PLANUL DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROANI PE … · Valea Jiului este un loc cu o îndelungată...

UNITATEA ADMINISTRATIV - TERITORIALĂ M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI PE PERIOADA 2014 - 2020

1 1

PROFILUL COMUNITĂŢII

I. DATE GENERALE

1.1. Scurt istoric al Văii Jiului şi al judeţului Hunedoara

Teritoriul judeţului Hunedoara a fost intens locuit din timpuri străvechi, lucru

dovedit atât de rezultatele numeroaselor cercetări arheologice întreprinse de

specialişti pe cuprinsul său, cât şi de relatările documentelor mai vechi. Fiecare

epocă istorică, începând cu epoca primitivă, a lăsat numeroase urme care

demonstrează existenţa omului în cadrul unui teritoriu:

Primele urme ale vieţii omului pe meleagurile hunedorene, găsite în peşteri

sau pe terase, ne conduc în epoca paleolitică. Dovezile materiale ale activităţii

omeneşti pe teritoriul judeţului Hunedoara în ac eastă epocă îndepărtată sunt

cunoscute mai ales în zonele montane, în peşterile de la Ohaba-Ponor, Ciclovina,

Nandru şi Crăciuneşti, unde omul era mai în siguranţă şi unde dobândirea hranei prin

vânătoare era mai lesnicioasă.

. În evul mediu apar primele documente care permit estimarea demografică a

teritoriului în care este situat în prezent judeţul Hunedoara. Din aceste documente

rezultă că satele erau modeste din punct de vedere demografic. Existau în sec. XII –

XIII sate cu 3-5 gospodării (10-20 locuitori), sau aşezări cu 120 gospodării (350-400

locuitori). Începând cu sec. al XIII-lea evoluţia istorică, popularea şi dezvoltarea

economică a acestui teritoriu pot fi urmărite pe baza documentelor scrise, cel mai

vechi dintre acestea, în care se aminteşte despre Ţara Haţegului, datând din anul

1247.

Zona Valea Jiului este situată în judeţul Hunedoara din cadrul Regiunii de

dezvoltare Vest. Valea Jiului este un loc cu o îndelungată istorie. Primele vestigii

istorice datează din perioada geto – dacă: ruinele cetăţii de la Băniţa (la 15 Km de

Petroşani), construită ca avanpost strategic, sunt o dovadă elocventă.

Valea Jiului păstrează numeroase dovezi istorice ale vieţii oamenilor în acest ţinut.

De la daci au rămas cetatea Băniţa, (la 15 Km de Petroşani),avanpost strategic al lui

Decebal, alte vestigii istorice, precum tezaurele numismatice descoperite la Peştera



2 2

Bolii, Jieţ-Popi, etc. Ţăranii jieni (momârlanii ) au moştenit de la daci portul alb-negru,

obiceiuri, cuvinte, dar şi numele munţilor şi râurilor dimprejur. Romanii au adus

obiceiuri noi, dar au continuat să exploateze aurul văilor, contribuind la îmbogăţirea

zonei.

Astăzi momârlanii se amestecă printre cei veniţi după cărbunele din Valea

Jiului, denumiţi „barabe”, dar rămân reprezentanţi ai unui neam venit din timpurile

străvechi.

Prima atestare documentară datează din secolul al XV-lea, când într-o diplomă

de înnobilare sunt atestate localităţile Câmpu lui Neag, Maleia şi Petrila.

Primii locuitori ai Petroşaniului de azi pot fi consideraţi douăzeci de iobagi din Petros

colonizaţi în Petroşani şi stabiliţi aici în jurul anului 1640.

În anul 1700, prin harta stolnicului Constantin Cantacuzino a Ţării Româneşti

(prima operă cartografică românească), tipărită în greceşte la Padova, se introduce în

cartografia europeană numele râului Jiu, aşa cum îl ştim şi îl pronunţăm astăzi. Jiul

este menţionat sub numele Rhabon în “Geografia” lui Ptolemeu Claudiu (90-168).

Originea numelui Jiului, atât a celui presupus antic, cât şi a celui de astăzi, constituie

încă o enigmă pentru toponimişti.

Documentele cartografice ale austriacului Fridrich Schwantz, întocmite în

1720, arată întreaga depresiune a Petroşanilor populată cu gospodării risipite

pretutindeni de-a lungul ulucului intracarpatic, părând a forma un singur sat mare de

la un capăt la altul. Era o risipire generală de sălaşe şi grupuri de case şi numai

câteva adunări de gospodării, în apropierea Văii Jiului, care formau nucleele unor

sate care ulterior au devenit localităţile de azi. După 1733, Valea Jiului a intrat într-o

fază de populare mai activă apărând noi sate, iar numărul locuitorilor sporind prin

aşezarea mai multor familii venite de peste munţi la bogatele păşuni şi fâneţe din

regiune.

Prima menţiune a Petroşaniului ca localitate aparte datează de la 1788- 1792,

când locotenent-colonelul prusac Gotze face o călătorie în orient şi se întoarce din

Turcia prin părţile române. El aminteşte şi Petroşaniul, spunând că este un sat foarte

mare ca întindere, în care a văzut şi o casă zidită deasupra pământului.



3 3

La recensământul din anul 1818 au fost înregistraţi în depresiunea Petroşani

un număr de 2550 locuitori. În această perioadă, principala ocupaţie a populaţiei din

această depresiune era păstoritul. Satele erau mărunte, nici o localitate urbană nu se

dezvoltase încă.

Primele mine, respectiv exploatarea subterană a cărbunelui este realizată de

companii poloneze, germane şi cehe începând cu anul 1840. Patronii acestor

exploatări au adus muncitori din diverse regiuni ale Imperiului Habsburgic, populând

astfel Valea Jiului. Statul a făcut primele achiziţii de terenuri miniere în anul 1865.

Astfel, Valea Jiului locuită din timpuri străvechi, datorită noii sale structuri economice

şi sociale, a devenit la sfârşitul secolului al XIX-lea un mare centru industrial, unde s-

au creat condiţii de dezvoltare rapidă a forţelor de producţie. In primele decenii ale

secolului al XX-lea, dezvoltarea industriei extractive din Valea Jiului ia un deosebit

avânt.

În numai câteva decenii s-au format şi dezvoltat patru mari centre miniere (Lupeni,

Petroşani, Vulcan, Petrila), ceea ce a determinat ca Valea Jiului să devină zona cu

cea mai mare densitate a populaţiei de pe întreg teritoriul judeţului. În perioada

capitalistă are loc o intensificare a exploatării bogăţiilor subsolului din sudul, centrul şi

nordul judeţului, care a solicitat noi forţe de muncă. Ca urmare, are loc un proces de

populare a Văii Jiului printr-un aflux din afara limitelor judeţului, în special din

Moldova. In perioada postbelică producţia de cărbune extrasă şi preparată în Valea

Jiului a cunoscut un ritm ascendent până în anul 1990. După 1989 producţia de huilă

extrasă şi preparată a scăzut până în 1997, când s-a înregistrat o descreştere

însemnată, ca urmare a măsurilor de restructurare a sectorului minier din întreaga

ţară.

Denumită şi Depresiunea Petroşani, microregiunea Valea Jiului cuprinde un şir de

oraşe: Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Uricani şi Băniţa



4 4

1.2. Aşezare geografică

Municipiul Petroşani, situat la confluenţa Jiului de Est (Românesc) cu Jiul de

Vest (Ardelenesc), este înconjurat de masivele muntoase Vâlcan – la sud, Retezat –

la nord, Parâng – la est şi Godeanu – la vest, ce mărginesc depresiunea,

altitudinea maximă din zonă fiind Vârful Parângul Mare – 2.507 m

Municipiul Petrolşani este amplasat pe două importante căi de comunicaţie :

DN 66, având traseul Filiaşi – defileul Jiului – Simeria, inclusiv calea ferata cu

acelasi traseu si DN 7A care leagă municipiul cu Valea Oltului ( Petroşani –

Vioneasa – Brezoi )

Teritoriul administrativ al municipiului are o suprafaţă de 19.556 ha, cu

următoarele vecinătăţi : la nord şi nord – vest – municipiul Boşorod, la vest –

municipiul Băniţa şi oraşul Aninoasa, la sud – judeţul Gorj şi la est - oraşul Petrila.

Judeţul: Hunedoara

Regiunea de dezvoltare: VEST – Romania

Agenţia de Dezvoltare: VEST

Distanţa faţă de oraşele mari. Municipiul Petroşani se află situat la 91 km faţă de

reşedinţa de judeţ - municipiul Deva şi la 340 km faţă de capitala ţării - municipiul

Bucureşti.

Distanţa faţă de cele mai apropiate aeroporturi:

- Craiova – 160 km;

- Sibiu – 196 km;

- Timişoara – 210 km

Distanţa faţă de graniţe:

Graniţa cu Iugoslavia

Petroşani – Drobeta Tr. Severin: 132 km

Graniţa cu Ungaria:

Petroşani – Turnu: 265 km;



5 5

Petroşani – Borş: 282 km;

Petroşani – Salonta: 298 km

Petroşani – Nădlac: 296 km;

Petroşani – Vărşand: 322 km

Altitudinea: 615- 620 m

Localităţi componente : Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peştera Bolii şi Slătinioara

1.3. Condiţii geografice, geologice şi climaterice

Populaţia unei regiuni se află în strânsă interdependenţă cu o complexitate de

factori care-i influenţează densitatea şi evoluţia. Din multitudinea acestor factori se

pot aminti mediul înconjurător şi resursele naturale (inclusiv resursele de muncă,

dezvoltarea social-istorică şi dezvoltarea economică) şi se pot desprinde influenţele şi

efectele acestora asupra fenomenelor demografice.

Forme de relief.

Relieful judeţului Hunedoara este foarte fragmentat, puternic accidentat,

predominant muntos. Rama muntoasă încadrează de jur împrejur judeţul, lăsând în

mijlocul lui o depresiune continuă, de la Merişor la Porţile de Fier ale Transilvaniei şi

la Subcetate (depresiunea Haţeg) şi de aici până la Mureş (depresiunea Hunedoarei

sau Strei-Cerna); ea se continuă în lungul Mureşului spre vest (defileul Deva-Zam)

lărgindu-se spre est (culoarul Orăştiei). Alte zone depresionare sunt aşezate pe

cursul superior al Jiului (depresiunea Petroşani) şi pe cel al Crişului Alb (depresiunea

Brad).

Originea şi aspectul reliefului au influenţat resursele de trai, modul de viaţă şi

răspândirea populaţiei, iar populaţia la rându-i l-a utilizat, l-a modificat puţin şi l-a

umanizat, mai cu seamă în regiunile depresionare. Acest relief a creat din timpuri

îndelungate posibilităţi de locuit şi de adăpost pentru populaţie.

Aşezată de-a lungul munţilor Carpaţi, care ocupă o treime din România, Valea

Jiului reprezintă poarta spre Parcul Naţional Retezat. Localizată în sudul judeţului



6 6

Hunedoara şi în sud-sudvestul Transilvaniei, într-o depresiune a Carpaţilor

Meridionali, depresiunea Petroşani, sau Valea Jiului, se întinde de-a lungul celor

două Jiuri (de Est şi de Vest).

Relieful Văii Jiului este predominant muntos. Depresiunea este înconjurată de patru

lanţuri muntoase: Munţii Retezat (rezervaţie naturală) în nord-nordvest, cu vârfurile

Piatra Zănoagei (1447 m), Piatra Iorgovanului (2016 m), Pilugu (1755 m), Tulişa

(1795 m); Munţii Şureanu cu Vârful lui Pătru (2130 m) în vest; Munţii Parâng în est-

sudest cu vârfurile principale Parângul Mare (2507 m), Cârja (2406 m), Parângul Mic

(2075 m); şi Munţii Vâlcan cu vârful Straja (1875 m) în sud.

Relieful în teritoriul administrativ al municipiului Petroşani este extrem de denivelat,

specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri ( Jiul de Est şi Jiul de

Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt Vâlcan la sud, Retezat la

nord, Parâng la est şi Godeanu la vest, altitudinea maximă din zonă fiind vârful

Parângul Mare de 2507 m.



7 7

Raportul între relief şi populaţie este vizibil sub două aspecte: densitatea

populaţiei în funcţie de relief şi modificările antropice1 aduse reliefului.

Relieful predominant muntos a influenţat nu numai ocupaţia locuitorilor, ci şi

răspândirea şi mai ales densitatea populaţiei. Influenţei reliefului i se suprapune apoi

influenţa dezvoltării industriale în timp şi a urbanizării care aduce modificări

substanţiale în răspândirea populaţiei: primordialitatea se schimbă, factorul economic

devenind preponderent.

Reţeaua hidrografică.

Localităţile sunt influenţate de reţeaua hidrografică a zonei, atât în ceea ce

priveşte structura şi textura lor, în privinţa mărimii şi întinderii lor, cât şi în privinţa

numărului de locuitori

Reţeaua hidrografică a municipiului Petroşani este alcătuită din două râuri mai

importante: Jiul de Est (Românesc) şi Jiul deVest (Ardelenesc), care în teritoriul

oraşului primeşte 4 afluenţi care traversează oraşul: Maleia, Staicului, Slătinioara şi

Sălătruc. Ape freatice cu debite mai consistente sunt numai în lunca Jiului de Vest (

între Uricani şi Iscroni ).

Clima.

Clima Văii Jiului se reflectă în viaţa populaţiei, prin faptul că influenţează

repartiţia vegetaţiei atât pe orizontală, dar mai ales (datorită şi reliefului) pe verticală,

determină regimul râurilor, activitatea torenţială (prin precipitaţii alături de panta

reliefului) şi stabileşte zonele de calm şi de circulaţie aeriană care influenţează

asupra stagnării sau împrăştierii noxelor poluante eliminate de industrie (conducând

la crearea unei situaţii favorabile sau nefavorabile traiului populaţiei în aşezările

urbane sau rurale vecine).

Valea Jiului se caracterizează printr-o climă de munte.

1 Fenomenul antropogen (sau fenomenul antropic) este un fenomen datorat acţiunii omului, cu urmări asupra

evoluţiei reliefului, vegetaţiei şi climei.



8 8

Temperatura medie anuală nu depăşeşte 7,6 grade Celsius, iar lunile de vară

15,6 – 17,2 grade Celsius ( iunie – iulie ). Temperaturile medii maxime zilnice ating

14 grade ( anual ) iar în august 25,1 grade.

Precipitaţii lunare.

Precipitaţiile sunt bogate (62- 68 mm/lună), iar precipitaţiile sub formă de zăpadă

au pondere mare ( nr. zilelor cu ninsoare este de aprox. o lună şi jumătate ).

Furtuni şi inundaţii înregistrate în decursul timpului.

La adăpostul masivelor muntoase se înregistrează o slabă circulaţie a aerului

(56,6 zile în an fără vânt), ultima furtună puternică însoţită de inundaţii a fost în luna

iunie 1999.

1.4. Resurse naturale

Originea şi evoluţia geologică a teritoriului Văii Jiului a determinat existenţa

unor bogate resurse de cărbune ( huilă energetică), care, au devenit surse de

activitate umană, creând posibilităţi variate de muncă pentru populaţie, producând

modificări în creşterea numărului populaţiei şi apariţia sporului migratoriu.

Datorită avântului exploatărilor carbonifere din Valea Jiului, până în anul 1990 au

avut loc mai multe valuri migratorii, care au adus rezerve de populaţie de pe întreg

teritoriul ţării: sunt bine cunoscute acţiunea 5000, 7000, 9000 etc. prin care s-au adus

persoane din toată ţara care să lucreze în subteranele Văii Jiului.

În bazinul carbonifer din Valea Jiului există cantonate cele mai importante

rezerve de huilă din România. Rezervele industriale de cărbune se aproximează la

aproximativ un miliard tone huilă şi sunt distribuite în 13 perimetre de exploatare.

Suprafaţa totală a stratelor purtătoare de cărbune din Bazinul Văii Jiului care

prezintă interes din punct de vedere economic, ocupă aproximativ 170 Km2. Cărbunii

de aici sunt de vârstă terţiară şi se găsesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila,

Aninoasa, Lonea, Paroşeni, Livezeni, etc. Grosimea totală a depozitelor sedimentare

din Bazinul Văii Jiului este de aproape 800 m. Situate in orizontul mijlociu, stratele de

cărbuni se găsesc la adâncimi ce variază între 100 şi 600 m. Calitatea cărbunilor



9 9

acestui bazin nu este pretutindeni aceeaşi, cei din stratele inferioare fiind calitativ

superiori celor din stratele superioare, urmare directă a puternicii influenţe pe care au

avut-o presiunile în perioada de formare. Chiar în acelaşi strat calitatea cărbunilor

este diferită, ea îmbunătăţindu-se de la est spre vest, unde (după cum reiese din

studiul tectonicii bazinului) presiunile laterale au fost mai puternice şi au avut o

influenţă mai mare. Puterea calorică a acestor cărbuni variază între 6200 şi 7200

calorii. Conţinutul mediu de cenuşă şi sulf este de 5,73 %, respectiv 2,1%.

În ultimii 50 de ani, importanţa extragerii şi prelucrării huilei pentru economia

naţională a impus creşteri ale producţiei care, 1988, ajunsese la peste 10 mil. tone,

ceea ce a dus la o dezvoltare puternică a zonei, dar la o economie de tip

monofactorial, cea mai mare parte a populaţiei ocupate fiind angajată în activităţi

miniere şi adiacente acestora. După 1989 producţia de huilă extrasă şi preparată a

scăzut cu 50%, menţinându-se la niveluri apropiate până în 1997, când s-a înregistrat

o descreştere însemnată, ca urmare a măsurilor de restructurare a sectorului minier

din întreaga ţară.

În prezent în municipiul Petroşani mai funcţionează doar mina Livezeni, a

cărei producţie de huilă este mult diminuată faţă de nivelul anului 1988.

1.5. Situaţia mediului înconjurător

Calitatea aerului. Aerul prezintă o calitate bună, cu valori sub CMA de 17

g/mp/lună. Sursele de poluare ale aerului sunt: transport auto, unităţile RAH din

zonă, depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.

Calitatea apei. În Jiul de Est care traversează localitatea de la nord la sud, se

varsă pâraiele Maleia, Slătinioara şi Sălătruc. Poluarea apelor de suprafaţă este

cauzată de: deversarea apelor menajere neepurate; deversarea directă, fără

epurare, a canalizării pluviale; deversarea apelor uzate industriale neepurate

corespunzător în sistemul de canalizar; epurarea incompletă a apelor uzate în

staţia de epurare Livezeni; suspensiile de cărbune şi steril de la spălarea

cărbunelui. În conformitate cu datele prezentate de “Agenţia pentru protecţia

mediului Deva”, şlamul steril de cărbune evacuat în râul Jiu datorită funcţionării

necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare cât şi a filtrelor – presă în perioada



10 10

rece a anului, reprezintă 53 t/zi şi respectiv 77 mii t/an. Sursele de poluare a

apelor subterane sunt : ploile acide datorate emisiilor de gaze şi particule de la

S.E. Paroşeni şi depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere.

Calitatea solului. Conform raionării geotehnice, teritoriul municipiului Petroşani

este delimitat în patru zone cu caracteristici diferite, după cum urmează:

Zona I – zona de sud situată pe vechea haldă de steril a minei Petrila, având

în compoziţie şlam de la Preparaţia Petrila, fiind o zonă improprie pentru

construcţii.

Zona II – zona centrală a municipiului Petroşani, situată pe terasa joasă a

Jiului, la piciorul pantei de racord a acesteia cu versanţii. Are în compoziţie

gresii, pietrişuri, argile, terenul fiind favorabil construcţiilor, dar necesită o

atenţie sporită la comportarea în timp a săpăturilor deschise.

Zona III – zona Aeroport, situată în lunca înaltă a Jiului, având în compoziţie

depuneri aluvionare grosiere, prafuri nisipoase argiloase, terenul fiind

favorabil construcţiilor, cu condiţia ca săpăturile pentru fundaţii să fie

executate cu epuismente.

Zona IV – situată la vest de calea ferată, în lunca neinundabilă a Jiului,

având în compoziţie depuneri aluvionare de tipul pietrişurilor, prafuri

argiloase, terenul fiind favorabil construcţiilor, cu atenţie la spaţiile funcţionale

de sub nivelul terenului.

Sursa de poluare a solului o constituie în special haldele de steril de la

expolatările miniere Dîlja şi Livezeni.

Calitatea pădurilor. Pe forme de relief, în zona montană sunt concentrate

pădurile de răşinoase şi de răşinoase în amestec cu fag, iar în zona deluroasă

păduri de fag sau în amestec cu quercinee. Suprafaţa teritoriului administrativ al

municipiului Petroşani este acoperită cu păduri într-un procent de 52,09 %.

Aceste păduri sunt în proprietatea ROMSILVA. După funcţiune, pădurile se împart

în două grupe:



11 11

Grupa I – păduri cu funcţii speciale de protecţie – protecţia apelor, protecţia

terenurilor şi solurilor, protecţia contra factorilor climatici şi industriali

dăunători, păduri cu funcţii de recreere, de interes ştiinţific şi de ocrotire a

genofondului şi ecofondului forestier – care condiţionează păstrarea

echilibrului ecologic, ca şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes

economic, social sau ştiinţific, pentru care se interzice prin lege recoltarea de

masă lemnoasă.

Grupa II – păduri de producţie şi protecţie destinate pentru producerea

materialului lemnos şi a altor produse ale pădurii, concomitent cu protecţia

calităţii mediului înconjurător.

În cadrul economiei municipiului Petroşani, pădurile reprezintă o resursă

regenerabilă, care realizează, cu cheltuieli relativ reduse, în afară de produse

lemnoase şi o serie de alte produse, cum sunt: ciuperci, fructe de pădure, plante

medicinale, produse de vânat şi pescuit.

Fondul cinegetic format dintr-un număr mare de specii valoroase (cerb, urs,

căprior etc.) asigură dezvoltarea vânătorii sportive, iar pescuitul în apele de munte

este asigurat prin repopulări cu puiet de păstrăvi.

În concluzie, se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele

naturale de mare importanţă pentru municipiul Petroşani, a cărui gestionare raţională

trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului.

Arii protejate. În teritoriul administrativ al municipiului Petroşani există două zone

naturale protejate: Zona “Momârlani” – Valea Jiului şi Zona “Piatra Crinului” din

Munţii Parângu Mic cu o suprafaţă de 0,5 ha.



12 12

II. POTENŢIAL SOCIO - UMAN

2.1. Privire geografică de ansamblu

Suprafaţa localităţii este de 19556 ha, aflându-se în partea sudică a judeţului

Hunedoara, la graniţa cu judeţul Gorj.

Localizarea municipiului Petroşani în judeţul Hunedoara:



13 13

HARTA MUNICIPIULUI PETROŞANI



14 14

2.2. Indicatori demografici comparativi municipiul Petroșani – zona Valea Jiului – judetul Hunedoara

Tabelul nr.1: Indicatori demografici* comparativi

Nr. crt.

Indicatori U/M Municipiul Petroșani

Zona Valea Jiului

Județul Hunedoara

1. Populația Persoane 37.160 120.734 418.565

2. Densitatea populației Persoane/km² 190 106,4 59,2

3.

Structura populației pe sexe: - Masculin - Feminin

Persoane

17.895 19.265

59.477 61.257

203.981 214.584

4.

Structura populației pe grupe de vârstă: 0 – 19 ani 20 – 59 ani 60 ani și peste

Persoane

7.957 21.952 7.251

28.798 70.678 21.258

82.147 237.126 99.292

5.

Structura populației după starea civilă: - necăsătoriți - căsătoriți - divorțați - văduvi

Persoane

14.065 17.251 2.596 3.248

48.322 55.079 7.090 10.243

148.016 202.834 24.370 43.345

6.

Structura populației după nivelul de instruire: - superior - postliceal și de maiștri - liceal - profesional și de ucenici - elementar - fără studii

Persoane

6.775 1.502 9.153 4.260 11.356 4.114

22.012 4.880 29.741 13.840 36.895 13.366

51.789** 17.138

100.453 55.417

148.554 80.594

* Recensământul populației și al locuințelor, 2011 (www.hunedoara.insse.ro) ** Populația de 10 ani și peste

http://www.hunedoara.insse.ro/



15 15

2.3. Situația demografică

Numărul, ritmul de creştere, evoluţia sporului natural, mişcarea naturală a

populaţiei (naşterile şi decesele), mişcările migratorii, teritoriale (imigrările şi

emigrările), structura demografică, durata medie a vieţii, nivelul de instruire etc. dau

profilul demografic al unei populaţii.

Pentru a stabili contextul social şi administrativ în care se analizează

fenomenele demografice în municipiul Petroșani şi pentru a realiza comparaţii cu

nivelul demografic al zonei Valea Jiului și judeţului Hunedoara, sunt prezentaţi mai

jos câţiva indicatori semnificativi: organizarea administrativă, suprafaţa totală,

numărul oraşelor, comunelor etc.

Judeţul Hunedoara are o suprafaţă totală (conform Direcției Județene de

Statistică - Hunedoara) de 706.267 ha (7.062,67 km²). Este al nouălea judeţ ca

întindere din ţară. După numărul oraşelor (14) ocupă locul întâi pe ţară alături de

judeţul Prahova. Numărul comunelor (55) îl situează doar pe locul 28 la nivel

naţional, pe când numărul mare de sate (457) poziţionează judeţul Hunedoara pe un

loc fruntaş la nivel naţional (locul 7).

Valea Jiului are o suprafaţă totală de 113.428 ha (1.134,28 km²), ocupând

16% din suprafaţa totală a judeţului Hunedoara. Dintre oraşele Văii Jiului, cea mai

mare suprafaţă totală o are oraşul Petrila (30.868 ha), iar cea mai mică Aninoasa

(3.846 ha), oraş care, de altfel, nu are o istorie prea îndelungată. Cel mai populat

oraș al Văii Jiului, chiar dacă nu este și cel mai mare ca întindere, este municipiul

Petroșani.

Evenimentele demografice fundamentale care influenţează nemijlocit

dimensiunea demografică a unei zone (şi contribuie în mod direct la schimbarea

efectivului unei populaţii) sunt: naşterile şi decesele, imigrările şi emigrările. Naşterile

şi decesele determină ceea ce se numeşte mişcarea naturală a populaţiei, iar

imigrările şi emigrările determină mişcarea migratorie (teritorială) a populaţiei. Oricare

alt eveniment petrecut în cadrul populaţiei poate avea doar acţiune indirectă asupra

efectivului acesteia.



16 16

Pornind de la aceste evenimente demografice fundamentale, prin agregarea

lor la nivelul populaţiei în cursul unei perioade de timp, se constituie fenomenele

demografice corespunzătoare: fertilitatea (respectiv natalitatea), mortalitatea,

imigraţia şi emigraţia.

Pe lângă evenimentele şi fenomenele demografice amintite, care influenţează

mărimea populaţiei la un moment dat, importante într-o analiză demografică sunt

variabilele demografice. Aceste variabile sunt caracteristici ale populaţiei care intervin

în mod diferenţiat în producerea evenimentelor demografice. Variabilele principale

sunt sexul şi vârsta, iar dintre variabilele secundare importantă este starea civilă. Alte

variabile care au influenţă asupra comportamentului demografic sunt variabilele

sociale, precum nivelul de şcolarizare, ocupaţia, mediul de rezidenţă, religia etc.

Evoluția populației

Populaţia, împreună cu caracteristicile fizio-socio-economice, trasează

principalele coordonate ale unei zone. Uneori, nu nivelul dezvoltării unei zone este

important, ci mai importante sunt posibilităţile de dezvoltare şi de adaptare la

contextul socio-economic actual. Între acestea, caracteristicile populaţiei sunt

primordiale. Numărul populaţiei, repartizarea şi densitatea ei (geografică şi

economică) sunt determinate de evoluţia populaţiei, ea însăşi fiind rezultatul

natalităţii, mortalităţii şi migraţiei, având intensităţi diferite în fiecare perioadă. De

aceea, pentru evoluția demografică a municipiului Petroșani este necesară

prezentarea evoluţiei populaţiei municipiului, comparativ cu evoluția populației Văii

Jiului și a judeţului Hunedoara.



17 17

Tabelul nr.2: Populația totală

Anul Populaţia totală (nr. loc.)

Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroșani

1989 568.125 159.258 49.595

1990 567.754 168.018 53.078

1992 547.950 167.128 51.777

1995 546.163 171.698 53.110

1997 536.100 172.823 53.302

2000 523.073 159.884 50.192

2002 493.760 150.739 46.714

2004 484.767 146.750 45.195

2005 480.459 146.464 45.134

2006 477.259 144.664 44.658

2011 418.565 120.734 37.160 Surse: Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 1977, 1992, 2002, 2011

Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României 2003, 2005, 2007; Direcţia Judeţeană de Statistică - Hunedoara: Statistici judeţene; Statistici teritoriale.

În perioada de după 1989, în județul Hunedoara au avut loc schimbări

semnificative în ceea ce priveşte numărul, structura demografică, social economică şi

distribuţia teritorială a populaţiei, datorate evoluţiilor economice negative din judeţ

(închiderea sau restrângerea capacităţilor de producţie, reducerea veniturilor,

creşterea şomajului etc.), a schimbării comportamentului demografic prin scăderea

fertilităţii, a nupţialităţii, creşterea divorţialităţii şi a migraţiei spre alte zone. Populația

județului Hunedoara scade treptat din anul 1989, ajungând să fie în 2011 mai redusă

cu 149.560 locuitori.

În Valea Jiului evoluţia populaţiei a urmat o curbă ascendentă până în anul

1997, când atinge pragul maxim de 172.823 locuitori. Din 1998 numărul locuitorilor

scade treptat, aceasta şi datorită faptului că la sfârşitul anului 1997, pe baza

Ordonanţelor de Guvern nr.9 şi 22/1997, are loc cea mai amplă disponibilizare de

personal din minerit. Numărul şomerilor în Valea Jiului, disponibilizaţi de la Regia

Autonomă a Huilei Petroşani a atins în acea perioadă cifra de 15.920. În urma

acestor disponibilizări o parte dintre cei care au rămas fără locuri de muncă au

părăsit Valea Jiului împreună cu familiile lor. Acest fenomen al restructurărilor

continuă şi astăzi, ceea ce duce la o scădere continuă a numărului de locuitori din

zonă.



18 18

Firesc, aceeași evoluție descendentă cunoaște și populația municipiului

Petroșani, care a atins pragul maxim în anul 1997 - 53.302 locuitori, ca apoi să

scadă până în anul 2011 cu 30%.

Mișcarea naturală a populației

Unul dintre cei mai importanţi indicatori demografici este sporul populaţiei.

Sporul total al populaţiei (format din sporul natural şi din sporul migrator) vădeşte, în

condiţiile unei anumite dezvoltări economice, posibilităţile actuale şi mai ales cele

viitoare în ceea ce priveşte asigurarea forţei de muncă. Evoluţia diferită a populaţiei

este determinată de modificări ale sporului natural al populaţiei, cât şi de modificările

intervenite în fluxurile migratorii.

Evoluţia sporului natural al populaţiei din municipiul Petroșani şi din judeţ este

prezentată în tabelul nr.3:

Tabelul nr.3: Evoluţia sporului natural al populației

Anul Sporul natural

Judeţul Hunedoara Municipiul Petroşani

1987 - 426

1989 2.652 423

1995 -1.204 54

1998 -1.297 -65

2000 -1.258 12

2002 -1.968 -91

2006 -1.818 -103

2011 -2.273 -109

2013 -2.366 -114 Surse: Anuarul Statistic al României 2007, 2012 Direcţia Judeţeană de Statistică - Hunedoara: Caracterizarea fenomenului demografic din

judeţul Hunedoara în perioada 1997-1999, Anexa 1; Serviciul de gestiune baze de date teritoriale: Fişa demografică, www.hunedoara.insse.ro

În judeţul Hunedoara, sporul natural al populației este ascendent (pozitiv) până

în anul 1989, după care s-a preschimbat în scăzământ natural. Scăderea populaţiei

judeţului în ultimii ani a fost datorată în cea mai mare parte sporului natural negativ al

populaţiei, ca rezultat al diminuării natalităţii şi a creşterii mortalităţii.




19 19

În municipiul Petroșani, ca de altfel pe întreg teritoriul Văii Jiului, sporul natural

se menține pozitiv până în anul marilor reforme și disponibilizări din minerit (1997),

după care scade continuu, transformându-se în scăzământ natural.

Natalitatea

Numărul populaţiei şi respectiv structura ei demografică sunt modificate în

permanenţă de fluxurile naşterilor şi deceselor: primele constituie intrări în sistemul

complex al populaţiei, celelalte – ieşiri. Diferenţa dintre ele – soldul naşterilor şi al

deceselor – se adaugă efectivului populaţiei. Această mişcare, numită naturală, este

factorul esenţial al dinamicii demografice, care poate fi mai intensă sau mai redusă,

în funcţie de „jocul dintre viaţă şi moarte”.

Natalitatea se referă la naşterile privite în contextul întregului efectiv al

populaţiei, iar rata brută de natalitate este dată de raportul dintre numărul născuţilor-

vii şi întreaga populaţie a anului în cauză (născuţii vii la mia de locuitori).

Tabelul nr.4: Evoluţia numărului născuţilor-vii

Anul Născuţii - vii

Judeţul Hunedoara Valea Jiului Municipiul Petroşani

1987 - 3.159 846

1989 8.716 3.353 869

1995 5.285 2.231 603

1997 5.407 2.253 587

2000 4.706 1.687 474

2002 4.189 1.635 446

2006 4.085 1.572 418

2011 3.258 975 284

2013 3.225 867 243 Surse: Anuarul Statistic al României 2007;

Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara: Fişa demografică;

Recensământul populației și al locuințelor 2011 www.hunedoara.insse.ro

Dorinţa tinerelor cupluri (şi poate chiar necesitatea indusă de perioada grea pe

care o traversează) de a-şi limita numărul de copii, stabilind un model familial cu unul




20 20

sau cel mult 2 copii, a contribuit la reducerea continuă a numărului de copii născuţi-

vii. Natalitatea scăzută după anii ’90 este o caracteristică atât a municipiului

Petroșani, cât şi a întregii zone a Văii Jiului și a județului.

Tabelul nr. 5: Evoluţia ratei brute a natalităţii (‰)

Anul Natalitatea (la mia de locuitori)


1987 14,8 20,7 17,7

1989 15,4 21,1 17,5

1995 9,7 13,0 11,4

1997 10,1 13,0 11,0

2000 9,0 10,6 9,4

2002 8,5 10,8 9,5

2006 8,5 10,8 9,4

2011 7,8 8,1 7,6

Principalele cauze ale scăderii natalităţii sunt considerate a fi cele de ordin

economico-social: nivelul scăzut al veniturilor, oferta insuficientă de locuri de muncă,

dificultatea procurării unei locuinţe etc. Acestea sunt invocate de cele mai multe ori

drept cauze fundamentale ale scăderii natalităţii. Rolul acestor factori este fără

îndoială important, dar declinul natalității nu va putea fi niciodată explicat pe deplin

fără luarea în considerare şi a factorului cultural, a schimbărilor de valori şi

mentalităţi. Efectul lor este mai evident astăzi, atât pentru faptul că schimbările

propriu-zise de valori şi mentalităţi sunt mai profunde în contextul general al

transformărilor din societate, cât şi pentru faptul că sunt completate de marile

schimbări economice actuale.

Mortalitatea

Una dintre manifestările evidente ale situaţiei socio-demografice nefavorabile

în municipiul Petroșani și în Valea Jiului o constituie evoluţia mortalităţii în rândurile

populaţiei.



21 21

Tabelul nr.6: Evoluţia deceselor

Anul Decedaţi


1987 - 1.373 420

1989 6.064 1.461 446

1995 6.489 1.592 549

1997 6.563 1.731 558

2000 5.964 1.442 462

2002 6.157 1.551 537

2006 5.903 1.513 521

2011 5.560 1.379 421

2013 5.591 1.364 440 Surse: Anuarul Statistic al României 2007; Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara: Fişa demografică: Recensământul populației și al locuințelor 2011

www.hunedoara.insse.ro

Mortalitatea se referă la decesele privite în contextul întregului efectiv al

populaţiei, iar rata brută de mortalitate este dată de raportul dintre numărul total al

decedaților şi întreaga populaţie a anului în cauză (decedați la mia de locuitori).

Tabelul nr.7: Evoluţia ratei brute a mortalităţii (‰)

Anul Mortalitatea (la mia de locuitori)


1987 10,4 9,0 8,8

1989 10,7 9,2 9,0

1995 11,9 9,3 10,3

1997 12,2 10,0 10,5

2000 11,4 9,0 9,2

2002 12,5 10,3 11,5

2006 12,4 10,4 11,6

2011 13,3 11,4 11,3

În Valea Jiului rata brută a mortalităţii este inferioară celei de la nivelul

judeţului. Valori mai mari ale mortalităţii sunt specifice municipiului Petroşani. Având

în vedere specificul minier la zonei, cauzele care ar putea duce la creşterea

mortalităţii ar fi accidentele de muncă (în special în unităţile miniere), bolile

profesionale, bolile cauzate de stres (bolile cardio-vasculare, cancer etc.) sau alte

cauze legate de situaţia socio-economică precară a zonei.




22 22

Mortalitatea infantilă

Mortalitatea infantilă este un indice care, la fel ca şi durata medie de viaţă,

reflectă evoluţia şi starea socio-economică a unei colectivităţi. Ea reflectă cel mai

obiectiv starea sănătăţii populaţiei dintr-o zonă şi dezvoltarea domeniului ocrotirii

sănătăţii. Cu cât indicele mortalităţii infantile este mai scăzut cu atât starea socio-

economică a unei zone este mai optimă şi nu întâmplător, printre criteriile pe baza

cărora ONU apreciază nivelul de dezvoltare al unei ţări un loc fruntaş îl ocupă

mortalitatea infantilă şi durata medie de viaţă. Mortalitatea infantilă crescută atât în

municipiul Petroșani, cât şi în Valea Jiului este o expresie fidelă a precarităţii

condiţiilor socio-economice cât şi a carenţelor sistemului sanitar, asupra cărora

trebuie acţionat rapid, eficient şi prompt.

Analiza deceselor până la vârsta de 1 an se bucură de un interes deosebit din

partea specialiștilor. Se consideră că decesele la vârsta de sub un an se produc din

cauze medicale specifice vârstei, cât şi din cauza condiţiilor sociale care afectează

starea generală a populaţiei.

Tabelul nr.8: Numărul decedaţilor sub 1 an

Anul Decedaţi sub 1 an


1987 - 134 35

1989 280 172 40

1995 134 80 17

1997 90 41 13

2000 71 28 10

2002 79 50 13

2006 69 47 12

2011 29 13 2

2013 31 5 1 Surse: Anuarul Statistic al României 2007. Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara: Fişa demografică: Recensământul populației și al locuințelor 2011 www.hunedoara.insse.ro




23 23

Tabelul nr.9: Evoluţia ratei mortalităţii infantile (‰)

Anul Rata mortalităţii infantile

Judeţul Hunedoara

Valea Jiului Municipiul Petroşani

1987 28,4 42,4 41,4

1989 31,2 51,3 46

1995 25,4 35,9 28,2

1997 16,6 18,2 22,1

2000 15,1 16,6 21,1

2002 18,9 30,6 29,1

2006 16,9 29,9 28,7

2011 8,9 13,3 7,0

2.4. Ocuparea populaţiei

Studierea structurii demografice a populaţiei active şi a variaţiei ei în teritoriu

scoate în evidenţă aspecte utile în vederea unei mai bune corelări a distribuţiei forţei

de muncă cu dezvoltarea economică şi socială a zonei din care face parte și

municipiul Petroșani. Perioada de tranziție pe care România o traversează începând

cu anul 1989 a dus la creșterea semnificativă a ratei șomajului. Disponibilizările

masive de personal din sectorul minier au condus la dispariția multor locuri de muncă

nu doar în sectorul minier, ci și în domenii conexe. Din păcate, nici până în prezent

nu au fost găsite soluții de creare a unor alternative viabile. Practic, în toate

domeniile, cu excepția unora dintre servicii (comerț, învățământ, sănătate, asistență

socială și administrație publică), populația ocupată a înregistrat un trend descendent.

Astfel de reduceri semnificative ale populației ocupate au fost înregistrate în special

în domeniul mineritului.



24 24

Tabelul nr.10: Populația stabilă a municipiului Petroșani după statutul

economic

Statutul economic

Populația municipiului Petroșani după statutul economic, pe sexe

Total Masculin Feminin

Populația ocupată 13.626 7.672 5.954

Șomeri în căutarea altui loc de muncă

980 589 391

Șomeri în căutarea primului loc de muncă

730 434 296

Elevi/studenți 6.195 3.083 3.112

Pensionari 9.552 4.199 5.353

Casnice 2.366 73 2.293

Întreținuți de alte persoane

2.787 1.448 1.339

Întreținuți de stat 335 97 238

Alte situații 589 300 289

TOTAL 37.160 17.895 19.265 Sursa: Direcția Județeană de statistică Hunedoara, Fișa demografică, 2011

Tabelul nr.11: Numărul mediu de salariați ai municipiului Petroșani din întreprinderi non-agricole

Număr mediude salariați din întreprinderi non-agricole active

Domeniul Număr salariați

Extracția cărbunelui superior și inferiror 8.435

Industria alimentară 311

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 188

Tăbăcirea și finisarea pieilor 1

Prelucrarea lemnului 32

Tipărire și reproducere pe suporți a înregistrărilor 19

Fabricarea substanțelor și a produselor chimice 5

Fabricarea produselor de cauciuc și mase plastice 57

Fabricarea produselor din minerale nemetalice 4

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal 269

Fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice 58

Fabricarea echipamentelor electrice 26

Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente 105

Fabricarea de mobilă 40

Repararea, întreținerea și inastalarea mașinilor și echipamentelor 67

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

76

Captarea, tratarea și distribuția apei 501

Colectarea și epurarea apelor uzate 48



25 25

Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor 36

Construcții de clădiri 730

Lucrări de geniu civil 39

Lucrări speciale de construcții 509

Transporturi terestre și transporturi prin conducte 331

Depozitare și activități de poștă și curierat 2

Hoteluri și alte facilități de cazare 133

Restaurante și alte activități de servicii și alimentație 208

Activități de editare 19

Activități de producție cinematografică, audio, video, TV 6

Activități de difuzare și transmitere de programe 8

Telecomunicații 39

Activități de servicii în tehnologia informației 55

Intermedieri financiare, inclusiv de asigurare și fonduri de pensii 59

Activități juridice și contabile 6

Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate 83

Activități de arhitectură, inginerie și analiză tehnică 149

Cercetare-dezvoltare 118

Publicitate și activități de studiere a pieței 14

Activități veterinare 2

Activități de închiriere și leasing 9

Activități de servicii privind forța de muncă 64

Activități ale agențiilor turistice și tur-operatorilor 13

Activități de investigații și protecție 23

Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri 3

Activități de secretariat 38

Învățământ 11

Activități referitoare la sănătatea umană 70

Activități de creație și interpretare artistică, sportive, recreative și distractive

7

Reparații de calculatoare și articole de uz gospodăresc 21

Alte activități profesionale, științifice și tehnice 20

Alte activități de servicii 52

Alte activități induatriale 8 Sursa: Nomenclator CAEN, Direcția Județeană de statistică Hunedoara, 2011



26 26

2.5. Educaţie

Sistemul de educaţie şi învăţământ se compune din :

9 grădiniţe

7 unităţi de învăţământ primar şi gimnazial

4 colegii

1 liceu privat

1 şcoală postliceală privată

1 universitate de stat

Grădinițele sunt instituțiile care asigură învăţământul preșcolar pentru copii cu vârsta

între 3-6(7) ani printr-un program normal, şi prelungit.

În Municipiul Petroşani, funcționează un număr de 9 grădinițe, după cum urmează:

Grădinița Nr 1 structura de program normal şi program prelungit (PP1+PN1):

Str.Constructorul - Tel: 0254 541 314

Grădinița cu program prelungit nr 2 (PP2): Str. Aviatorilor, Nr.3 – Tel: 0254

541 467

Grădinița cu program normal nr 2 (PN2): Str.Aviatorilor, Nr.30 A – Tel: 0254

516 946

Grădinița program prelungit nr 3 (PP3) Str. Carpati, Nr. 3 – Tel: 0254 543 531

Grădinița Şcolii Gimnaziale „I.G.Duca”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.98 – Tel:

0254 540 916

Grădinița Şcolii Nr. 2: Str.Dacia, Nr.9 – Tel: 0254 541 923

Grădinița Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.73 –

Tel: 0254 542 633

Grădiniţa Dărănesti (1 grupă), aparţinând Şcolii Gimnaziale „Avram Stanca”

Grădinița Şcolii Gimnaziale „Carmen Sylva”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.98 –

Tel: 0254 540 916

Grădinița privată ”Samariteanul”: Str.9 Mai, Nr.1A – Tel: 0254 544 110



27 27

În Municipiul Petroşani, funcționează un număr de 7 instituţii de învăţământ primar şi

gimnazial de stat, după cum urmează:

Școala Gimnazială „I.G.Duca”: Str. Şt. O. Iosif, Nr.4

Tel: 0254 542 342 , e-mail: [email protected];

web:http://igducapetrosani.scoli.edu.ro

Școala Gimnaziala „Avram Stanca”: Str.1 Decembrie 1918, Nr.73

Tel: 0254 542 633, e-mail: [email protected], web:

http://avramstanca.scoli.edu.ro

Școala Gimnazială Nr. 2 : Str. Gheorghe Barițiu, Nr.9

Contact: Tel: 0254 541 923 , e-mail: [email protected]

Școala Gimnazială „Carmen Sylva”: Str. Independenţei, Nr.37 –

Tel/Fax: 0254 541 502 , e-mail: [email protected];

web: http://csylvapetrosani.scoli.edu.ro

Școala Gimnazială Nr. 7: Str. Venu s, Nr.9

Tel/Fax: 0254 541 316, E-mail: [email protected]; web:

http://www.scoala7petrosani.ro

Şcoala primară din Dâlja Mare (1 clasă simultană pentru elevi din clasle I-IV)

COLEGIILE NAȚIONALE, COLEGIILE TEHNICE, COLEGIILE ECONOMICE sunt

instituțiile care asigură învăţământul pentru absolvenții de gimnaziu.

În municipiul Petroşani, funcționează un număr de 4 colegii, după cum urmează:

Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, Strada „1 Decembrie 1918,

nr. 7 (Anexa 2.5.2_ Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” )

tel / fax :0254541574, e+mail: [email protected]

http://www.cnme-petrosani.ro/ , https://www.facebook.com/cnme.petrosani

Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”, Petroşani, Str. 22 Decembrie, Nr.6

(Anexa 2.5.3_ Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida”)

Tel: 0254 542 482; 0254 542 282 – Fax: 0254 549 575,

E-mail: [email protected], web: http://www.dleonida.ro

http://avramstanca.scoli.edu.ro/

mailto:[email protected]


http://csylvapetrosani.scoli.edu.ro/

http://www.scoala7petrosani.ro/


http://www.cnme-petrosani.ro/

https://www.facebook.com/cnme.petrosani



28 28

Colegiul National de Informatică ”Carmen Sylva”: Petroşani,

Str. Slătinioara, Nr.10

(Anexa 2.5.4_ Colegiul National de Informatică ”Carmen Sylva”)

Tel/Fax: 0254 542 683, e-mail: [email protected], web:

http://www.infopetrosani.com

Colegiul Economic „Hermes”: Str. Independenţei, Nr.1A

(Anexa 2.5.5_ Colegiul Economic „Hermes”)

Tel/Fax: 0254 542 252, e-mail: [email protected]

Structura administrativă a îvăţământului este organizată pe Centre de execuţie

bugetară , fiind prezentată în Anexa 2.5.1_Structura administrativă

LICEE PRIVATE

Liceul Appolonius , liceu privat, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 100, tel. 0354/100.707

ŞCOLI POSTLICEALE PRIVATE:

Școala Sanitară Postliceală „Carol Davila” Petroșani

Str. Avram Iancu, 4/4/35 , Tel: 0254/544176, e-mail: [email protected]

UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

Universitatea din Petroşani reprezintă astăzi o instituţie marcantă din punct de

vedere cultural şi social pentru Valea Jiului și pentru judeţul Hunedoara, un centru de

învăţământ superior comprehensiv, cu un rol educaţional şi ştiinţific determinant în

regiune, un pol intelectual capabil să menţină Valea Jiului pe harta oraşelor

universitare importante ale României.

Universitatea din Petroşani îşi are începuturile în anul 1948, când a fost

înfiinţat Institutul Cărbunelui - Facultatea de Exploatarea şi Prepararea Zăcămintelor

de Cărbuni - la Petroşani, cu durata studiilor universitare de 4 ani

Institutul Cărbunelui din Petroşani şi-a deschis porţile în 7 decembrie 1948

cu 135 studenţi în anul I, avea o singură secţie Exploatarea şi prepararea

zăcămintelor de cărbuni. În anul universitar 1949-1950 se înfiinţează secţia

http://www.infopetrosani.com/




29 29

Electromecanică minieră, iar în anul universitar 1951-1952 secţia de Topografie

Minieră. Prima promoţie, formată din 35 de ingineri minieri, termină în anul

universitar 1949-1950.

Între anii 1952-1957 au funcţionat două şcoli superioare de minerit: Institutul

de Mine Bucureşti şi Institutul de Mine Petroşani. Din anul universitar 1957-1958,

odată cu încetarea activităţii Institutului de Mine Bucureşti, Institutul de Mine

Petroşani rămâne, pentru o lungă perioadă de timp (până în anul 1990), singura

şcoală superioară de minerit din România.

Mutaţiile social-economice de după anul 1990 au produs schimbări

importante în cadrul şcolii superioare de la Petroşani.

Acest fapt a determinat schimbarea titulaturii şcolii superioare de la Petroşani

în Universitatea Tehnică din Petroşani, iar din anul 1995 în Universitatea din

Petroşani, care și astăzi are în structura sa trei Facultăţi: Facultatea de Mine,

Facultatea de Maşini şi Instalaţii Electromecanice, Facultatea de Ştiinţe.

De-a lungul acestei perioade de timp, pentru a asigura pregătirea a peste

36.000 de absolvenţi, de-a lungul întregii istorii de 66 de ani a Universităţii din

Petroşani, a fost nevoie să se creeze o bază materială puternică: corpuri de

învăţământ dotate cu săli de curs, săli de seminar, laboratoare pentru activitatea

didactică şi de cercetare, bibliotecă având 298.351 volume (cărţi ştiinţifice, tehnice,

literare, reviste de specialitate etc.), atelier pentru practica studenţilor; complex

sportiv (sală de sport, stadion, terenuri de fotbal şi tenis), cămine pentru cazarea

studenţilor, Clubul Studențesc, Restaurantul studenților, Casa Universitară.

În acelaşi timp s-a format şi dezvoltat un corp profesoral de înaltă ţinută

didactică şi ştiinţifică. Se produce, astfel, o extensie a învăţământului de licenţă,

masterat, doctorat și studii postuniversitare, oferta educaţională lărgindu-se an de an,

ceea ce face ca în anul universitar 2014-2015 să funcţioneze în Universitatea din

Petroșani la învăţământul de licenţă, forma de învăţământ cu frecvenţă, 25 programe

de studii (specializări), dintre care 20 sunt acreditate, în cadrul a 19 domenii de studii

Funcţionează, de asemenea, din anul universitar 2000-2001,

Centrul/Departamentul de Învăţământ la Distanţă care astăzi organizează, în

colaborare cu Facultatea de Ştiinţe activităţi specifice la trei programe de studii



30 30

universitare de licenţă acreditate: Management; Contabilitate şi informatică de

gestiune; Finanţe şi bănci.

Studii universitare de licență În cadrul Facultății de Mine, pentru pregătirea viitorilor ingineri, funcţionează,

în regim de învățământ cu frecvență, opt specializări (programele de studii

universitare de licență) în cadrul a cinci domenii:

Inginerie minieră

Topografie minieră

Construcţii miniere

Ingineria şi protecţia mediului în industrie

Ingineria valorificării deşeurilor

Ingineria economică în construcţii

Ingineria şi managementul calităţii

Ingineria securităţii în industrie

În cadrul Facultății de Inginerie Mecanică şi Electrică sunt pregătiţi astăzi, la

învățământul cu frecvență, ingineri, la nouă specializări (programele de studii

universitare de licență), în cadrul a şapte domenii:

Electromecanică

Instrumentaţie şi achiziţii de date

Calculatoare

Energetică industrială

Maşini şi echipamente miniere

Echipamente pentru procese industriale

Automatică şi informatică aplicată

Ingineria transporturilor şi a traficului

Tehnologia construcţiilor de maşini



31 31

Facultatea de Ştiinţe pregăteşte specialiști în cadrul a opt programe de studii,

din opt domenii de licenţă, la învăţământul cu frecvenţă şi în cadrul a trei programe

de studii, la învăţământul la distanţă:

Finanțe și bănci (IF*/ID**)

Contabilitate și informatică de gestiune (IF*/ID**)

Management (IF*/ID**)

Economia comerţului, turismului şi serviciilor (IF*)

Administrație publică (IF*)

Asistență socială (IF*)

Sociologie (IF*)

Matematică Informatică (IF*)

* IF – Învățământ cu frecvență

** ID – Învățământ la distanță

Studii universitare de masterat

Actualmente, în Universitatea din Petroșani funcţionează, în regim cu

frecvență, 18 programe de studii universitarede masterat, în cadrul a 13 domenii:

Facultatea de Mine:

Controlul și monitorizarea calității mediului

Evaluarea impactului asupra mediului și reconstrucția ecologică

Ingineria proiectării construcțiilor miniere

Ingineria și managementul proiectelor

Managementul securității și sănătății în muncă

Topografie minieră informatizată și cadastru

Facultatea de Inginerie mecanică și electrică:

Tehnici și tehnologii informatice aplicate

Sisteme și tehnologii informatice

Exploatarea instalațiilor electrice industriale



32 32

Sisteme electromecanice

Instalații și echipamente de proces în minerit

Instalații și echipamente pentru procese mecanice

Facultatea de Științe:

Contabilitate și audit

Management financiar - bancar

Managementul resurselor umane

Managementul strategic al afacerilor

Matematică didactică

Politici sociale și protecție socială

Perfecţionarea prin doctorat reprezintă al treilea ciclu de pregătire universitară

avansată. Universitatea din Petroşani are recunoscut statutul de instituţie

organizatoare de studii universitare de doctorat şi în această calitate organizează

doctoratul prin Şcoala Doctorală, în domeniul fundamental Ştiinţe inginereşti: Mine,

Petrol şi Gaze; Inginerie industrială; Inginerie electrică; Ingineria sistemelor.

Această activitate este coordonată de un număr de 14 cadre didactice de la

Facultatea de Mine şi Facultatea de Inginerie Mecanică şi Electrică, profesori

universitari cu o înaltă ţinută academică.



33 33

Numărul de studenți ai Universității din Petroșani în anul 2014

La nivelul celor trei Facultăți din componența Universității situația studenţilor în anul 2014 a fost următoarea:

Tabelul nr.1 Situația studenților din Universitatea Petroșani în anul 2014

Facultatea

Studenți la ciclul I de studii (studii universitare

de licență)

Studenți la ciclul I de studii (studii universitare de

masterat)

Facultatea de Mine 558 297

Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică

964 195

Facultatea de Științe 1051 338

Număr total studenți la ciclurile I și II (licență și

master)

2573

830

3403

Doctoranzi 135

Total Universitate (ciclurile I, II și III de studii – licență,

master, doctorat)

3538

Cursuri postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă

și de conversie profesională

Universitatea din Petroșani oferă prin curricula universitară următoarele cursuri

postuniversitare:

1. Cursuri postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională

continuă, care urmăresc însuşirea de noi competenţe, în completarea celor

dobândite în urma absolvirii studiilor universitare de licenţă şi masterat.

Facultatea de Mine se organizează următoarele cursuri postuniversitare de formare

și dezvoltare profesională continuă: Evaluator al riscurilor pentru securitate și

sănătate în muncă; Managementul calității produselor și serviciilor; Managementul

deșeurilor; Epurarea apelor reziduale.

Facultatea de Inginerie mecanică și electrică organizează următoarele cursuri

postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă: Exploatarea

sistemelor de transport feroviar; Inginerie tehnologică asistată de calculator; Mașini și

instalații pentru industria extractivă.



34 34

Cursurile postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă organizate

în cadrul Facultății de Științe sunt: Managementul serviciilor în instituțiile publice;

Gestiunea produselor și serviciilor instituțiilor de credit și instituțiilor financiare

nebancare; Management educațional; Managementul resurselor umane; Contabilitate

modernă asistată de calculator

2. Cursuri postuniversitare de conversie profesională, care

funcţionează în cadrul Facultăţii de Ştiinţe şi al Facultăţii de Inginerie Mecanică şi

Electrică, fiind destinate în special cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

care doresc să-şi completeze catedra cu discipline prevăzute în planul de învăţământ

al acestor programe.

Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică organizează următoarele

cursuri postuniversitare de conversie profesională: Electronică și automatizări;

Informatică; Electromecanică; Educație tehnologică.

Cursurile postuniversitare de conversie profesională din cadrul Facultății de

Științe sunt: Matematică; Economie și educație anteprenorială; Comerț, turism,

servicii

În Universitatea din Petroşani funcţionează, ca centru de sine stătător,

Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic şi Formare Continuă, cu un

program psihopedagogic de formare inițială urmat de către studenţii şi masteranzii

Universităţii din Petroşani care aspiră la o carieră didactică în învăţământul

preuniversitar sau superior și un program psihopedagogic de formare continuă care

asigură perfecţionarea cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în vederea

obţinerii gradelor didactice specifice: gradul didactic II, gradul didactic I.

2.6. Cultură

Atracţii culturale ale oraşului:

În ceea ce priveşte instituţiile de cultură, în municipiul Petroşani se desfăşoară

activităţi în cadrul următoarelor:

Casa de Cultură a Sindicatelor „Ion Dulămiţă”, cu 700 de locuri;

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 100; Tel. 0254/ 541 483



35 35

Teatrul I.D. SARBU (monument istoric), cu 374 de locuri Str. Mihai Viteazu

nr. 2 ;Tel. 0254/ 541 154

Muzeul Mineritului (monument istoric datând din anul 1920)

Str. Nicolae Bălcescu nr. 2; Tel. 0254/ 541 744

Biblioteca Municipală

Str. Viitorului bl. 9 A, ap. 23 - 24; Tel. 0254/ 515 522

Casa de Cultură a Studenţilor

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 81; Tel. 0254/ 542 032

Clubul Copiilor, Str. Timişoara nr. 6; Tel: 0254/ 542 954

Activitățile cultural – sportive, care au loc anual în Petroşani, sunt enumerate în

cele de mai jos:

Perioada organizării evenimentului

Tip activitate

Denumire activitate

februarie sportiv Cupa Telescaun Parâng Campionat Naţional de Sanie (având categoriile: copii, cadeţi, juniori 2 şi al cluburilor sportive)

aprilie culturală Nedeile momârlăneşti Ziua Verde

mai culturală Ziua Europei Noaptea Muzeelor Cupa Parâng – concurs naţional de gimnastică

aerobică Ziua Familiei

sportivă

iunie culturală Ziua Internaţională a Copilului Zilele Municipiului Petroşani Expoziţii de caricaturi, de artă plastică şi icoane pe sticlă Concert de muzică religioasă”A Cappella”

august culturală Ziua Minerului Nedeia Troiţei

octombrie culturală Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice Ziua Mondială a Educatorului Târgul produselor tradiţionale Expoziţii de numismatică

decembrie Ziua Naţională a României Sărbătoarea Pomului de Crăciun Festivalul Colindelor Colindul Piţărăilor Revelionul Pensionarilor Revelionul



36 36

2.7. Sănătate

În municipiul Petroşani asistenţa medicală este asigurată prin:

Spitalul de Urgenţă, situat pe str. Str. 1 decembrie 1918 nr. 137 A, cu 917 angajati

dintre care 107 medici in 26 de specialitati medico-chirurgicale, 655 de paturi

distribuite in 20 de sectii si compartimente

Un ambulator de specialitate cu 14 de cabinete de specialitate, amplasat într-o

cladire alipită spitalului, renovată recent şi dotată cu aparatură nouă

ultraperformantă printr-un proiect cu finanţare europeană.

O Unitate de Primire Urgenţe (UPU - SMURD) unde lucrează un număr de 4

medici specialişti în medicină de urgenţă şi 25 de cadre medii.

Serviciul de ambulanţă, având sediul în curtea Spitalului de Urgenţă, dotat cu 11

maşini şi 3 medici

11 cabinete medicale particulare;

19 farmacii din care 18 sunt particulare

Centrul de Diagnostic Imagistic AFIDEEA ( fost EUROMEDIC), cu sediul în curtea

Spitalului de Urgenţă, cu un nr. total de personal de 54, din care 18 medici.

Centrul de dializa “WOLFGANG STEGER”

5 laboratoare pentru analize medicale, din care 4 în sistemul privat şi unul

aparţinând Spitalului de Urgenţă Petroşani

Spitalul din Petrosani a luat fiinta in anul 1977. 20 de ani mai tarziu primea

titulatura de Spital de Urgenta, la momentul respectiv fiind cel de-al noulea spital de

urgenta al Romaniei, toate celelalte 8 existand in Bucuresti.

Spitalul se afla in relatii contractuale cu Casa de Asigurari de Sanatate a judetului

Hunedoara Deva.

O parte semnificativa din corpul medical are competente medicale si o a doua

specialitate in cadrul specialitatii de baza. Se manifesta interes pentru imbunatatirea

activitatii de perfectionare profesionala, existand doctoranzi si medici care au obtinut

titlul stiintific de doctor in medicina. Spitalul de Urgenta Petrosani are in dotare

aparatura medicala moderna precum: Computerul tomograf Somatom ARTX,



37 37

Ecograf Doppler Color, Gastroscop, Endoscop, Mamograf, Aparatura de anestezie

performanta, aparatura de neurochirurgie performanta, etc.

În prezent Spitalul are în derulare un program de renovare derulat cu fonduri le la

Consiliul Local Petroşani şi Ministerul Sănătăţii.

O descriere a serviciilor şi dotărilor Spitalului de Urgenţă Petroşani este disponibilă în

Anexa 2.6.1_Spitalul de Urgenţă Petroşani

2.8. Asistenţă socială

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Petroşani nr. 241/2013, Serviciul

Public Local de Asistenţă Socială, înfiinţat în conformitate cu prevederile Legii

705/2001 privind sistemul naţional de asistenţă socială a fost transformat în Direcţia

de Asistenţă Socială Petroşani. Serviciul Public Local de Asistenţă Socială a fost

acreditat în anul 2008 prin decizia nr. 47/2007 şi reacreditat în anul 2010, respectiv

2013 prin Deciziile nr. 131 /2010 şi 237/2013 ale Comisiei de Acreditare Judeţeană

pentru Furnizorii de Servicii Sociale Hunedoara ca furnizor de servicii cu caracter

primar.

Direcţia de Asistenţă Socială Petroşani se organizează şi funcţionează potrivit

prevederilor Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, Ordonanţei nr. 68/2003, privind

serviciile sociale şi HG nr. 335/2003 privind modificarea şi completarea HG nr.

90/2003 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a

serviciului public de asistenţă socială.

Direcţia de Asistenţă Socială cu sediul în Petroşani str. 1 Decembrie 1918, nr.

90, parter judeţul Hunedoara, este un serviciu public de interes local, cu personalitate

juridică, ştampilă, cont propriu şi cod fiscal, fiind finanţat integral din bugetul local,

care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiul Petroşani.

Directorul executiv al D.A.S. are calitatea de ordonator terţiar de credite.

Serviciul public este acreditat pentru acordarea de servicii sociale cu caracter

primar şi specializat care au drept scop prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor

temporare sau permanente ale situaţiilor de risc din domeniul protecţiei copilului, a

persoanei singure, a familiei, grupurilor ori comunităţilor, ce pot duce la marginalizare



38 38

sau excluziune socială, precum şi acordarea serviciilor de sănătate publică( servicii

de medicină şcolară).

Direcţia de Asistenţă Socială Petroşani este organizată pe servicii şi

compartimente, astfel:

Serviciul Protecţie Socială compus din:

Compartiment beneficii de asistenţă socială

Cantina de ajutor social

Compartimentul protecţia copilului

Compartimentul pentru protecţia persoanelor cu dizabilităţi şi a persoanelor

vârstnice;

Compartiment contractări servicii sociale

Compartimentul contabilitate

Compartimentul resurse umane, juridic

Compartiment registratură, relaţii cu publicul

Compartimentul asistenţă medicală şcolară şi comunitară

2.8.1. Compartimentul Protecția Copilului

Compartimentul Protecția Copilului din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială

are ca obiectiv principal activitatea de protecţie a copilului, respectarea şi garantarea

drepturilor copilului, respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior ale

copilului.

Nr crt

Activitatea 2013 2014

1 Reevaluări dosare minori aflaţi în plasament familial 61 62

2 Reevaluări dosare minori aflaţi la asistenţi maternali 26 23

3 Reevaluări dosare minori aflaţi în centre de tip rezidenţial 22 33

4 Plasamentul minorului la familii de plasament, cazuri noi 4 5

5 Plasamentul minorului în centre de tip rezidenţial, cazuri noi 0 0

6 Plasamentul copilului în regim de urgenţă 12 14

7 Plasamentul în Centrul Maternal Hunedoara 1 1

8 Revocarea măsurii de plasament 12 8

9 Tutela minorilor: dosare revocare tutelă 4 1

10 Planuri de servicii în vederea separării minorului de familia sa 167 152

11 Anchete sociale întocmite 306 333

12 Copii lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia 420 473



39 39

se află la muncă în străinătate

13 Minori asistaţi la solicitarea Poliţiei şi a Procuraturii 12 16

2.8.2. Compartimentul pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilităţi şi Vârstnice

În baza principiului asigurării de oportunități egale, autoritățile publice

competente au obligatia să asigure toate măsurile necesare destinate persoanelor cu

dizabilități în scopul:

a) accesului nemijlocit și neîngrădit la educație, sănătate, ocupare, justiție, precum și

la toate tipurile de servicii publice de interes general și servicii sociale;

b) facilitării participării active la viața comunității din care face parte persoana și a

societății în general.

Nr crt


1 Anchete sociale efectuate pentru personae care urmează a fi încadrate într-un grad de handicap de către Comisie

263 536

2 Anchete efectuate pentru încadrarea asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav

8 15

3 Plata salariilor asistenţilor personali şi a indemnizaţiilor lunare de însoţitor a persoanelor cu handicap grav

na 4.378.000 lei

4 Rapoarte de vizită în urma controalelor periodice efectuate asupra activităţii asistenţilor personali

130 122

2.8.3. Serviciul Protecţie Socială

Serviciul protecție socială stabilește măsuri individuale în vederea prevenirii și

combaterii marginalizării sociale a familiilor și persoanelor.

Nr crt


1 porţii/lună acordate la cantina de ajutor social pentru familiile beneficiare de venitul minim garantat, persoane fără venituri, cu probleme sociale

147 135

2 Alocaţii acordate pentru susţinerea pentru familiei, cereri noi – dosare în plată la finele anului

187/300 139/340

3 dispoziţii de stabilire alocaţii, de suspendare sau de modificare cuantum alocaţii

406 490

4 cereri noi de ajutor social înregistrate 151 141

5 dosare ajutor social în plata la finele anului 329 305



40 40

6 Dispoziţii de stabilire “Venit minim garantat” na 704

7 Ajutoare de urgenţă acordate / cuantum total (lei) 522/ na 195/ 83.150 lei

8 Ajutoare de încălzire cu combustibil solid acordate/cuantum total (lei)

212/ 59.276 lei

197/ 56.260 lei

Consiliul Local al municipiului Petroşani, prin intermediul Direcţiei de Asistenţă

Socială Petroşani, a încheiat contracte pentru acordarea de servicii sociale cu

următoarele asociaţii şi organizaţii neguvernamentale care desfăşoară activităţi de

asistenţă socială pe raza municipiului Petroşani, acordând subvenţii de la bugetul

local astfel:

Nr Obiectul acordului CL al mun. Petroşani - DAS Subvenţia

acordată 2013

Subvenţia acordată

2014

1 Convenţie definitivă pentru acordarea de servicii de asistenţă socială

Asociaţia de Voluntariat „Casa Pollicino”

21.000 lei 147.000lei

2 Contract pentru acordarea de servicii sociale specializate

Organizaţia Caritas - Centrul de Îngrijire Medicală şi Asistenţă Socială la Domiciliu CIMAS Petroşani

1.500 lei 16.500 lei

3 Contract pentru acordarea de servicii sociale

Organizaţia Caritas - Asistenţă Socială- Centrul de zi pentru copii şi tineri „ Maria Stein” Petroşani

2.500 lei 49.500 lei


Asociaţia Umanitară şi Etnografică “ Sf. Varvara” Petroşani

3.000 lei 33.000 lei


Asociația Bunicii Văii Jiului - Centrul de Îngrijire pentru vârstnici Sf. Pantelimon şi Nectarie

0 40.000 lei


Fundaţia Sf. Francisc - Centrul de zi Cor Iesu

0 4.500 lei



41 41

2.4.8. Compartimentul Asistenţă Medicală Şcolară şi Comunitară

În cadrul acestui compartiment înființat în anul 2009 prin transferul de la Ministerul

Sănătății Publice către autoritățile publice locale a ansamblului de atribuții privind

Asistența medicală comunitară

Asistența medicală desfășurată în unitățile de învățământ

Asistenţa medicală comunitară presupune un ansamblu integrat de programe şi

servicii de sănătate centrate pe nevoile individuale ale omului sănătos şi bolnav,

precum şi pe nevoile comunităţii, acordate în sistem integrat cu serviciile sociale.

Serviciile şi activităţile de asistenţă medicală comunitară sunt asigurate de

următoarele categorii profesionale: asistentul medical comunitar şi mediatorul sanitar.

Referitor la asigurarea asistenței medicale desfășurată în unitățile de învățământ

sunt preluate două cabinete medicale școlare: Cabinet medical școlar I.G. Duca și

Cabinetul medical universitar, cabinete care asigura serviciile medicale prevăzute de

lege.

Deoarece nu toate instituțiile de învățământ nu sunt dotate cu cabinete

medicale școlare, au fost încheiate contracte de prestări servicii conform O.U. G. nr.

34/2006 cu 4 Cabinete individuale medici de familie care asigură în unitățile de

învățământ:

triajul epidemiologic: consult in vederea depistării bolilor contagioase,

parazitare, recoltare exudat faringian;

consultații premergătoare vaccinării;

examen bilanț: depistare tulburări de vedere, auz, dezvoltare fizica etc.;

asistenta medicala la bacalaureat, examen de absolvire;

În domeniul asistenţei sociale la Petroşani sunt active şi desfăşoară activitaţi şi

o serie de ONG-uri dintre care amintim:

Asociaţia de Voluntariat “Casa Pollicino” , care gestionează :

Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi « Casa Pollicino »

Centrul de zi pentru copiii ce se găsesc în situaţie de risc de abandon

familial şi/sau şcolar



42 42

Organizaţia CARITAS Arhidioceza Romano Catolică Alba Iulia, care

gestionează:

Centrul de Îngrijire Medicală şi Asistenţă la Domiciliu – Petroşani

Centrul de zi pentru copii şi tineri aflaţi în dificultate - “Maria Stein”

Petroşani

Asociaţia Umanitară şi Etnografică Sfânta Varvara Petroşani

Cantina socială

Fundaţia “Sfântul Francisc” Deva – Filiala Petroşani

Centrul de zi pentru copii aflaţi în dificultate “COR IESU” Petroşani

Centrul de plasament cu module de tip familial

Asociaţia Româno-Engleză pentru Sprijin ân Comunitate Petroşani 2010

Centrul Comunitar “Speranţa pentru Colonie”

Asociaţia Bunicii Văii Jiului

Centrul de Îngrijire pentru vârstnici Sf. Pantelimon și Nectarie

Asociaţia “Maica Precista” Petroşani,

consultanţă de specialitate şi managementul proiectelor finanţate de

donori internaţionali

dezvoltarea sectorului de voluntariat

2.9. Calitatea generală a vieţii

O atenţie deosebită este acordată evoluţiilor standardului de viaţă, ale

veniturilor şi consumului populaţiei, dar şi calităţii vieţii de muncă, ocupării şi

şomajului.

Rata şomajului înregistrată la data de 31.12.2014 a fost de 6,42 %, faţă de

7,43%, înregistrată la 31.12.2013. În anul 2014, şomajul a înregistrat o scădere,

diferenţa dintre valorile maxime și minime ale ratei şomajului fiind de 2,51 puncte

procentuale, cu maximul de 7,49 %, atins în luna ianuarie 2014 şi minimul de 4,96 %

în luna iunie 2014.

Şomeri aflaţi în evidenţa Agenţiei Locale Petroşani

În cursul anului 2014, la Agenția Locală Petroşani s-au înregistrat un număr de

2.591 persoane.



43 43

La data de 31.12.2014, numărul de şomeri aflaţi în evidenţa Agenției Locale

Petroşani a fost de1.461 persoane, din care 465 şomeri indemnizaţi şi 996 şomeri

neindemnizaţi. Din analiza evoluţiei numărului total de şomeri se constată că nu au

fost modificări esenţiale privind numărul de şomeri înregistraţi. Se observă o creştere

a numărului de şomeri neindemnizaţi începând cu luna octombrie.

Provenienţa şomerilor

În anul 2014 s-au produs însemnate disponibilizări de personal, ca urmare a

reducerii sau încetării activităţii agenţilor economici.

Sectoarele de activitate în care au avut loc cel mai mare număr de disponibilizări

de personal sunt: mineritul, lucrări de construcţii, comerţ, confecţii. O mare parte a

șomerilor aveau contracte de muncă încheiate pe durată determinată.

Şomeri ieşiţi din evidenţa Agenției Locale Petroşani

În întreaga perioadă a anului 2014 ieşirile din evidenţe ale şomerilor au fost

3.087 persoane, din care 1612 persoane prin încadrare în muncă.

Numărul persoanelor încadrate în muncă în anul 2014 a fost mai mare cu 166

faţă de numărul persoanelor încadrate în anul 2013.

Ocupaţiile cele mai solicitate pe piaţa muncii din Petroşani în anul 2014

Ocupaţiile cele mai căutate de angajatori în anul 2014 au fost: vânzător,

lucrătorm comercial, șofer mașină mare tonaj, muncitor necvalificat în confecții,

barman, manipulant mărfuri, ospătar.

O categorie socială importantă o reprezintă pensionarii, al căror număr se află în

creştere faţă de anii precedenţi:

- anul 2014 - 11.812 pensionari

- anul 2013 - 11.652 pensionari

În tabelul de mai jos, prezentăm numărul de pensionari, pe anii 2013 şi 2014,

împărţiţi după tipul pensiei:



44 44

Categoria de pensie

Număr de

pensionari în anul

2013

Număr de pensionari

în anul

2014

Pensie limită de vârstă 7.844 8.010

Pensie de invaliditate 2.172 2.189

Pensie de urmaș 1.479 1.457

Pensie anticipată 34 38

Pensie anticipată parțială 123 118

TOTAL 11.652 11.812

Sursa: Raport privind starea socială, economică şi de mediu a municipiului Petroşani - 2014

În următorul tabel prezentăm valoarea pensiilor din municipiul Petroşani,

împărțite după următoarele categorii:

Sursa: Raport privind starea socială, economică şi de mediu a municipiului Petroşani – 2014

Anul 2013 Anul 2014

Pensie medie (inclusiv urmași) 1.124 Pensie medie (inclusiv urmași) 1.177

Pensionari cu pensia: Pensionari cu pensia:

< 1124 6.944 < 1177 6.997

=1124 4 =1177 5

>1124 4.704 >1177 4.810

Pensie minimă 1 Pensie minimă 1

Nr. Pensionari cu pas=1 17 Nr. Pensionari cu pas=1 56

Nr. pensionari cu pas<=350 600 Nr. pensionari cu pas<=350 606

Pensie medie (exclusiv urmași) 1.187 Pensie medie (exclusiv urmași) 1.240

Pensionari cu pensia: Pensionari cu pensia:

<1187 5.933 <1240 6.006

=1187 4 =1240 4

>1187 4.236 >1240 4.345

Pensie minimă 1 Pensie minimă 61

Nr. pensionari cu pas=1 17 Nr. pensionari cu pas=1 56

Nr. pensionari cu pas<=350 385 Nr. pensionari cu pas<=350 424



45 45

Aşa cum rezultă şi din consultările cu cetăţenii (focus-grupurile) realizate, municipiul

Petroşani se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă al cărei efect se resimte

în economia locală şi care influenţează în mod negativ calitatea vieţii acestor

locuitori.

III. ECONOMIE LOCALĂ

3.1. Rolul economic al IMM-urilor în cadrul economiei municipiului Petroşani

O dată cu restructurarea sectorului minier, în Valea Jiului şi în Petroşani s-a

constatat o schimbare dramatică în ceea ce priveşte structura producţiei şi serviciilor

realizate de firmele care desfăşoară activităţi economice.

Prelucrare informaţiilor puse la dispoziţie de Registrul Comerţului relevă

următoare imagine în ceea ce priveste firmele şi domeniile de activitate pe care

acestea le desfăşoară:

SITUATIA AGENTILOR ECONOMICI IN MUNICIPIUL PETROSANI

Nr crt

Tipuri de agenti economici 2011 2012 2013 2014 2015 (31.03.2015)

0 1 3 4 5 6 7

1 SOCIETATI PE ACTIUNI (SA) 15 15 16 16 16

din care:

a) cu capital de stat 1 3 3 3 3

b) cu capital privat 14 12 13 13 13

c) pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2

B) Industria extractiva 0 1 1 1 1

C) Industria prelucratoare 1 2 2 2 2

D) Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 0 1 1 1 1

E) Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 1 1 1 1 1

F) Constructii 2 2 2 2 2

G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea 1 1 3 1 1



46 46

autovehiculelor si motocicletelor

H) Transport si depozitare 2 1 2 1 1

I) Hoteluri si restaurante 1 1 1 1 1

J) Informatii si comunicatii 1 1 1 1 1

L) Tranzactii imobiliare 4 4 4 4 4

M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 2 1 1 1 1

Nr crt


0 1 3 4 5 6 7

2 SOCIETATI CU RASPUNDERE LIMITATA (SRL) 1,023 1,099 1,193 1,292 1,320

din care:

a) cu capital de stat 0 0 0 0 0

b) cu capital privat 1,023 1,099 1,193 1,292 1,320

c) pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2

A) Agricultura , silvicultura si pescuit 12 14 14 20 10

B) Industria extractiva


D) Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 2 3 3 5 5

E) Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 10 11 11 12 13

F) Constructii 97 104 104 120 126

G) Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 348 374 374 444 454




K) Intermedieri financiare si asigurari 28 34 34 37 40



N)Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 36 39 39 48 49

P) Invatamant 5 5 5 12 12

Q) Sanatate si asistenta sociala 15 16 16 19 19

R) Activitati de spectacole, culturale si recreative 14 16 16 17 17

S) Alte activitati de servicii 28 30 30 33 34



47 47

Nr crt


0 1 3 4 5 6 7

3 INTREPRINDERI INDIVIDUALE (I.I.) 55 86 104 39 124

din care:

Pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2





H) Transport si depozitare 3 3 3



L) Tranzactii imobiliare 1 1 0 1



P) Invatamant 1 1 1 0 2

Q) Sanatate si asistenta sociala 1 1 2 0 2



Nr crt


0 1 3 4 5 6 7

4 INTREPRINDERI FAMILIALE (I.F.) 39 39 39 39 39

din care:

Pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2 39 39 39 39 39

A) Agricultura , silvicultura si pescuit




K) Intermedieri financiare si asigurari





48 48

5 PERSOANE FIZICE AUTORIZATE 187 216 276 329 341

din care:

Pe categorii de activitati conform CAEN Rev.2








K) Intermedieri financiare si asigurari 13 15 17 19 19




P) Invatamant 18 23 46 45 46

Q) Sanatate si asistenta sociala 1 1



Forma preferată de întreprinzători pentru înregistrarea afacerii este cea de

SRL (1.320 de firme active, cu un trend de creştere pe perioada 2011 – martie 2015.)

Se poate observa cu uşurinţă faptul că, indiferent de forma de organizare

(SA/SRL/I.I./I.F./PFA) cele mai multe firme activează în clasa G) Comert cu ridicata si

cu amanuntul, fiind urmatede firmele cu obiect de activitate din clasele H) Transport

si depozitare, F) Constructii, M) Activitati profesionale, stiintifice si tehnice , I) Hoteluri

si restaurante.

3.2. Oportunităţi de afaceri

Facilităţi pentru investitori

Consultanţă şi suport logistic

1. Fundaţia pentru Promovarea Intreprinderilor Particulare Mici şi Mijlocii

(FPIPMM ) Petroşani, Str. G-ral Vasile Milea, bl. 17, sc. II, Ap. 11, parter,

Petroşani



49 49

Servicii oferite:

- consultanţă pentru afaceri;

- suport logistic;

- sesiuni de training;

- întocmire documentaţii pentru obţinere finanţări

2. Centrul de afaceri Lonea, Str. Taia, nr. 14, situat în localitatea Lonea, la

aprox. 10 km de Petroşani

Servicii oferite:

- spaţii pentru desfăşurarea activităţii;

- acces la utilităţi;

- consultanţă în afaceri;

- servicii de secretariat;

- furnizare echipament anti-incendiu;

- lucrări de întreţinere şi reparaţii a spaţiilor exterioare puse la dispoziţia

beneficiarilor

3. Consulting Business Centre, str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, Petroşani

Servicii oferite:

- consultanţă pentru afaceri şi management

Terenuri, clădiri, concesionări, scutiri taxe

Terenuri

Teren situat pe strada Cărbunelui: S = 0,4 ha;

Utilităţi: energie electrică, apă.

Teren situat pe strada Cucului: S = 2 ha; fără utilităţi

Zona industrială Livezeni: S=11,5 ha

Utilităţi: energie electrică, apă, canalizare.

Zona industrială Dâlja: S=6,5 ha

Utilităţi: energie electrică, apă, canalizare în apropiere



50 50

Clădiri

Atelier întreţinere Preparaţia Livezeni: Str. Lunca nr.153; Sc=903 mp;

Regim de înălţime:P

Atelier electromecanic Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc =1636 mp;

Regim de înălţime:P+1

Punct dispecerizare Dâlja: Str. Cărbunelui nr. 20; Sc = 437 mp, Regim

de înălţime: P+1

Scutiri de taxe sau alte facilităţi se pot acorda prin Hotărâri de Consiliu Local

Forţa de muncă disponibilă

În urma disponibilizărilor masive din minerit, dispunem de forţă de muncă

ieftină, calificată şi necalificată. Există şi posibilitatea de recalificare a forţei de

muncă disponibilizate, prin intermediul Agenţiei de Ocupare şi Formare – prin cursuri

de calificare şi recalificare

Datorită instituţiilor de învăţământ liceale şi universitare existente în zonă

dispunem, de asemenea, de forţă de muncă tânără, calificată în diferite meserii şi în

conformitate cu noile cerinţe de pe piaţa muncii.

Turismul montan şi agroturismul

Obiective turistice:

Masivul Parâng, Rezervaţia Piatra Crinului, Zona Rusu, Muzeul Mineritului,

locaşe de cult

Munţii Parâng, cu o altitudine maximă de 2.519 m în Vârful Mândra constituie

atracţia amatorilor de senzaţii la înălţime. Având o floră si o faună deosebit de

bogată, munţii Parâng îndeamnă întotdeauna la drumeţie mulţi iubitori ai muntelui.

Până la altitudini de 1.600 ÷ 1.800 m, zona este caracterizată de prezenţa pădurilor

cu specii de fag, carpen, brad şi molid, iar odată cu creşterea altitudinii, apar pajiştile

alpine. Între vârfurile Parângul Mic şi Cârja există rezervaţia botanică „Piatra Crinului”

unde, printre bujori de munte, gladiole sălbatice, măcrişul iepurelui, afin, ferigă,



51 51

muşchi de turbă, merişor, flori de colţ, este prezentă raritatea floristică Potentilla

Haynaldiana.

Zona adăposteşte specii faunistice de interes cinegetic care îi măreşte

interesul pentru turism (urşi, cerbi, mistreţi, lupi, etc.).

Accesul se face cu un telescaun pentru transport persoane pe traseul râul Maleia -

Releu TV cu lungime de 2232 m.

Zona turistică "Masivul Parâng" este constituită în principal din trei zone de

teren construibil intravilan (A, B, C) situate în partea de vest a versantului Parângului

Mic, pe care se află în jur de 140 de construcţii: cabane, case de vacanţă şi clădiri cu

funcţie de utilitate publică: o staţie releu a televiziunii naţionale, o staţie

meteorologică, staţii electrice.

La ora actuală, există 7 pârtii de schi funcţionale, una nefuncţională şi o pârtie

de sanie. Din cele 7 pârtii de schi, 2 au grad de dificultate mai ridicat, pentru sportivi

de performanţă şi 5 sunt accesibile pentru turişti fără pregătire specială. Dintre

acestea, 5 sunt prevăzute cu instalaţii de teleschi, iar două sunt prevăzute şi cu

instalaţie de nocturnă.

Principalele forme de turism practicate sunt:

turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi;

turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond,

snow-boarding, sanie, alpinism etc);

practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike

Posibilităţile de cazare şi masă sunt multe şi de calitate superioară, mai ales în

hoteluri şi cabane particulare, situate atât la poalele masivului cum ar fi HOTEL

RUSU***, cu 100 locuri de cazare, cât şi cele care se află amplasate la peste 1.500

m altitudine în jurul pârtiilor de schi:

- Vila PARÂNG**, cu 100 locuri de cazare;

- Motel "ARGO ALPINA", cu 35 de locuri de cazare;

- Cabana ” LA RĂZVAN”, cu 20 de locuri de cazare

- Pensiunea Ayana

- Hotel Petroşani



52 52

- Hotel Oxigen Petroșani

- Hotel Palace

- Hotel Onix

- Hotel Bujor de Munte

- Hotel Rustic La Ţugu

- Pensiunea Vila Melinda

- Pensiune Turistică Alexia

- Pensiune Turistică Casa Sofia

- Pensiune Turistică Floare De Colt

Pentru studenţi, complexul didactic al Academiei Naţionale de Educaţie

Fizică şi Sport, amplasat în zona B, oferă 200 de locuri de cazare, iar pentru elevi,

complexul didactic al Clubului Sportiv Şcolar, amplasat în aceeaşi zonă, oferă 60

de locuri de cazare

Infrastructura locală

1. Transporturi

Reţeaua de drumuri. Lungimea totală este de cca. 146 km d din care 69 Km

reprezintă străzi modernizate ( străzi asfaltate , pavate ) si 77 Km reprezinta strazi

nemodernizate ( strazi realizate din piatră , pământ). Dintre acestea de categoria

II-a tehnică (4 benzi ) 4 km numai pe strada 1 Decembrie 1918, Petroşani şi artera

de tranzit de-a lungul căii ferate Petroşani - Tg - Jiu.

Axa nord-sud a oraşului este constituită din străzile Fabricilor, Livezeni, 1

Decembrie 1918, iar din dreptul stadionului (pasaj denivelat) de o arteră nouă ce

trece pe lângă Piaţa Victoriei intrând apoi pe strada Dărăneşti în direcţia Haţeg.

Până la cabana Rusu, drumul de acces este modernizat, iar în zona Parâng

există două drumuri: drumul interior care pleacă de la cabana Rusu până la

cabana ANEFS şi drumul forestier pe V. Gruniu. Municipiul Petroşani este situat

într-o zonă care necesită modernizarea drumurilor existente, realizarea drumului



53 53

expres Oradea- Deva-Petroşani – Tg.Jiu – Craiova precum şi modernizarea axei

rutiere est-vest, care va putea face legătura rutieră între Brezoi ( Valea Oltului )-

Petroşani – Orşova ( Valea Cernei ).

Reţeaua de căi ferate. Municipiul Petroşani se situează pe axa feroviară nord-

sud ce leagă Transilvania de Oltenia, prin Valea Jiului ( Simeria - Petroşani – Tg

– Jiu -Filiaşi ). Spre Transilvania există axa feroviară Petroşani – Simeria ( cu

ramificaţii spre principalele oraşe Deva, Arad, Cluj )

Transportul aerian. Cele mai apropiate aeroporturi existente sunt la Craiova şi

Sibiu

2. Telecomunicaţii

Telefonie fixă: Telekom, Vodafone, UPC, RCS & RDS

Telefonie mobilă: Vodafone, Orange, Telekom, RCS & RDS

Internet: UPC, Telekom, RCS-RDS, Vodafone, Orange, Netlog

Televiziune prin cablu: UPC, RCS-RDS

3. Infrastructura tehnică a localităţii

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă.

Alimentarea cu apă a Municipiului Petroşani se face din următoarele surse:

de suprafaţă: Lacul de acumulare Valea de Peşti, Taia, Jieţ, Polatişte, Izvoru

şi Stoinicioara

subterane: - Drenuri Jieţ

Înmagazinarea apei se face în următoarele rezervoare:

Rezervorul 2x2000 mc Dărăneşti

Rezervorul 2x500 mc Eroilor

Rezervorul 2x750 mc Brădet

Rezervorul 2x1500 mc Hermes

Rezervorul 2x2000 mc Zănoaga



54 54

În anul 1998 reţelele de distribuţie a apei potabile în Municipiul Petroşani

au măsurat 70 km. Prin Programul de modernizare a sistemului de alimentare cu

apă şi canalizare a localităţilor din Valea Jiului, finanţat din fonduri provenind de la

Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Uniunea Europeană, Guvernul

României şi Consiliul judeţean Hunedoara reţeaua de distribuţie s-a extins cu 12,7

km şi s-au înlocuit 24 km de conductă degradată. Lucrările de extindere şi

înlocuire au continuat prin obiectivul Reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei în

localităţile din Valea Jiului etapa a II-a, în cadrul căruia reţeaua de apă s-a extins

cu 2,83 km şi s-au înlocuit 22,91 km.

Lucrările de reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile trebuie să continue

în perioada următoare, pentru a reduce pierderile de apă şi pentru a se asigura

calitatea apei furnizată consumatorilor.

Reţeaua de evacuare a apelor reziduale.

Apele menajere sunt canalizate spre Colectorul principal de Est, cu capătul

amonte în oraşul Petrila şi descărcare la Staţia de epurare Dănuţoni, aflată pe

teritoriul oraşului Aninoasa.

Reţele de canalizare însumează 56 km. Întrucât există zone în care locuitorii

beneficiază de alimentarea cu apă, dar nu au sistem de canalizare a apelor

menajeră, este necesară extinderea reţelelor de canalizare cu 24,4 km. De

asemenea este necesară reabilitarea a 16,3 km de reţele de canalizare, care sunt

degradate din punct de vedere tehnic. Aceste lucrări sunt extrem de urgente.

Staţia de epurare Dănuţoni, în care ajung apele menajere din Municipiul

Petroşani, dar şi din localităţile Lupeni, Petroşani, Aninoasa şi Petrila a fost

reabilitată.

În prezent se realizează investiţii în cadrul proiectului „ Extinderea şi reabilitarea

infrastructurii de apă şi apă uzată în jud. Hunedoara (Valea Jiului)-Economii.

Lucrările sunt executate de SC APA SERV Valea Jiului SA Petroşani.



55 55

Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale.

Lungimea reţelei de distribuţie este de 18 km din care 12,5 km în cartierul

Aeroport şi 8,7 km în cartierul Carpaţi deservind în total 16100 apartamente din

care 8700 în Cartierul Aeroport şi 7400 în Cartierul Carpaţi.

Gazul natural este furnizat de E.On Gaz

Reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

Municipiul Petroşani este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic

Naţional prin intermediul a 6 staţii de transformare

- Staţia de transformare Petrila 110/20/6 kv

- Staţia de transformare Dâlja Centru 20/6 kv

- Staţia de transformare Livezeni 110/20/6 kv

- Staţia de transformare Petroşani Sud 110/6kv

- Energia electrică este distribuită la consumatori prin linii de medie tensiune 20

kv şi 6 kv aeriene şi subterane, posturi de transformare şi reţea de joasă

tensiune aeriană şi subterană desfăşurată pe teritoriul localităţii. Iluminatul

public este realizat tot printr-o reţea de joasă tensiune având traseu comun cu

cea care alimentează consumatorii. Consumul de putere electrică la nivelul

municipiului Petroşani este de 25 MW/24 ore.

Furnizor de energie electrică este S.C. Enel Energie SA.

Reţeaua de distribuţie a energiei termice.

Municipiul Petroşani este alimentat cu energie termică din centrala S.E.

Paroşeni prin intermediul a 29 puncte termice şi a unei centrale termice. Din

acestea sunt alimentate cu căldură şi apă caldă menajeră locuinţele şi dotările

social-culturale ale municipiului. Reţeaua termică este amplasată subteran, în

galerii, împreună cu celelalte reţele subterane iar unele trasee sunt supraterane

montate pe estacadă. Reţeaua termică a fost recent reabilitată.

Furnizor de agent termic este S.C. Termoficare S.A.



56 56

Servicii de salubritate

Serviciile de salubrizare şi salubritate sunt asigurate prin Serviciul Public de

Administrare a Domeniului Public şi Privat, prin Compartimentul salubritate şi

salubrizare aflat în subordinea Consiliului Local Petroşani.

Municipiul Petroşani este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară

„Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Hunedoara” care va organiza,

reglementa, monitoriza şi gestiona în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de

competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre şi va realizarea în comun

proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional destinate înfiinţării,

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz a sistemelor de utilităţi publice pe baza

strategiei de dezvoltare la nivelul judeţului Hunedoara.

Instituţii publice şi Servicii publice locale

Servicii descentralizate ale statului care au sedii în municipiul Petroşani:

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Hunedoara

Oficiul judeţean pentru Protecţia Consumatorilor

Centrul Militar Zonal Hunedoara

Inspectoratul judeţean de Poliţie Hunedoara

Comandamentul judeţean de Jandarmi Hunedoara

Grupul de Pompieri " Iancu de Hunedoara "

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara

Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara

Agenţia judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Inspectoratul Şcolar al judeţului Hunedoara

Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Hunedoara

Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Hunedoara

Inspectoratul în Construcţii al judeţului Hunedoara

Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Hunedoara



57 57

Sistemul financiar- bancar şi de asigurări

Sedii de bănci

- B.C.R. filiala Petroşani , str. Mihai Viteazu nr. 4

- B.R.D. filiala Petroşani , str. 1 Decembrie 1918 nr.79

- BANC POST filiala Petroşani, str.1 Decembrie 1918 nr. 63

- BANCA TRANSILVANIA, Str. N. Bălcescu, nr. 2

- REIFFEISEN BANK, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 92

- C.E.C. filiala Petroşani, str. 1 Decembrie 1918 nr. 61

Societăţi de asigurare

- ALLIANZ-TINRIAC ASIGURĂRI SA, Bd. 1 Decembrie 1918

- ASTRA S.A. – agenţia Petroşani , str. C-tin.Mille nr.5

- ASIROM S.A.-agenţia Petroşani, str.1 Decembrie 1918, nr.63

- OMNIASIG SA – agenţia Petroşani, bd. 1 Decembrie 1918, bl 116, parter

Mass-Media

Cotidiene locale: Ziarul Văii Jiului, Cronica Văii Jiului, Gazeta de Dimineață

Cotidiene regionale:Servus Hunedoara, Ziarul Hunedoreanului, Mesagerul

Hunedorean, Nyugati Jelen

Săptămânale locale: Jurnalul Văii Jiului, Afaceri în Valea Jiului (din 15 august

“Exclusiv”), Valea Jiului

Periodice locale: Zona Alpină, Vitrina

Publicații on-line (regionale): Avântul Liber, Hunedoara Liberă, Hunedoara +on

line

Posturi TV: Mondo TV, Kapital TV, Parâng TV

Posturi radio: Mondo FM, KFM, Valea Jiului FM

Posturi TV pe internet : Vox Montis.tv ( www voxmontis.tv), MEDIA PRESS.ro

(www pressmedia.ro), HD.365.ro (www.hd 365.ro), OBSERVATORUL

NATIONAL (www.observatorul national.ro), TV4.net(www.tv4.ro)



58 58

IV. ADMINISTRAŢIA PUBLICA LOCALĂ

Sistemul administrativ.

Administraţie publică locală

Executiv: Primar, viceprimar şi aparatul de specialitate al primarului

Legislativ: Consiliul Local compus din 19 consilieri municipali

funcţii de demnitate publică: 2

funcţii publice numite: 1

În Primăria Municipiului Petroşani, există un număr total de 166 funcţii, din

care:

- funcţii publice de conducere: 16

- funcţii publice de execuţie: 109

- funcţii contractuale: 41

NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE, din care 126

NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE DE CONDUCERE 17

NR. TOTAL FUNCŢII PUBLICE DE EXECUŢIE

109

NR. TOTAL FUNCŢII CONTRACTUALE DE CONDUCERE 2

NR. TOTAL FUNCŢII CONTRACTUALE DE EXECUŢIE 39

NR. TOTAL FUNCŢII DE DEMNITATE PUBLICĂ 2

NR. TOTAL FUNCŢII ÎN INSTITUŢIE 169

Veniturile care intră în bugetul local al primăriei, sunt constituite din :

Venituri proprii:

- impozite şi taxe de la persoane fizice şi juridice;

- sume defalcate din impozitul pe venit de la Bugetul Statului

- sume de echilibrare a bugetelor locale de la Consiliul Judeţean Hunedoara.

Prelevări de la bugetul statului

- sume defalcate din TVA

PLANUL DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROANI PE … · Valea Jiului este un loc cu o îndelungată...

Documents

Transcript of PLANUL DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROANI PE … · Valea Jiului este un loc cu o îndelungată...