

i- butan, butene

3

5210 pacura

99872

Constanta S.C. Milenium Gas S.R.L. Constanta Industriala

121550

2532

9 1920 2

Constanta

S.C. Electrocentrale Bucuresti S.A.

Termoelectrica PalasConstata B-dul A. Vlaicu 123 2 140003511

3530, 3320, 3312, 3314, 3831

pacura

Constanta

S.C.Uzina Termoelectrica Midia

S.A. Navodari B-dul Navodari

9

2 80003511 3512, 3513, 3514, 3530 pacura

Anexa nr. III.3.h.

Localitate Strada Nr. Cod poştal Latitudine Longitudine Categoria de substanţă Denumire substanţă Număr CAS

capacitatea de stocare (tone)

P2 Butan (hidrocarburi cu C4) 87741-01-3 34P2 Propan (hidrocarburi cu C3) 68606-26-8 2

ConstanţaS.C. Heineken

Romania S.A Punct de lucru Constanţa

ConstanţaŞos.

Industrială1 900147 44/15/97 28/59/57 1596 P5a Amoniac tehnic lichefiat 7664-41-7

12P5c Distilat mediu 272-184-2 423P5c Combustibil lichid 269-777-3 306

ConstanţaS.C. Sargeant Marine

Romania S.R.L Constanţa

Incintă Port Constanţa

Sud

Dana 102 - 103

90701544/06/15 N

28/38/19 E4676 4671

Bitum rutier (obţinut prin distilare fracţie grea petrol) 8400

P2 GPL (propan) 74-98-6

P4 Oxigen (lichefiat racit) 7782-44-723

Bd. Aurel Vlaicu

135303861, 9346

787480, 568 3600 H2 Clor lichid 7782-50-5

DN 2A391820, 6031

786168, 6487

3600 H2 Clor lichid 7782-50-5

28/35/00

4612nr. 140

bis900330

ConstanţaS.C. Sisteme Navale

Mangalia S.R.LMangalia

Intrarea Portului

300

12

30111 905500 43/25/00

44/18/27 28/59/84ConstanţaS.C. Flor Mir Optim

S.R.LConstanţa

Bd. Aurel Vlaicu

44/09/54 28/35/52 1061 P5c, E2 Combustibil lichid uşor 64741-59-9ConstanţaS.C. Dobrogea Grup

S.A.Constanţa Celulozei 1 900155

Năvodari Str. Uzinei 1A 905700

Situaţia cu operatorii economici cu risc chimic şi care nu intră sub incidenţa HG nr. 804/2007, L 92/2003 sau HG 856/2008

Judeţ Denumire amplasament

Adresă amplasament Substanţe prezente

Cod CAEN

Constanţa S.C. Raja S.A Constanţa 900498

44/18/52 N

28/35/46 E 3832ConstanţaS.C. Romeco

International Service Company S.R.L

NESECRET


Pagina 1 din 2

Anexa nr. III.3.i.

LISTA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE AUTORIZATE

SĂ DESFĂŞOARE ACTIVITĂŢI DE TRANSPORT MĂRFURI ŞI DEŞEURI PERICULOASE ÎN JUDEŢUL CONSTANŢA

Nr. crt.

Denumire transportator

Adresă sediu social / P.L.

Telefon / e-mail

1 S.C. All Sign 99 S.R.L Medgidia, Piaţeta Decebal, nr. 4, bl. A1, ap. 53

[email protected]

2 S.C. Oil Depol Service S.R.L

Constanţa, incintă Port 0241 554 520 [email protected] [email protected]

3 S.C. Sara Transport S.R.L

Constanţa, bd. Aurel Vlaicu, nr. 125

0241 618 077 [email protected]

4 S.C. Asi Trading S.R.L

Techirghiol, str. Muncii, nr. 19

0241 613660 – fax [email protected] 0755 041379

5 S.C. Grup Excel S.R.L Constanţa, str. Pandurului, nr. 118 bis

[email protected]

6 S.C. Greentech Servicii Ecologice S.R.L

Constanţa, str. Rândunelelor, nr. 3 P.L. Ovidiu, str. Tulcei, nr. 1

[email protected] [email protected] fax 0241/760042

7 S.C. Clemy Com S.R.L

Constanţa, str. 22 Decembrie, nr. 86


8 S.C. Green Team Fire S.R.L

Lumina, sola A314/1/1’ 0241 760 576 [email protected]

9 S.C. Pontic Admin S.R.L

Ovidiu, Grup Social Culmea, nr. C1

[email protected]

10 S.C. Ecomaster Servicii Ecologice S.R.L

P.L. Năvodari : Petromidia – incintă instalaţie de epurare finală

0244 406 233

11 S.C. Romeco International Service Company S.R.L

Năvodari, str. Uzinei, nr. 1A


12 S.C. Green Oil Solution S.R.L

Constanţa, str. Frunzelor, nr. 8 P.L. com. Săcele, str. Moldovei, nr. 7

0241 768 184

13 S.C. Consal Trade S.R.L

Constanţa, bd. Aurel Vlaicu, nr. 52

0241 588 482, 0724 588 482 fax 0241 589520 Pt. P.L. Port Constanţa : 0341 401 818, 0726 388 808 Fax 0341 401 820 [email protected]

14 S.C. Iridex Group Import Export S.R.L Bucureşti – Filiala Costineşti

Costineşti, sat Schitu 0241743376, fax 0241743375 [email protected]

15 S.C. VMB Lux Sonor Constanţa, str. Interioară, 0241 620 941

NESECRET


Pagina 2 din 2

Nr. crt.

Denumire transportator

Adresă sediu social / P.L.

Telefon / e-mail

S.R.L nr. 3 Fax 0241 632 302 [email protected]

16 S.C. Gremlin Computer S.R.L

Constanţa, str. Industrială, nr. 9

Tel / fax 0241 586 605 [email protected]

17 S.C. Intex Eco Construct S.R.L

Constanţa, str. Tudor Vladimirescu, nr 56

0241 542 311 0372 766026 0723 649 014 fax 0241/484065 [email protected]

18 S.C. Ecoplast Industries Group S.R.L

Constanţa, bd. Mamaia, nr. 171 BIS

Tel 0241 612 242 Fax 0241 612 011 [email protected]

19 S.C. Hristov S.R.L Constanţa, str. Tulcei, nr. 18A

Tel 0745 778 734 Viorel Stoica [email protected]

20 S.C. Activ Metal Gaz S.R.L

Eforie Nord, str. Diamant, nr. 8B

Tel 0740 541 227

21 S.C. Eco Petroleum S.A

Sediu social : Constanţa, str. Ştefan Mihăileanu, nr. 45, et. 3, ap. 7 P.L. Constanţa, incintă Oil Terminal, depozit Nord IIB

Sediu : T – 0241 626 900 F – 0241 626 909 P.L. T / F – 0241 620 620 [email protected]

22 SNTFM CFR MARFĂ

B-dul 1 Decembrie 1918 nr.2

0241/581323 0241/580843 Fax 0241/580843 0241/660333

NESECRET


Pagina 1 din 6

Anexa nr. III.3.j. OPERATORI ECONOMICI CU RISC EXPLOZIV INCENDIAR

Denumire operator economic

Adresa Denumirea substantei

Cantitatea medie lunara

[T]

Capacitate de proiect

[T] Profil activitate

S.C. BRAU UNION ROMANIA S.A

Sos. Industriala nr. 1 Amoniac 7000 kg. 7000 kg. Producere de bere si malt (COD E/E/A/15)

REGIA AUTONOMA JUDETEANA DE APA

Str. Calarasi nr. 22-24

Clor lichid 9,6 to. 2,85 to. 10 to. 10 to. Captare, tratare, transport si distributie apa potabila Colectare, transport si epurare a apelor uzate reziduale si meteorice

Clor lichid 15 to. 70 to.

Clor lichid 2 to. 24 to.

S.C. MARWAY FERTILCHIM SA

Str. Principala Nr. 1

Calor (CLU3) Variaza in

functie de fluxul tehnologic

50 mc

Fabricarea efectiva a ingrasamintelor fosfatice S.C.Combinat Ingrasaminte Chimice SA Navodari si de prestare a serviciilor de functionare: reparatii mecanice, electrice, automatizare, distributie apa industriala, apa potabila, energie electrica, transporturi, depozitare, responsabilitati ISCIR

Acid sulfuric Variaza in

functie de fluxul tehnologic

3000 to.

S.C. CHIMPEX S.A. Incinta Port Dana 54 Motorina 140 to 140 to Benzina 6 to 6 to

SNP "PETROM"SA BUCURESTI

-SUC. "PECO"

Constanta, str. M. Eminescu nr.9

Motorina variabila 7056 mc

Comercializeaza produse petroliere (motorine, benzine, uleiuri, GPL)

Benzina variabila 800 mc Ulei variabila 1210 mc CLU variabila 6300 mc GPL variabila 10 mc

S.C.ROMPETROL DJ 226 Km 23 PROPILENA 115,293 14000to Activitate principala: fabricarea maselor

NESECRET


Pagina 2 din 6




[T]



PETROCHEMICALS S.R.L

METANOL 43,767 576.5 to plastice primare (CAEN 2416) Activitati secundare: productia si distributia energiei termice si a apei calde, activitati de testari si analize tehnice, transporturi prin conducte, manipulari, depozitari

AMONIAC 10,78 22.4 to HEXAN 409,338 1.250 to

PROPAN 1,3 t/h

spatiile de depozitare

sunt ale Rompetrol Rafinare

HIDROGEN aprox. 2 t/zi -

ALCHIL DE ALUMINIU

11,211 -

GAZ COMBUSTIBIL

5.7 t/h 7.14 to

n-HEPTAN 19,6 27.9

XILENI 14,96 16.51

ROMPETROL RAFINARE S.A.

DJ 226 Km 23

Benzina 9000 to. 17.000 mc

Prelucrarea titeiului si fabricarea produselor petroliere

Benzina 1600 to. 10.000 mc

Benzina 1300 to. 3.000 mc Benzina 800 to. 20.000 mc Benzina 800 to. 2.000 mc Rafinat 200 to. 20.000 mc

Petrol reactor 1.500 to. 6.000 mc Benzen 200 to. 700 mc

Extract aromatic 5.000 to. 6.000 mc Motorina 4.000 to. 20.000 mc Motorina 400 to. 2.000 mc Motorina 500 to. 2.000 mc Motorina 500 to. 30.000 mc Pacura 1.000 to. 10.000 mc

NESECRET


Pagina 3 din 6




[T]



Slurry 5.000 to. 30.000 mc Petrol 30 to. 5.000 mc

Motorina 700 to. 10.000 mc Propilena 700 to. 40.000 mc Propan 600 to. 20.000 mc

GPL 200 to. 90.000 mc MTBE 100 to. 40.000 mc

Fractie C5-C6 0 to. 108.000 mc

Semifabricate

Stocurile de semifabricate sunt temporare si reprezinta alimentarea pentru instalatii conform flux tehnologic

Titei 30.000 to. 400.000 to. Metanol 700 to. 2.500 mc.

Hipoclorit de sodiu

68 to. 100 to.

Acid sulfuric 1 to. 400 to. Soda 30 to. 200 mc.

Catalizator MSC 0,400 to. Ambalaje originale: containere

Catalizator DEAC

7 to. Ambalaje originale: containere

Monoetanolamina 7 to. Ambalaje originale: butoaie

1,2 Dicloretan 2 to. Ambalaje originale: butoaie

NESECRET


Pagina 4 din 6




[T]



Exista un stoc de chimicale si catalizatori de proces, cu caracter periculos, stocate in magazie, in ambalaje originale, in cantitate mai mica de 50 to.

S.C. OIL TERMINAL S.A.

Str. Caraiman nr. 2

Alcool metilic variabila 20000m3

Efectuarea prestatiilor de servicii privind depozitarea si conditionarea titeiului, produselor petroliere, petrochimice, chimice precum si alte produse finite sau materii prime lichide pentru import, export si tranzit; Servicii de transport maritim si coasta; Alte servicii anexe de transport de apa; (efectuarea bunkerarii navelor, comercializarea de produse care fac obiectul bunkerarii navelor, comercializarea de produse care fac obictul bunkerarii navelor); Vanzari cu ridicata ale combustibililor; Vanzari cu ridicata ale produselor chimice; Servicii ale altor agentii de transport. Servicii de testari si analize tehnice.

Alcool octilic variabila 3000 m3 Acrilonitril transbord direct -

Benzen - - Benzina variabila 184000 m3

Cloroform transbord direct - Dietilftalat variabila 1000m3

Dietilenglicol transbord direct - Hidroxid sodiu variabila 13000 m3

Liniar alchil enzen

transbord direct -

Metil tertiar butil eter

transbord direct -

Motorina variabila 236050m3

Monoetilenglicol transbord direct - Pacura variabila 277000m3

Percloretilena variabila 2000 m3 Petrol reactor variabila 10000 m3

Toluen transbord direct - Tricloretilena transbord direct -

Titei variabila 676000m3 Ulei variabila 2400 m3

Urean variabila 30000 m3 Wite spirt variabila 15000 m3

S.C. SANTIERUL NAVAL

Incinta Port Constanţa

stocator oxigen T1

variabilă 24000 Nm³

Constructii si reparatii nave stocator oxigen

T2 9400 Nm³

NESECRET


Pagina 5 din 6




[T]



CONSTANTA S.A. stocator oxigen T3

9400 Nm³

stocator oxigen T4

9400 Nm³

stocator CO2 T5 20000 kg stocator CO2 T6 11000 kg stocator CO2 T7 20000 kg stocator CO2 T8 11000 kg stocator CO2 T9 6000 kg

Grup baterii acetilena 1,2,3,4

20x140 kg

Grup baterii acetilena 5/1 si 5/2

6x140 kg


8x140kg


12x140kg


8x140kg


14x140kg

ROMPETROL LOGISTICS SA-

SUCURSALA TRANSPORTURI

CONSTANTA

DN 226, km 23

Benzina 300 mc

Transporturi Benzina 824 mc Motorina 100 mc

Motorina 824 mc

Produse petroliere: materii prime si Combustibili

Ţiţei

2620 m3; 2200 t

Gazolină 1600 m3;

960 t

NESECRET


Pagina 6 din 6




[T]



PETROM S.A. Membru O.M.V. Grup - Sucursala PETROMAR

Constanţa Secţia Terminal Midia

Incinta Port Dana 34 ptr. Sucursală şi

D.J. Navodari Corbu ptr. Secţia Terminal

Midia

Metan Nu este cazul este în trecere prin instalaţie

Amestec Metan Etan

Nu este cazul este în trecere prin instalaţie

Chimicale de proces si

catalizatori Benzină

hidrofinată

160 m3; 117 t

Alcool metilic 5 m3 S.C.UZINA

TERMOELECTRICĂ MIDIA S. A

D.J.226, KM.23 PĂCURĂ 2470 t 13500t Producerea energiei electrice şi termice

S.C. ELECTROCENTRALE

BUCURESTI S.A-SUCURSALA

ELECTROCENTRALE CONSTANTA

B-dul Aurel Vlaicu nr. 123

Pacura 8047 to 9733 to Producere de energie electrica si termica si

transportul la consumatorii mun C-ta

SC BUTAN GAS ROMANIA SA

DJ 226 KM PROPAN 350 TONE 600 TONE Comercializeaza produse petroliere

(motorine, benzine, uleiuri, GPL) AUTOGAZ 80 TONE 100 TONE

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. III.4.3.

INDICELE DE COMBUSTIBILITATE A SPECIILOR DOMINANTE ÎN PĂDURILE DIN JUDEŢUL CONSTANŢA

Specii lemnoase inalte Indice Specii lemnoase joase Indice Specii erbacee Indice

Pin negru

8 Buruieni arborescente 8 Toate buruienile 1

Stejari

7 Buruieni joase 6 -- --

Frasin,Salcam

2 Maracinis 6 -- --

Plop,Salcie,Ulm

2 Arbuşti 2 -- --

Carpinita

2 -- -- -- --

Alte foioase

2 -- -- -- --

NESECRET


Pagina 1 din 1

Anexa nr. III.4.4.

MĂSURAREA RISCULUI. NIVELURI ALE RISCULUI DE INCENDIU

R.M.A. [%]

Riscul rezultat Perioada medie între 2 incendii

0-2.25

Extrem de redus Superior lui 400

0.25-0.50 Foarte redus 200-400 ani 0.50-1.00 Redus 100-200 ani

1-2 Mediu 50-100 ani 2-4 Ridicat 25-50 ani 4-8 Foarte ridicat 12-15 ani

Superior lui 8 Extrem de ridicat Inferior lui 12 ani

NESECRET


ANEXA III.5.

LISTA PRINCIPALILOR AGENŢI ECONOMICI POTENŢIAL POLUATORI

Nr

crt

Denumirea

agentului economic

Curs de apă,

poziţia Hm. a zonei

de impact

Localizare, adresa ,

telefon/fax Sursa de poluare

Natura

poluantului

Bazin Hidrografic DUNĂRE

1 SC. OSTROVIT SA.

Ostrov

Fluviul Dunăre, hm

7190

Str. Regiei nr.1,

Loc.Ostrov, Jud.C-ta

Tel: 0724-223584

Fax. 0241-857546

Avarii la staţia de

preepurare si la

depozitul de carburanţi.

ape uzate menajere

şi industriale

2

SNN SA – CNE-

PROD

CERNAVODÃ

Bief ul II C.D.M.N.

Fl. Dunãrea, hm

7740

Str. Medgidiei nr. 1,

Loc.Cernavodã,

Jud.C-ta

Tel.

0241/239340/239346

fax. 0241-239679

Avarii / defecţiuni la

instalaţiile de

demineralizare şi răcire

la evacuarea apelor

uzate

ape uzate

industriale peste

valorile max.

admise

3

RAJA Constanţa

captare şi evacuare

(fosta Detacan

Cernavodă)

Fluviul Dunăre, hm

7745

Str.Fundatura Viorelelor

Loc. Cernavodã

jud. C-ta,

Tel. 0241-237158;

Fax. 0241-238746

Neamorsarea treptei

terţiare la staţia de

epurare ape uzate

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

4

SC SÂRMĂ şi

CABLURI SA

Loc.HÂRŞOVA

Fluviul Dunăre, hm

8255

Str. Revolutiei nr. 48

Loc.Hârşova,

jud. C-ta

Tel. 0241-870592

Fax: 0241-870322


epurare ape uzate

treapta chimică şi la

bazinele de neutralizare

ape uzate

industriale peste

valorile max.

admise

5

RAJA C-ta - Sector

Hârşova - captare şi

evacuare

Fluviul Dunăre, hm

8250

Str.Călăraşi 22-24

Loc.Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257


epurare ape uzate -

treapta biologică

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

6 SC CONPET SA.

Ploieşti

Fl.Dunăre,V.

Plantaţiei, Pr. Agi

Cabul, V.

Medgidiei, Pr.

Castelu, Valea

Seacă, C.P.A.M.N.

B-dl Independenţei Nr.

87

LocPloieşti, Tel: 0244 -

121226

Fax. 0244- 516451

Avarii la conductele de

transport ţiţei şi

motorină

produse petroliere

(ţiţei şi motorină)

Bazin Hidrografic LITORAL

1.

SC SURSAL SA

Saligny

Loc. Ştefan cel Mare

C.D.M.N.

hm 598

Str. Principala nr. 1,

loc. Stefan cel Mare,

com. Saligny;

Tel. 0241-853103

Fax 0241-820035


preepurare si la bazinele

de tratare şi neutralizare

a apelor reziduale

ape uzate

industriale peste

valorile max.

admise

2.

RAJA Constanţa

alimentare şi evacuare

(fostul EDILMED

Medgidia)

C.D.M.N.

hm 380+50

Str. Republicii nr.86

Loc. Medgidia,

jud. C-ta

Tel; 0241-811986

Fax 0241-810865

Staţie de epurare

subdimensionată,

funcţionare

necorespunzătoare a

trapei mecano -biologice

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

3. SC Lafarge-Romcim C.D.M.N. Str. Poporului nr.1, Avarii la staţia de ape uzate

mailto:[email protected]%20/%20Fax.616342%20/

NESECRET


Nr

crt

Denumirea

agentului economic

Curs de apă,


de impact



Natura

poluantului

SA hm 380 loc. Medgidia ,

jud. C-ta

Tel: 0241-811990

Fax 241820300,820301

preepurare şi instalaţiile

de transport carburanţi

industriale peste

valorile max.

admise

4.

RAJA C-TA

Marea Neagră


Loc.Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257


epurare ape uzate -

treapta biologică

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

Staţia de Epurare

CONSTANŢA SUD

5. RAJA C-TA Staţia de

Epurare OVIDIU Lac Siutghiol


Loc.Constanta, jud.C-ta

, Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

Absenţa treptei terţiare la

staţia de epurare ape

uzate

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

6. RAJA C-TA Staţia de

Epurare EFORIE SUD Marea Neagra


Loc.Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

S.E.subdimensiontă este

în proces de extindere şi

modernizare

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

7.

RAJA C-TA

Marea Neagra


Loc.Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

Funcţionare

necorespunzătoare treptă

biologică de la Stația de

epurare

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise SE MANGALIA

8. RAJA C-TA

SE LIMANU Lac Mangalia


Loc.Constanta,

jud.C-ta ,

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

Deficienţe in func. stației

de epurare - treapta

biologică

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise

9.

RAJA CONSTANTA

Balta Gildau


Loc.Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

Staţia de epurare

subdimensiontă şi un

grad avansat de uzură

ape uzate menajere

peste valorile max.

admise SE NEGRU VODA

10.

RAJA CONSTANTA

Raul Agi- Cabul


Loc. Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

Staţia de epurare



ape uzate menajere

peste valorile max.

admise SE Mihail

KOGALNICEANU

11.

RAJA C-TA

C.D.M.N. Km

28 + 500


Loc.Constanta,

jud.C-ta

Tel: 0241-664046

Fax. 0241-66257

Staţia de epurare



ape uzate menajere

peste valorile max.

admise SE POARTA-ALBA

12

S.C. Rompetrol –

Rafinare S.A. Complex

Petromidia

NAVODARI –

Marea Neagra

D.J. 226, KM 23

Loc. Năvodari,

jud. C –ta

Tel. 0241-761600

Fax 0241-761605


preepurare si la depozitul

de carburanţi.

ape uzate

industriale şi

produse petroliere

peste valorile max.

admise


NESECRET


Nr

crt

Denumirea

agentului economic

Curs de apă,


de impact



Natura

poluantului

13 SC ETERMED SA

MEDGIDIA

C.D.M.N. Hm

350

Str. Poporului nr.1bis,

Loc. Medgidia , jud. C-

ta

Tel: 0241-820013

Deficienţe la decantarea

şi neutralizarea apelor

reziduale

ape uzate

industriale peste

valorile max.

admise

14

SC Combinatul de

Ingrasaminte Chimice

SA Navodari

M .Neagra

Str. Principala nr. 1,

Navodari , jud. C-ta

Tel. 0241-768519

Fax 0241-618640

Deficienţe la staţia de

preepurare, decantarea şi

neutralizarea apei

reziduale

prod. chimice şi

subst. extractibile

peste valorile max.

admise

15

SC Uzina

Termoelectrica Midia

SA Năvodari

Marea Neagra si

în Staţia de

Epurare a S C

Petromidia SA

D.J. 226, Km 23,

Loc. Navodari , jud. C-

ta

Tel.0241-768944

Fax 0241-694439

Lipsa treptei terţiare de

la staţia de epurare

ape uzate

industriale peste

valorile max.

Admise

16

DAEWOO HEAVY

INDUSTRIES

MANGALIA (şantierul

Naval) Mangalia

Lac Mangalia

Str. Portului nr. 1, Loc.

Mangalia , jud. C-ta,

Tel: 0241-706200;

0722612153

Fax: 0241-756060



de carburanți.

produse petroliere,

chimice,

hidrocarburi şi ape

de santină

17 SN PETROMAR Suc.

Constanţa

Pr. Nazarcea,

Dalufac, V.

Adâncă, Pr.Corbu

C.P.A.M.N.

Loc. Constanţa Incinta

Port Dana 34

Tel: 0241-583031

Fax. 0241- 694204

Avarii la conductele de

transport ţiţei şi motorină

produse petroliere

(ţiţei şi motorină)

18

SC Oil Terminal SA

Constanţa

transbordare produse

chimice şi petroliere

Marea Neagra

Danele

69 - 79

Loc. Constanta

Str. Caraiman Nr.2

Tel. 0241- 702600;

Fax. 0241- 694833

Avarii la rezervoarele de

depozitare a produselor

petroliere şi chimice.

produse petroliere

si chimice.

19

SC ȘANTIERUL

NANAL SHIPYARD

SA Constanţa Marea Neagra

Loc. Constanta

Incinta 1 Port Constanţa

Tel. 0241- 614865

Fax. 0241- 611561;



de carburanţi.

produse

petroliere,chimice,


de santină

20

SC 2x1 HOLDING

CAPE -MIDIA

SIPYARD S.A.

Năvodari

Marea Neagra

Loc. Năvodari

Incinta Port Midia

Năvodari

Tel. 0241- 255633;

Fax. 0241- 255844;



de carburanţi.

produse

petroliere,chimice,


de santină


NESECRET


Pagina 1 din 17

Anexa nr. III.7.a.

EVIDENŢA CONSTRUCŢIILOR EXPERTIZATE TEHNIC ŞI ÎNCADRATE ÎN CLASELE 1, 2, ŞI 3 DE RISC SEISMIC LA NIVELUL JUDEŢULUI CONSTANŢA

Nr.crt.

Localitatea Adresa Tipul de imobil

Destinatia imobilului

Anul constru

ctiei

Clasa de risc Numar de persoane care locuiesc in imobil Obs 1 2 3 Cls1 Cls2 Cls3

Constanta

Nicolae Titulescu nr.13

S+P+4E+M

1915

X

61 chiriaşi

Exp. Tehnică în 2000 şi feb.2008

Constanta

Cuza Vodă nr.28 S+P+3E+

M

1936

X 33 persoane declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT+7 chiriaşi

Constanta

Răscoalei nr.9 S+P+3E+

M

1932 X

24 chiriaşi

Constanta

Ferdinand nr.28 P+3E+M

1925

X 8 pers. declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT

Constanta

Ferdinand nr. 97, bl.B1

S+P+MEZ+11E

1962

X figurează blocuri cu

ap.în proprietate(evi

denţă SPIT)

Constanta Al. Heraclea nr.1 bl.

V1, sc.A+C = 40 ap. P+4E

1968 X

Constanta

Piata Ovidiu nr.11, bl.A, sc.B; C; D (48 ap.) P+4E

1959



denţă SPIT)

Constanta

Piata Ovidiu nr 14, bl.B, sc. A+B+C = 48 ap. P+4E

1959



denţă SPIT)

NESECRET


Pagina 2 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta

Tomis nr.18 P+3E+M

1924

X 4pers. declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT

Constanta

Tomis nr.76 P+4E

1936

X 3pers. declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT

Constanta

Tomis nr. 97, bl. S1 S+P+4E

1962



denţă SPIT)

Constanta

Arhiepiscopiei nr. 13 P

1917

X

6 chiriaşi

Exp. Tehnică 29/95

Constanta

Arhiepiscopiei nr. 14 D+P

1896

X

25 chiriaşi

Exp. Tehnica 16/98, 27/95

Constanta

Aristide Karatzali nr. 12 P+E

1905

x

11 chiriaşi

Exp. Tehnica 25/95 - propus demolare

Constanta Constantin Bratescu

nr. 14 P+E

1910

X

7 chiriaşi

Exp. Tehnica 44/95

Constanta

Callatis nr. 12 S+P+1E

1930

X

12 chiriaşi

Exp. Tehnica 597/90 - propus demolare

Constanta

Canarache Vasile nr. 4

D+P+1E+M

1930

X 3pers. declarate că locuiesc în imobil conf.

Exp. Tehnica 549/90

NESECRET


Pagina 3 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


SPIT + 3 chiriaşi

Constanta Cpt. Petre Romulus

nr. 13 P

1924

X

4 chiriaşi

Exp. Tehnica 529/90

Constanta

Chiliei nr. 26 P

1930

X

Exp. Tehnica 36/95

Constanta

Cuza Voda nr. 31 S+P+1E+

M

1935

X

2 pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT + 3 chiriaşi

Exp. tehnica 2001 - consolidat

Constanta

Ferdinand nr. 68 D+P+IE+

M

1925

X

Exp. Tehnica 35/95 – propus consolidare

Constanta

George Enescu nr. 3 P

1918

X

3 chiriaşi

Exp. Tehnica 6/96

Constanta

George Enescu nr. 16 S+P+E

1916

X

1 chiriaş

Exp. Tehnica 31/95

Constanta

Grivitei nr. 9 P+IE

1890

X

3 pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT

Exp. Tehnica 45/95

Constanta

I.G. Duca nr. 26 S+P

1910

X

9 chiriaşi+4 fam.prop.(evidenţe RAEDPP);6 pers. Declarate că locuiesc în imobil+5

Exp. Tehnica 1999

NESECRET


Pagina 4 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


chiriaşi(evidenţe SPIT).

Constanta

Ilarie Voronca nr. 1 S+P+E+

M

1922

X

1pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT

Exp. Tehnica 38/95

Constanta

Ion Corvin nr. 59 P+IIE

1920

X

3 pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT+5 chiriaşi

Exp. Tehnica 1997

Constanta

Jupiter nr. 16 D+P

1910

X

4 pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT

Exp. Tehnica x89/95

Constanta Kricor Zambaccian

nr. 1 D+P+E+

M

1899

X

Exp. Tehnica 2005

Constanta

Mercur nr. 8 P+IE

1905

X

9 pers.(evidenţe RAEDPP); 3 chiriaşi (evidenţe SPIT).

Exp. Tehnica 43/2000

Constanta

Mihail Kogalniceanu nr. 30 D+P+E

1930

X


Exp. Tehnica 593/90

Constanta Mihail Kogalniceanu

nr. 32 S+P+E+

M

1931

X

Exp. Tehnica 455/90

Constanta Mircea cel Batran nr. P+E 1925 X Exp.

NESECRET


Pagina 5 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


1 Tehnica 199/90 - demolare

Constanta

Rascoalei nr. 31 P

1931

X


Exp. Tehnica 7/96

Constanta

Revolutiei nr. 7 S+P+IIE

1893

X


Exp. Tehnica 57/96

Constanta

Revolutiei nr. 39 S+P+IIE

1925

X

2 chiriaşi

Exp. Tehnica 318/90

Constanta

Sulmona nr. 2 D+P+E

1910

X


Exp. Tehnica 28/95

Constanta

Tomis nr.2 S+P+E

1924

X


Exp. Tehnica 207/90 – propus demolare

Constanta

Tomis nr. 2A P+IIE+M

1921

X


Constanta

Tomis nr. 13 S+P+IIE

1924

X 6 chiriaşi (evidenţe RAEDPP);

Exp. Tehnica 107/99

Constanta Tomis nr. 48 S+P+IIE 1895 X 2 pers. Exp.

NESECRET


Pagina 6 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT+13 chiriaşi

Tehnica 43/95

Constanta

Tomis nr. 56 S+P+IIE+

M

1925

X 2 pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT+24 chiriaşi

Exp. Tehnica 448/91

Constanta

Tomis nr. 64 S+P+IE+

M

1902


Exp. Tehnica 24/95

Constanta

Traian nr. 7 S+P+IE

1926

X

12 chiriaşi


Constanta

Traian nr. 16 S+P+IE

1923

X

Exp. Tehnica 547/90– propus demolare

Constanta

Vantului nr. 7 (Callatis nr.28) D+P

1895


Exp. Tehnica 2001

NESECRET


Pagina 7 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta

Alexandru Puskin nr. 10

P+IIIE+M

1936


Constanta

Cismelei nr. 19, bl.3, sc.A P+IVE

1970

X

Constanta

Ferdinand nr. 32 S+P+IIIE

+M

1930


Constanta

Stefan cel Mare nr.26

S+P+2E+M

1931

X 13 chiriaşi+ 2

s.a.d.vandute+2 famili

prop.(evidenţe

RAEDPP); 2 pers.

declarate că locuiesc în


Exp. Tehnică nr.101/1999 - consolidare

Constanta

Gen. Manu nr.32. D+P+2E+M

1938

X 3 chiriaşi+5 familii

prop.(evidenţe

RAEDPP); 8 pers.


imobil conf. SPIT+3

Exp. Tehnica 52/2003 - consolidare

NESECRET


Pagina 8 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


chiriaşi

Constanta

Callatis nr.31 D+P+2E+M

1922

X 2 chiriaşi (evidenţe

RAEDPP); 4 pers.



Exp. Tehnica 1999 - consolidare

Constanta

Mercur nr.10 D+P+2E+M

1900

X

nu deţinem date


Constanta

Traian nr.25 D+P+2E+M

1932

X 19 chiriaşi+5

fam. prop.(eviden

ţe RAEDPP); 12 chiriaşi (evidenţe

SPIT).

Exp. Tehnica 42/98, 470 şi 473/91 - consolidare

Constanta

Cuza Voda nr.37 D+P+1E

1930

x

7 chiriaşi Exp. Tehnica 1999

NESECRET


Pagina 9 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta

Dimitrie Cantermir nr.4 -retrocedat

P+2E

1896

x

12 chiriaşi


Constanta

Dragoslavelor nr.44 - retrocedat

P

1902

x


Constanta

Gen. Manu nr.49 D+P

1916

x

7 chiriaşi Exp. Tehnica 1998

Constanta

Grivitei nr.36 - retrocedat

P+2E

1935

x 1 pers. declarate că locuiesc în imobil conf. SPIT+12 chiriaşi

Exp. Tehnica 592/90

Constanta

I.G. Duca nr.32 P+1E (partial)

1914

x 24 chiriaşi (evidenţe

RAEDPP); 3pers.


imobil conf. SPIT

Exp. Tehnica 1999 - consolidare

Constanta

Jupiter nr. 3 P+1E

1914

x

8 chiriaşi

Exp. Tehnica 1998 - propus demolare

NESECRET


Pagina 10 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta

Jupiter nr.7A P

1948


Exp. Tehnica 81/91- consolidare

Constanta

Mihai Viteazu nr.58 - retrocedat

P+1E (partial)

1898

x

11 chiriaşi


Constanta

Mihail Kogalniceanu nr.7 - retrocedat

P+1E

1896



Constanta

Mihail Kogalniceanu nr.28

D+P+1E+M

1930

x 7 pers. declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT

Exp. Tehnica 2000

Constanta Nicolae Titulescu nr.3 - vandut integral

P+3E

1925

x 1 pers. declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT


Constanta Răscoala 1907 nr.18 S+P+3E+M

1932 x 3 chiriaşi

Constanta Tomis nr.94 S+P+3E+

M 1932 x

1 chiriaşi Constanta Ştefan cel Mare nr.55 S+P+4E 1923 x

Constanta Bd. Tomis nr.99 P+4 1961 x figurează

blocuri cu ap.în

proprietate(evidenţă SPIT)

NESECRET


Pagina 11 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta Bd. Tomis 69 P+4+m 1934 x 3 pers. declarate că locuiesc în


Constanta Bd. Tomis 67 P+4 1960 x figurează

blocuri cu ap.în


Constanta Bd. Tomis 65 P+4 1960 x figurează blocuri cu

ap.în proprietate(evidenţă SPIT)

Constanta Şt. Cel Mare, nr.23, bl.M1

P+4

1970

x figurează blocuri cu


Constanta Şt. Cel Mare,nr.49, bl.M9

P+4 1975 x 19 pers. declarate că locuiesc în

imobil conf. SPIT

Constanta Cuza Vodă 50 P+9 1973 x figurează

blocuri cu ap.în


Constanta I.Lahovari 16, Bl. M12

P+9 1974 x figurează blocuri cu


Constanta Ferdinand 30 P+4 1933 x figurează blocuri cu

ap.în

NESECRET


Pagina 12 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei



Constanta Ferdinand 97 P+13 1978 x figurează blocuri cu


Constanta Cişmelei 1, bl. 1D S+P+10 1971 x Constanta Bd.Lăpuşneanu

nr.185, bl.T7 S+P+10 1968 x

Constanta Bd.Lăpuşneanu

nr.181, bl.T5 S+P+10

1968 x

Constanta Bd. Tomis nr.317 Bl.

4A S+P+10

1977 x

Constanta Bd. A.Vlaicu nr.98 Bl.AV4

S+P+10 1976 x

Constanta Ferdinand nr.61Bl. A7

S+P+8 1968 x figurează blocuri cu


Constanta Şos.Mangaliei nr.61, bl.SM3

S+P+10

1968



Constanta Şos.Mangaliei nr.63, bl.SM4

S+P+10 1968 x figurează blocuri cu


Constanta Prel.Liliacului nr. 4 Bl.C1

S+P+10 1974 x

Constanta Bd.1Decembrie 1918, nr.41, Bl.L23

S+P+10

1977



NESECRET


Pagina 13 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta Capidava nr.2, Bl.T4 S+P+9 1967 x Constanta Al. Timonei nr.10,

Bl.B1 S+P+9 1966 x figurează

blocuri cu ap.în


Constanta Al. Mălinului nr.7, Bl.B5

S+P+10 1966 x

Constanta Rascoalei 1907 nr.10, bl. MO A

1970

1970



denţă SPIT) Constanta Cuza Vodă nr.21 1933 1933 x 9 pers.



Constanta

Arhiepiscopiei nr.16 P+1E 1929

1880 x

Constanta Alex. Lăpuşneanu

nr.2 P+1E 1938 x

Constanta Alex. Puşchin nr.33 S+P+1E 1930 x Constanta Negru Vodă nr.8 P+1E+M 1890 x Constanta Nicolae Titulescu

nr.12 S+P+2E 1926 x

Constanta Nicolae Titulescu

nr.26 S+P+3E+

M 1926 x

Constanta Nicolae Titulescu

nr.28 S+P+2E 1926 x

Constanta Petru Rareş nr.3 S+P+1E 1927 x Constanta Plevnei nr.2 S+P+1E 1890 x Constanta Plevnei nr.4 S+P+1E+

M 1895 x

Constanta Răscoalei nr.25 P+1E 1924 x

NESECRET


Pagina 14 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta Răscoalei nr.28 S+P 1936 x Constanta Ştefan cel Mare nr.9 P+E+M 1922 x Constanta Ştefan cel Mare nr.80 P+1E 1925 x Constanta Ştefan cel Mare nr.90 P+1E 1920 x Constanta Ştefan cel Mare nr.95 P 1928 x Constanta Ştefan cel Mare nr.

98 S+P+2E 1902 x

Constanta Ştefan cel Mare

nr.106 S+P+1E 1910 x

Constanta Ştefan cel Mare

nr.107 S+P+2E 1935 x

Constanta Ştefan Mihăileanu

nr.10B S+P+2E+

M 1932 x

Constanta Tomis nr.7 S+P+2E 1928 x Constanta Tomis nr.26 S+P+3E 1905 x Constanta Tomis nr.54 S+P+2E 1900 x Constanta Tomis nr.61 S+P+3E 1915 x Constanta Tomis nr.88 S+P+2E 1894 x Constanta

Tomis nr.115 S+P+2E+M

1939

x

Constanta Tomis nr.121-123 S+P+3E 1922 x Constanta

Tomis nr.125 S+P+1E+M

1911

x

Constanta Traian nr.15 S+P+1E 1929 x Constanta Traian nr.17 S+P+1E 1895 x Constanta

Traian nr.20 S+P+2E+M

1935

x

Constanta Traian nr.37 S+P+1E 1920 x Constanta Traian nr.55 P+1E 1933 x Constanta Tudor Vladimirescu

nr.4 S+P+1E

1935 x

NESECRET


Pagina 15 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Constanta Tudor Vladimirescu nr.30

1E+M P

1932 1939

x

Constanta Tudor Vladimirescu nr.30 bis P

1932

x

Constanta Tudor Vladimirescu nr.34 S+P+1E

1905

x

Constanta Tudor Vladimirescu nr.72 P

1928

x

Constanta Vasile Alexandri nr.6 S+P+2E 1905 x Constanta Vasile Alexandri

nr.14 S+P+1E

1890 x

Constanta Vantului nr.4 P+1E 1930 x Constanta

Vantului nr.6 D+P+1E+M

1929

x

Constanta Mamaia nr.63 P+1E 1920 x Constanta Mamaia nr.110 P 1953 x Constanta Mamaia nr.132 P+1E 1930 x Constanta

Mamaia nr.147 S+P+1E-part.

1939

x

Constanta Mamaia nr.209

P+1E-part.

1925 1930

x

Constanta Mercur nr.11 P+1E 1900 x Constanta

Mercur nr.12 P+1E-part.

1900

x

Constanta Mercur nr.23 P+1E 1902 x Constanta M. Kogălniceanu nr.1 P 1850 x Constanta M. Kogălniceanu nr.3 P+1E 1850 x Constanta Mircea nr.19 D-part+P 1920 x Constanta Mircea nr.30 D+P+2E 1910 x Mangalia Str. Oituz nr. 20 P+2 Spatii de

invatamant CorpA1958 CorpB1976

x

NESECRET


Pagina 16 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Mangalia Sos. Constantei, nr. 27

P+1E Spatiu de invatamant

1958 x

Mangalia Str. Oituz, nr. 2 P+1E Spatiu de invatamant

1950 1952-corpB

x

Mangalia Str. Oituz, nr. 2 Sp+P Spatiu de invatamant

1940 x

Mangalia Hotel Egreta, Venus P+11 Hotel 1970 x Urmeaza a fi expertizata

Mangalia Piata Revolutiei, nr.15

S+P+5E Camin de garnizoana

1930 x Consolidat 2009

Mangalia Str. M.Viteazu, nr. 11 P+2E Birouri - x Consolidat 2006

Mangalia Str. M.Basarab, nr. 52

P Spatiu de invatamant


Mangalia Str. M.Basarab, nr. 58

P Spatiu de invatamant


Mangalia Str. Delfinului, nr. 4 P+1E+M Birouri 1938 x Consolidat 2006

Mangalia Str. Vinatori, nr. 1 P+2E Birouri 1891 x Consolidat 2006

Mangalia Str. Frumoasei, nr. 11 P+1E Locuinta 1930 x Consolidat 2007

Mangalia Str. M. Kogalniceanu, nr. 14

P Locuinta 1935 x

Mangalia Str. T.S.Saveanu, nr. 1

P Sala de sport 1859 Expertiza in curs

Medgidia Ale. Trandafirilor, nr. 4

P+1E Unitate invatamant

1906 x

Medgidia Str. Podgoriilor D+P+1E Locuinta 1950 x 50

NESECRET


Pagina 17 din 17

Nr.crt.



Anul constru

ctiei


Medgidia Str. Grivitei S+P Locuinta 1902 x 10

Cernavoda Panait Cerna nr 17 bl E2 (2scari)

S+P+4E Locuinte 1984 x 67

Cernavoda Panait Cerna nr 15 bl E4 (2scari)

S+P+4E Locuinte 1984 x 75

Harsova Str Plantelor,nr. 33, bl P4

P+4E Locuinte 1968 x 183

N Balcescu Str. Principala FN Parter Gradinita ON 1932 x 100 elevi

Dobromir Str. Principala FN Parter Scoala cls 1-8 1942 x 115 elevi

Dobromir Sat Valeni Parter Scoala cls 1 1923 x 172 elevi

Pestera Sat Ivrinezu Mare Parter Scoala cls 1 1936 x 80 elevi

Dumbraveni Str. Principala FN Parter Scoala cls 1 1932 x 88 elevi

Aliman Str. Principala FN Parter Scoala cls 1 1881 x 133 elevi

Seimeni Str. Principala FN Parter Scoala cls 1 1935 x 92 elevi

NESECRET


Page 1 of 17

ANEXA nr. IV.6.1. FORŢELE ŞI MIJLOACELE STRUCTURILOR APARŢINÂND

MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE ŞI MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE

CARE INTERVIN ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ PE TERITORIUL JUDEŢULUI CONSTANŢA

A. ACCIDENTE NUCLEARE ŞI / SAU URGENŢE RADIOLOGICE LA C.N.E. CERNAVODĂ Conform Planul comun de intervenţie a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Afacerilor Interne pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional. Nr. crt.

INSTITUŢIE FORŢE MIJLOACE OBSERVAŢII

1. I.P.J. CONSTANŢA

- 30 poliţişti circulaţie rutieră - 100 poliţişti ordine publică - 3 grupe operative - 2 grupe/echipe tactice de acţiuni speciale

- 25 autoturisme pentru munca de circulaţie; rutieră şi de patrulare;

- 2 autospeciale de intervenţie; - 2 laboratoare criminalistice.

2. I.P.J. IALOMIŢA

- 26 poliţişti circulaţie rutieră - 67 poliţişti ordine publică - 4 poliţişti din structuri logistice - 1 grupe de acţiuni speciale

- 14 autoturisme - 4 autovehicule VW - 6 autovehicule ARO - 1 autospecială de intervenţie

3. I.P.J. CĂLĂRAŞI - 8 poliţişti circulaţie rutieră - 12 poliţişti ordine publică - 2 grupe de acţiuni speciale

- 2 autoturisme - 2 autovehicule VW - 2 autospeciale de intervenţie

4. I.P.J. TULCEA

- 20 poliţişti circulaţie rutieră - 62 poliţişti ordine publică - 2 grupe operative de cercetare la faţa

locului - 2 grupe de acţiuni speciale - 1 grupă cercetare radiaţii - 3 echipaje navale

- 19 autoturisme - 3 autovehicule VW - 6 autovehicule ARO - 2 autospeciale interv. şi 1 autocamioane - 2 indicatoare radioactiv şi 1 autocamioane - 3 nave fluviale

5. GARDA DE COASTĂ CONSTANŢA

- 6 poliţişti de frontieră - 1 ambarcaţiune - 2 auto

6. I.J.J. CONSTANŢA - 40 jandarmi - 3 autospeciale de intervenţie - 1 autocamion

NESECRET


Page 2 of 17

Nr. crt.


7. G.J.M. „TOMIS” CONSTANŢA

- 74 jandarmi - 1 autobuz - 1 microbuz - 1 autocamion

8. - -

9. I.S.U. CONSTANŢA - Conform Planului de intervenţie în caz de

accident nuclear la CNE Cernavodă - tehnica de intervenţie şi mijloace de protecţie

individuale şi colective din dotare

10. I.S.U. CĂLĂRAŞI - Conform Planului de intervenţie în caz de



11. I.S.U. IALOMIŢA - Conform Planului de intervenţie în caz de



12. I.S.U. TULCEA - Conform Planului de intervenţie în caz de



B. ACCIDENTE CHIMICE ŞI EXPLOZII CU IMPLICAŢII ÎN AFARA AMPLASAMENTULUI, PRECUM ŞI INCENDII DE MARI

PROPORŢII EXCEPTÂND PE CELE DE LA FONDUL FORESTIER Nr. crt.


13. I.S.U. CONSTANŢA - Conform planurilor de intervenţie - tehnica de intervenţie şi mijloace de protecţie




locului

- 10 autoturisme pentru munca de circulaţie rutieră şi de patrulare;




17. GARDA DE COASTĂ CONSTANŢA

- 5-20 poliţişti de frontieră -

18. COMANDAMENTUL FLOTEI (pentru unităţi din

- personalul care încadrează tehnica; - 1 ofiţer;

- 2 autoturisme; - 2 autobuze;

Garnizoana Constanţa

NESECRET


Page 3 of 17

Nr. crt.


Statul Major al Forţele Navale) - 1 Maistru militar; - 10 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 7 autocamioane

19.

- personal care încadrează tehnica; - 2 ofiţeri; - 2 Maiştri militari; - 20 soldaţi gradaţi profesionişti;

- 5 autocamioane; - 1 autoturism de cc NBC; - 1 autospecială decontaminare NBC.

Garnizoana Mangalia

20.

BRIGADA 9 MECANIZATĂ (pentru unităţi din Statul Major din Forţele Terestre)

- 1 ofiţer; - 1 subofiţer; - 15 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 1 autoturism; - 3 autocamioane; - 1 autocisternă cu apă.


21.

- 1 ofiţer; - 1 Maistru militar; - 14 subofiţeri; - 33 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 1 autostaţie radio; - 3 autocamioane; - 1 autoatelier; - 1 autotun AÎI; - 1 autogreder; - 1 Wolă; - 1 buldozer; - 1 barcă BP 10.

Garnizoana Topraisar

22. - 1 ofiţer; - 3 subofiţeri; - 12 soldaţi gradaţi profesionişti

- 2 autocamioane. Garnizoana Medgidia

23. - 1 ofiţer; - 3 subofiţeri; - 13 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 1 autocamion;

24. - 8 subofiţeri; - 12 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 1 autotractor; - 1 autocamion.

Garnizoana Murfatlar


- autocamion;

26. Regimentul 53 Rachete A.A. - 1 ofiţer; - 6 subofiţeri; - 18 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 1 tractor; - 2 autocamioane; - 1 autoturism; - 1 autoatelier,

Garnizoana Medgidia

NESECRET


Page 4 of 17

Nr. crt.


- 1 autostaţie radio.

C. INUNDAŢII DE MARI PROPORŢII PRODUSE DE ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE Nr. crt.




28. I.P.J. CONSTANŢA - 30 poliţişti circulaţie rutieră - 75 poliţişti ordine publică





31. GARDA DE COASTĂ - 4 poliţişti de frontieră - 2 ambarcaţiuni

32. COMANDAMENTUL FLOTEI (pentru unităţi din Statul Major al Forţele Navale)

- personalul care încadrează tehnica; - 1 ofiţer; - 1 Maistru militar; - 10 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 2 autoturisme; - 2 autobuze; - 7 autocamioane


33.


- 5 autocamioane; Garnizoana Mangalia

34. BRIGADA 9 MECANIZATĂ (pentru unităţi din Statul Major din Forţele Terestre)




35.


- 1 autostaţie radio; - 3 autocamioane; - 1 autosanitară; - 1 autoatelier;


NESECRET


Page 5 of 17

Nr. crt.


- 1 Wolă; - 1 buldozer; - 1 barcă BP 10.




- 1 autocamion;

38. - 8 subofiţeri;; - 12 soldaţi gradaţi profesionişti.



39.


- 1 autocamion;


- 1 tractor; - 2 autocamioane; - 1 autoturism; - 1 autoatelier, - 1 autostaţie radio.

Garnizoana Medgidia

D. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE - CĂDERI MASIVE DE ZĂPADĂ ŞI POLEI

Nr. crt.




43. I.P.J. CONSTANŢA - 30 poliţişti circulaţie rutieră - 100 poliţişti ordine publică




- 74 jandarmi - 1 autobuz - 1 microbuz

NESECRET


Page 6 of 17

Nr. crt.


- 1 autocamion



- 2 autoturisme; - 2 autobuze; - 7 autocamioane.


47.


- 5 autocamioane. Garnizoana Mangalia

48.





49.


- 1 autostaţie radio; - 3 autocamioane; - 1 autosanitară; - 1 autoatelier; - 1 autogreder; - 1 Wolă; - 1 buldozer;





- 1 autocamion;





- 1 autocamion;

54. Regimentul 53 Rachete A.A. - 1 ofiţer; - 6 subofiţeri;

- 1 tractor; - 2 autocamioane;

Garnizoana Medgidia

NESECRET


Page 7 of 17

Nr. crt.


- 18 soldaţi gradaţi profesionişti. - 1 autoturism; - 1 autoatelier, - 1 autostaţie radio.

E. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU COSMOS

Nr. crt.






locului - 2 grupe tactice de acţiuni speciale


- 2 autospeciale de intervenţie




5. COMANDAMENTUL FLOTEI

- -

F. CUTREMURE Nr. crt.






locului - 2 grupe tactice de acţiuni speciale


- 2 autospeciale de intervenţie

57. I.J.J. CONSTANŢA - 40 jandarmi - 3 autospeciale de intervenţie

NESECRET


Page 8 of 17

Nr. crt.


- 1 autocamion







60.



61.





62.


- 1 autostaţie radio; - 3 autocamioane; - 1 autosanitară; - 1 autoatelier; - 1 Wolă; - 1 buldozer; - 1 barcă BP 10.





- 1 autocamion;


- 1 autotractor; - 1 autocamion. Garnizoana

Murfatlar 66.

- 1 ofiţer; - 3 subofiţeri;

- 1 autocamion;

NESECRET


Page 9 of 17

Nr. crt.


- 15 soldaţi gradaţi profesionişti.


- 1 tractor; - 2 autocamioane; - 1 autoturism; - 1 autoatelier; - 1 autostaţie radio.

Garnizoana Medgidia

G. ALUNECĂRI ŞI PRĂBUŞIRI DE TEREN

Nr. crt.






locului









73.



74. BRIGADA 9 MECANIZATĂ (pentru unităţi din Statul Major din Forţele Terestre)



Garnizoana Constanţa 75.

NESECRET


Page 10 of 17

Nr. crt.


76.







- 1 autocamion;





- 1 autocamion;

81. Regimentul 53 Rachete A.A. - 1 ofiţer; - 6 subofiţeri; - 18 soldaţi gradaţi profesionişti

- 1 tractor; - 2 autocamioane; - 1 autoturism; - 1 autoatelier; - 1 autostaţie radio

Garnizoana Medgidia

H. ACCIDENTE BILOGICE, EPIDEMII ŞI EPIZOOTII

Nr. crt.




83. I.P.J. CONSTANŢA - 15 poliţişti circulaţie rutieră - 50 poliţişti ordine publică - 2 grupe operative de cercetare la faţa


NESECRET


Page 11 of 17

Nr. crt.


locului








87.



88.



- 1 autoturism; - 3 autocamioane, - 1 autocisternă cu apă.

Garnizoana Constanţa 89.

90.


- 1 autostaţie radio; - 3 autocamioane; - 1 autosanitară; - 1 autoatelier; - 1 barcă BP 10.





- 1 autocamion;


- 1 autotractor; - 1 autocamion. Garnizoana

Murfatlar 94.

- 1 ofiţer; - 3 subofiţeri;

- 1 autocamion;

NESECRET


Page 12 of 17

Nr. crt.


- 15 soldaţi gradaţi profesionişti.

95. Regimentul 53 Rachete A.A. - 1 ofiţer; - 6 subofiţeri; - 18 soldaţi gradaţi profesionişti


Garnizoana Medgidia

I. AVARII LA CONDUCTE MAGISTRALE

Nr. crt.






locului





100GARDA DE COASTĂ CONSTANŢA

- 5-20 poliţişti de frontieră - 1 auto

101COMANDAMENTUL FLOTEI (pentru unităţi din Statul Major al Forţele Navale)


- Remorcher Maritim „Grozavu”; - 2 autoturisme; - 2 autobuze; - 7 autocamioane.


102



NESECRET


Page 13 of 17

Nr. crt.


103


- 1 ofiţer; - 1 subofiţer; - 15 soldaţi gradaţi profesionişti



104




105- 1 ofiţer; - 3 subofiţeri; - 12 soldaţi gradaţi profesionişti


106- 1 ofiţer; - 3 subofiţeri; - 13 soldaţi gradaţi profesionişti.

- 1 autocamion;

107- 8 subofiţeri; - 12 soldaţi gradaţi profesionişti.




- 1 autocamion;

109 Regimentul 53 Rachete A.A. - 1 ofiţer; - 6 subofiţeri; - 18 soldaţi gradaţi profesionişti.


Garnizoana Medgidia

J. ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE TRANSPORT

Nr. crt.


110 I.S.U. CONSTANŢA - Conform planurilor de intervenţie - tehnica de intervenţie şi mijloace de protecţie


111 I.P.J. CONSTANŢA - 20 poliţişti circulaţie rutieră - 30 poliţişti ordine publică


NESECRET


Page 14 of 17

Nr. crt.


- 4 grupe operative de cercetare la faţa locului

- 2 laboratoare criminalistice

112 I.J.J. CONSTANŢA - 32 jandarmi - 3 autospeciale de intervenţie - 1 autocamion

113G.J.M. „TOMIS” CONSTANŢA


114COMANDAMENTUL FLOTEI (pentru unităţi din Statul Major al Forţele Navale)


- Remorcher Maritim „Grozavu”; - 2 autoturisme; - 2 autobuze; - 7 autocamioane.


115



116




Garnizoana Constanţa 117

118







- 1 autocamion;




122 - 1 ofiţer; - 1 autocamion;

NESECRET


Page 15 of 17

Nr. crt.


- 3 subofiţeri; - 15 soldaţi gradaţi profesionişti.


- 1 tractor; - 2 autocamioane; - 1 autoturism; - 1 autoatelier, - 1 autostaţie radio

Garnizoana Medgidia

K. ACCIDENTE MAJORE ŞI AVARII MARI LA REŢELELE DE INSTALAŢII ŞI TELECOMUNICAŢII

Nr. crt.


124 I.S.U. CONSTANŢA - Conform planurilor de intervenţie - tehnica de intervenţie şi mijloace de protecţie


125 I.P.J. CONSTANŢA


locului - 1 grupă tactică de acţiuni speciale


- 1 autospecială de intervenţie




128COMANDAMENTUL FLOTEI

(pentru unităţi din Statul Major a l Forţele Navale)




129



NESECRET


Page 16 of 17

Nr. crt.


130





131







- 1 autocamion;





- 1 autocamion;



Garnizoana Medgidia

L. POLUĂRI MARINE ÎN ZONA COSTIERĂ

Nr. crt.


137 I.S.U. CONSTANŢA - Conform planului naţional de contingenţă

în caz de poluare marină - Conform planului de contingenţă în caz de

poluare marină

NESECRET


Page 17 of 17

Nr. crt.


138 I.P.J. CONSTANŢA

- 10 poliţişti circulaţie rutieră - 15 poliţişti ordine publică - 1 grupă operativă de cercetare la faţa

locului





141GARDA DE COASTĂ CONSTANŢA

- personalul care încadrează tehnica - 1 navă

142COMANDAMENTUL FLOTEI

- Conform planului de contingenţă în caz de poluare marină

- Conform planului de contingenţă în caz de poluare marină

NESECRET


Page 1 of 10

ANEXA nr. IV.6.2.

SERVICII VOLUNTARE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Dotarea cu tehnica, mijloace si materiale de intervenţie Sectoarele de competenţă

Categoria, conform criteriilor de performanţă aprobate cu O.M.A.I. nr. 718/2005 şi modificate cu O.M.A.I. nr. 195/2007

s Localitatea Categoria Sectorul de competenţă (Localitatea

de bază şi satele aparţinătoare)

Dotarea svsu sau mijloace şi echipamente aparţinând primăriei şi

voluntarilor care pot fi folosite în cazul unei situaţii de urgenţă

1. Constanţa Compartiment de

prevenire Constanţa ISU

2. Mangalia Compartiment de

prevenire Mangalia ISU

3. Medgidia

Compartiment de prevenire

Medgidia - Valea Dacilor

- Remus Opreanu

ISU Asigură şi intervenţia în caz de incendii de vegetaţie, deoarece are şi echipa de intervenţie(condusă de Sachir Asan) care are în dotare mijloace iniţiale de

stins incendii

4. Murfatlar serviciu de categoria I MURFATLAR

- Siminoc 1 cisternă cu apă; stingătoare; lopeţi;

topoare; găleţi

5. Cernavodă Compartiment de

prevenire Cernavodă ISU

6. Eforie serviciu de categoria III Eforie 1 autospecială Magirus DEUTZ- 1981/

achiziţionată 2006 cumpărare 3 motopompe evacuarea apei

7. Hârşova Compartiment de

prevenire Hârşova

- Vadu Oii ISU

8. Năvodari Compartiment de

prevenire Năvodari ISU

9. Negru Vodă serviciu de categoria I Negru Vodă Cisternă modificată cu instalaţie de

NESECRET


Page 2 of 10





- Dărăbani - Vîlcele

refulare a apei; 20 stingătoare; lopeti; topoare; găleţi

10. Ovidiu serviciu de categoria I OVIDIU - Poiana

- Nazarcea

2 motopompe de evacuare a apei 25 stingatoare

11. Techirghiol serviciu de categoria I Techirghiol

1 motopompă stins incendii 1961 funcţională; 1 drujbă; 10 lopeti; 4 furci; 10 găleţi; 4 topoare; 4 târnăcoape; 10 măturoaie; 10 sape; 1 goarnă; 3 lanterne; 2 truse sanitare; 2 căngi; 1 motopompă pentru evacuarea apei; stingătoare

12. Băneasa serviciu de categoria III

Băneasa -Făurei

-Negureni -T.Vladimirescu

-Răzoare

1 autospecială; 1 tractor cu lama (cupa) stingatoare

13. Adamclisi

serviciu de categoria I

Adamclisi - Zorile - Urluia - Abrud - Haţeg

5 pichete de incendiu

14. Agigea serviciu de categoria I Agigea - Lazu

1 motopompă de evacuare a apei; 1 drujbă; 10 lopeţi; 4 furci; 10 găleţi; 4 topoare; 4 tărnăcoape; 10 măturoaie; 10 sape; 1 goarnă; 3 lanterne; 2 truse sanitare; stingătoare; 2 căngi

15. Albeşti serviciu de categoria I

Albeşti - Arsa

- Cotu Văii - Coroana

Stingătoare; pichet incendiu; lopeţi; topoare; găleţi

NESECRET


Page 3 of 10





- Vârtop - Gp Soc IAS Mangalia

16. Aliman serviciu de categoria I

aliman - Dunăreni

- Vlahii - Floriile

1 buldoexcavator – propr. primăriei; stingătoare; lopeţi; topoare; găleţi

17. Amzacea serviciu de categoria I Amzacea

- Scărişoreanu - Casicea


18. 23 August


23 August - Dulceşti - Moşneni

1 pichet incendiu; mături; tractor; buldoexcavator; stingătoare; lopeţi; topoare; găleţi

19. Băraganu


Bărăganu - Lanurile - Vulturul

lopeţi; cazmale; mături; găleţi; târnăcoape

20. Castelu


Castelu - Nisipari

1 motogenerator curent electric; 1 motopompă evacuarea apei; Stingătoare; pichet incendiu; lopeţi; cazmale; mături

21. Cerchezu serviciu de categoria I

Cerchezu - Măgura

- Căscioarele - Viroaga

lopeţi topoare găleţi

22. Chirnogeni Compartiment de

prevenire

Chirnogeni - Plopeni - Credinţa

ISU

23.

Ciobanu

serviciu de categoria I CIOBANU - Mioriţa

stingătoare; 1 motopompă de evacuare a apei

24. Ciocîrlia serviciu de categoria I Ciocîrlia

- Ciocîrlia de jos lopeţi

topoare

NESECRET


Page 4 of 10





- Gp Soc Filacer Ciocarlia -Gp Soc Stelacer Stejarul

găleţi

25. Cobadin serviciu de categoria I

Cobadin - Viişoara

- Negreşti-Curcani - Conacu

-Ciobăniţa

Cisterna modificata cu instalatie de refulare a apei; 20 stingătoarare; lopeţi; topoare; găleţi

26. Cogealac serviciu de categoria I

Cogealac - Tariverde

- Râmnicu de jos - Ramnicu de sus -Gura Dobrogei

Stingătoare; 4 motopompe; Pichet incendiu; lopeţi; topoare; găleţi

27. Comana serviciu de categoria I Comana - Tătaru - Pelinu


28. Corbu serviciu de categoria III Corbu - Vadu

- Luminiţa

1 Renault Midum complet echipată 2008/ achziţionată 2009 stingătoare; lopeţi topoare; pichete de incendiu; rangă; găleţi

29. Costineşti serviciu de categoria I Costineşti - Schitu

lopeţi; topoare; găleţi

30. Crucea serviciu de categoria I

Crucea - Băltăgeşti - Stupina - Crişan - Siriu

- Gălbiori

stingătoare lopeţi

topoare găleţi

31. Cumpăna serviciu de categoria I Cumpăna Lopeţi; topoare; găleţi

32. Cuza Vodă serviciu de categoria I Cuza Vodă tractor si buldoexcavator; stingătoare; pichet incendiu; lopeţi;

NESECRET


Page 5 of 10





topoare; găleţi

33. Deleni


Deleni - Pietreni - Şipotele - Petroşani


Pichet incendiu

34. Dobromir serviciu de categoria I

Dobromir - Dobromir Vale

- Lespezi - Văleni - Cetatea

- Pădureni


35. Dumbrăveni


Dumbrăveni - Furnica


36. Fântânele serviciu de categoria I Fântânele lopeţi; topoare; furtun şi ţevi psi; găleţi; pichete de incendiu; rangă

37. Gârliciu serviciu de categoria I Gîrliciu 10 lopeţi; 10 topoare; 5 căngi; 8 stingătoare

38. Ghindăreşti serviciu de categoria I Ghindăreşti 10 stingătoare; lopeţi; topoare

39. Grădina serviciu de categoria I Grădina - Cheia - Casian

lopeţi; topoare; furtun şi ţevi psi; pichete de incendiu; rangă; găleţi

40. Horia


Horia - Cloşca

- Tichileşti

cisternă cu apă generator electric

41. Ion Corvin serviciu de categoria I

Ion Corvin - Viile

- Rariştea - Crîngu - Brebeni

Stingătoare; Pichet incendiu;

lopeţi; topoare;

găleţi 42. Independenţa serviciu de categoria I Independenţa 1 volă;

NESECRET


Page 6 of 10





- Movila Verde - Olteni - Tufani

- Fântâna Mare

1 autocamion; 3 motopompe de evacuare;

1 escavator; 1 generator de curent

43. Istria serviciu de categoria III Istria

- Nuntaşi

1 Renault Midlum – împreună cu Corbu; Stingătoare

44. Limanu serviciu de categoria III

Limanu - 2 Mai

- Vama Veche - Hagieni

1 ASAS; Pichet incendiu; stingătoare; lopeţi; topoare; găleţi

45. Lipniţa serviciu de categoria I

Lipniţa - Coslugea

- Canlia - Carvăn - Goruni

- Cuiugiuc - Izvoarele

lopeţi; Topoare;

Pichet incendiu; găleţi

46. Lumina serviciu de categoria I Lumina

- Sibioara - Oituz

Tractor cu remorcă; 1 motopompă de evacuare; 1 motopompă de stins incendii; lopeţi; mături; buldoexcavator; pichete intervenţie; căngi; lopeţi;găleţi

47. Mereni serviciu de categoria I

Mereni - Osmancea - Ciobăniţa - Miriştea

motopompă de evacuare a apei; generator electric; tractor; 30 stingătoare; Pichet incendiu

48. Mihail Kogălniceanu serviciu de categoria I Mihail Kogălniceanu

- Palazu Mic - Piatra

Tractor Buldoexcavator şi remorcă

2 Pichete incendiu, stingătoare

NESECRET


Page 7 of 10





- Gp Social SIBIOARA - Gp Social CERES

lopeţi topoare galeti

49. Mihai Viteazu serviciu de categoria I MIHAI VITEAZU

- Sinoe

4 motopompe 10 tractoare

1 Caterpilar incadrat cu mecanic 1 remorca

1 plug stingatoare

lopeti topoare galeti

50. Mircea Voda serviciu de categoria I

MIRCEA VODĂ - Satu Nou - Ţibrinu

- Gherghina

10 lopeti 4 furci

10 galeti 4 topoare

4 tarnacoape 10 maturoaie

10 sape 1 goarna 3 lanterne

2 truse sanitare 2 stingatoare

2 cangi

51. Nicolae Bălcescu serviciu de categoria I NICOLAE BĂLCESCU

- Dorobanţu

1 plug 1 tractor

stingatoare Cisterna microbuz

lopeti topoare

NESECRET


Page 8 of 10





galeti

52. Oltina serviciu de categoria III

OLTINA - Răzoarele - Satu Nou - Strunga

1 Iveco Magirus FL70d11fa – fabr. 1973 lopeti

Topoare Stingatoare

Motopompe evacuat apa Pichet incendiu

53. Ostrov serviciu de categoria III

OSTROV - Bugeac - Esechioi - Galiţa - Gîrliţa

- Almalău

1 APCT R 19215-1977 Tractoare, microbuze, camioane

proprietatea primariei lopeti

topoare galeti

54. Pantelimon serviciu de categoria I

PANTELIMON - Pantelimonu de jos

- Runcu - Nistoreşti

- Călugăreni

lopeti

topoare Galeti tractor

55. Pecineaga serviciu de categoria I PECINEAGA

- Vânători


56. Peştera serviciu de categoria I

PEŞTERA - Izvoru Mare

- Ivrinezu Mare - Ivrinezu Mic

- Veteranu

Tractor plug Buldoexcavator

2 remorci Dacia break


NESECRET


Page 9 of 10





57. Poarta Albă serviciu de categoria I POARTA ALBĂ

- Galesu

1 tractor cu plug 1 cisterna

1 motopompa mecanica stingatoare

58. Rasova serviciu de categoria I RASOVA

- Cochirleni

2 motopompe evacuarea apei 10 barci (propr. voluntarilor) 1 buldoexcavator al primariei

7 tractoare cu remorca- ale primariei Un autovehicol transport marfa


59. Saraiu serviciu de categoria I SARAIU

- Dulgheru - Stejaru

stingatoare lopeti

topoare galeti

60. Saligny serviciu de categoria I SALIGNY

- Faclia - Ştefan cel Mare

Pichet incendiu, stingatoare lopeti

topoare galeti

61. Săcele serviciu de categoria I SĂCELE - Traian


62. Seimeni serviciu de categoria I

SEIMENI - Seimenii Mici - Seimenii Mari

- Dunărea


63. Siliştea serviciu de categoria I SILIŞTEA

- Ţepeş Vodă


NESECRET


Page 10 of 10





64. Tîrguşor serviciu de categoria I TÂRGUŞOR

- Mireasa


65. Topalu serviciu de categoria I TOPALU - Capidava


66. Tortomanu serviciu de categoria I TORTOMANU

- Dropia

lopeti topoare Galeti

Maturoaie

67. Tuzla Compartiment de

prevenire TUZLA

ISU

68. Topraisar serviciu de categoria III

TOPRAISAR - Biruinţa - Moviliţa

- Potârnichea

1 Renault Midlum 1 motopompa stins incendii

4 motopompe evacuarea apei 25 stingatoare

Tractor motostivuitor

69. Valu lui Traian serviciu de categoria I VALUL LUI TRAIAN 1 motopompa

70. Vulturu serviciu de categoria I VULTURU

1 Aro 1 dacia papuc 20 stingatoare

topoare 5 costume de protectie

furtunuri si tevi psi pichete de incendiu


Page 1 of 4

ANEXA nr. IV.6.3. SERVICII PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CONSTITUITE ÎN SUBORDINEA UNUI

OPERATOR ECONOMIC SAU INSTITUŢII CA SERVICIU PROPRIU

Nr. Crt.

Denumirea operatorului economic

CategoriaSectorul de competenta

Domeniul de

activitate Dotarea Date contact

1. S.C. OIL TERMINAL

S.A.

serviciu de

categoria V

Depozitul Nord, Depozitul Sud Depozitul Port

Petrochimic

1 AsP4S 1 APCA

6 ATI, la nivelul celor trei puncte de lucru: SUD,

NORD şi PORT.

Constanta, str. Caraiman, nr. 2

0241.702.600 int. 1135 0241.694.833

Răileanu George 0722 273 529

2. S.N. AEROPORTUL INTERNAŢIONAL

S.A.

serviciu de

categoria V

Aeroportul Internaţional „Mihail

Kogalniceanu” Aeronautic

3 AUTOSPECIALE COMPLET ECHIPATE

M. Kogalniceanu Str. Tudor Vladimirescu,

nr.4 0241. 255.100 0241.508.022

Tudorașcu Cristian 0745 011 554

3. SOCIETATEA

ELECTROCENTRALE CONSTANŢA S.A.

serviciu de

categoria IV

Incinta SUCURSALA ELECTROCENTRALE

CONSTANŢA Energetic 1 AUTOSPECIALĂ

Constanta, str. Aurel Vlaicu, nr. 123

Popescu Constantin 0241.585.300

4. C.N. ACN S.A.

serviciu de

categoria V

Incinta C.N. ACN S.A. Transport 1 AUTOSPECIALĂ Agigea, str. Ecluzei, nr. 1

0241.737.711


Page 2 of 4

5. S.C. ŞANTIERUL

NAVAL CONSTANŢA S.A.

serviciu de

categoria IV

Incinta Şantierului Naval Constanţa

Construcţii nave

1 AUTOSPECIALĂ

Constanta, incinta port 0241.614866/611651

[email protected] Spilcea Gheorghe

0721 844 718

6. S.C. 2X1 HOLDING

CAPE MIDIA SHIPYARD S.A.

serviciu de

categoria IV

Incintă S.C. 2X1 HOLDING CAPE

MIDIA SHIPYARD S.A.

Construcţii nave

1 AUTOSPECIALĂ SCOASA DIN FUNCTIUNE

Constanta, Midia, Incinta port

0241.607090/607092 secretariat@midiashipyard.

ro Constantin: 0749165437

7. LAFARGE CIMENT

S.A. MEDGIDIA

serviciu de

categoria IV

Incintă LAFARGE CIMENT S.A. MEDGIDIA

Materiale construcţii

1 APCAA

Medgidia, str. Portului, nr. 1, 0241.811900/820300

[email protected]

Meu Mihai: 811990/0745832061

8. S.C. ARGUS S.A.

CONSTANTA

serviciu de

categoria III

Incintă S.C. ARGUS S.A.

Alimentar

1 MOTOPOMPĂ PENTRU STINS

5 LOPETI 5 MATURI

9. S.C. DOBROGEA

GRUP S.A. CONSTANTA

serviciu de

categoria III

Incinta S.C. DOBROGEA GRUP

S.A. Alimentar

1 MOTOPOMPĂ MP73 1 APARAT DE

RESPIRAT 9 COTUME PROTECŢIE

FURTUN P.S.I. ŢEVI REFULARE

MĂŞTI C.F.G. CENTURI

Constanta, str. Celulozei, nr. 1,

Nistor Valentin: 0723417971


Page 3 of 4

10. S.C. CAREFFOUR S.A. PUNCT DE

LUCRU CONSTANŢA

serviciu de

categoria II

Incinta SC CAREFFOUR PUNCT

DE LUCRU CONSTANŢA

Comerţ - -

11.

COMPANIA NAŢIONALĂ

ADMINISTRAŢIA PORTURILOR

MARITIME

serviciu de

categoria V

Dana 0, Port si Rada maxima 6 Mm.

Activităţi portuare

NAVĂ POMPIER 8

Incinta Port, Gara Maritima

0241.611.540/619.512

12. SC KAUFLAND ROMÂNIA SCS

serviciu de

categoria II

Incinta S KAUFLAND ROMÂNIA SCS

FILIALA CONSTANŢA C

Comerţ INSTALAŢII SPECIALE

B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 21

Fix 0372092301 Fax 0372092387

Şef SPSU Pirosi Gavrila 0723.337.533

13. SELGROS CASH & CARRY MAGAZIN

CONSTANŢA NORD

serviciu de

categoria II

Incinta SELGROS CASH & CARRY

MAGAZIN CONSTANŢA NORD


B-dul Tomis Fix 0241684025/ 0241684074 Fax 0372652159 Şef SPSU MARIN

DOBRE 0744.375.834

14.

SC REAL SUPERMARKET

ROMÂNIA CONSTANŢA 2

NORD

serviciu de

categoria II

Incinta SC REAL SUPERMARKET ROMÂNIA SRL

CONSTANŢA NORD


B-dul Aurel Vlaicu nr. 168 Fix 0374109102 Fax 0241800190 Şef SPSU MARIN

GAVRILĂ 0756.023.962

15. SC BAUMAX-X ROMÂNIA SRL

serviciu de

categoria II

Incinta SC BAUMAX-X ROMÂNIA SRL


B-dul Aurel Vlaicu nr. 207 Fix 0241.524.021 Fax 0241.524.009 Şef SPSU MARIN

GAVRILĂ 0756.023.962

16. SPITALUL JUDETEAN

CONSTANTA

serviciu de

categoria II

Incinta Spitalului Clinic Judeţean

Sănătate, asistenţă

medicală de urgenţă

B-dul Tomis nr. 145 Fix 0241.616.784 Fax 0241.662.070

Şef SPSU Stănică Ana MARIA 0728 025 966


Page 4 of 4

17. SC EVEREST INVESTIŢII ŞI

CONSULTANŢĂ S.A.

serviciu de

categoria II

Complex City Park Constanţa


B-dul Alexandru Lăpuşneanu nr. 116 Fix 0241.825.000 Fax 0241.825.003

NESECRET


Page 1 of 2

ANEXA nr. IV.6.4.

SERVICII PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CONSTITUITE CA SOCIETĂŢI COMERCIALE PRESTATOARE DE SERVICII

Nr. Crt.

Denumirea operatorului

economic Categoria Sectorul de competenta Dotarea Datele de contact

1. S.C. DAVI COMFIRE

S.R.L. serviciu de categoria V

C.N.E. Prod Cernavoda 1 AUTOSCARĂ

2 AUTOSPECIALE CU APĂ ŞI SPUMĂ

Pâcleanu Marian 0745 123 953

2. S.C. CONSAL TRADE

S.R.L. serviciu de categoria V

Conform Anexei 1

1 AUTOSCARĂ 5 AUTOSPECIALE

DE LUCRU CU APĂ ŞI SPUMĂ

O MOTOPOMPĂ IVECO

0241.601424. 0341.401818 0341.401820

[email protected] Constanta, Incinta Port,

Dana 12 Pacea Dumitru:

0724343854

3. S.C. INTERPREV

CRIST S.R.L. serviciu de

categoria IV S.C. D.M.H.I. S.A.

2 AUTOSPECIALE DE LUCRU CU APĂ ŞI SPUMĂ

O MOTOPOMPĂ

Mangalia, Str. Portului, nr. 1, Incinta DMHI

0241.753348 [email protected]

Olaru I.: 0724863328

NESECRET


Page 2 of 2

Nr. Crt.

Denumirea operatorului

economic Categoria Sectorul de competenta Dotarea Datele de contact

4. S.C. GLOBAL

SECURITY SISTEM S.A.

serviciu de categoria V

SC Rompetrol Rafinare SA; SC Rompetrol GAS SRL; SC

Rompetrol Petrochemicals SRL; SC Rominserv SA; SC Rompetrol Logistics SA; SC Rompetrol Downstream SA; SC Ecomaster SA; Servicii Ecologice; SC Rompetrol Quality Control SRL; SC ATM Reparatii SRL; SC

Microplasmă SRL; SC N&o Refilling SRL; SC Arconi

Star SRL; SC Argenta SRL

5 AUTOSPECIALE DE LUCRU CU APĂ ŞI SPUMĂ O AUTOSCARĂ

Midia Navodari, DJ 226, km. 23

021 3373677 0241 506911

Nițu Daniel 0745 349 221

5. S.C. RIG SERVICE

S.A. serviciu de categoria V

S.C. Petromar S.A., Secţia Terminal Midia (Incintă S.C.

OMV Petrom S.A.- zona X de producţie Midia)

2 ATI

Constanta, Incinta Port, dana 34

0241.586046 0241.586.448

[email protected] Tănase Marian: 0724 547 495

6. S.C. SEA PROTECT

GROUP S.R.L. serviciu de

categoria IV

SERVICIU INFIINTAT IN

20.07.2015

Datcu Costel 725402785

0241487509 0241-955

ANEXA VII 9 SCHEMA

FLUXULUI INFORMATIONAL-DECIZIONAL

Forţe de Intervenţie

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

Birou Răspuns Apel 112

Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Secretariat Tehnic Permanent al CJSUCentrul Judeţean de Coordonare si

Conducere a Intervenţiei

Ministerul Afacerilor Interne Comitetul Naţional pentru Situaţii

Speciale de Urgenţă

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a

Intervenţiei

Instituţia Prefectului Comitetul Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă

Primar Consiliul Local pentru

Situaţii de Urgenţă Centrul Operativ cu

Activitate Temporară

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

Operator Economic Celule de Urgenţă

Alte surse de informare şi înştiinţare

Structuri Judeţene cu Funcţii de Sprijin

NESECRET


Page 1 of 2

Anexa nr. VII.1. LISTA AUTORITĂŢILOR ŞI FACTORILOR

care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în judeţul Constanţa (componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă)

Nr. Crt.

Denumire autoritate

Persoana(e) de contact

Mijloace de legatura (tel, fax, mobil)

1. Instituţia Prefectului judeţul Constanţa

2. Consiliul Judeţean Constanţa

3. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa

4. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Constanţa

5. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean “Mihail Kogălniceanu” Constanţa

6. Gruparea de Jandarmi Mobilă „TOMIS” Constanţa

7. Garda de Coastă Constanţa

8. Comandamentul Flotei

9. Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Constanţa

10. U.M.01459 Medgidia

11. Serviciul Poliţiei Rutiere Constanţa

12. Centrul Militar Zonal Constanţa

13. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

14. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral

15. Inspectoratul Teritorial de Muncă

16. Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa

17. Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa

18. Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Constanţa

19. Direcţia de Sănătate Publică

20. Direcţia pentru Agricultură a judeţului Constanţa

21. Direcţia Silvică Constanţa

22. Inspectoratul Judetean în Construcţii Constanţa

23. Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa

24. Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale

25. Autoritatea Navală Română Constanţa

26. Căpitănia Zonală Constanţa

NESECRET


Page 2 of 2

Nr. Crt.

Denumire autoritate

Persoana(e) de contact

Mijloace de legatura (tel, fax, mobil)

27. Sc Romtelecom Sa – Divizia Operaţiuni Sud-Est - Centrul Operaţiuni Constanţa

28. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Constanţa

29.

S.N. „Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu-Constanţa”

S.A.

30. Secţia Drumuri Naţionale Constanţa

31. R.A Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa

32. C.N. Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Constanţa

33. C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa

34. S.C. E.N.E.L. Distribuţie Dobrogea

35. C.N. Transelectrica S.A. Sucursala de transport Constanţa

36. C.N. Căi Ferate S.A. - Regionala C.F. Constanţa

37. A.N. Îmbunãtãţiri Funciare R.A.– Filiala De Îmbunătăţiri Funciare Constanţa

38. Centrul Meteorologic Regional Dobrogea

39. Societatea Natională de Cruce Roşie - Filiala Constanţa

40. C.N.E. Cernavodă

41. S.C. Rompetrol Rafinare S.A.

42. S.C. Oil Terminal S.A.

43. S.C. CONGAZ S.A. Constanţa

44. S.C. LaFarge Romcim S.A. Medgidia

45. S.C. Daewoo Mangalia Heavy Industries S.A.

46. Regia Autonomă Judeţeană de Apă Constanţa

47. R.A.D.E.T. Constanţa

48. Oficiul Judeţean de Poştă Constanţa

49. Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă Constanţa

50.

Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Constanţa

NESECRET


Page 1 of 13

Anexa nr. VII.10

SITUAŢIA CU PRINCIPALELE INSTITUŢII / UNITĂŢI HOTELIERE CE POT ASIGURA CAZAREA

TEMPORARĂ A POPULAŢIEI CE POATE FI EVACUATĂ ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ

PRIMĂRIA

SPAŢII CAZARE PENTRU PERSOANE FĂRĂ ADĂPOST SPAŢII DE ADĂPOSTIRE PENTRU PERSOANELE BLOCATE ÎN

TRAFIC Denumire Adresă Capacitate

cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil

Denumire Adresă Capacitate cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil

CONSTANTA Incinta Graviti Park

Str. Soveja 20 paturi Director adjunct Direcţia Poliţia Locală Pripiş Ionuţ

0722326735 Nu este cazul

MANGALIA Hotel Egreta Venus Str. Dem Rădulescu

200 Năstase Claudiu Valentin

0756201243 Hotel Egreta Str. Dem Rădulescu

200 Năstase Claudiu Valentin

0756201243

MEDGIDIA Sală Sport “Ifrimie Elisei”

Str. Albinelor, nr.1

20 Angheluţă Ecaterina

0241811642 0726185948

Hotel “Stadion”

Str. Podgoriilor nr.1

100 Angheluţă Ecaterina

0241811642 0726185948

ValeaDacilor Remus Opreanu MURFATLAR 2 săli de sport Murfatlar 600 Ilinca

Constantin Munteanu Dumitru

0726158202 0729291645

2 săli de sport Murfatlar 600 Ilinca Constantin Munteanu Dumitru

0726158202 0729291645

Siminoc Cămin cultural Siminoc 100 Cămin cultural Siminoc 100

CERNAVODA Cămin persoane vârstnice

Str. 1907 20 Florea Carmen

0724046355 Cămin persoane vârstnice

Str. 1907 20 Florea Carmen

0724046355

EFORIE Nu deţine spaţii

Apartament Str. Plantelor nr33

5 Bulgaru Aurelia

074424255 Primărie 1 dec 1918, nr 1

30 Neculcea Aurel

0743119117

NESECRET


Page 2 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

HARSOVA

- - - - - Spital Vadului nr.16 50 - - - - - Sala sport Constanţei

nr26 50

- - - - - Sala sport Revoluţiei nr5 50 - - - - - Sala sport Mircea cel

Bătrân nr 1 50

VaduOii - - - - - - - - -NAVODARI - - - - - - - - - - NEGRU VODA

Primărie camera oficială

Str. Mangaliei nr. 13

4 Ştefan Petre 0751123022 Sală sport Str. Stadionului nr.50

300

Nicolin Ion 0751123020

- - - - - Liceu Str. Stadionului nr.50

250

- - - - - Cămin cultural Str. Constanţei Nr.34A

100

- - - - - Casa de cultură Str. Recoltei Nr.27

200

Darabani - - - - - Şcoala generală

Str. Principală Nr.59

100

Vilcele - - - - - Şcoala generală

Str. Principală Nr.37

75

Sectia - - - - - - - - - - OVIDIU -

-

Poiana - Nazarcea - - - - - - - - - - TECHIRGHIOL CRRNP STR. M.

Sadoveanu nr. 1

20 Pârvu Valentina

0723166865 Sala Sporturilor

Str. 9 Mai nr. 15

20 Zisu Florin 0724415008

BANEASA Spitalul Str.

Trandafirilor nr. 87

30 Popescu Adrian

0725059448 Căminul cultural

Str. Trandafirilor, nr.97

100 Nicolae Laurenţiu

0784256109

Faurei - - - - - - - - - - Negureni - - - - - Cămin cultural Negureni 50 Stoenciu 0761544987

NESECRET


Page 3 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Corina T.Vladimirescu - - - - - - - - - - ADAMCLISI Cămin cultural Str. Traian,

nr.36 50 Burcea

Anton Rasit Beinur

0241854623 0736646660

Primărie Str. Traian, nr.39

20 Burcea Anton Rasit Beinur

0241854623 0736646660

0241854623 0728929791

0241854623 0728929791

Zorile - - - - - - - - - - Urluia - - - - - - - - - - Abrud - - - - - - - - - - Haţeg - - - - - - - - - - AGIGEA Nu există personae fără adăpost Spitalul de

Ftiziologie Agigea

Str. Nicolae Titulescu 157

150

Constantin Gheorghe - Lucian

0720989288

Scoala I-VIII Ion Borcea

Soseaua Mangaliei

150

Centrul de zi Agigea

Str. Aleea Teilor nr.4

20

Centrul de Plasament “Delfinul”

Str. Bujorului nr.9

50

Gradinita “Rita Gargarita”

Str. Nicolae Iorga nr.7

60

Creşa “Albă ca Zăpada”

Str. Nicolae Iorga nr.7

80

Casa de cultură Str. Paltinului nr. 1AS

100

Lazu Sala de Sport Str. Splai Titu Maiorescu nr.1

100

Gradinita Lazu Str. Simion Barnutiu nr.2A

40

ALBESTI Nu este cazul Cămin cultural 100 Irimia Octavian

0733912629

Arsa - - - - - - - - - - CotuVăii Cămin cultural 20 Irimia

Octavian 02417367080733912629

Coroana - - - - - - - - - -

NESECRET


Page 4 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Vartop - - - - - - - - - - ALIMAN - - - - - Sediul

Primăriei Str. Principală, nr.40

20 Topalu Gheorghe Sivriu Valentin

0241856474 0241856207 0744363182 0751099467 0743060015

Dunareni - - - - - - - - - - Floriile - - - - - - - - - - Vlahii - - - - - - - - - - AMZACEA Cămin copii Amzacea 200 Mihalcea

Achim 0784201453 Cămin copii Amzacea 200 Mihalcea

Achim 0784201453

G-ral Scărişoreanu

Scoala şi caminul Cultural


150 Vlăsceanu Dănuţ

0732223919 Scoala şi caminul Cultural


150 Vlăsceanu Dănuţ

0732223919

Casicea Caminul Cultural

Casicea 100 Nedelcu Cristina Iuliana

0784745151 Scoala si Caminul Cultural

Casicea 100 Nedelcu Luciana

0784745151

23 AUGUST Căminul Cultural

Str. George Călinescu, nr.46

300 Chesnoiu Ion

0241/733018 0758249475

Căminul Cultural

Str. George Călinescu, nr.46

300 Chesnoiu Ion

0241/733018 0758249475

Dulcesti Mosneni BĂRĂGANU - - - - - Căminul

cultural Bărăganu

Str. Petre Marinescu nr. 186

200 pers. Paraschivescu Lucian

0733131865

Lanurile Căminul cultural Lanurile

Str. Libertăţii nr. 235

200 pers. Cocoş Marian

0724744263

CASTELU - - - - - primărie Str. Republicii nr. 58

15 Ghina Cristian

0785211044

Nisipari - - - - - - - - - CERCHEZU Cămin cultural 100 Chelaru

Ştefan 0756153185 Şcoala

gimnazială 100 Chelaru

Ştefan 0756153185

Magura Casa Aronomului

- 50 Chelaru Ştefan

0756153185 - - - - -

Cascioarele Cămin cultural 100 Chelaru 0756153185 grădiniţa 100 Chelaru 0756153185

NESECRET


Page 5 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Ştefan Ştefan Viroaga Cămin cultural 100 Chelaru

Ştefan 0756153185 Şcoala primară 100 Chelaru

Ştefan 0756153185

CHIRNOGENI

Cămin cultural Str. NegruVoda nr.45bis

80

Agavriloaiei C-tin

0241854305 0751139971

Cămin cultural Str. NegruVoda nr.45bis

80

AgavriloaieiC-tin

0241854305 0751139971

Şcoala de arte-meserii

Str. Negru Voda nr41

120 Şcoala de arte-meserii

Str. Negru Voda nr41

120

Grădiniţa Str. Dispensarului nr. 16 bis

100 Grădiniţa Str. Dispensarului nr. 16 bis

100

Plopeni

Cămin cultural Str. Şoseaua Constanţei nr.36F

50 Cămin cultural Str. Şoseaua Constanţei nr.36F

50

Grădiniţa Str. Şoseaua Constanţei nr36C

40 Grădiniţa Str. Şoseaua Constanţei nr.36C

40

Şcoala V-VIII Str. Şoseaua Constanţei nr.36B

40 Şcoala V-VIII Str. Şoseaua Constanţei nr.36B

40

Şcoala I-IV Str. Şoseaua Constanţei nr.38B

40 Şcoala I-IV Str. Şoseaua Constanţei nr.38B

40

Credinta

Cămin cultural Str. Dreptăţii Nr.9

40 Cămin cultural Str. Dreptăţii Nr.9

40

Şcoala I-IV Str. Şcolii nr.3 25 Şcoala I-IV Str. Şcolii nr.3 25 Grădiniţa Str. Zorelelor

Nr.2B 20 Grădiniţa Str. Zorelelor

Nr.2B 20

CIOBANU Sală sport Str. Eroilor Nr.80

100 GurguTudorel

0761174211 Cămin cultural Str. Eroilor Nr.72

100 GurguTudorel

0761174211

Miorita - - - - - - - - - - CIOCARLIA Scoala cu cls.

I-VIII Ciocârlia de Jos

Str. 1 Decembrie nr.53

350 Dragomir Traian

0241875555 0751168831 0751168832

Scoala cu cls. I-VIII Ciocârlia de Jos

Str. 1 Decembrie nr.53

350 Dragomir Traian

0241875555 0751168831 0751168832

Ciocârlia de Sus Scoala cu cls. Str. Venus 250 Scoala cu cls. Str. Venus 250

NESECRET


Page 6 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

I-VIII Ciocarlia de Sus

nr.16 I-VIII Ciocarlia de Sus

nr.16

Căminul Cultural Ciocârlia

Str.1 Decembrie nr. 66

200 Căminul Cultural Ciocârlia


200

Căminul Cultural Ciocârlia


350 Căminul Cultural Ciocârlia


350

Căminul Cultural Ciocârlia de Sus

Str. Venus nr.15

350 Căminul Cultural Ciocârlia de Sus

Str. Venus nr.15

350

COBADIN Nu este cazul Cămin cultural Cantina socială

Piaţa Eroilor nr. 1 Str. Primăverii nr.19

30 persoane

Dinescu Ion 0241855129

Viisoara - - - - - - - - - - Negresti - - - - - - - - - - Conacu - - - - - - - - - - Curcani - - - - - - - - - - COGEALAC Fosta Banca

Agricola Str.Gării nr.38 10 Jichitu

Marcelini 0766517544 0241769839

SC Nico MarComercial

Str. Mare nr.80 25 Alexa Nicolae

0762645149 0214769289

Tariverde

Se vor utiliza în caz de nevoie şi adăposturi enumerate pentru persoane blocate în trafic, cât şi spaţiul din cadrul cămin cultural Cogealac

Spatiu comercial

Str. Tulcei nr.2A

25 Ciubuc Aurelian

0766922203

Rimnicu de Jos Spatiu comercial

Str. Fabricii, nr 30

30 Butcaru Dumitru

0241256366

Rimnicu de Sus - - - - - GuraDobrogei - - - - - COMANA Grădiniţa Str. Primăverii

Nr.21 15-20 Pers.

Serv.Per 0241859444 0241859458

Sala consiliu Primărie

Str. Primăverii Nr.13

8-10 Pers. Serv.Perm.

0241859444 0241859458

Tataru Cămin cultural Str. Intrarea Azaplar nr.18B

20-30 - - Cămin cultural Str. Intrarea Azaplar nr.18B

20-30 - -

Pelinu - - - - - - - - - -

NESECRET


Page 7 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

CORBU - - - - - Căminul cultural 1 Căminul cultural 2

Str. Principală nr. 23 Str. Principală nr. 301

200 100

Creţu Elena 0766701477

Vadu - - - - - - - - - - Luminiţa - - - - - - - - - - COSTINESTI Nu este cazul Schitu - - - - - - - - - - CRUCEA

Nu este cazul

I.I. Bota Maria Alexe Ligia Daniela Primăria

Şoseaua Constanţei nr.27 Str. Poliţiei nr. 2 Soseaua Constanţei nr. 45

20 25 15

Bota Ion Ilie Mirela

0766370319 02418748250 076759384

Stupina Băltăgeşti - - - - - Gălbiori - - - - - Crişan - - - - - Siriu - - - - - CUMPANA Sala de Sport

nr.1 Str. Dacia nr.1 70 Mirancea

Dumitrica 0729317616 Centrul after

school Aleea Taberei nr. 19 A

90 Nae Corina 0764387487

CUZA VODA - - - - - Cămin cultural

Str. Medgidiei, nr.57

150 Solomon Lucian

0720063278

DELENI Cămin cultural Deleni 3

Dan Marinan -primar Cabun Valentin - viceprimar

0762008350 0762008355

Cămin cultural Sediul Primăriei

Deleni 50 20

Dan Marinan -primar Cabun Valentin - viceprimar

0762008350 0762008355

Pietreni Fost sediu CAP

Pietreni 3 Fost sediu CAP

Pietreni 50

Sipotele Incintă Şcoală Gimnazială

Şipote 3 Incintă Şcoală Gimnazială

Şipote 30

Petrosani Fost sediu CAP

Petroşani 3 Fost sediu CAP

Petroşani 50

DOBROMIR - - - - - - - - - - Dobromir-Deal - - - - - - - - - -

NESECRET


Page 8 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Lespezi - - - - - - - - - - Valeni - - - - - - - - - - Cetatea - - - - - - - - - - Padureni - - - - - - - - - - DUMBRAVENI - - - - - Căminul

Cultural Str. Principală nr.34

100 Zăvoianu Marian- viceprimar

0727205589

Furnica FANTANELE Cămin cultural Str. Basarabia

nr. 85 200 Bonaciu

Dănuţ 0241769668 0730592749

Cămin cultural Str. Basarabia nr. 85

100 Bonaciu Dănuţ

0241769667 0730592749

GARLICIU Cămin cultural Str. 1 Decembrie 1918 nr. 35

250 Antin Irina 0241873713 0766430735

Cămin cultural Str. 1 Decembrie 1918 nr. 35

250 Antin Irina 0241873713 0766430735

GHINDARESTI Cămin cultural

Str. Şcolii 457

100 Primar Vartolomei Adrian Demid Florin

00736399779 0723236787

Cămin cultural

Str. Şcolii 457 100 Primar Vartolomei Adrian Demid Florin

00736399779 0723236787

GRADINA Cămin cultural Str. Victoriei nr.37

100 Perişor Adina – Magdalena Dore Nicoleta

0721878600 Şcoala nr.1 Str. Victoriei nr.32

100 Lupşa Mariana

0766886726

- - - - - Grădiniţa Str. Victoriei nr.32

100 Ungureanu Monica

0766886726

Cheia Cămin cultural Str. Patriei nr.31

100 Şveţ Maria Dore Nicoleta

0731834508 0731584245

Şcoala nr.2 Str. Căprioarei Nr.13B

80 Cîrlioru Zanfir Mihaela

0762509899

Crisan - - - - - - - - - HORIA - - - - - cămin Horia 50 Baroncea

Constantin 0734744055

Tichilesti - - - - - - - - - - Closca - - - - - - - - - - ION CORVIN Cămin cultural Str. Sf. Andrei

Nr.44 50 Doscu

Florin 0241856200 0788549122

Cămin cultural Str. Sf. Andrei Nr.44

60 Doscu Florin

0241856200 0788549122

NESECRET


Page 9 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Viile - - - - - - - - - - Raristea - - - - - - - - - - Crangu - - - - - - - - - - Brebeni - - - - - - - - - - INDEPENDENŢA

Bloc locuinţe Str. Constanţei nr.48

10 Bolan Fănică

0721418019

Cămin cultural Str. Constanţei Nr.50

10-15 Agiveli Narciz

0748584268

Movila Verde - - - - - Cămin cultural Str.Independenţei nr.24

10 Toma Branduşa

0740518822

Olteni - - - - - Cămin cultural Str. Principală nr.21

10 Mustafa Bedya

0241857930

Tufani - - - - - Cămin cultural Str. Principală nr.33

10 Iancu Elena 0769501357

Fîntîna Mare - - - - - Cămin cultural Str.Independenţei nr.18

10 Bolan Fănica

0721418019

ISTRIA Căminul cultural

Str. Primăriei nr.16

40 Răducan Petrică

0241522581 0762669947

Primăria Istria Str. Primăriei Nr.10

10 Răducan Petrică

0241522581 0762669947

Nuntasi - - - - - - - - - - LIMANU Căminul

cultural Limanu 10 Dumitru

Marius 0214858204 0748111471

Căminul cultural Scoala generală Grădiniţa

Limanu 300 200 100

Urdea Nicolae Iustin

0214858204 0722257175

2 Mai Căminul cultural

2 Mai 6 Dumitru Marius

0214858204 0748111471

Sediul administrativ Căminul cultural Şcoala generală Grădiniţa

Str. M. Kogalniceanu 2 Mai

100 50 200 100

VamaVeche - - - - - - - - - - Hagieni - - - - - - - - - - LIPNITA Primăria

Lipnita Str. Morii nr.350

20 0241856545 Primăria Lipnita

Str. Morii nr.350

20 0241856545

Coslugea Canlia Izvoarele

NESECRET


Page 10 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Goruni Carvan Cuoiugiuc LUMINA Oituz Sibioara MERENI Nu are spaţii Osmancea Ciobanita Miristea M. KOGALNICEANU

Liceul Teoretic M Kogălniceanu Sc Gen nr.2

Str.Tudor Vladimirescu

10 10

Ali Laura 0723447855

Piatra Palazumic Sibioara I.A.S. Ceres MIHAI VITEAZU

Sala de şedinţe a primăriei

Str. Principală nr.46

15 Stănăgui Florin

0241767130 0752271732

Sala de sedinţe a primăriei Şcoala Căminul cultural

Str. Peincipală 15 50 100

Stănăgui Florin

0241767130 0752271732

Sinoe Şcoala Căminul cultural

Str. Mihai Viteazu

50 200

Stănăgui Florin

0241767130 0752271732

MIRCEA VODA

Cămin cultural Str. Principală nr.55

100 Dedu Dumitru Ionaşcu George

0241853099 0762241400 0762241397

Cămin cultura Str. Principală nr.55

100 Dedu Dumitru Ionaşcu George

0241853099 0762241400 0762241397 SatuNou Cămin cultural Str. Principală

nr.50 100 Cămin cultural Str. Principală

nr.50 100

Tibrinu - - - - - - - - - - Gherghina - - - - - - - - - - NICOLAE BALCESCU

Dorobantu Casa Str. Lalelelor 8 Gheorghe 0241851852 Cămin cultural Str. Lalelelor 150 Gheorghe 0241851852

NESECRET


Page 11 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

OLTINA agronomului ap.1 şi ap.2

nr. 763 şi 764

Chirciu

0763618160

Nr793 Chirciu

0763618160

Bloc nr.1, sc.1, ap.1

Str. Lalelelor Nr 719

4 Şcoala gimnaziala

Str. Dispensarului Nr.674

250

Răzoarele - - - - - Cămin cultural Str. Oltinei Nr. 184

100

SatuNou - - - - - - - - - - Strunga - - - - - - - - - - OSTROV Clădire fosta

maternitate Str. 1 Mai nr. 13

5 Creţu Alina 0762686951 Primărie Internat Liceul Regele Carol I

Str. 1 Mai nr. 19 Str. Libertăţii nr. 36

20 15

Stochiţa Viorel Constantin Veronica

0762611785

Almalau - - - - - - - - - - Esechioi - - - - - - - - - - Girlita - - - - - - - - - - Galita - - - - - - - - - - Buceag - - - - - - - - - - PANTELIMON Pantelimon de Jos

Nistoresti Calugareni Runcu PECINEAGA Cămin cultural

Sediu fost CAP

Str. Ştefan cel Mare nr. 66 Str. Ştefan cel Mare nr. 62

250 100

Goreci Marcel

0749034033 Sediu fost CAP

Str. Ştefan cel Mare nr. 62

50

Goreci Marcel

0749034033

Vanatori - - - - - - - - - - Ferma IAS Pecineaga

- - - - - - - - - -

PESTERA - - - - - Primăria

Căminul cultural

Str. Izvorului nr. 25 A-30

Str. Izvorului

30

100

PILOIU Adriana Roxana Grosu

Tudorel

0762233104

07622333100

NESECRET


Page 12 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Ivrinezu Mare - - - - - - - - - - IvrinezuMic - - - - - - - - - - Izvoru Mare - - - - - - - - - -

Veteranu - - - - - - - - - - POARTA ALBA

Nazarcea RASOVA - - - - - Grădiniţa nr. 2 Str. Nihai

Eminescu nr. 25

25

Drincă Nicu -viceprimar

Cochirleni Grădiniţa nr. 1 Str. Principală nr. 35 B

50

SARAIU Căminul cultural Dispensar

Str. Nicolae Maraloi nr.1 Şos. Tulcei

300 200

Primar Viceprimar

0729165339 072556929

Căminul cultural Dispensar

Str. Nicolae Maraloi nr.1 Şos. Tulcei

300 200

Primar Viceprimar

0729165339 072556929

Dulgheru Căminul cultural

Str. 1 Decembrie

300 Primar Viceprimar

0729165339 072556929

Căminul cultural

Str. 1 Decembrie

300 Primar Viceprimar

0729165339 072556929

Stejarul - - - - - - - - - - SALIGNY - - - - - - - - - - Faclia - - - - - - - - - SACELE - - - - - Cămin cultural Str. Cetatea

Histriei, nr.22 200 Nitu

Silvius 0736397936

Traian - - - - - - - - - - SEIMENI - - - - - - - - - - Dunarea - - - - - - - - - - Seimenii Mici Cămin cultural 50 Iordache

Marian 0788310355 Cămin cultural 50 Iordache

Marian 0788310355

SILISTEA - - - - - Cămin cultural Str. Principală Nr.57

300 Gheţu Eugen

0241820449 0762247084

Tepes Voda - - - - - - - - - TÎRGUSOR Anexă

primărie Târguşor 3 Dragu

Dumitru 0760260481 Anexă Cămin

cultural Târguşor 20 Dragu

Dumitru 0760260481

Mireasa Centru cultural Mireasa 3 Petre Viorel 0760260490 Cemtru cultural

Mireasa 10 Nocolae Ovidiu

0756140650

TOPALU - - - - - Cămin cultural Str. Dinu şi Sevasta Vintilă

100 Jipa Ion 0241256206 0726032494

NESECRET


Page 13 of 13

PRIMĂRIA



cazare

Persoană contact

Telefon fix / mobil


Persoană contact

Telefon fix / mobil

Capidava - - - - - - - - - - TOPRAISAR Cămin cultural Str. Naţională

nr. 74 50 Georgescu

Gheorghe 0761694942 Cămin cultural Str. Naţională

nr. 74 50 Georgescu

Gheorghe 0761694942

Movilita Biruinta Potarnichea TORTOMAN Primărie Str. 1

Decembrie nr. 32

10 Chitie Lucian Balea Gheorghe

0762008156 0733543087

Cămin cultural Şcoala Gimnazială “Ion Ghica”

Str. 1 Decembrie nr. 44 Str. 1 Decembrie nr. 18

40 40

Chitie Lucian Balea Gheorghe

0762008156 0733543087

Dropia TUZLA Primăria Şos.

Constanţei nr. 80 A

50 Micu Constantin Florin

0241747178 0755134499

Primăria Şos. Constanţei nr. 80 A

50 Micu Constantin Florin

0241747178 0755134499

VALU LUI TRAIAN

Cămin cultural Str. Calea Dobrogei nr. 49

300 Feleşaru Ion 0726399214 Sala de Sport Str. Stadion nr. 3

150 Sandu Marin

0733002119

VULTURU Şcoala gimnazială nr.1 Căminul cultural

Str. Preot Anton Popescu nr.6 Str. Cartalu nr.1

25 20

Bâzîiac Carmen Cojanu Gheorghe

0241859891 0241859876

NESECRET


Page 1 of 1

Anexa VII.11.

PLANIFICAREA

exerciţiilor/aplicaţiilor, conform reglementărilor

Nr. crt.

Aplicaţia/ exerciţiul Obiectivul (locaţia unde se

desfăşoară) Perioada (data)

Scopul (tipul de risc)

NOTA: Se completează cu date actualizate la producerea situaţiei de urgenţă

NESECRET


Page 1 of 1

Anexa nr. VII.12.

RAPOARTE LUNARE de informare şi analiză către prefect

Data Nr. de înregistrare

a raportului Conţinutul pe scurt al raportului

NESECRET


Page 1 of 100

Anexa VII.13.

SITUAŢIA RESURSELOR,

tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente,

modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la Comitetul

Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

Nr.

crt.

Denumirea mijloacelor şi

materialelor de apărare în situaţii

de urgenţă Pre

vaz

ut

Exis

tent

Def

icit

De unde se asigură deficitul

NOTA: Se completeaza cu datele comunicate de catre fiecare institutie angajata in actiunile de interventie

Deficitele vor fi identificate la alte institutii judetene cu functii de sprijin


NESECRET


Page 10 of 10

STOCUL DE MATERIALE ŞI MIJLOACE DE APĂRARE EXISTENT LA 01.12. 2015

LA NIVELUL ABADL CONSTANŢA

Nr.

Crt

DENUMIREA MATERIALELOR SI

MIJLOACELOR DE APĂRARE U/M S.G.A. CT C.L.SU. Total judet

A. MATERIALE DE APĂRARE

1

Geotextil

m.p. 6537 5774 763

2 Bentofix

m.p. 2612 2612 0

3

Geomembrane HDPE cu crampoane pentru

protecţia betoanelor şi protecţie construcţii

hidrotehnice - baloturi (4x30 m) buc. 0 0 0

4 Palplanşe metalice şi din PVC

buc. 0 0 0

5

Diguri mobile umplute cu apă (hidrobaraje) şi

echipamente conexe (motopompă, grup

electrogen, tambur, sistem de rotaţie, angrenaj

cu electromotor, elevator) m.l. 0 -35 35

6 Diguri mobile tip panou cu sprijin m.l. 0 0 0

7 Chesoane metalice cilindrice pentru

combaterea grifoanelor buc. 40 40 0

8 Saci de mari dimensiuni (250/500/1000/2000

kg) buc. 0 0 0

9 Saci cu materiale higroscopice, autoelevabili la

contactul cu apa buc. 0 0 0

10

Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de

fascine dacă nu a fost folosit în acţiuni de

apărare se va reînnoi minim 1/3 din fiecare an) buc. 7013 7013 0

11 Scoabe din oţel rotund (Ø 18-20 cm) buc. 5000 4800 200

12 Saci biodegradabili buc. 6000 6000 0

13 Saltele de protecţie buc. 12000 12000 0

14 Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare Ø 8-12

cm; L=1-3 m buc. 10318 8292 2026

15 Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml 51 35.05 15.95

16 Dulapi m.c. 130 130 0

17 Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) m.c. 54 24 30

18 Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) buc. 527 142 385

19 Sârma neagră Ø 2-4 mm

kg. 1359 1154 205

20 Plasa sarma (zincată) kg. 7350 6850 500

21 Saci pentru pământ din cânepă buc./ml 35339 14339 21000

22 Funii subţiri pentru asigurarea oamenilor şi

uneltelor

kg.

2172 2072

100

23 Piatră brută

mc.

812 812 0

24 Stabilopozi

0 0

0

25 Folii de polietilenă mp.

23636 6280

17356

B. CARBURANŢI ŞI LUBRIFIANŢI

26

Motorină litri 2400 1434 966

Benzină litri 0 0 0

Lubrifianţi litri 100 50 50


NESECRET


Page 10 of 10

Nr.

Crt



Ulei hidraulic litri 400 80 320

Aditivi pentru motorină litri 0 0 0

27 Motofierăstraie (drujbe) buc. 16 14 2

28 Motodefrişătoare buc. 16 16 0

29 Bărci metalice, fibră de sticlă sau pneumatice

cu rame buc. 20 14 6

30 Şalupe cu motor buc. 3 0 3

31 Bacuri - dormitor buc. 0 0 0

32

Autoturisme de teren cu două diferenţiale

dotate cu staţii de emisie-recepţie şi alte

echipamente specifice buc. 11 11 0

33 Vagoane - dormitor echipate cu utilităţi

(rulote) buc. 8 7 1

34 Maşini de înşurubat şi găurit electrice, cu

acumulatori buc. 4 0 4

35 Polizoare drepte sau unghiulare

buc. 4 4 0

36

Maşini de înşurubat şi găurit electrice 0

37

Containere pentru materiale şi echipamente de

protecţie, cazarmament, alimente nealterabile,

bucătărie mobilă buc. 8 6 2

38 Butoaie de tablă 100-200 l pentru utilaje de

intervenţie buc. 167 158 9

39 ATV 4X4, cu remorci (500 kg) buc. 4 4 0

40 Snowmobil buc. 0

41

Lanterne tubulare mari, lanterne cu

acumulatori reîncarcabili, felinare electrice 12-

24V şi alte mijloace de iluminat mobile cu

accesorii de rezervă (încărcător acumulatori,

baterii de rezervă, becuri, felinare electrice) buc. 436 436 0

42 Găleţi sau canistre de 10-20 l şi căni pentru

apă buc. 40 -37 77

43 Marmite pentru transport hrana buc. 8 8 0

44 Sonete de mana sau mecanice (L= 6 m cu

berbec de 100-150 kg) buc. 4 4 0

45 Cazmale cu cozi buc. 160 130 30

46 Lopeţi cu cozi buc. 160 134 26

47 Târnăcoape cu cozi buc. 16 -28 44

48 Sape cu cozi buc. 40 11 29

49 Furci de fier cu cozi buc. 80 56 24

50 Căngi de fier cu cozi buc. 80 75 5

51 Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau tărgi de

lemn buc. 40 -3 43

52 Maiuri mecanice tip “broască” buc. 8 5 3

53 Ciocane diferite buc. 10 -5 15

54 Cleşte de cuie combinat buc. 10 1 9

55 Patent izolant buc. 4 4 0

56 Barde pentru cioplit şi topoare buc. 40 40 0

57 Găleţi pentru apă sau bidoane din plastic buc. 26 26 0

58 Binoclu buc. 10 9 1


NESECRET


Page 10 of 10

Nr.

Crt



59 Aparat foto buc. 12 12 0

60 Cameră video buc. 3 3 0

61 Rezervor combustibil buc. 10 9 1

62 Costum protecţie la transportul pe apă

(neopren) buc. 0

63 Capre pentru montarea fascinelor buc. 21 21 0

64 Piese schimb staţii hidrometrice automate,

inclusiv comunicaţii radio sau GSM buc. 0

65

Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori,

modem-uri, radio, acumulatori si piese de

schimb buc. 33 33 0

66 Telefoane mobile buc. 23 23 0

67

Echipamente de prelucrare si transmitere

automata a datelor (microcalculator PC,

modem, telefax)

set

10 9 1

68 Morişti hidrometrice cu tijă buc. 10 10 0

69

Teodolit electrooptic buc. 1 1 0

Statie GPS (precizie 1-10 cm) 2 2 0

Statie totala 2 2 0

70 River-cat (sistem automat de măsurare viteză

şi secţiune semi-automat) buc. 0

71 Instrumente de măsurare a distanţei cu laser

(Lasermetre) buc. 0

72 Dispozitive infraroşu (în zona termo) pentru

detectarea infiltraţiilor în dig buc. 0

73

Sisteme radar pentru detectarea

discontinuităţilor din corpurile digurilor, până

la 7 m adâncime buc. 0

74 Ruleta 20 – 50 m buc. 20 18 2

75 Pluviometre buc. 16 9 7

76 Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv

materiale necesare montării; portavoce buc. 0 -1 1

77 Set miră + plăcuţe buc. 13 13 0

78 Maşină de umplut saci cu nisip (cu

productivitate mare) de trecut la mijloace buc. 8 8 0

79 Dispozitiv de bătut palplanşe prin vibrare buc. 0 0 0

80 Baraje lamelare din panouri din aluminiu cu

profil S (20 m) m.l. 0 0 0

81 Baraj limitator buc. 0 -1 1

82 Sisteme ancorare cu ghidaj buc. 0 0 0

83 Sisteme conectori tarm si conectori pentru

baraj buc. 0 0 0

84 Motopompe cu anexe și 150 ml conductă sau

furtun buc. 11 4 7

85 Motocositori (multifuncţionale), buc. 0 0 0

86

Utilaje terasiere : - buldozer excavator,

screper, draglină cu cupă) şi piese de schimb

aferente

buc.

4 4 0

- excavator 2 2 0

- screper 2 2 0

- draglină cu cupă 2 2 0

87 Tractor articulat forestier (TAF) pentru

tractarea plutitorilor mari + cablu flexibil buc. 1 1 0


NESECRET


Page 10 of 10

Nr.

Crt



88 Autobasculantă pentru transport materiale de

intervenţie buc. 8 8 0

89 Automacara buc. 0 0 0

90 Autocamion cu remorcă buc. 0 0 0

91 Ponton fibră sticlă sau autogonflabil buc. 0 -2 2

92 Staţie potabilizare apă (30 l/min) buc. 0 0 0

93 Trailer cu sisteme de ancorare şi cabluri buc. 0 0 0

94 Încărcător frontal buc. 0 0 0

95

Miniutilaj multifuncţional (cu braţ pentru

săpare şanţuri, foreză, freză de zăpadă, plug de

zăpadă, lamă de buldozer) buc. 0 0 0

96 Remorcă auto tractată de capacitate mică

buc. 0 0 0

97 Gabară buc. 1 1 0

98 Greifer plutitor buc. 1 1 0

99 Trailer-remorcher buc. 1 1 0

100 Bandă transportoare dotată cu elevator buc. 1 1 0

101 Cisterne mono-ax (1,8-3,5 t) buc. 1 1 0

102 Grupuri electrogene (portabile) cu anexe

pentru iluminat buc. 24 20 4

103

Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru

reţeaua de reflectoare);

buc.

96 95 1

- cablu pentru iluminat m.l. 2400 2400 0

- izolator pentru prinderea cablului, fasunguri,

întrerupatoare, becuri etc.

buc.

4800 4800 0

104

Agregate pentru sudură electrică sau

oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse

aferente buc. 24 23 1

105 Corturi impermeabile buc. 13 12 1

106 Paturi pliante echipate cu saltele, perne şi 2

seturi de paturi şi lenjerie/pat buc. 160 126 34

107 Cizme de cauciuc scurte şi lungi

per. 160 -65 225

108 Mantale de ploaie cu glugă

buc. 160 106 54

109 Bucătarie mobilă

buc. 8 8 0

110 Hidrofor

buc. 13 13 0

111 Salopete din doc sau impermeabile

buc. 160 -5 165

112 Costume izopren

buc. 160 160 0

113 Căciuli de blană ecologică sau vătuite

buc. 160 110 50

114 Mănuşi de protecţie

buc. 160 112 48

115 Veste şi colaci de salvare

buc. 160 35 125

116 Pieptare avertizoare (reflectorizante)

buc. 160 84 76


NESECRET


Page 10 of 10

Nr.

Crt



117 Bocanci

buc. 160 133 27

118 Filtru rapid pentru apă potabilă

buc. 13 13 0

119 Aparat radio + TV

buc. 2 2 0

120 Trusă medicală de prim ajutor

buc. 13 11 2

121 Calorifere electrice

buc. 0 0 0

122 Săpun şi detergenţi kg.

260 260 0

123 Materiale dezinfectante (var şi cloramină) kg.

65 65 0

124 Pudră talc, naftalină kg.

50 50 0

125 Otravă de şoareci kg.

30 30 0

126 Spray şi creme insecticide

set 8 8 0

127 Prăjini din lemn de esenţă tare pentru dirijarea

sloiurilor buc. 80 80 0

128

Scânduri de răşinoase pentru asigurarea

oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lătime, 4-5

m lungime) buc. 120 120 0

129 Răngi de fier 2-4 m lungime buc. 40 -18 58

130 Motofierăstraie pentru gheaţă (drujbe cu lamă

de 40-50 cm) buc. 16 16 58

131 Bile pentru spart gheaţa buc. 16 16 0

132 Burghiuri pentru gheaţă buc. 16 16 0

133 Scări din lemn 4-6 ml buc. 0 0 0

134 Cordiţe de salvare şi asigurare buc. 0 0 0

135 Pungi din polietilenă pentru încărcătura

explozivă buc. 0 0 0

136 Cuie de diferite mărimi kg. 0 0 0

137 Bandă adezivă role 0 0 0

138 Bandă izolatoare role 0 0 0

138 Sârmă neagră ml. 0 0 0

140 Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de

substanţă poluatoare buc. 1 1 0

141 Materiale absorbante tip spill-sorb kg. 8700 8200 1500

142 Saci cu absorbant HEGSORB kg. 8700 8700 0

143 Saci cu absorbant HEGACID kg. 4350 4350 0

144 Materiale absorbante ECOseria 200 kg. 2350 2350 0

145 Materiale asorbante ECOseria 300 kg. 2350 2350 0

146 Materiale absorbante ECOseria 400 kg. 2350 2350 0

147 Tanc (ponton) plutitor pentru colectare

poluanţi buc. 1 1 0

148 Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanţi buc. 0 0 0

149 Vidanje buc. 1 1 0


NESECRET


Page 10 of 10

Nr.

Crt



150 Materiale filtrante tone 0.5 0.5 0

151 Recipienţi de 1-5 litri pentru probe de apă şi

material biologic buc. 20 20 0

152 Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea

determinărilor biologice buc. 1 1 0

153 Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid

manual buc. 2 2 0

154 Echipamente pentru depoluarea apei buc 0 0 0

155 Baraje absorbante plutitoare buc. 5525 5495 30

156 Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 3 3 0

157 Sistem tip funicular mobil pentru poziţionarea

barajului plutitor buc. 1 1 0

158 Compresor portabil buc. 1 1 0

159 Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 2 2 0

160 Binoclu infraroşii buc. 1 1 0

161 Electropompe buc. 2 2 0

162 Pânza hessiană m.l. 2400 2400 0

163 Baloţi paie buc. 400 400 0

164 Căngi PSI buc. 40 40 0

165 Recipiente PVC 200 litri buc. 16 16 1

166 Măşti de gaze buc. 0 0 0

167

Substanţe chimice neutralizante (detergenţi

biodegradabili pentru dedurizarea apei) -

bidoane 25 l buc. 0 0 0

168 Sisteme colectare (eşantionare) probe buc. 0 0 0

169 Recipienţi stocare materiale recuperate buc. 0 0 0

170 Skimmer substanţe solide / pompă apă

murdară buc. 0 0 0

171 Truse reparaţii buc. 0 0 0

172 Estacada 6 inch spumă solidă + accesorii buc. 0 0 0

173 Baraje 8 inch (tambur 10 m) buc. 0 0 0

174 Baraje 5 inch (tambur 10 m) buc. 0 0 0

175 Absorbant 17” x 19” buc. 0 0 0

176 Absorbant 38” x 144 ft buc. 0 0 0

177 Recipient mobil de stocare buc. 0 0 0

178 Laborator mobil buc. 0 0 0

179 Capcane petrol (Saci) buc. 0 0 0

180 Absorbant frânghie buc. 0 0 0

181 Ghidaj scripete/sistem ancorare buc. 0 0 0

182 Rezervor stocare ulei recuperat buc. 0 0 0

183 Piese de schimb buc. 0 0 0

184 Funie sintetică

m.l. 1304 1304 0

185 Utilaj curăţare plajă buc. 0 0 0

186 Maşini reecologizare, cu accesorii buc. 0 0 0

187 Maşina colectoare alge buc. 0 0 0

188 Concasor scoici buc. 0 0 0


NESECRET


Page 10 of 10

FORŢELE ŞI MIJLOACELE APARŢINÂND DIRECŢIEI SILVICE, CARE VOR

INTERVENI ÎN CAZUL INCENDIILOR DE PĂDURE

Nr.

crt. Ocolul silvic Forţe umane de intervenţie Mijloace de intervenţie

1. BĂNEASA

PERSONAL SILVIC = 30

- CAZMALE: 160 bucăţi

- LOPEŢI: 111 bucăţi

- FURCI: 33 bucăţi

- SAPE: 80 bucăţi

- GĂLEŢI: 33 bucăţi

- COASE: 29 bucăţi

- MĂTUROAIE: 250 bucăţi

- MOTOFIERĂSTRAIE: 3 bucăţi

- STINGĂTOARE: 24 bucăţi

2. CERNAVODĂ




- SAPE: 39 bucăţi




3. HÂRŞOVA



- TOPOARE: 56 bucăţi


- SAPE: 27 bucăţi

- TÂRNĂCOP: 14 bucăţi


- COASE: 12 bucăţi

- GĂLEŢI: 57 bucăţi



- TRACTOARE: 2 bucăţi


4. MURFATLAR




- SAPE: 60 bucăţi




- TRACTOR CU PLUG: 2 bucăţi


C E N T R A L I Z A T O R

Mijloace de

intervenţie

OCOALE SILVICE TOTAL

BĂNEASA CERNAVODĂ HÂRŞOVA MURFATLAR

CAZMALE 160 60 86 98 404

TOPOARE - - 56 - 56

LOPEŢI 111 65 68 89 333

SAPE 80 39 27 60 206

TÂRNĂCOP - - 14 - 14

FURCI 33 - 24 16 53


NESECRET


Page 10 of 10

Mijloace de

intervenţie

OCOALE SILVICE TOTAL

BĂNEASA CERNAVODĂ HÂRŞOVA MURFATLAR

COASE 29 - 12 - 41

GĂLEŢI 33 - 57 - 90

MĂTUROAIE 250 240 200 190 880

MOTOFIERĂSTRAIE 3 2 3 2 10

TRACTOR 1 - 2 2 5

STINGĂTOARE 24 17 17 14 72

1. C.N. A.P.M. S.A. Constanţa – forţe şi mijloace proprii

NR.

CR

T.

PERSONA

L

deservent

MIJLOACE ALTE MIJLOACE

Observaţii

PORTUL CONSTANTA

1 14 Nava PSI Pompier 8

2 3 Şalupă de depoluare Depol 5



5 5 Colector Canara

6 4 Colector Nicolae Zeicu 200 ml baraj gonflabil

7 5 Macara plutitoare Gigant 100 to

8 3 Remorcher maritm Pescăruş 1

9 3 R/m Pescăruş 2

10 5 Colector 101 1.750 kg Absorbant Petroabs

11 4 Nava masuratori Anghel Saligny (40 pers.) Cap. max. transport: 40 pers.

12 2 Şalupă Sirius 1 (6 pers.) Cap. max. transport: 6 pers.

13 1 Autoturism Mercedes Vito (1+8 locuri)

CT11APC

Cap. max. transport: 8 pers.

14 1 Autoturism Mercedes Vito (1+8 locuri)

CT12APC


15 1 Automobil mixt Mazda (1+4 locuri)

CT21APM


16 1 Automobil mixt Mazda (1+4 locuri)

CT22APM


17 1 Furgon Ford (1+4 locuri) CT25APC Cap. max. transport: 4 pers.

18 1 Camioneta Ford (1+4 locuri) CT31APC Cap. max. transport: 4 pers.

19 1 Microbuz VW (1+19 locuri) CT08APC Cap. max. transport: 19 pers.

20 1 Microbuz VW (1+19 locuri) CT52APC Cap. max. transport: 19 pers.

21 2 Autotelescop IVECO CT45APC

22 2 Autoplatformă ridicătoare CT70APC

23 2 Autocurăţitor canale WOMA CT47APC

24 1 Autobasculantă 16 to CT28APC

25 1 Autocamion 16 to CT44APC

26 1 Auto încărcător Caterpillar IT 14G

27 1 Miniexcavator BOBCAT

28 1 Buldoexcavator


NESECRET


Page 10 of 10

NR.

CR

T.

PERSONA

L

deservent

MIJLOACE ALTE MIJLOACE

Observaţii

PORTUL MIDIA


30 2 Şalupă Sirius 2 (6 pers.) Cap. max. transport: 6 pers.

2. S.C. CONSAL TRADE S.R.L. – forţe şi mijloace sub contract cu C.N. A.P.M. S.A.

NR.

CRT.

PERSONAL

deservent MIJLOACE

ALTE

MIJLOACE

PORTUL CONSTANTA

1

4 Şalupă Consal 1 1.400 ml baraj

2 3 Autosp. cu 3 subst. stingătoare Magirus Iveco Elf –

6000

3 3 Autospecială de stingere cu apă şi spumă Mercedes

4 3 Autospecială de stingere cu apă şi spumă Mercedes

5 3 Autospecială de stingere cu apă şi spumă MAN

6 3 Autoscară mecanică Iveco – Magirus S

7 Motopompă remorcabilă P-2500 Magirus-Iveco

PORTUL MIDIA

8 Şalupă, remorcher, împingător Consal

9 4 Şalupă Consal 2 800 ml baraj


NESECRET


Page 1 of 1

Anexa VII.14.

HĂRŢI DE RISC ŞI PLANURI DE INTERVENŢIE

a. HARTA JUDEŢULUI CONSTANŢA b. ZONA DE COMPETENŢĂ A I.S.U.J. CONSTANŢA c. HARTA FIZICO-GEOGRAFICĂ d. ZONELE DE PLANIFICARE LA URGENŢĂ NUCLEARĂ e. SECTOARE DE DRUM ÎNZĂPEZITE f. ZONELE POTENŢIAL INUNDABILE g. PLANUL DE INTERVENTIE IN SITUATII DE URGENTA GENERATE DE ACCIDENT

NUCLEAR SI/ SAU URGENTA RADIOLOGICA h. PLANUL DE INTERVENTIE LA CUTREMURE i. PLANUL DE INTERVENTIE LA ALUNECARI SI PRABUSIRI DE TEREN j. PLANUL DE INTERVENTIE IN CAZUL FENOMENELOR METEOROLOGICE

PERICULOASE – INUNDATII k. PLANUL DE INTERVENTIE IN CAZUL FENOMENELOR METEOROLOGICE

PERICULOASE – INZAPEZIRI l. PLANUL DE INTERVENTIE IN CAZUL ACCIDENTELOR BIOLOGICE – EPIDEMII m. PLANUL DE INTERVENTIE IN CAZUL ACCIDENTELOR BIOLOGICE – EPIZOOTII n. PLANUL DE INTERVENTIE IN SITUATII DE ACCIDENTE CHIMICE SI EXPLOZII

CU IMPLICATII IN AFARA AMPLASAMENTULUI, PRECUM SI INCENDII DE MARI PROPORTII EXCEPTAND PE CELE DE LA FONDUL FORESTIER

o. PLANUL DE INTERVENTIE IN SITUATII DE ACCIDENTE MAJORE PE CAILE DE TRANSPORT

p. PLANUL DE INTERVENTIE ÎN CAZ DE ACCIDENTE LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

q. PLANUL DE INTERVENTIE ÎN CAZ DE AVARIERE GRAVĂ A SISTEMELOR DE GOSPODĂRIRE COMUNALĂ

r. PLANUL DE INTERVENTIE ÎN SITUAŢII DE ACCIDENTE CHIMICE CU IMPLICAŢII PE AMPLASAMENT

NESECRET


Page 1 of 6

Anexa nr.VII.2. ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR PUBLICE RESPONSABILE DE PUNEREA ÎN

APLICARE A PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

Autoritatea Navală Română este instituţie publică în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi în conformitate cu prevederile H.G. 2288/2004 desfăşoară următoarele activităţi specifice care se îndeplinesc în cadrul funcţiilor de sprijin asigurate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: 1. Monitorizarea pericolelor - monitorizarea transporturilor de substanţe chimice periculoase (pe căile navigabile); 2. Localizarea şi stingerea incendiilor - localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine (prin asigurarea mijloacelor de primă intervenţie şi a personalului care asigură prima intervenţie, asigurarea legăturilor cu serviciile de urgenţă); 3. Efectuarea depoluării şi decontaminării - supravegherea gradului de contaminare marină în caz de poluare cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare; 4. Logistica intervenţiilor - asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcţiilor de sprijin.

R.A.D.E.T. Constanţa

II. - RESURSE NECESARE a. - monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. si transmiterea datelor la autorităţile competente;

nu deţinem

b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domenii de competenţă;

- dotarea locurilor de muncă cu hidranţi interiori şi exteriori - stingătoare cu pulbere şi CO2 - echipamente de intervenţie specifice situaţiilor de urgenţă

c. - informare preventivă a populaţiei asupra Mass-media

I. - GESTIONAREA RISCURILOR a. - monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

Mass media, organisme abilitate.

b. - controlul preventiv al autorităţilor pe domeniu de competenţă;

Organisme abilitate / control periodic intern

c.- informarea preventivă a populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

La toate locurile de muncă sunt afişate la loc vizibil reguli de comportare în cazul unor produceri de situaţii de urgenţă, instrucţiuni interne pentru SU şi numărul unic de intervenţie

d. - exerciţii şi aplicaţii; aplicaţiile se fac de comun acord cu ISUJ

NESECRET


Page 2 of 6

pericolelor specifice unităţii administrativ teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol; III. – INTERVENŢIE a. - alarmare Management / organism abilitat ( ISU ) b. - acţiuni de căutare/salvare/ descarcerare alertare/alarmarea echipelor şi organismelor

abilitate pentru intervenţie - informarea managementului regiei asupra situaţiei - deplasarea la locul intervenţiei - transmiterea dispoziţiilor iniţiale - evacuarea salvarea şi protejarea persoanelor şi bunurilor - intervenţia pentru localizarea şi limitarea evenimentului

c. - asistenţa medicală regia are contract cu Iowemed d. - acţiuni de îndepartare a manifestării pericolului produs

regia are echipă de intervenţie

e. - acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol prin echipa de intervenţie

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ A JUDEŢULUI CONSTANŢA

INVAZII DE DĂUNĂTORI

1. Măsuri de evitare a manifestărilor riscurilor; 2. Reducerea frecvenţei de producere; 3. Limitarea consecinţelor riscului produs de invazii de dăunători. 1. a) Obligaţia producătorilor agricoli ca întreaga suprafaţă de teren arabil sa fie lucrată;

b) Respectarea tehnologiilor specificate flecarei culturi; c) Respectarea rotaţiei culturilor.

2. Reducerea frecventei de producere : a) Masuri eficiente de tratament pentru lichidarea focarelor apărute si urmărirea evoluţiei dăunătorului post tratament; Unitatea Fitosanitara - Agenţi economici - Primarii. 3. Intervenţia imediata la apariţia fenomenului de invazii cu agenţi de dăunare, prin:

- obligativitatea producătorilor agricoli de a sesiza Unitatea Fitosanitara Constanta cu privire la apariţia unor asemenea fenomene;

- concentrarea de mijloace mecanice si aviochimice, dupa caz, produse de protecţia plantelor, prin grija agenţilor economici sau primarii, pe raza cărora s-a produs fenomenul;

- asistenta tehnica din paitea Unităţii Fitosanitare; - atenţionarea tuturor producătorilor din judeţ cu masurile care se impun pentru prevenirea si

combaterea dăunătorului depistat; - comunicare si sprijin din partea organismelor implicate in asemenea acţiuni : MADR, Prefectura,

Consiliul Judeţean, Primarii.

NESECRET


Page 3 of 6

- produsele de protecţia plantelor necesare in caz de intervenţii vor fi recomandate de către Unitatea Fitosanitara si aprovizionate prin grija agenţilor economici afectaţi.

CANICULA

a) Efectuarea obligatorie a arăturilor adânci din toamnă pentru acumularea apei din precipitaţiile din iarna; b) Masuri de conservare a apei in sol prin lucari superficiale la desprimavarare (grapat, combinator); c) Însămânţarea în epoca optimă şi asigurarea unor densităţi corespunzătoare cu tehnologia aplicată fiecărei culturi; d) Utilizarea de soiuri şi hibrizi cu rezistenţă sporită la secetă

ATRIBUŢIILE INSPECTORATULUI TERITORIAL ÎN CONSTRUCŢII SUD EST

I - GESTIONAREA RISCURILOR

a. - monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc. si transmiterea datelor la autoritatile competente

Nu este cazul

b. - controlul preventiv al autoritatilor si detinatorii de constructii, instalatii sau amenajari

- dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată necesitatea acesteia; - dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică; - verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;- asigură instruirea specialiştilor - nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor administrativ teritoriale - privind inspecţia post seism a construcţiilor;

c. - informare preventiva a populatiei asupra pericolelor specifice unitatii administrative teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol;

- permanent, conform atributiilor de serviciu se verifica existenta documentelor necesare realizarii, intretinerii, repararii si urmaririi in exploatare a constructiilor, instalatiilor sau amenajarilor, conform legislatiei; - trimestrial se fac informari prin mass-media

d. - exercitii si aplicatii; Anual se fac exerciţii şi aplicaţii de alarmare cu personalul propriu II. - RESURSE NECESARE a. - monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu,

Nu este cazul

NESECRET


Page 4 of 6

hidrografici, etc. si transmiterea datelor la autoritatile competente b. - controlul preventiv al autoritatilor pe domenii de competenta

Resursele folosite sunt: 8 autoturisme aflate in dotare

c. - informare preventiva a populatiei asupra pericolelor specifice unitatii administrative teritoriale si asupra comportamentului de adoptat in cazul manifestarii unui pericol;

Resursele folosite sunt: 8 autoturisme aflate in dotare

d. - exercitii si aplicatii; Resursele folosite sunt: 8 autoturisme aflate in dotare III. - INTERVENTIE a. - alarmare Se convoaca la sediu conducatorii unitatii. Timp de intrare in actiune 1

ora; Se convoaca la sediu toti angajatii unitatii. Timp de intrare in actiune 3 ore; Se informeaza autoritatile de fenomenele ce pot crea situatii de urgenta.. Timp de intrare in actiune 1 ora

b. - actiuni de limitare a consecintelor unui pericol

Organizează inspecţia post fenomen şi propune Grupului operativ acţiunile tehnico-organizatorice de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului, alunecarilor de teren sau inundatiilor.

C.N. A.P.M. S.A. CONSTANŢA

Descriere C.N. A.P.M. S.A. Constanţa Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” – S.A. Constanţa este societate

comercială pe acţiuni, cu capital majoritar de stat, persoană juridică română, cu sediul în municipiul Constanţa, incinta Portului Constanţa, cod poştal 900900, Gara Maritimă, judeţul Constanţa.

Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa funcţionează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, desfăşoară activităţi de interes public naţional, este organizată şi funcţionează conform legislaţiei în vigoare şi statutului Companiei în conformitate cu H.G. nr.517/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. Constanţa şi cu modificările şi completările ulterioare. Compania îndeplineşte funcţia de administraţie portuară în porturile Constanţa, Mangalia, Midia şi Tomis a căror infrastructură i-a fost concesionată de către Ministerului Transporturilor.

Compania are în principal următoarele atribuţii: întreţinerea, repararea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval ce i-a

fost concesionată ; punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a acestei infrastructuri, în mod liber şi

nediscriminatoriu;

NESECRET


Page 5 of 6

urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării serviciilor de siguranţă în porturi; asigurarea în permanenţă a adâncimilor minime în bazinele portuare şi la dane şi a

semnalizării pe şenalele de acces şi în porturi ; ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi ; aducerea la îndeplinire, prin delegare de competenţă, a unor obligaţii ce revin statului

român din acordurile si convenţiile la care România este parte. În vederea îndeplinirii funcţiei de autoritate portuară şi în calitatea sa de administraţie portuară

şi/sau de zonă liberă, CN „APM” S.A. Constanţa execută următoarele activităţi specifice: aplicarea politicilor portuare elaborate de către Ministerul Transporturilor; întocmirea planurilor de dezvoltare a porturilor maritime în concordanţă cu politica si

programele de dezvoltare elaborate de către Ministerul Transporturilor şi a regulamentului portuar;

implementarea programelor de dezvoltare a infrastructurilor porturilor maritime; elaborarea sau avizarea studiilor si proiectelor privind dezvoltarea sau modificarea

infrastructurilor portuare, precum si a proiectelor de dezvoltare si modernizare a suprastructurilor portuare, propuse de operatorii economici care îşi desfăşoară activitatea în porturi;

elaborarea programelor anuale de întreţinere si reparaţie, de semnalizare si de dragaj pentru asigurarea adâncimilor minime, cu consultarea operatorilor portuari;

coordonarea activităţilor care se desfăşoară în porturile maritime; acordarea, anularea, retragerea sau suspendarea de avize sau autorizaţii pentru activităţile

de transport naval ori licenţe de lucru si permise de acces în zona liberă, după caz, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

aprobarea desfăşurării de activităţi în porturi, altele decât cele supuse autorizării, eliberând permisele de lucru;

asigurarea funcţionalităţii, administrarea, întreţinerea, repararea si dezvoltarea infrastructurii de transport naval ce i-a fost concesionată si a patrimoniului propriu, precum si menţinerea caracteristicilor tehnice minime ale acestora şi punerea lor la dispoziţie utilizatorilor în mod nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările în vigoare;

stabilirea ordinii de intrare a navelor în porturile maritime si alocarea danelor; urmărirea si luarea măsurilor necesare pentru ca traficul de mărfuri în porturile maritime,

precum si modul de depozitare a acestora să nu afecteze siguranţa infrastructurii portuare, securitatea în porturi si operarea navelor;

coordonarea traficului portuar în perioade aglomerate ca urmare a unor comenzi guvernamentale si, în aceste situaţii, stabilirea cu operatorii portuari a programelor de încărcare/descărcare a mărfurilor în/din nave si priorităţilor la intrarea navelor la operare;

urmărirea traficului de nave si de mărfuri în porturi, centralizarea datelor privind numărul de nave în tranzit si volumul de marfă tranzitat, precum si volumul de marfă operat, portul de încărcare/descărcare a mărfurilor, numărul de nave operate si a datelor privind normele de operare, precum si publicarea anuală a acestor date;

asigurarea desfăşurării activităţilor privind: - semnalizarea costieră si plutitoare pentru navigaţie în porturile maritime si pe căile de

acces pe mare spre acestea; - semnalizarea, menţinerea funcţionalităţii si iluminarea drumurilor de circulaţie, a

pasarelelor si intrărilor în porturi; - semnalizarea în mare largă în zona porturilor Constanţa, Mangalia, Midia si Tomis; - preluarea reziduurilor, apelor uzate, gunoiului si resturilor menajere de la nave;

NESECRET


Page 6 of 6

urmărirea sau asigurarea, după caz, a furnizării permanente a serviciilor de siguranţă, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

dragajul de întreţinere pentru asigurarea adâncimilor minime de navigaţie în porturi si pe şenalele de acces;

asigurarea de servicii pentru nave de agrement si turism nautic si de servicii pentru pasageri si turişti;

ţinerea evidenţei muncitorilor portuari care efectuează muncă specifică în porturi si eliberarea carnetelor de lucru în port, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

prestarea de servicii cu navele proprii; prestarea de servicii, operaţiuni si lucrări în scopul îndeplinirii unor obligaţii ce revin

statului român din acorduri si convenţii internaţionale la care România este parte, prin delegare de competenţă;

reprezentarea Ministerului Transporturilor în relaţiile cu concesionarii infrastructurii de transport naval sau a serviciilor de siguranţă, în limitele mandatului acordat de către minister în acest sens, în condiţiile legii;

NESECRET


Page 1 of 3

Anexa VII.3.

COMPONENŢA NOMINALĂ a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă

PENTRU COORDONAREA INTERVENŢIEI LA NIVELUL LOCALITĂŢILOR DIN JUDEŢ

Nr. crt.

Institutia Funcţia şi numele

conducătorului institutiei

Funcţia asigurată de instituţie în cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de

Urgenta.

Modalitati de contactare a

institutiei

Localităţile pe care le coordonează ca direcţional in

situaţii de urgenţă

1. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral

Director general .. Papari George

Seful grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidental

Direct 673026; secretar 673026 Centrala 673036 / 414 Fax: 0241673025

Cernavodă, Hârşova, Aliman, Costineşti, Ghindăreşti, Oltina, Ostrov, Rasova, Topalu

2. Direcţia regională de Drumuri

si Poduri Constanţa- Secţia Drumuri Naţionale Constanţa

Director general .. Marin Dima

Institutie cu functie complexa de sprijin in cadrul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale

Direct 580394; 639608; 620590 Centrala 581540, 581147

Fax 584371

Negru Vodă, Ovidiu, Techirghiol, Băneasa, Adamclisi, Tuzla

3. Inspectoratul Teritorial de Munca

Inspector sef.Eugen Bola

Seful grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de explozii mari la suprafata sau subteran, accidente chimice sau avarii grave la conducte magistrale sau urbane, incendii in masa, accidente deosebit de grave pe cai de comunicatii sau telecomunicatii

Direct 664381 Centrala 694317 Fax: 694317

Constanta, Mangalia, Eforie, Navodari

4. Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

Director executiv dr. Branescu Geronimo

Institutie cu functie complexa de sprijin in cadrul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, epizootii si pentru supravegherea contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale

Secretariat 682417 OSU 674864 Fax: 682119; 674864

Albesti, 23 August, Crucea, Horia, Mihail Kogalniceanu, Nicolae Balcescu, Pantelimon

NESECRET


Page 2 of 3

Nr. crt.




Urgenta.


institutiei



5. Directia de Sanatate Publica Director executiv Schipor Cristina

Seful grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de epidemii, epizootii si pentru supravegherea contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale

Dispecerat 694443, 616176 Fax: 480946

Cogealac, Corbu, Fantanele, Istria, Mihai Viteazu

6. Agentia pentru Protectia Mediului

Director executiv Zaharia Lavinia Monica


Secretariat 546596/ 543717 Fax: 546696

Amzacea, Cumpana, Limanu, Pecineaga, Topraisar

7. Comisariatul Judetean al Gărzii de Mediu

Comisar sef Râşnoveanu Marian Cristian


Direct 690990 Centrala 698555 Fax: 690990

Baraganu, Ciocarlia, Cobadin, Garliciu, Mereni, Valu lui Traian, Vulturu

8. Direcţia pentru Agricultură Director executiv Parpala Boris

Institutie cu functie complexa de sprijin in cadrul grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate epidemii, epizootii si pentru supravegherea contaminarii radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale sau animale

Direct 611678 Centrala 618136 / 102 Fax: 0241481435

Cerchezu, Chirnogeni, Comana, Deleni, Dobromir, Dumbraveni, Gradina, Independenta, Targusor, Tortomanu

9. Societatea Natională de Îmbunătăţiri Funciare

Director general . Trifan Alin

Romeo

Institutie cu functie complexa de sprijin in cadrul grupului de suport tehnic pentru

gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale

Direct 641989; 643442 Dipecerat 644010 Fax: 656498

Ciobanu, Cuza-Voda, Ion Corvin, Lipnita, Lumina, Mircea Voda, Pestera, Silistea

NESECRET


Page 3 of 3

Nr. crt.




Urgenta.


institutiei



10. C.N. Administratia

Canalelor Navigabile S.A. Director general . Georgescu Daniel

Institutie cu functie complexa de sprijin in cadrul grupului de suport tehnic pentru

gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice

periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale

Centrala 738300 Secretariat 702705702704 Fax: 737711 639402/ 738295

Medgidia, Basarabi, Albeşti, Castelu, Poarta Alba, Saligny

11. Directia Regională În Construcţii Sud-Est

Inspector sef BOIAGIAN

Harry Michelle

Seful grupului de suprt tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de

seisme sau alunecari de teren

Centrala 611607 Fax: 516104

Saraiu, Săcele, Seimeni

Persoanele nominalizate ca directionali cu localitatile din judet au obligatia de a contacta primarii pentru a stabili procedurile de lucru, in scopul eficientizarii masurilor stabilite pentru monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta. Fortele si mijloacele angajate in interventii de catre fiecare institutie judeteana cu functie complexa de sprijin, pe tipuri de riscuri, vor fi detaliate in

planurile proprii de actiune ale fiecarei entitati in parte. Toate detaliile privind interventia in cazul producerii unui dezastru vor fi aduse la cunostinta prefectului judetului Constanta, presedinte al Comitetului

Judetean pentru Situatii de Urgenta, prin Centrul Operational al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta “Dobrogea” al judetului Constanta. Pentru informare pot fi utilizate urmatoarele canale de legatura: tel. 617381, 617382; fax 616342.

NESECRET


Page 1 of 3

Anexa VII.4.

RISCURI POTENŢIALE în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona de competenţă a judeţului Constanţa Nr. crt.

Tipurile de riscuri potentiale

Efecte

1. Inzapeziri Pagube in economie: -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, cheltuieli pentru aparare in timpul inzapezirilor, cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa deszapezire. Efecte sociale negative: pericol de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efecte ecologice negative: exces de umiditate, degradarea versantilor.

2. Seceta Pagube in economie: -pagube directe in agricultura si zootehnie, in turism, afectarea constructiilor hidrotehnice; -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, cheltuieli pentru aprovizionare cu apa, cheltuieli pentru normalizarea vietii, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: provocarea panicii, pericol de epidemii, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, distrugerea faunei si florei.

3. Inundatii Pagube in economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): localitati, obiective industriale agricole si zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, constructii hidrotehnice, poduri si podete, animale si pasari; -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, cheltuieli pentru aparare in timpul inundatiilor, cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa inundatie, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau subterane, poluarea solurilor, exces de umiditate, degradarea versantilor, degradarea peisajului, distrugerea faunei si florei.

4. Cutremure Elementele expuse direct sau indirect efectelor seismelor sunt: populatia, precum si bunurile sale mobile si imobile; constructiile: cladiri de locuit, cladiri pentru învatamânt si social-

culturale, capacitatile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari piscicole, porturi, aeroporturi si altele;

caile de comunicatii rutiere, feroviare si navale; retelele de alimentare cu energie electrica, gaze, barajele si alte

lucrari hidrotehnice; sursele si sistemele de alimentare cu apa si canalizare, statiile de

NESECRET


Page 2 of 3

Nr. crt.


Efecte

tratare si de epurare; retelele de telecomunicatii si altele asemenea; mediul natural: ecosisteme, paduri, terenuri dispuse pe versanti

sau având caracteristici defavorabile, intravilanul localitatilor si altele;

activitatile social-economice. 5. Alunecari si

prabusiri de teren -distrugerea sau avarierea constructiilor de orice fel ; -blocarea partiala sau totala a albiei unei ape curgatoare si crearea unei acumulari de apa cu pericol de inundatie ; -distrugerea sau avarierea retelelor edilitare comunale (apa, gaze, canalizare); -blocarea partiala sau totala a unor cai de comunicatii (rutiere, feroviare etc).

6. Epidemii -pagube directe - imbolnavirea colectivitatilor umane. -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, cheltuieli pentru asistenta medicala, cheltuieli pentru normalizarea vietii. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, intreruperea invatamantului

7. Epizootii -imbolnavirea efectivelor de animale cu posibilitatea transmiterii unor anumiti germeni patogeni la colectivitatile umane

8. Accident nuclear si /sau urgenta radiologica

In caz de accident nuclear cu depasirea barierei de protectie a anvelopei se pot elibera si dispersa in mediu produsi de fisiune sub forma gazoasa, lichida sau solida: a)expunerea la norul radioactiv expunerea externa a intregului organism la radiatiile gamma din nor si materialul radioactiv depus; expunerea datorita inhalarii din nor. b)expunerea prin ingestie: datorata ingestiei apei sau a produselor alimentare contaminate, in special a laptelui si a vegetalelor proaspete.

9. Accidente chimice si explozii cu implicatii in afara amplasamentului, precum si incendii de mari proportii exceptand pe cele de la fondul forestier

Substantele toxice industriale au actiune contaminanta si vatamatoare in concentratii mici pe distante foarte mari.

10. Accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase

Pagube in economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinte, obiective industriale agricole si zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, animale si pasari; -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa avarie, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol de epidemii, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau subterane, poluarea solurilor, exces de

NESECRET


Page 3 of 3

Nr. crt.


Efecte

umiditate 11. Avarii la conducte

magistrale Pagube in economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): obiective industriale, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, poduri; -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a populatiei, distrugeri de bunuri. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei si florei

12. Accidente majore pe căile de transport

Pagube in economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinte, obiective industriale agricole si zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, constructii hidrotehnice, poduri si podete, animale si pasari; -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a populatiei, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei si florei.

13. Căderi de obiecte cosmice

Pagube in economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): locuinte, obiective industriale agricole si zootehnice, cai de comunicatii si telecomunicatii, retele de transport, constructii hidrotehnice, poduri si podete, animale si pasari; -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: victime umane, evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericol de contaminare a populatiei, intreruperea invatamantului, diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri. Efecte ecologice negative: degradarea mediului ambiant, poluarea apelor de suprafata sau subterane, poluarea solurilor, distrugerea faunei si florei.

14. Accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii

Pagube in economie: -pagube directe (distrugeri sau deteriorari): sistemele de instalatii si telecomunicatii -pagube indirecte: intreruperea proceselor de productie, intarzieri in livrarea produselor, plata asigurarii bunurilor. Efecte sociale negative: diminuarea veniturilor populatiei, distrugeri de bunuri, reducerea ritmului de dezvoltare a zonelor afectate

15. Poluări majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte substanţe, ale cursurilor de apă in zona costieră

degradarea mediului ambiant, florei, faunei, poluarea apelor de suprafata sau subterane, poluarea solurilor

NESECRET


Page 1 of 11

Anexa VII.5.

REGULI DE COMPORTARE în cazul producerii unei situaţii de urgenţă

Nr. crt.

Tipul de risc sau de situatie de

urgenta Reguli de comportare

1. ORICE TIP DE DEZASTRU

Invatati semnalele de alarmare transmise prin sistemul protectiei civile;

Pastrati-va calmul; Deschideti difuzoarele, aparatele radio si televizoarele si ascultati

informatiile generale emise pe aceste statii, buletinele meteorologice, sfaturile transmise de autoritatile in drept;

Folositi telefonul numai pentru a anunta autoriatilor locale evenimente importante, cum ar fi incendii, inundatii alunecari de teren, accidente majore, inzapeziri etc.;

Aveti la indemana, in casa sau in jurul ei, un stoc de provizii, suficient de mare, ca sa va ajute sa supravietuiti cateva zile;

Daca sunteti acasa, aceste provizii va vor ajuta sa treceti fara greutati peste perioada de pericol;

Daca sunteti evacuati si trebuie sa va deplasati in alte localitati, trebuie sa va luati cu dumneavoastra rezervele de alimente pentru a le folosi pe drum sau dupa ce ajungeti in noua localitate;

Cele mai importante articole pe care trebuie sa le pastrati la indemana sunt:

- apa (pastrata in vase de plastic sau canistre); - hrana (in pachete conservate sau sigilate care nu necesita pastrate la

rece, fierbere sau coacere); - medicamente necesare membrilor familiei dumneavoastra si in

special trusa de prim ajutor; - cuverturi, saci de dormit, lumanari, lanterne, radioreceptor portabil; - luati cu dumneavoastra si pastrati cu grija documentele de identitate. Dupa producerea calamitatii (catastrofei) actionati astfel: Respectati cu strictete masurile stabilite, indrumarile si comunicarile

organelor de protectie civila; Intrati cu extrema precautie in interiorul cladirilor care au fost

avariate sau slabite; Nu intrati cu torte, lumanari sau tigari aprinse in cladirile avariate

sau care au fost inundate; Daca simtiti miros de gaze deschideti toate ferestrele si usile,

inchideti robinetul principal de gaze, parasiti casa imediat si anuntati, prin Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112, despre situatia de urgenta;

Daca diferitele aparate electrice sunt ude, intai intrerupeti sursa principala de curent electric, stergeti-le de umezeala, uscati-le si in final conectati-le la priza (ATENTIE! NU FACETI ACEST LUCRU DACA SUNTETI UD SAU STATI IN APA);

Daca sunteti sfatuiti sa evacuati, sa faceti prompt acest lucru; Verificati rezervele de apa si hrana inainte de a le folosi. Nu

consumati alimente care au luat contact cu apa de inundatie. Urmati instructiunile organelor de protectie civila in legatura cu folosirea apei si alimentelor;

NESECRET


Page 2 of 11

Nr. crt.



Daca este necesar cereti alimente, imbracaminte, asistenta medicala si adapost;

Stati departe de zonele de calamitate. Nu impiedicati actiunile de interventie;

Nu va urcati la volan daca nu este necesar, iar cand o faceti conduceti cu atentie;

Scrieti si telegrafiati rudelor dupa trecerea pericolului, ca ei sa stie ca sunteti in siguranta, altfel, autoritatile locale pot pierde timp cautandu-va;

Nu intrerupeti liniile telefonice daca ele sunt necesare pentru apeluri speciale;

Nu transmiteti zvonuri sau stiri exagerate despre pagube si stricaciuni. 2. CUTREMURE

DE PĂMÂNT ÎNAINTE DE PRODUCEREA CUTREMURULUI

• Instruiţi-vă, atât dumneavoastră cât şi membrii familiei, cu privire la modul corect de comportare în cazul producerii unui cutremur. Puteţi face acest lucru folosind internetul (accesaţi numai surse oficiale de informare - site-ul igsu.ro, isubucuresti.ro), publicaţii de specialitate etc.

• Stabiliţi un punct de întâlnire impreuna cu membrii familiei sau cu prietenii în cazul în care nu sunteţi împreună în timpul cutremurului.

• Fiţi gata să vă descurcaţi singur pentru cel puţin trei zile. Pregătiţi un kit de supravieţuire. Acest kit poate conţine: apa, hrană cu termen lung de valabilitate, o trusă de prim ajutor, lanternă şi radio cu baterii de rezervă, medicamente, fluier sau orice alte obiecte pe care le consideraţi necesare. Revizuiţi-l permanent.

• Întocmiţi împreuna cu familia un Plan pentru situaţii de urgenţă în care să stabiliţi concret ceea ce trebuie să facă fiecare în cazul producerii unui cutremur.

• Învăţaţi tehnicile de acordare a primului ajutor medical. • Realizaţi o analiză structurală a locuinţei dumneavoastră, identificaţi

locurile sigure în care vă puteţi proteja în caz de cutremur, iar dacă veţi considera necesar, consultaţi un expert pentru un sfat autorizat. Dacă este cazul, faceţi reparaţiile necesare.

• Identificaţi acasă, la serviciu sau la şcoală cele mai sigure locuri în caz de cutremur. Identificaţi căile de evacuare disponibile. • Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea sau fixaţi-le pe un perete rezistent. • Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate pe perete. • Depozitaţi substanţele toxice sau inflamabile în recipiente închise

ermetic, pe rafturile de jos, în locurile în care au şanse minime de a se răsturna, preferabil în dulapuri închise.

• Păstraţi instalaţiile electrice şi de gaz într-o stare bună de funcţionare. • Aflaţi cum puteţi opri alimentarea cu energie electrică, gaz şi apă de la tablourile/conductele principale de alimentare. • Nu faceţi modificări care ar putea afecta strucutura de rezistenţă a clădirii. Este recomandabil să consolidaţi pereţii de rezistenţă pentru a evita prabuşirea clădirii în caz de cutremur. • Pregătiţi-vă pentru o astfel de situaţie: participaţi la simulări de cutremur, învăţaţi tehnici de acordare a primului ajutor medical, modalităţi de evacuare şi prevenire a incendiilor etc. Informaţi-vă cu privire la regulile de

NESECRET


Page 3 of 11

Nr. crt.



comportare în cazul producerii unui cutremur prin intermediul internetului, televiziunii, radioului, ziarelor sau altor materiale informative emise de autorităţi. • Este recomandabil să încheiaţi o poliţă de asigurare împotriva cutremurelor.

ÎN TIMPUL CUTREMURULUI

Dacă vă aflaţi în interiorul unei clădiri: • PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. Panica poate produce victime • Încercaţi să liniştiţi copiii, persoanele în vârstă. • RĂMÂNEŢI ÎN INTERIOR - de obicei, după primele mişcări

seismice, pot urma replici ale cutremurului, iniţial suficient de puternice pentru a provoca noi pagube. În astfel de cazuri, oamenii se rănesc cel mai adesea atunci când intră sau ies din clădire.

• Aşezaţi-vă sub o piesă de mobilier solidă sau sub o grindă de rezistenţă. Dacă nu există o masă sau un birou în apropierea dumneavoastră, acoperiţi-vă faţa şi capul cu braţele încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ interior al încăperii.

• NU fugiţi pe scări. Scările sunt foarte sensibile în caz de cutremur, iar coborârea sub efectul oscilaţiilor seismice este foarte periculoasă. • NU săriţi pe fereastră. • NU folosiţi liftul. Dacă rămâneţi blocat în lift încercaţi să ieşiţi cât

mai repede, apăsând butonul de oprire şi apoi butonul celui mai apropiat etaj.

• Îndepărtaţi-vă de oglinzi, ferestre, uşi şi pereţi exteriori, sobe, mobilier înalt. • NU vă aşezaţi sub lustre sau alte obiecte grele suspendate.

Dacă dormiţi, aşteptaţi câteva momente pentru a vă orienta şi apoi încercaţi să vă deplasaţi către un loc sigur.

• Daca sunteti într-un scaun cu rotile, blocaţi roţile acestuia, încercaţi să vă protejaţi, dacă este posibil acoperiţi-vă capul şi gâtul cu braţele.

Dacă sunteţi afară: • PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. • Dacă aveţi posibilitatea îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate, cabluri, copaci sau orice alt obiect care ar putea să cadă. • Îndreptaţi-vă spre un spaţiu deschis. • În cazul unor distrugeri majore, intraţi în clădire numai cu permisiunea autorităţilor.

Dacă sunteţi în oraş, încercaţi să staţi departe de potenţialele pericole (căderi de obiecte). Bucăţile de tencuială care se pot desprinde din clădiri reprezintă un risc major la adresa siguranţei dumneavoastră. Dacă vă aflaţi într-o clădire cu mai multe etaje, identificaţi un loc sigur în apropierea dumneavoastră. NU folosiţi liftul sau scările. Dacă trebuie să ieşiţi, alegeţi-vă cu atenţie calea de evacuare. Dacă vă aflaţi într-un vehicul:

• PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. • În autobuz sau metrou: rămâneţi pe loc până când mişcarea seismică încetează şi urmaţi recomandările pe care le primiţi. • În maşină: opriţi cât mai repede cu putinţă şi rămâneţi in interior.

Evitaţi podurile, tunelurile.Evitaţi să opriţi lângă clădiri, copaci,

NESECRET


Page 4 of 11

Nr. crt.



pasaje şi cabluri de electricitate.Dacă sunteţi prins sub dărâmături:

• PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. • NU folosiţi focul deschis (lumânări, chibrituri, etc), folosiţi o lanternă. • Încercaţi să vă acoperiţi gura şi nasul cu o batistă sau cu orice alt material textil. • Încercaţi să vă semnalaţi prezenţa folosind un fluier sau o lanternă. • Loviţi ritmic într-o ţeavă sau într-un perete astfel încât echipele de

intervenţie să vă poată localiza. Evitaţi să strigaţi! Păstraţi-vă energia! DUPĂ CUTREMUR

PĂSTRAŢI-VĂ CALMUL. PANICA NU VĂ POATE FACE DECÂT RĂU. • Verificaţi dacă sunteţi rănit. La nevoie, încercaţi să vă acordaţi primul ajutor. • Acordaţi ajutor persoanelor rănite până la sosirea echipelor de intervenţie.

Nu încercaţi să mişcaţi persoanele grav rănite decât dacă viaţa le este pusă în pericol sau dacă starea lor de sănătate se înrăutăţeşte rapid. Dacă este absolut necesar să mişcaţi o persoană în stare de inconştienţă, mai întâi imobilizaţi-i gâtul, spatele şi membrele fracturate.

• Fiţi pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. Aceste cutremure secundare pot fi suficient de puternice pentru a produce noi pagube.

• Fiţi atent la eventualele pericole produse de construcţiile afectate. Replicile cutremurului pot dărâma clădirile, drumurile, podurile, pasajele afectate.

• NU folosiţi liftul chiar dacă acesta funcţionează. • Fiţi foarte atent pe unde mergeţi şi cum conduceţi. • Verificaţi dacă sunt scurgeri de gaze sau apă. Verificaţi dacă a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. • Opriţi alimentarea cu apă, gaz şi energie electrică. • Dacă simţiţi miros de gaz, deschideţi geamurile şi uşile pentru aerisire. • Dacă simţiţi miros de gaz, NU încercaţi să întrerupeţi alimentarea cu

energie electrică şi nici să decuplaţi siguranţele. O singură scânteie poate provoca un incendiu.

• NU reporniţi dumneavoastră alimentarea cu gaz, lăsaţi compania furnizoare să se ocupe de asta. • Dacă puteţi, stingeţi incendiile din casa sau din cartierul dumneavoastră imediat ce s-au produs. • Atunci cand parasiti cladirea protejati-vă capul cu o cască; în lipsa

acesteia puteţi folosi un obiect dur ce vă poate proteja de eventualele obiecte ce ar mai putea să cadă

• Dacă sunteţi afară şi vă puteţi deplasa în siguranţă, încercaţi să mergeţi într-un spaţiu deschis. • Îndepărtaţi-vă de clădirile afectate, cablurile electrice, panourile publicitare, liniile de tramvai pentru a nu fi rănit. • În cazul în care plecaţi de acasă, lăsaţi un bilet spunându-le membrilor familiei sau prietenilor unde vă aflaţi.

• Chiar dacă liniile telefonice funcţionează, utilizaţi-le numai în caz de urgenţă. • Lăsaţi căile de acces libere pentru intervenţia echipelor de salvare.

NESECRET


Page 5 of 11

Nr. crt.



• ESTE ABSOLUT NECESAR SĂ LĂSAŢI LINIILE TELEFONICE ŞI ARTERELE DE CIRCULAŢIE LIBERE PENTRU INTERVENŢIA ECHIPELOR DE SALVARE.

• Aveţi încredere doar în informaţiile provenite din surse oficiale: postul naţional de radio, televiziunea publică, autorităţile locale.

• NU vă bazaţi pe zvonuri şi NU răspândiţi informaţii neverificate. • Dacă aveţi nevoie de ajutor, încercaţi să comunicaţi cu echipele de intervenţie şi să le oferiţi informaţii despre situaţia dumneavoastră. • În cazul unui cutremur major, echipele de intervenţie nu vor putea oferi ajutor imediat tuturor cetăţenilor. • Participaţi la acţiunile de înlăturare a dărâmăturilor şi salvarea oamenilor.

Nu acţionaţi pe cont propriu, ci doar urmând instrucţiunile autorităţilor. 3. ACCIDENT

NUCLEAR SI /SAU URGENTA RADIOLOGICA

Comportati-va cu calm si respectati regulile si masurile indicate in asemenea situatie;

Inchideti apa si gazele, stingeti focurile din sobe; Scoateti aparatele electrice din priza; Luati actele de identitate si mijloacele individuale de protectie si

ocupati locul de adapostire stabilit; Inchideti usile si ferestrele si puneti in functiune aparatul de radio sau

televizorul; Pregatiti mijloacele individuale de protectie pentru a fi folosite

imediat; Limitati la maximum deplasarile in afara locurilor de adapostire, iar

daca o faceti imbracati mijloacele de protectie; Nu consumati alimente, apa, decat din surse protejate si avizate; Fiti pregatiti in vederea unei eventuale evacuari in afara zonei

contaminate; Parasirea locului de adapostire se face numai la incetarea alarmei sau

la indicatia organelor de protectie civila; Evitati contactul cu obiectele din jur; Nu intrati in locuinte, incaperi de lucru etc., cu imbracaminte

contaminata; Executati decontaminarea personala si a imbracamintei si

incaltamintei; Daca nu ati fost afectati de accident ajutati organele de interventie

pentru acordarea primului ajutor, asigurarea pazei si ordinii in zona, executarea decontaminarii.

4. INUNDAŢII 1. În cazul când inundatia va surprinde acasa: ♦ Daca aveti timp luati urmatoarele masuri de asigurare a bunurilor

dumneavoastra: - aduceti in casa unele lucruri sau puneti-le culcate la pamant intr-un

loc sigur - mobila de curte, unelte de gradina sau alte obiecte care se pot muta si care pot fi suflate de vant sau luate de apa;

- blocati ferestrele astfel incat ele sa nu fie sparte de vanturi puternice, de apa, de obiecte care plutesc, sau de aluviuni;

- evacuati animalele si bunurile de valoare in locuri de refugiu, dinainte cunoscute;

- incuiati usile casei si ferestrele dupa ce inchideti apa, gazul si instalatiile electrice;

NESECRET


Page 6 of 11

Nr. crt.



- nu stocati saci de nisip pe partea din afara peretilor casei; mai bine permiteti apei de inundatie sa curga liber prin fundatie, sau daca sunteti siguri ca veti fi inundati procedati singur la inundarea fundatiei;

♦Daca inundatia este iminenta procedati astfel: - mutati obiectele care se pot misca in partea cea mai de sus a casei,

deconectati aparatele electrice si, impreuna cu intreaga familie, parasiti locuinta si deplasati-va spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperisuri, inaltimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de nivelul cotelor maxime ale apelor;

- in cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri, sali de spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri) este necesar sa respectati cu strictete comunicarile primite si sa va indreptati spre locurile de refugiu cele mai apropiate.

2. In cazul in care organele de protectie civila ordona evacuarea, respectati urmatoarele reguli: respectati ordinea de evacuare stabilita: copii, batrani, bolnavi si in

primul rand zonele cele mai periclitate; inainte de parasirea locuintei intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa,

gaze, energie electrica si inchideti ferestrele; scoateti animalele din gospodarie (grajduri, adaposturi) si dirijati-le catre

locurile care ofera protectie; la parasirea locuintei luati documentele personale, o rezerva de

alimente, apa, trusa sanitara, un mijloc de iluminat, un aparat de radio, iar pe timp friguros si imbracaminte mai groasa;

dupa sosirea la locul de refugiu, comportati-va cu calm, ocupati locurile stabilite, protejati si supravegheati copii, respectati masurile stabilite.

3. La intoarcerea acasa respectati urmatoarele: nu intrati in locuinta in cazul in care aceasta a fost avariata sau a devenit

insalubra; nu atingeti firele electrice; nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce a fost fiarta; consumati alimente numai dupa ce au fost curatate, fierte si dupa caz,

controlate de organele sanitare; -nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electricitate, decat dupa aprobarea organelor de specialitate; -acordati ajutor victimelor surprinse de inundatii; -executati lucrari de inlaturare a urmarilor inundatiei, degajarea malului, curatirea locuintei si mobilierului, dezinfectarea incaperilor, repararea avariilor; -sprijiniti moral si material oamenii afectati de inundatii prin gazduire, donare de bunuri materiale, alimentare, medicamente.

5. INCENDIU Daca pentru salvarea oamenilor, trebuie sa treceti prin incaperi incendiate, puneti pe cap o patura umeda;

Deschideti cu prudenta usile, deoarece afluxul rapid de aer, provoaca cresterea rapida a flacarilor;

Prin incaperile cu fum dens deplasati-va taras sau aplecati; Strigati victimele (copii de regula se ascund sub paturi, in dulapuri etc)

gasiti-i si salvati-i; Daca vi se aprinde imbracamintea nu fugiti; culcati-va pe pamant si

NESECRET


Page 7 of 11

Nr. crt.



rostogoliti-va; Asupra oamenilor carora li s-a aprins imbracamintea, aruncati un palton,

o patura sau ceva care il acopera etans; In cazul stingerii incendiului folositi stingatoare, apa, nisip, pamant,

invelitori etc. - daca arde o suprafata verticala, apa se arunca de sus in jos; - lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pamant,

cuverturi grele; - instalatiile electrice se sting numai dupa intreruperea prealabila a

sursei de energie; Iesiti din zona incendiara in directia dinspre care bate vantul; Bombele incendiare de aviatie se sting prin acoperire cu pamant sau prin

scufundare in butoaie (galeti) cu apa; Picaturile de napalm, cazute pe imbracaminte se sting prin acoperirea

locului respectiv cu imbracaminte subtire, lut sau nisip; Amestecurile pe baza de fosfor sau sodiu se sting prin izolarea acestora

de aerul inconjurator prin acoperire cu pamant, nisip, acoperiri etanse (palton, patura etc );

Aplicati pe partile afectate pansament uscat si curat si prezentati-va la punctele medicale.

6. INZAPEZIRI Informati-va permanent asupra conditiilor atmosferice folosind radioul si televizorul;

Fiti pregatit pentru a rezista acasa - pregatiti rezerva de alimente, apa si combustibil si asigurati-va mijloace diferite pentru incalzit si preparat hrana;

Pregatiti mijloacele de iluminat independente de reteaua electrica; Pastrati la indemana unelte pentru degajarea zapezii; Evitati absolut orice fel de calatorie daca nu este necesara; Daca totusi este necesar sa plecati luati-va imbracaminte groasa, caciula,

manusi; calatoriti numai ziua si folositi numai soselele principale; - nu fiti cutezatori si temerari; opriti, intoarceti-va si cereti ajutor; - daca plecati cu masina asigurati-o cu lanturi pentru zapada, lopata, razuitoare, cablu de remorcare, benzina de rezerva si asigurati-va ca stie cineva incotro plecati; - daca mijlocul de transport se strica, nu intrati in panica si pastrati-va calmul, dati semnale de alarma, aprindeti luminile, ridicati capota masinii si asteptati ajutorul; - nu parasiti mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece va puteti rataci; - evitati suprasolicitarea.

7. MUNITII RAMASE NEEXPLODATE

La intalnirea unei astfel de munitii respectati urmatoarele reguli: Nu le atingeti; Nu le loviti sau miscati; Nu le introduced in foc; Nu incercati sa demontati focoasele sau alte elemente componente; Nu lasati copii sa se joace cu asemenea componente; Nu ridicati, nu transportati sau introduceti munitiile neexplodate in

incaperi, locuinte sau gramezi de fier vechi;

NESECRET


Page 8 of 11

Nr. crt.



In zonele unde se presupune ca ar exista munitii neexplodate nu executati lucrari de imbunatatiri funciare, sapaturi manuale, nu aprindeti focul si interziceti circulatia vehiculelor, oamenilor si animalelor;

Cand luati la cunostinta despre existenta lor anuntati imediat organul de politie cel mai apropiat sau operatorii Sistemului national unic pentru apeluri de urgenta

8. ALARMA

AERIANA 1.Pentru cei ce se gasesc la locul de munca: Se executa masurile prevazute la acest semnal, insusite cu ocazia

instruirii pe linie de prototectie civila; Se intrerupe lucrul sau alte preocupari; Actionati cu calm si nu produceti panica; Se intrerupe iluminatul exterior si interior (pe timpul intunericului),

cu exceptia iluminatului camuflat; Se ridica masca contra gazelor si se trece in pozitia “de mars”; Se ocupa, cat se poate de repede locul de adapost; Conducatorii mijloacelor de transport sunt obligati sa se opreasca

imediat, sa deschida usile, sa deconecteze (opreasca) mijlocul de transport de la sursa electrica si, in urma pasagerilor, sa se grabeasca spre cel mai apropiat adapost;

Sa aculte si sa execute masurile stabilite de organele de protectie civila.

2.Pentru cei ce se gasesc in localurile publice: Sa asculte cu atentie comunicatele despre locurile cele mai apropiate

de adapostire si sa se indrepte catre acestea;

Sa-si puna mijloacele de protectie individuala in stare de pregatire. 3.Pentru cei ce se gasesc acasa: Se opreste gazul, se deconecteaza aparatele electrice si sursele de

iluminat, se stinge focul in soba;

Se imbraca copii si se iau mijloacele individuale de protectie (masca contra gazelor se trece in pozitia “de mars”);

Se anunta vecinii, daca nu au auzit semnalul; Se ia trusa sanitara, documentele de identitate si rezerva de apa si

alimente si se intra cat mai repede in locurile de protectie, sau daca nu sunt, in adaposturi naturale.

4.Pentru cei pe care semnalul i-a prins pe strada: Se paraseste mijlocul de transport, imediat ce acesta s-a oprit; Se trec in stare de pregatire mijloacele de protectie individuala si se

ocupa repede cel mai apropiat adapost; ♦ Daca nu reusiti sa ocupati un adapost, indreptati-va spre cea mai

apropiata incapere subterana, trecere subterana, tunel sau colector; in lipsa acestora folositi orice şanţ, râpă, groapă, transee sau alte adaposturi artificiale.

La sate in afara de masurile mentionate, animalele se mână in locuri ermetizate sau in adaposturi naturale (râpe, vâlcele, caiere etc.)

9. ALARMA CHIMICA

Auzind semnalul fiecare locuitor este obligat: Sa imbrace imediat masca contra gazelor sau mijloacele improvizate (masca contra prafului sau o banderola vata tifon) si dispozitivele de

NESECRET


Page 9 of 11

Nr. crt.



protectie a pielii (incaltaminte, manusi); Sa ia rezerva de apa, alimente, medicamente, obiecte de prima necesitate, documentele de identitate si sa coboare in adapost; Daca inprejurarea va obliga sa va adapostiti in locuinta sau in camera de lucru, terminati rapid actiunea de ermetizare (etanseizare) a usilor si ferestrelor incaperii cu tesaturi, banda adeziva, leucoplast, scotch; in incaperire cu sobe se inchid cosurile, se astupa orificiile si fisurile; In localitatile rurale locuitorii vor mana vitele in amenajarile pregatite din timp si vor executa contolul etanseizarii magaziilor, depozitelor, fantanilor, recipientilor cu apa, capiţelor:

- in lipsa incaperilor (amenajarilor) etanse se folosesc mijloacele individuale de protectie pentru animalele de rasa;

- personalul fermelor zootehnice trebuie sa se adaposteasca inlucrari de protectie executate in imediata apropiere a grajdurilor;

♦ dupa ce pericolul de contaminare a trecut, regurile de comportare ulterioara, va vor fi comunicate de organele de protectie civila.

10. ATAC CU ARMA NUCLEARA

1.Daca va aflati pe timpul exploziei nucleare, in afara adaposturilor de protectie civila sau locuintei, folositi cat mai repede adaposturile naturale. In lipsa acestora, va intoarceti cu spatele inspre locul exploziei, va culcati rapid cu fata la pamant, cu mainile sub corp. Dupa 15-20 secundede la explozie, dupa ce a trecut unda de soc, va ridicati cat se poate de repede si cu batista, aparati fata si capul de praf, imbracati masca contra gazelor si va grabiti spre cea mai apropiata constructie de protectie sau iesiti din zona de distrugere sau contaminata radioactiv. 2.Inainte de iesire din zona respectati urmatoarele reguli:

Deplasati-va numai pe mijlocul arterelor de circulatie pentru a nu fi

surprinsi de surparea cladirilor (unor elemente din acestea); Pe timpul deplasarii nu atingeti fire electrice sau alte obiecte; Manifestati deosebita grija in locurile cu posibile avarii ale conductelor

de gaze; Nu ridicati praful, pe timp uscat (nu alergati) si ocoliti baltoacele, pe

timpul de ploaie; In cazul descoperirii de victime, ajutati-i sa iasa dintre (de sub)

daramaturi sau cladiri in flacari si acordati-le primul ajutor. 3.Dupa iesirea din raionul exploziei sau zonei contaminate: - se scot mijloacele de protectie speciale sau improvizate si, stand

cu spatele spre vant, se scutura praful de pe ele cu peria, matura, impletituri din fan; Se curata de praf (noroi) incaltamintea cu matura sau peria si se sterge de

umezeala cu o carpa ; Se scoate si se decontamineaza masca contra gazelor in urmatoarea

ordine: sacul port-masca se scutura temeinic; cu comprese de tifon umezite cu apa si sapun sau solutie din trusa sanitara se sterge cagula, cartusul filtrat si sacul port-masca;

Se scutura masca improvizata contra prafului si se spala; bandajul din vata si tifon se distruge;

Se scot manusile si strangandu-le se sterg cu o compresa (carpa) umezita in solutie;

NESECRET


Page 10 of 11

Nr. crt.



Se spala temeinic mainile cu apa si sapun, se curata unghiile, se spala fata in asa fel incat apa murdara sa nu intre in ochi, gura sau nas;

Se spala partile descoperite ale corpului; Se clateste cu apa curata gura, nasul si gatul si se sterg ochii; In lipsa apei, umeziti cu solutie din trusa sanitara prosopul,

batista,comprese si stergeti mainile, fata (nu si ochii) si alte parti descoperite ale corpului;

lama, impreuna cu apa, se poate folosi zapada curata, necontaminata; Dupa aceste operatiuni, fiecate trebuie sa execute controlul dozimetric; Daca rezultatul controlului indica o contaminare minima, fiecare cetatean

trebuie sa se supuna decontaminarii sale si a echipamentului sau.

11. ATAC CU ARMA CHIMICA

1.La descoperirea indiciilor folosirii de catre inamic a substantelor toxice de lupta: Se imbraca imediat mijloacele individuate de protectie si in primul rand

masca contra gazelor; Grabiti-va spre cele mai apropiate adaposturi sau incaperi de locuit

etanseizate. 2.Pe timpul deplasarii prin teren contaminat:

Urmati indrumarile marcate pe indicatoare; daca nu sunt, cautati sa iesiti din terenul contaminat, perpendicular pe directia vantului;

Va deplasati repede fara a va grabi si fara a ridica praful; Nu va rezemati de cladiri si nu atingeti obiectele inconjuratoare; Nu veniti in contact cu picaturi de lichid sau urme de praf de pe obiecte

necunoscute; Nu scoateti mijloacele individuale de protectie fara dispozitia organelor

de protectie civila; Evitati deplasarile prin rape, vai, mlastini, tunele sau alte locuri adanci,

inchise, umede, de regula, este posibila acumularea substantelor toxice de lupta;

Trecand prin parcuri, gradini, pajisti, campuri, mentineti prudenta ridicata pentru ca substantele toxice de lupta se pot depune pe ramuri, frunze sau iarba;

In cazul descoperirii de picaturi sau urme de substante toxice de lupta pe piele, incaltaminte, imbracaminte, mijloacele de protectie, sau daca simtiti primele simtome ale intoxicarii cu substantelor toxice de lupta, utilizati trusa sanitara sau apelati la organele de specialiate;

Straduiti-va, pe cat posibil, sa acordati ajutorul necesar victimelor, copiilor, batranilor, invalizilor.

3.Dupa iesirea din raionul contaminat chimic: Examinati cu atentie pielea, imbracamintea, mijloacele de protectie si

obiectele din jur pentru a descoperi eventualele picaturi de substante toxice de lupta;

Daca descoperiti asemenea picaturi, procedati ca mai inainte, ingropati compresele folosite;

Efectuati decontaminarea; pe timpul acestei activitati este interzis sa se bea, sa se fumeze sau sa se primeasca hrana.

12. ATAC CU 1.LA DESCOPERIREA INDICIILOR FOLOSIRII DE CATRE

NESECRET


Page 11 of 11

Nr. crt.



ARMA BIOLOGICA

INAMIC A ARMEI BIOLOGICE ESTE NECESAR: Sa se comunice despre acestea celui mai apropiat organ al protectiei

civile, organ sanitar sau de politie; Sa se imbrace imediat mijloacele individuale de protectie; Sa se adaposteasca in cele mai apropiate constructii de protectie; De cel putin doua ori pe zi verificati incaperea in care se afla bolnavii si

efectuati curatenie cu solutii dezifectante; Pe timpul contactului cu bolnavii puneti-va masca de tifon cu vata si

imbracaminte speciala, manusi si incaltaminte de cauciuc, care trebuie scoasa imediat dupa iesirea din camera bolnavului si periodic dezinfectata;

Dupa fiecare venire in contact cu bolnavii si materialele pe care acestia le folosesc, inmuiati mainile si dezinfectati-le cu solutie 1% cloramina, dupa care va spalati cu apa.

2.Daca in raionul (asezarea, zona) d-voastra s-a instituit un regim special -carantina- respectati urmatoarele reguli: Dupa iesirea din lucrarile de protectie sau locuinte executati

decontaminarea locuintei, mobilei, veselei, imbracamintei, incaltamintei, lenjeriei de pat, obiectelor personale si distrugeti insectele si rozatoarele;

La executarea decontaminarii nu scoateti mijloacele de protectie, nu cantati, nu primiti hrana, nu fumati;

Mentineti zilnic curatenia si folositi mijloacele decontaminate; Distrugeti purtatorii de imbolnaviri infectioase; sobolani, soareci, purici,

capuse, plosnite, gandaci, folositi impotriva acestora soricid, zoomarin, fosfat de zinc, cloroform, hexacerat, etc.;

Iesind din casa, imbracati mijloacele individuale de protectie; nu permiteti copiilor sa paraseasca locuinta si evitati contactele inutile cu persoane straine;

Respectati cu strictete regulile de igiena personala; inainte de a lua hrana stergeti mainile cu o solutie dezinfectanta si spalati-le cu apa si sapun;

Respectati prevederile igienico-sanitare in alimentatie; beti apa numai din surse verificate; fierbeti apa si laptele; toate produsele le intrebuintati numai dupa prajire sau fierbere; painea se prajeste pe foc, pe cuptor, pe soba etc.

3.Pe timpul ingrijirii celor afectati de mijloace biologite sau de substante radioactive respectati urmatoarele: Cei afectati de boala de iradiatie sau bolnavii infectiosi, in lipsa

posibilitatilor de spitalizare, vor fi izolati acasa si se va organiza ingrijirea lor;

Respectati cu strictete prescriptiile doctorului; Dimineata si seara luati-le temperatura si urmariti frecventa pulsului; Efectuati ingrijirea cavitatii bucale a bolnavului dupa fiecare servire a

hranei; executati stergerea acesteia cu un tampon cu vata imuiat in solutie 5% acida sau solutie 2% alcalina;

Strangeti si indepartati oportun toate dejectiile bolnavilor; Dati sa manance bolnavilor numai mancare de buna calitate si sa bea numai apa fiarta.

NESECRET


Page 1 of 1

Anexa nr. VII.6.

MĂSURI CORESPUNZĂTOARE

de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri

Nr.crt. TIPUL DE RISC Masuri de evitare a manifestarii riscurilor si de reducere a frecventei

de producere ori de limitare a consecintelor acestora 1. Inzapeziri

a) salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistrati lor, aprovizionarea cu alimente, medicamente si materiale de prima necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la evacuarea populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici afectati;

c) aplicarea masurilor privind ordinea publica pe timpul producerii situatiei de urgenta specifice;

d) dirijarea si indrumarea circulatiei pe directiile si in zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea si/sau eliminarea avariilor la retele si cladiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protectia civila: statiile de pompieri si sediile politiei, spitale si alte constructii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu sectii de chirurgie si de urgenta, cladirile institutiilor cu responsabilitate in gestionarea situatiilor de urgenta, in apararea si securitatea nationala, statiile de producere si distributie a energiei si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categorii de cladiri mentionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii, rezervoare de apa si statii de pompare esentiale pentru situatii de urgenta, cladiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase, precum si pentru cai de transport, cladiri pentru invatamant;

f) limitarea proportiilor situatiei de urgenta specifice si inlaturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

2. Seceta 3. Inundatii 4. Cutremure 5. Alunecari si prabusiri de

teren 6. Epidemii 7. Epizootii 8. Accident nuclear si /sau

urgenta radiologica

9. Accidente chimice si explozii cu implicatii in afara amplasamentului, precum si incendii de mari proportii exceptand pe cele de la fondul forestier

10. Accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase

11. Avarii la conducte magistrale

12. Accidente majore pe căile de transport

13. Căderi de obiecte cosmice

14. Accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii

15. Poluări majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte substanţe, ale cursurilor de apă in zona costieră

NESECRET


Page 1 of 1

Anexa nr. VII.7.

MIJLOACE EXISTENTE DE PREAVERTIZARE/ AVERTIZARE

a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării şi semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor

economici

Nr crt

Tip echipamen

t

Localitate

Adresa Loc

dispunere Proprietar echipament

Mod de acţionare

Loc de acţionare

Cine acţioneaz

ă

Stare operativita

te

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Semnalele de alarmare acustice a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici

SEMNALUL CARACTERISTICA SEMANLULUI DESCRIERE SEMNAL

ALARMA AERIANĂ

Cu sirenă electrică 4 sec 4 sec 4 sec

15 sunete a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele

Cu sirenă cu aer comprimat 2 sec 2 sec 2 sec


ALARMĂ LA DEZASTRE



Cu sirenă cu aer comprimat 8 sec 5 sec 8 sec


PREALARMĂ AERIANĂ



Cu sirenă cu aer comprimat

16 sec 6 sec 16 sec


ÎNCETAREA ALARMEI

Cu sirenă electrică

2 minute Un sunet continuu de aceeaşi intensitate timp de 2 minute

Cu sirenă cu aer comprimat

1 minut Un sunet continuu de aceeaşi intensitate timp de 1 minut

NESECRET


Page 1 of 1

Anexa VII.8.

PLANURI ŞI PROCEDURI DE INTERVENŢIE

Nr. Crt.

Denumirea planului Destinatia sau procedura de interventie

1. Plan de interventie în caz de accident nuclear şi /sau urgenţă radiologică

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unui accident nuclear si /sau urgenta radiologica

2. Plan de interventie in caz de accidente chimice si explozii cu implicatii in afara amplasamentului, precum si incendii de mari proportii exceptand pe cele de la fondul forestier

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unor accidente chimice si explozii cu implicatii in afara amplasamentului, precum si incendii de mari proportii exceptand pe cele de la fondul forestier

3. Plan de interventie in caz de accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unor accidente majore la utilaje şi instalaţii tehnologice periculoase

4. Plan de interventie in caz de fenomene meteorologice periculoase (inzapeziri, seceta) si inundatii

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de fenomene meteorologice periculoase (inzapeziri, seceta) si inundatii

5. Plan de interventie in caz de cutremure Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unui cutremur

6. Plan de interventie in caz de alunecari si prabusiri de teren

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea de alunecari si prabusiri de teren

7. Plan de interventie in caz de accidente biologice (epidemii, epizootii)

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unor accidente biologice (epidemii, epizootii)

8. Plan de interventie in caz de avarii la conducte magistrale

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de avarii la conducte magistrale

9. Plan de interventie in caz de accidente majore pe căile de transport

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unor accidente majore pe căile de transport

10. Plan de interventie in caz de căderi de obiecte cosmice

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de căderi de obiecte cosmice

11. Plan de interventie in caz de accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de producerea unor accidente majore şi avarii mari la reţelele de instalaţii şi telecomunicaţii

12. Plan de interventie in caz de poluări majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte substanţe, ale cursurilor de apă in zona costieră

Monitorizarea si gestionarea situatiilor de urgenta generate de poluări majore ale factorilor de mediu cu hidrocarburi sau alte substanţe, ale cursurilor de apă in zona costieră

PLANUL - isudobrogea.roƒ-și... · Anexa II.2.c Regimul temperaturilor şi precipitaţiilor - date...

Documents

Transcript of PLANUL - isudobrogea.roƒ-și... · Anexa II.2.c Regimul temperaturilor şi precipitaţiilor - date...