PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR - satu-mare.ro · 2 Secţiunea a 2-a....

1

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SATU MARE Comitetul pentru situaţii de urgenţă

APROBAT În şedinţa Consiliului Local din data de..........................

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A RISCURILOR

Capitolul I - Dispoziţii generale

Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective A) Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, (PAAR,) cuprinde riscurile potenţiale identificate la

nivelul, municipiului Satu Mare, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

B) Scop. - de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le

revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor

generatoare de situaţii de urgenţă; - de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. C) Obiective asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării

acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;

stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de

urgenţă.

2

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă

1. LEGEA 481 privind protecţia civilă; 2. HG 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor

administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

3. ORDINUL Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

4 .H.G.R. Nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. 5. LEGEA Nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor. 2.2. Structuri organizatorice implicate. - Primăria Satu Mare prin Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă; - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă” SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare; - Inspectoratul Judeţean de Poliţie prin poliţia municipală; - Poliţia comunitară; - Direcţia de Sănătate Publică; - Direcţia Sanitar- Veterinară; - Crucea Roşie; - alte instituţii stabilite, funcţie de riscul respectiv. 2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul local. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte şi se aprobă în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială, elaborată de inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în municipiul Satu Mare.

Primarul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul local poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din municipiu au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetului pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

3

Capitolul II - Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

a) suprafaţă, vecinătăţi Municipiul Satu Mare se află la intersecţia paralelei 47°47'30" latitudine nordică cu meridianul

22°52'30" longitudine estică. Situat la o altitudine de 126 m faţă de Marea Neagră, oraşul este aşezat pe o terasă constituită din lunca aferentă Someşului inferior.

Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei.

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului este amplasat pe lunca Someşului de pe ambele laturi ale râului, îngustată în zona oraşului şi mai întinsă în amonte şi aval de acesta; inundabilă în perioada precipitaţiilor abundente, câmpia aluvionară în prelungirea luncii are configuraţii de relief variate în hotarul oraşului (grinduri, văi depresive, şesuri cu micro depresiuni, albii părăsite etc.).

Formarea reliefului actual al zonei oraşului datează de la sfârşitul pliocenului din era terţiară, fiind legată de colmatarea Lacului Panonic. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, având în general 160—180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice. Regimul climatic este temperat continental , cu slabe influente oceanice, caracterizat de veri

călduroase şi ierni friguroase , clima nu prezintă diferenţe notabile de temperatură între zona de câmpie şi zona de deal , temperaturile variind între 8ºC şi 9,7ºC.

Precipitaţiile sunt bogate cu media anuală de 650-700 mm, iar vânturile dominante sunt cele din nord vest ,vest şi sud est.

Oraşul Satu Mare beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Perioadele de iarna, datorita aşezării nordice, sunt mai lungi şi mai reci la Satu Mare, valoarea termică medie a anotimpului rece fiind mai scăzută (—17°C) decât valorile înregistrate în celelalte oraşe din vest (—15°C la Oradea şi -12°C la Timişoara). Media anuala a temperaturii este de 9,6° C, având la bază următoarele valori termice:

• primăvara 10,2° C • vara 19,6° C • toamna 10,8° C • iarna = 1,7° C

4

Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara. Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică.

Reţeaua hidrografică în zona oraşului Satu Mare este reprezentată de râul Someş, în nord pârâul Sar, iar la sud pârâul Homorod. Constituirea şi evoluţia municipiului Satu Mare a fost strâns legata de rîul Someş, care, în afară de condiţiile prielnice de aşezare a unei comunităţi umane în preajma lui, a oferit, începând cu evul mediu timpuriu, posibilitatea unor intense legături comerciale cu regiunile riverane ale acestei ape, a favorizat practicarea morăritului, pescuitului , etc. Secţiunea a 4-a. Populaţie

După ultimul recensământ din anul 2002, municipiul Satu Mare avea o populaţie de 115.142 locuitori.

Structura pe naţionalităţi este: români (66.638), maghiari (45.287), germani (1.110), rromi (1.115), şvabi (487), ucrainieni (271), evrei (30), italieni (25), chinezi (14), sârbi (13), ruşi (12), slovaci (12), secui (11), saşi (10), turci (10), ruteni (8), alţii (89).

Din punct de vedere al religiei, populaţia este împărţită în ortodocşi (55.956),reformaţi (22.475), romano - catolici (22.790), greco - catolici (9.688), penticostali (1.619), martorii lui Iehova (954), baptişti (590), adventişti de ziua a 7-a (342), fără religie declarată (127), atei (106), musulmani (40), mozaici (38), alţii (417).

Unul din cinci locuitori este angajat în sistemul educaţional care include 34 grădiniţe, 16 şcoli

generale, 16 licee si şcoli tehnice. Învăţământul superior este reprezentat de o secţie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, precum şi de una a Universităţii Vasile Goldiş din Arad. De menţionat este şi faptul că mulţi elevi de şcoala generală, şi liceu se instruiesc în limbile maghiară şi germană.

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a municipiului Satu Mare era de 115.142 locuitori cu 16845 locuitori mai puţin decât la recensământul din 1992 adică cu 12,76% mai puţin decât în 1992. În prezent la data de 01.07.2006 populaţia municipiului Satu Mare era de 114.678 , ponderea pe sexe fiind 54.236-bărbaţi şi 60.442 –femei.

5

În perioada 1992-2002 scăderea populaţiei feminine a fost de 7599 persoane adică 11,1 %, mult mai redusă decât a populaţiei masculine care a fost cu 9246 persoane adică 14,4%, ceea ce a dus la accentuarea decalajului procentual între sexe.

Evoluţia populaţiei în ultimii ani a fost influenţată şi de modificările survenite în fluxurile migratorii. La recensământul din 1992 sporul migratoriu era de +534 dar începând cu anul 1995 statisticile arată ca sporul migratoriu devine negativ aşa încât la recensământul din 2002 era de – 370 crescând an de an şi ajungând să fie de – 799 în anul 2004.

În ceea ce priveşte natalitatea, aceasta a scăzut la începutul anilor ’90 , ca apoi să înregistreze o creştere uşoară în anii 1996-1997. În anul 1992 rata natalităţii a fost de 9,6 la 1000 locuitori, ajungând la 9,0 la recensământul din 2002. Până în anul 2004 rata natalităţii a înregistrat o creştere uşoară ajungând la 9,5 la 1000 locuitori.

Rata mortalităţii la recensământul din 1992 era de 9,8 la 1000 locuitori, înregistrând în următorii 10 ani o creştere importantă ajungând în anul 2002 la 11, 7 la 1000 locuitori, ca apoi în anul 2004 să înregistreze o scădere nesemnificativă la 11,2 la 1000 de locuitori. Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii a determinat un spor natural, care a fost uşor negativ - 1,7 în anul 2004, cu mult mai mare decât în 1992 când sporul natural a fost de - 0,2

Structura populaţiei pe grupe de vârstă arată ca populaţia tânără este în scădere datorită natalităţii scăzute din ultimii 10 ani, se observă în acelaşi timp o accentuare a procesului de îmbătrânire demografică prin creşterea persoanelor adulte şi vârstnice deoarece în perioada când s-au născut aceştia natalitatea era ridicată datorită politicilor comuniste din acea perioada. Astfel se observă că grupele de vârstă cu cel mai mare număr de populaţie sunt grupele cuprinse între 30-34 ani cu 10562 oameni; grupa 45 -49 ani cu 10252 oameni şi grupa de peste 65 ani cu 10487 oameni. Grupa cu cele mai puţine persoane este cea de 0-4 ani adică 4857 oameni. Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în cazul populaţiei de sex feminin. Numărul populaţiei feminine în grupa de vârstă peste 65 ani este de 6511 adică cu 24,1 % mai mult decât populaţia masculină din aceeaşi grupă. La fel se observă şi la grupele de vârstă adultă ca populaţia feminină este mai numeroasă decât cea masculină, în schimb la grupele de vârstă mai tânără se poate observă că populaţia masculină este mai numeroasă decât în cazul celei feminine. Un exemplu în acest sens ar fi grupa de vârstă 5-9 ani unde populaţia masculină este mai numeroasă cu 211 persoane decât cea feminină adică cu 4% mai mult.

Accentuarea procesului de îmbătrânire demografică va avea consecinţe negative asupra evoluţiei populaţiei viitoare dar şi asupra economiei municipiului pentru că nu va exista forţă de muncă suficientă, problemă care va afecta întreaga societate. Structura ocupaţională pe sectoare de activitate Referitor la situaţia ocupaţională există date relevante doar la nivelul judeţului Satu Mare , cuantificate astfel: sectorul terţiar deţine 51.9% din angajaţi , în timp ce sectorul secundar reprezintă 26%, iar cel primar 21.8% din numărul total al populaţiei active. Aceste date reflectă o structură economică mai sănătoasă şi mai avansată, faţă de structura ocupaţională din România, unde sectorul terţiar este ocupat în proporţie de 27.3%, 31.4% din angajaţi reprezintă sectorul secundar, iar restul de 41.3 fiind ocupat de sectorul primar.

În anul 2005 numărul şomerilor care se aflau în căutarea unui loc de muncă la nivelul municipiului Satu Mare a fost de 717 persoane din care 324 erau femei adică 45,18% din total.

Din numărul total de şomeri 1,12% şomeri sunt fără studii , 1,67% au şcoala generală incompletă, 31,52% au terminată şcoala generală, 1,81% învăţământ complementar de ucenici, 22,74% şcoală profesională , 1,39% şcoală de maiştri, 23,85% liceu de specialitate, 6,42% liceu teoretic, 1,81% şcoală postliceală, învăţământ superior 7,67 %.

Măsuri active pentru reducerea şomajului : Programul de Redistribuire a Forţei de Muncă(PRFM), finanţat de Banca Mondială şi Bugetul asigurărilor pentru şomaj susţinut de Departamentul Muncii din SUA prin USAID.

6

Situaţia pensionarilor

În municipiul Satu Mare numărul pensionarilor cu drepturi băneşti a avut o evoluţie

aproximativ constantă. În ultimii 5 ani numărul pensionarilor a crescut lent dar numai cu câteva mii în fiecare an. După felul pensiei în anul 2005 numărul persoanelor cu pensiei la limită era cel mai mare, urmat apoi de cei cu pensia de invaliditate şi cu pensia de urmaş. Numărul pesoanelor cu pensie anticipată sau anticipată parţial era cel mai scăzut. Secţiunea a 5-a. Căi de transport

REŢELE RUTIERE

Nr. crt

Numărul şi denumirea drumului

Lung. (km)

Lat. (m)

Îmbrăcă-mintea

Starea Porţiuni periculoase

Locul unde se poate bloca circulaţia

1.

DN 19: Drum Carei- Pod Decebal –

Botizului Drum Carei

Intersecţia Burdea Cap pod Decebal

Henry Coandă Botizului

2,300 0,350 1,200 1,200 2,700

14 14 14 14 14

Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Beton

Bună Bună Bună Bună Bună

Cap pod Decebal

Intersecţia Burdea

Intersecţia pod Golescu

2.

DN 19: L.Blaga - O.Goga - Pod

Decebal –Corvinilor - A.Iancu – Fabricii – Wolffenbuttel - B.dul

Unirii - A.Vlaicu Lucian Blaga Lucian Blaga

Octavian Goga Corvinilor

Calea Traian Avram Iancu

Fabricii Wolfenbuttel B-dul Unirii Aurel Vlaicu

3,100 3,600 0,550 0,450 0,100 0,980 0,200 0,950 1,090 1,110

9 14 14 10 14 9 10 9 9 14

Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt Asfalt

Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună Bună

Cap pod Decebal

Intersecţia Ştefan cel

Mare-Wolfenbuttel-

Unirii

Intersecţia Burdea

Aurel Vlaicu- Lăcrămioarelor

NOTĂ: Total străzi în municipiu : 166 km., din care: - asfalt şi beton… 138 km. - piatră spartă…… 17 km - pământ ……… 11 km.

7

Căile de transport feroviare - Linia 400 Satu Mare – Baia Mare

- Lungime- 50 Km - Normală, neelectrificată

- Linia 402 –Satu Mare – Halmeu - Lungime- 42 Km

- Normală, neelectrificată - Lungime- 52 Km - Normală, neelectrificată, simplă

Căile de transport aeriene Aeroportul internaţional Satu Mare - aşezat lângă şoseaua Satu Mare – Zalău la aproximativ 800m de la km 9,5 ; - capacitatea de operare

- lungime pistă – 2500m ; - lăţime pistă – 45m ; - greutate maximă pe roata izolantă – 21 to.

- tipuri de aeronave ce pot opera pe pistă - maxim AIRBUS 300

- dotare proprie pentru intervenţie - autospecială APCA cu o capacitate de 9000 l apă şi 800 l spumant – 2 buc. - P- 400 - 1 buc.

- Intervin la nevoie următoarele forţe: - ISU „ SOMEŞ” al jud. Satu Mare cu :

- 5 autospeciale cu apă şi spumă - 1 autospecială cu CO2 - 1 autospecială descarcerare.

- Ambulanţe - Din municipiu – 22 - De la judeţ - 52

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică a) Zonele industrializate/ramuri.

Parc industrial în municipiul Satu Mare Proiectul a fost gândit să valorifice o suprafaţă de 69,54 ha din zona de sud a municipiului Satu

Mare în beneficiul dezvoltării durabile a acestei regiuni. Prin echiparea completă cu infrastructură (drumuri, alimentare cu energie electrică, gaze naturale şi apă, canalizare şi staţie de epurare), şi vânzare şi/sau concesionare către investitori, zona va deveni parc industrial administrat de Primăria Satu Mare. Se răspunde astfel numeroaselor solicitări existente din partea investitorilor români şi străini, de amplasare pe teritoriul municipiului Satu Mare a diverse obiective industriale.

Localizare geografică: Regiune: NORD-VEST Judeţ: SATU MARE Localitate: SATU MARE Regiunea de derulare a proiectului este Regiunea de Dezvoltare Nord Vest a României, în

judeţul Satu Mare. Judeţul Satu Mare este situat la marginea de nord-vest a României în zona de contact a Câmpiei

Tisa cu Carpaţii Orientali şi Podişul Someşan. Frontierele naţionale sunt: la nord - Ucraina, iar la vest - Ungaria. Judeţele limitrofe sunt: Maramureş, la est, Sălaj, la sud-est şi Bihor la sud. Situat la 8 km de graniţa cu Ungaria şi la 40 de km la graniţa cu Ucraina, municipiul Satu Mare este un dintre cele mai

8

semnificative centre economice fiind la o distanţă de mai puţin de 50 km de proiectatul coridor european nr. 5: Trieste – Kiev, în prezent în construcţie şi extindere (autostrada M3 – Budapesta). Distanţa faţă de cele mai apropiate capitale europene ale municipiului Satu Mare este: Bucureşti – 620 km, Budapesta – 360 km şi Viena – 520 km.

Suprafaţa terenului alocat acestui obiectiv prin Hotărârea Consiliului Local nr. 54/30.09.1999 este de 69,54 ha. Terenul este situat în zona de sud a municipiului, pe Bulevardul Lucian Blaga, urmând a fi separat de zona de locuit Curtuiuş printr-o perdea vegetală de protecţie.

Puncte forte: • Acces direct la DN19A (Zalau - Cluj Napoca); • Apropiere de doua puncte de trecere a frontierei (14 km de Petea- Ungaria-Uniunea

Europeana; 46 km de Halmeu-Ukraina-Polonia- Tarile Baltice); • Acces rutier direct la Statia CFR Satu Mare Sud (terminal de containere); • Apropiere (5 km) de Aeroportul Satu Mare(cu trafic international); • Acces la : DN19A (axa est-vest), DN19 (axa sud-nord).

Descriere generală a proiectului: Parcul industrial este ansamblul unui spaţiu delimitat teritorial unde se pot dezvolta activităţi

investiţionale, de producţie industrială sau servicii, care să dezvolte facilităţi pentru afaceri şi industrie în concordanţă cu Planul Naţional de Dezvoltare şi Planul de Dezvoltare Regională. Pentru evitarea amplasării haotice pe teritoriul municipiului a obiectivelor de investiţii cu caracter industrial s-a recurs la ideea realizării acestui proiect prin echiparea completă cu infrastructură a unei suprafeţe de 69,54 ha, disponibil pentru amplasarea de obiective industriale.

Situată în zona de sud a municipiului, la sud de zona de locuinţe denumită Curtuiuş şi la nord de canalul Homorod, suprafaţa totală de 69,54 ha este compusă din următoarele parcele cadastrale cu număr top:

P 6942 S = 5,7210 ha P 6928/137 S = 45,8275 ha P 6928/139 S = 28,8579 ha Conform Cărţii Funciare proprietarul tabular al terenului este oraşul Satu Mare, categoria de

folosinţă pana la momentul începerii lucrărilor fiind de păşune. Împărţirea suprafeţei de 69,54 ha s-a făcut într-un număr de 18 parcele având suprafaţa între

1,25 ha şi 6,9 ha. Bilanţul teritorial este următorul: SUPRAFAŢA TOTALĂ ALOCATĂ: 69,54 ha - suprafaţa loturilor industriale: 59,91 ha - drumuri, trotuare şi zone verzi: 8,41 ha - gospodăria de apă: 0,32 ha - staţia de transformare 110/20 kV 0.48 ha - staţie reglare gaze naturale 0.12 ha

Componentele proiectului sunt: a) Construirea reţelei de drumuri; drum principal în lungime de 1,5 km şi străzi

secundare 1,7 km b) Construirea reţelei de apă; 3,2 km lungime; gospodărie de apă c) Construirea reţelei de canalizare; canalizare ape reziduale şi ape pluviale 3,2 km;

staţie de pompare ape uzate d) Construirea reţelei de gaze naturale; reţele de incintă 3,2 km; staţie de reglare gaz de

medie presiune e) Construirea staţiei de transformare 110/20 kV si a reţelei de alimentare cu energie

electrică; staţie de transformare 110/20 kV, linie electrica subterana, 2 posturi de transformare de 250 kVA; retea de iluminat public 3,2 km.

f) Activitate de promovare a obiectivului în vederea atragerii de investitori. Obiective:

9

Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea economică durabilă a municipiului Satu Mare şi a zonei limitrofe (comunele Ardud, Viile Satu Mare şi Păuleşti). Circumscrise acestui obiectiv principal sunt: rezolvare problemelor cu dotările edilitar-gospodăreşti ale cartierului de locuinţe din zonă şi majorarea bugetului local prin suplimentarea surselor acestuia.

Scopul proiectului: Scopurile proiectului sunt: 1. Echiparea cu dotări edilitare a unei suprafeţe de aprox. 69 ha, astfel încât să ofere

condiţiile necesare potenţialilor investitori pentru a-şi stabili afacerile în Satu Mare. 2. Crearea a unui număr de 5.000 de noi locuri de muncă, într-un interval de 4 ani de la

începerea construcţiei, în zona industrială. 3. Suplimentarea bugetului Consiliului Local Satu Mare cu 8% anual, timp minim 8 ani,

prin majorarea capitalului de venituri din impozit pe salarii. Consiliul Local a aprobat in data de 24.02.2005 prin hotararea nr. 20 inceperea negocierilor

privind ocuparea parcelelor care vor putea fi concesionate pe o perioada de 49 de ani in urma unei licitatii publice, pretul minim de negociere pornind de la 4,5 Euro / m2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare.

10

FIŞA DE EVIDENŢĂ A OBIECTIVELOR SURSĂ DE RISC INCENDIAR DIN MUNICIPIUL SATU MARE

Nr. crt.

Adresa

Nat

ura

subs

tanţ

ei

Tipu

l sub

stan

ţei

Star

ea d

e ag

rega

re

Can

titat

ea to

tală

(m

c.)

Modul de păstrare Agentului economic Obiectivului În rezervoare În substaţie În depozit

Capacitatea rezervorului

(mc.)

Nr. de rezervoare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1.

PETROM sucursala

„ PECO „

Satu Mare

Str. A.I. Cuza nr.16

Depozit PECO

Str. Depozitelor nr.27

carburanţi

B.P: lichidă 2.520 1000 2 Da

400 1 Da

60 2 Da

B.R. lichidă 860 400 2 Da

60 1 Da

B.F.Pb lichidă 60 60 1 Da

B.E./P. lichidă 60 60 1 Da

M lichidă 2.240 60 4 Da

2000 1 Da

P lichidă 120 60 2 Da

C.C. lichidă 1.065 1.000 1 Da

30 2 Da

5 1 Da

lubrifianţi

U lichidă 841 400 1 Da

60 6 Da

1 1 Da

20 4 Da

U.U. lichidă 160 30 2 Da

50 2 Da

A lichidă 1 1 1 Da

11

Staţia PECO nr.1 Str.Botizului

carburanţi B.R. / B.F.Pb.

lichidă 20 20 1 Da

B.P. lichidă 40 20 2 Da

M lichidă 50 50 1 Da

PETROM

Staţia PECO nr.3 Str.A.Saligny


lichidă 60 60 1 Da


Staţia PECO nr.4 P-ţa 1 Mai

carburanţi B.P. lichidă 20 20 1 Da

B.R. lichidă 20 20 1 Da

M lichidă 5 5 1 Da

Staţia PECO nr.8 Str. L.Blaga


lichidă 20 20 1 Da

B.P. lichidă 60 60 1 Da

B.P./M lichidă 20 20 1 Da


lubrifianţi U lichidă 2 2 1 Da

Staţia PECO nr.9

P-ţa Titulescu


B.R./P lichidă 10 10 1 Da

Staţia PECO nr.10 Str.Botizului


B.F.Pb lichidă 30 30 1 Da


lubrifianţi U lichidă 10 10 1 Da

b) alte elemente de risc incendiar pe teritoriul municipiului sunt depozitele de material lemnos de la următorii agenţi economici: S.C.ROMBARS; S.C.MOBICOM; S.C. SAMOBIL; S.C.PROFILEMN; S.C. ERGOLEMN; S.C. SARMEX; S.C. RICATELA;S.C. STAR- MOBEL; S.C. COMAT; S.C. SILVANA FOREST;

NOTĂ: a) B.P.= benzină premium P = petrol B.R. =benzină regular U = ulei B.F.Pb.= benzină fără plumb U.U. = ulei uzat B.E. = benzină extracţie M. = motorină

12

SPAŢII DE DEPOZITARE

Denumire (felul materialelor de

depozitare) Amplasa-ment

Natura materialelor de constr.

, felul constr.

(Ne)protejată

(Ne)îngropată

Capacitatea de

depozitare (pe) tip de

produs tone,

tone/m2

Posibilităţi de

transp.(auto, CF)/ capacitat

e de aprovizi

onare zilnică

Utilaje pentru încărcare/descărcare

Rampe de

încărcare/

descărcare

Căi de acces

Tipul Acţionare

Capacitate (tone)

Rutiere CF

Restricţii de

circulaţie

Depozite agricole > 20 To. S.C Marcelos S.R.L Satu Mare-Str. Careiului nr.160 Cărămidă-

protejat 500 auto - - - - DA - -

S.C Nutrisam S.A Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.31 Beton-protejat

10000 Auto-C.F.

2 buc. Ifron

hidraulic

2.4 - DA DA -

S.C. Ardealul S.A. Satu-Mare-Str. Magnoliei nr.32 Beton-protejat

44000 Auto-C.F

1uc. Ifron

hidraulic

2.4 - DA DA -

S.C. Imex S.R.L. Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.30 Beton-protejat

11000 auto - - - - DA - -

Depozite alimentare > 20 To. S.C. Panda Lux S.R.L. Satu Mare-Str.Mărăşeşti nr.10 Beton-

protejat 65 auto - - - - DA - -

S.C. Aquila Part Prod S.R.L.

Satu Mare-Str. Cloşca nr.92 Cărămidă-protejat

50 auto - - - - DA - -

S.C. Sannmarco S.R.L. Satu-Mare-Str.Careiului nr .164 Cărămidă-protejat

60 auto - - - - DA - -

S.C. Dersidan S.R.L Satu Mare-Str. Cloşca nr.33/A Cărămidă-protejat

52 auto - - - - DA - -

S.C. Gergo Grety S.R.L. Satu Mare-Str.Chendi nr.32 Metal-protejat

60 auto - - - - DA - -

SC Standard Nutricia SRL Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.21 Beton-protejat

120 Auto-C.F 1uc. Ifron

Hidraulic

2,5 - DA DA -

SC Dorna Lactate SA Satu-Mare str. Griviţei nr.1 Beton-protejat

130 Auto-C.F 1uc. Ifron

Hidrau

2,5 10m DA DA -

13

lic SC Palmira Impex SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr.94 Beton-

protejat 51 Auto-C.F - - - 10m DA DA -

SC Area SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Beton-protejat

130 Auto 1uc. Ifron

Hidraulic

2,5 - DA - -

SC B.D. Mitrea SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Beton-protejat

120 Auto - - - - DA - -

SC Lori Mod Prod SRL Satu Mare-Str. Cloşca Beton-protejat

75 Auto 1uc. Ifron

hidraulic

2 8m DA - -

SC Mavio SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr.248/A Beton-protejat

160 Auto - - - - DA - -

SC Organizaţia Caritas SRL Satu Mare- str. A. Vlaicu nr.72 Cărămidă-protejat

120 Auto - - - - DA - -

S.C. Aquila Part Prod S.R.L.

Satu Mare- Str. Depozitelor nr.58 Cărămidă-protejat

82 Auto-C.F - - - 12 m DA DA -

SC Georgia Company SRL Satu Mare - Str. Depozitelor nr.85 Beton-protejat

50 Auto-C.F - - - 12 m DA DA -

SC Dari & Gros SRL Satu Mare- str. Prunilor nr.2 Cărămidă-protejat

50 Auto - - - - DA - -

SC 5 G. S. SRL Satu Mare – str. Muncii nr.27 Beton-protejat

50 Auto - - - - DA - -

SC Boer România SRL Satu Mare – str. Parângului nr. 6 Cărămidă-protejat

89 Auto - - - - DA - -

SC Cristi SRL Satu Mare – str. Ady Endre nr.27 Cărămidă-protejat

87 Auto - - - - DA - -

SC Select Impex SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr.218 Beton-protejat

66 Auto - - - - DA - -

SC Triton SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 98 Beton-protejat

58 Auto-C.F Ifron hidraulic

2 8m DA DA -

SC M.B.S. Distribuţion SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr.248 Cărămidă-protejat

73 Auto Ifron hidraulic

2 - DA - -

SC GEPETO SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr. 89 Beton-protejat

220 Auto 2 Ifron

hidraulic

4 - DA - -

SC Pintea SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 92/ A Beton-protejat

56 Auto - - - - DA - -

14

SC Barta Atti SRL Satu Mare- str. L. Blaga nr. 125 Beton-protejat

250 Auto Ifron hidraulic

5 - DA - -

SC Piramida SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 98 Beton-protejat

240 Auto-C.F -Ifron

Hidraulic

2 8m DA DA -

SC Intercompany SRL Satu Mare-Str. Mărtineşti nr. 21 Beton-protejat

77 Auto - - - - DA - -

SC Gordius SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 96/98 Beton-protejat

285 Auto 2 Ifron

hidraulic

5 12m DA - -

SC Friesland România SRL Satu Mare-Str. Cloşca nr. 90 Beton-protejat

300 Auto 2 Ifron

hidraulic

5 15m DA - -

SC Ave Impex SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Cărămidă-protejat

600 Auto 2 Ifron

hidraulic

5 10m DA - -

Magazii agricole S.C Marcelos S.R.L Satu Mare-Str. Careiului nr.160 Metal-

protejat 300 Auto 2 înc.

frontale

hidraulic

3 - DA - -

S.C Nutrisam S.A Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.31 Cărămidă-protejat

7000 Auto-CF - - - - DA DA -

SC Agrosem SA Satu-Mare-Str. Viitorului nr. 5 Cărămidă-protejat

11500 Auto - - - - DA - -

Magazii alimentare SC Mobipan SA Satu Mare-Str. Careiului nr. 92 Cărămidă-

protejat 500 Auto - - - - DA - -

SC Samcar SA Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Metal- protejat

400 Auto - - - -- DA - -

SC Imex SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.30 Cărămidă-protejat

300 Auto - - - - DA - -

SC Primalact SA Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.7/B Cărămidă-protejat

100 Auto - - - - DA - -

SC Friesland SA Satu Mare-Str. Careiului nr. 92 Cărămidă-protejat

270 Auto - - - - DA - -

SC Ave Impex SRL Satu Mare-Str. Şoimoşeni nr.32 Cărămidă-protejat

300 Auto - - - - DA - -

Depozite C. L. PETROM Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.27 Metal- 2385 benz. CF-44 3 ele 66400 nu 300 - DA

15

protejat 2750 mot. 396 uleiuri

Vag./zi Auto-12 buc./zi

pompe

ctrica

SC Lukoil Downstream SRL

Satu-Mare-Str. Magnoliei nr.29 15 rezerv. supraterane

480 benz. 420 mot.

Auto-2 buc./zi

- Căder e liber

800 nu 80 nu DA

Magazii butelii GPL PETROM Satu-Mare-Str. Depozitelor nr.27 Platf.

îngrădită 120 to. 4800 but.

Auto-3200 CF-3200

manual

- 3 pers./8 ore

30 m 400 DA DA

Rezervoare benzină PETROM St. Nr . 1 Satu-Mare-Str. Botizului nr. 45 Îngropat 46,8 Auto 125

to. 8 pom

electri

1500x8 nu 200 nu da

PETROM St. Nr . 3 Satu-Mare- Str.A.Saligny nr.25 Îngropat 46,8 Auto 125 to.

4 pom

electri

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr . 4 Satu-Mare- Str.G. Boitor nr.4 Îngropat 59,3 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr.8 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 120 Îngropat 85,8 Auto 125 to.

6 pompe

electrica

1500x6 nu 120 nu da

PETROM St. Nr.9 Satu Mare- str. P-ţa. Titulescu 19 Îngropat 60,8 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4 nu 60 nu da

PETROM St. Nr. 10 Satu-Mare-Str. Botizului DN 19 Îngropat 101,4 Auto 125 to.

6 pompe

electrica

1500x6 2400x1

nu 160 nu da

PETROM St. Nr. 15 Satu Mare- str. Înfrăţiri nr. 26 Îngropat 46 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4

nu 120 nu da

Lukoil nr. 1 Satu Mare Str. Careiului nr.129 Îngropat 240 Auto . 4 pompe

electrica

1500x4

nu 80 nu da

Lukoil nr. 2 Satu-Mare-Str. Botizului nr.135 Îngropat 90 Auto . 3 pompe

electrica

1500x3

nu 100 nu da

Lukoil nr. 3 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 35/A Îngropat 120 Auto. 2 pompe

electrica

1500x2

nu 80 nu da

SC OMV România St. 1 Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 100 Auto. 2 ele 1500x1 nu 100 nu da

16

pompe

ctrica

2400x1

SC OMV România St. 2 Satu Mare- str. Careiului nr.2 Îngropat 100 Auto. 3 pom

electri

1500x3

nu 80 nu da

SC MOL România SRL staţia nr.1

Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 120 Auto. 3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 80 nu da


Satu Mare- str. Careiului nr.7 Îngropat 120 Auto. 3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 80 nu da

Rezervoare motorină PETROM St. Nr . 1 Satu-Mare-Str. Botizului nr. 45 Îngropat 42,5 Auto 125

to. 3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 200 nu da

PETROM St. Nr . 3 Satu-Mare- Str.A.Saligny nr.25 Îngropat 42,5 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr . 4 Satu-Mare- Str.G. Boitor nr.4 Îngropat 32,3 Auto 125 to.

4 pompe

electrica

1500x4 nu 80 nu da

PETROM St. Nr.8 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 120 Îngropat 25,5 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 120 nu da

PETROM St. Nr.9 Satu Mare- str. P-ţa. Titulescu 19 Îngropat 34 Auto 125 to.

2 pompe

electrica

1500x2 nu 60 nu da

PETROM St. Nr. 10 Satu-Mare-Str. Botizului DN 19 Îngropat 59,5 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 160 nu da

PETROM St. Nr. 15 Satu Mare- str. Înfrăţiri nr. 26 Îngropat 51 Auto 125 to.

3 pompe

electrica

1500x2 2400x1

nu 120 nu da

Lukoil nr. 1 Satu Mare Str. Careiului nr.129 Îngropat 60 Auto . 2 pompe

electrica

1500x2

nu 100 nu da

Lukoil nr. 2 Satu-Mare-Str. Botizului nr.135 Îngropat 90 Auto . 3 pompe

electrica

1500x3

nu 80 nu da

Lukoil nr. 3 Satu Mare- str. L. Blaga nr. 35/A Îngropat 60 Auto. 1 pom

electri

1500x1

nu 80 nu da

17

pe ca SC OMV România St. 1 Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 100 Auto. 2

pompe

electrica

1500x2

nu 100 nu da

SC OMV România St. 2 Satu Mare- str. Careiului nr.2 Îngropat 60 Auto. 2 pom

electri

1500x3

nu 80 nu da


Satu Mare- str. Henri Coandă Îngropat 60 Auto. 1 pompe

electrica

1500x1

nu 80 nu da


Satu Mare- str. Careiului nr.7 Îngropat 60 Auto. 2 pom

electri

1500x2

nu 80 nu da

18

Turism/capacităţi de primire turistică; O formă reprezentativă a turismului sătmărean o reprezintă turismul cultural pus în valoare de către următoarele obiective: Palatul Episcopal Romano-catolic-este un monument de de arhitectură datând din prima jumătate a secolului al XX-lea din timpul episcopului romano-catolic Ham Janos. Construcţia acestei clădiri a început încă din anul 1805, iar edificiul este realizat în stil neoclasic. În această clădire se află biblioteca episcopală romano-catolică, ce avea un număr de 25.000 de cărţi la începutul sec. XX, însă o parte din această colecţie a fost transferată Bibliotecii Universitare din Cluj Napoca, în prezent clădirea adăpostind protopopiatul romano-catolic din Satu Mare. Catedrala romano-catolică, construită între anii 1786-1798, realizată în stil neoclasic, altarul este construit din marmură de Carrera, fiind opera vestitului sculptor Din Lieback Toman Felix. Deasupra altarului se află patru ferestre ce atrag atenţia prin frumuseţea vitraliilor, iar amvonul fiind realizat din marmură şi decorat cu motive florale în stilul plasticii baroce. Colecţia de artă a catedralei romano-catolice-această colecţie a fost iniţiată de episcopul Mezlery Iuliu, însumând peste 100 de tablouri de artă decorativă. Dintre lucrările de valoare ale colecţiei amintim: „Fecioara cu pruncul”, datând din anul 1725, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfânta Maria”. Biserica Romano-catolică Calvaria-care a fost construită pe urmele vechii biserici a cetăţii Castrum Zotmar în anul 1844, fiind reconstruită între anuii 1908-1909 de către fraţii Weszeloovszky. Biserica Greco – Catolică Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril-construită între anii 1799-1803, stilul edificiului fiind inspirat din arhitectura tradiţională românească, cu o cupolă de pandative, cu un portal de intrare monumental, cu două turnuri legate de logii. Capitelurile tuturor coloanelor sunt realizate în manieră brâncovenească. Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului – construită între anii 1932-1937, reprezentând stilul bisericilor româneşti. Pictura a fost realizată de fraţii Eugen şi Profeta. Biserica are un cor renumit cu o tradiţie de peste 75 de ani. Biserica reformată cu lanţuri – este un monument reprezentativ pentru imaginea oraşului, datând din secolul al XVIII-lea. Construcţia acestei biserici s-a desfăşurat pe parcursul a 19 ani (1793-1802), fiind realzată în stil baroc, făcând parte din tipul planimetric al bisericilor aulă cu turn acroşat. Este împrejmuită cu stâlpi legaţi între ei cu lanţuri forjate de unde se trage şi numele ei. Clopotul cel mare din turn este cel mai vechi clopot din Satu Mare şi datează din anul 1633. Mobilierul interior a fost făcut din lemn de stejar între anii 1799-1804 de către meşterul tâmplar Frits Iosif. Sinagoga – construită în stil maur la începutul secolului XX prezintă o faţadă tripartită cu avancorp central, alături aflându-se casa de rugăciune cu templu. Templul şi sinagoga, construite la interval de peste 50 ani, sunt foarte diferite. Şi destinaţia lor diferă, într-o anumită măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când în templu pot fi găzduite şi alte actvităţi culturale. Despre edificiile culturale cu potenţial turistic amintim: Muzeul Judeţean Satu Mare situat în municipiu Satu Mare, este unul dintre cele mai importante instituţii de cultură a judeţului şi cuprinde secţii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară (secţie amenajată într-o clădire construită în sec.XVIII în stil gotic şi baroc, declarată monument istoric). Muzeul de Artă - găzduieşte astăzi secţia de artă a muzeului, clădirea a fost construită în a doua jumătate a sec. XIX-lea, în stil neogotic, cumpărată în 1798 şi modificată ulterior de baronul Vecsey, de aici vine şi numele cu care este cunoscută în oraş „Casa Vecsey”.

19

Teatrul de Nord din municipiul Satu Mare funcţionează într-o clădire constuită în anul 1883, în stil neoclasic având un singur etaj. Faţada clădirii este realizată în trei registre, din care cel din centru este realizat în profil semicircular cu un acoperiş de tip cupolă. Sala de spectacole a teatrului a fost construită să cuprindă 800 de locuri şi este decorată cu motive specifice perioadei în care a fost construită. Filarmonica Dinu Lipati –clădirea în care funcţionează filarmonica din Satu Mare este o aripă a Hotelului Dacia care a fost construit pe locul vechii primării a oraşului în stil Secession în anul 1902. Sala de concerte este flancată de coloane având o capacitate de 320 locuri iar cupola este puternic ornamentată şi pictată. Sala este renumită pentru acustica sa. Casa de Cultură a Sindicatelor – are o suprafaţă de 7.500 mp, a fost dată în folosinţă în anul 1984. cuprinde mai multe săli: sala mare de spectacole cu 515 locuri, sala de conferinţe cu 250 locuri şi sala de colocvii. Biblioteca Judeţeană Satu Mare- clădirea este construită în stil neoclasic, are o colecţie de cărţi de peste 350.000 de volume şi cuprinde mai multe secţii: secţia adulţi, secţia copii, sala de lectură , fondul de carte vechi etc. Monumente istorice, statui, busturi şi plăci comemorative Monumentul Ostaşului Român, este un omagiu adus soldaţilor armatei a IV-a care a luptat pe aceste meleaguri în octombrie 1944, pentru eliberarea ultimei brazde din pământul ţării. Statuia Dr. Vasile Lucaciu, ridicată în semn de cinste şi recunoştinţă pentru activitatea luptătorului memorandist Vasile Lucaciu având dimensiuni impunătoare. Dr. Vasile Lucaciu este reprezentat cu o figură expresivă, ţinând în mâna stângă o cruce. Pe soclu se află amplasat un basorelief cu reprezenatrea unui soldat care străpunge cu suliţa un balaur, semnificând victoria binelui asupra răului. Statuia a fost realizată din bronz în 1936 de către Cornel Medrea. Statuia Lupoaica este o copie a celebrei lupoaice napocene. Ea a fost realizată de către sculptorul Radu Ciobanu şi este considerată simbol al latininităţii românilor. Turnul Pompierilor construit între anii 1903-1904, are o înălţime de 45 m, fiind format dintr-un soclu cu o secţine pătrată şi un tambur cu formă cilindrică. La înălţimea de 35,75 m, se află o platformă cu balustradă circulară pentru supraveghere, turnul terminându-se cu o cupolă în formă de clopot, cu înveliş de aramă. Sediul politico-administrativ Edificiul emblemă a municipiului Satu Mare, este sediul Primăriei, Prefecturii şi Consiliului Judeţean Satu Mare. A fost realizat în anul 1985, iese în evidenţă prin arhitectura şi înălţimea sa. Are o suprafaţă de 12.000 m2 şi o înălţime de 886,5 m. Clădirea prin volumetria sa este purtătoarea unor interesante simboluri: cele trei turnuri terminale sugerează unitatea românilor, maghiarilor şi germanilor de pe aceste meleaguri. Infrastructura turistică a municipiului Satu Mare Infrastructura însumează totalitatea bunurilor şi mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu sunt exploatate turistic. Infrastructura turistică include:

- bazele de cazare şi alimentaţie publică; - căile şi mijloacele de transport turistic; - dotările pentru recreere şi cură - dotări auxiliare

În funcţie de mărimea, confortul, funcţionalitatea, perioada de funcţionare, tipul de turism pe care-l servesc, pe teritoriul municipiului şi a ariei periurbane întâlnim două grupe majore de baze de cazare şi anume:

- baze de cazare principale care cuprind: hotelurile, motelurile, cabane şi vile;

20

- baze de cazare secundare din care fac parte pensiunile, taberele şi campingurile; Municipiul Satu Mare dispune de spaţii de cazare suficiente, astfel hotelurile reprezintă o unitate etalon a gradului de dezvoltare a turismului în regiune, funcţia lor principală fiind cazarea turiştilor, adaptându-se tipurilor de turism practicate în zonă. Astfel în cazul turismului cultural hotelurile trebuie să fie dotate cu săli de conferinţă, cu spaţii expoziţionale etc. Dacă hotelul este situat într-o zonă de recreere din structura lui nu trebuie să lipsescă terenurile sportive, piscine, restaurant etc. Dintre cele mai reprezentative hoteluri şi cu tradiţie în municipiul Satu Mare amintim: Hotel Dacia, Hotel Aurora, Hotel Dana, Hotel Sport, etc. O altă formă de turism o reprezintă turismul de afaceri. Municipiul Satu Mare dispune de diverse spaţii de cazare care pot satisface pe deplin nevoile intreprinzătorilor, putând fi organizate o serie de evenimente, misiuni economice, seminarii, conferinţe, workshop-uri, etc. Amplasarea geografică a municipiului îl face să devină pe viitor un important centru logistic, varietatea şi complexitatea spaţiilor de cazare fiind dotate cu săli multi-funcţionale. Dezvoltare zonelor limitrofe ale municipiului vor permite crearea de noi spaţii propice turismului de afaceri, solicitările în acest domeniu fiind destul de numeroase. Alte forme de turism întâlnite în municipiu sunt: turismul de tranzit, de agrement, balnear, etc. Circulaţia turistică este una dintre cele trei componente, alături de fondul turistic şi baza materială care definesc fenomenul turistic. Circulaţia turistică este elementul sintetic care reflectă nivelul de valorificare a potenţialului turistic. g) apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei; h) resurse naturale. Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale

Instituţii publice - cultură, ocrotirea sănătăţii etc.. Viaţa culturală şi artistică a municipiului Satu Mare se desfăşoară într-o serie de

instituţii precum: Teatrul de Nord, care funcţionează într-o clădire construită în stil neoclasic în 1889, Filarmonica de Stat “Dinu Lipatti” – prestigioasă instituţie de cultură, Casa de Cultură a Sindicatelor – face parte din “Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură” din România, Casa Municipală de Cultură G. M. Zamfirescu, Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană şi Şcoala Populară de Artă.

„Cultura reprezintă un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură şi alte elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup”. (UNESCO 2002)

Cultura, în sens larg, reprezintă felul în care se întâmplă lucrurile într-un anumit loc, viaţa locului respectiv, chiar dacă, pentru mulţi, ea înseamnă toate acestea, plus presa pe care o citim zi de zi, emisiunile TV pe care le privim, felul în care reacţionăm şi ne petrecem timpul liber, locurile în care ne facem cumpărăturile, arhitectura, universităţile în care învăţăm, practicile religioase, nivelul de educaţie şi implicare civică, felul în care ne raportăm la mediul înconjurător, moştenirea istorică şi culturală, obiceiurile sportive, grija faţă de sănătate, respectul faţă de valori şi tradiţii.

Cultura este mecanismul prin care ne definim identitatea ca indivizi, comunităţi sau naţiuni. Cultura este un element esenţial al dezvoltării economice şi al regenerării sociale şi reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale. De aceea definirea unei strategii culturale a municipiului Satu Mare este unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării unei viziuni asupra viitorului oraşului.

21

Considerăm că, în contextul obiectivului prioritar al societăţii româneşti, acela al integrării europene, cultura joacă un rol important, esenţial chiar, fiind pârghia de armonizare a valorilor locale şi naţionale la valorile europene.

Situaţia domeniului sanitar la nivel de municipiu conţine factori variabili care afectează fie pozitiv, fie negativ starea generală a municipiului şi locuitorilor acestuia. Aceasta se prezintă după cum urmează:

În anul 2004, la 10.000 locuitori au revenit în medie 28 de medici, 6 medici stomatologi şi 14 cadre sanitare. La un medic au revenit cca. 360 locuitori; la un stomatolog cca. 1715 locuitori, iar la un cadru sanitar cca. 724.

Cabinete medicale individuale - sector public: 6. Cabinete medicale (de medicină generală şi de familie) - sector privat: 65 Cabinete medicale de specialitate – sector privat: 74. Dispensare medicale 2

Reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze, etc

Reţeaua Stradală a municipiului Satu Mare măsoară în prezent 183 km din care 80,3% sunt modernizate adică 147 km, iar din acestea 23 km sunt cu îmbrăcăminţi uşoare. Circa 80% din lungimea totală a străzilor are asigurată evacuarea apei meteorice.

În municipiul Satu Mare, configuraţia tramei stradale este de tip cvasiradial- concentric secţionate de axele râului Someş şi de calea ferată, fapt care a generat puncte obligatorii de trecere( poduri şi pasaje) aglomerate şi dificile. Alimentarea cu apă potabilă

Serviciul de apă - canal este asigurat de „SC APASERV SATU MARE” S.A instituţie care îşi desfăşoară activitatea atât pe raza municipiului Satu Mare cât şi în comuna Odoreu, judeţul Satu Mare .

Captarea apelor subterane se realizeaza prin pompare din doua fronturi de captare formate dintr-un numar total de 72 de puturi, din care:

a) Frontul de captare Martinesti – Noroieni – Micula: - 64 puturi (P2 –P65) de medie adancime, H = 100-125 ml, φ =12 3/4"

amplasate la o distanta de 250 - 300 ml unul de altul. Capacitatea maxima de captare a frontului, cu forari de puturi, reforari si desnisipari

(refacerea capacitatii de captare conform studiilor elaborate) este de 1.300 l/s. Conductele de refulare de la puturi la statia de filtrare sunt din otel, fonta sau

azbociment, dupa cum urmeaza: b) Frontul de captare Gradina Romei,

- este amplasat in parcul din imediata vecinatate a gării CFR. Se compune din 8 puturi de adancime medie, din care:

• 2 puturi de φ 8 5/8” cu H = 60 ml, au fost puse in functiune in anii 1930 si refacute in 1966;

• 6 puturi de φ 12 3/4” cu H= 100 – 125 ml, au fost puse in functiune in perioada 1977 - 1979.

In anul 1996 s-a reforat putul nr.2. Instalaţiile de tratare a apei sunt amplasate în cele 2 uzine de apă: Uzina de apă Mărtineşti, cu o capacitate proiectată de 1.300 l/s; Uzina de apă Grădina Romei, cu o capacitate proiectată de 100 l/s. Reţeaua de distribuţie a apei

Reteaua de distributie a apei este realizată din conducte de fontă, oţel, azbociment, PREMO, PVC, polietilena şi se întinde pe o lungime de 173,381 km. Procentajul de locuinţe racordate la reţeaua publică de apă este de 97,6% , cu un număr total de 14.768

22

branşamente. Numărul total de racorduri la sistemul de canalizare pentru municipiul Satu Mare este 12.548. SC APASERV SATU MARE S.A deserveste un număr de 115.630 persoane, consumatorii având următoarea structură : 11.352 case de locuit , 449 asociaţii de proprietari , 26.983 apartamente de bloc contorizate individual , 399 instituţii, 1.615 agenţi economici.

Numărul bran şamen telo r la reţeau a d e d istrib u ţie ap ă este d e 1 4 . 7 6 8 iar numărul racordurilor la reţeaua de canalizare 12.548 .

În prezent 97,6 % din populaţia municipiului beneficiază de serviciul public de apă, gradul de contorizare a municipiului este de 97,36 % . Contorizarea separată a apartamentelor din blocurile de locuit şi în general creşterea gradului de contorizare a avut ca efect scăderea consumului de apă.

Volumul de apă brută captată în 2006 a fost de 10.243 mii mc, cu 2.534 mii mc mai putin faţă de 12.777 mii mc în 2005. În urma tratării a fost distribuită o cantitate de 9.491 mii mc, iar volumul de apa vândută consumatorilor a fost de 6.363 mii mc.

Indicatorii de calitate pentru apă potabilă sunt monitorizaţi de către laboratorul de la Uzina de Apă Mărtineşti, iar prin monitorizarea de audit de către Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Satu Mare. Reţeaua de canalizare

Are o lungime de 147,243 km din care 147,183 km este formată din beton iar 0,060 km PVC.

Staţia de epurare a municipiului Satu Mare dată în folosinţă în anul 1971 , este amplasată pe malul drept al râului Someş în aval de oraş, la 500 m. În urma ultimei dezvoltari capacitatea proiectată a staţiei este de 950 l/s epurare mecanică şi biologică.

Procentaj ape uzate rezultate din activităţi menajere şi productive: - ape uzate menajere 71 %; - ape uzate generate din activitati productive 29 %.

Alimentarea cu gaze naturale şi cu energie termică Sistemul de alimentare cu gaze naturale al municipiului Satu Mare se compune din: - două staţii de predare – primire racordate la magistrala de transport de înaltă

presiune Baia Mare – Satu Mare – Pişcolt, amplasate în nordul municipiului; - mai multe staţii publice de sector şi o serie de staţii industriale care asigură

reducerea presiunii, de la presiune medie la redusă. Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor în municipiul Satu Mare este de 212.909 m

fără branşamente, acestea având în total 82.475 m. Din totalul reţelei 91,9 % este alcătuită din oţel iar restul de 8,1% din PVC.

Numărul consumatorilor casnici la nivelul municipiului este de 42.180 persoane fizice şi 37 asociaţii de proprietari. Agenţii economici reprezintă un număr total de 1760, din care rezidenţiali(şcoli, grădiniţe, spitale, instituţii)- 341; comerciali- 1360; industriali- 59;

Consumul mediu pe cap de locuitor la nivelul municipiului este: 41,39 mc/lună/ locuitor la o populaţie de 114.678 locuitori ai municipiului.

Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului este asigurată e către EON GAZ ROMÂNIA S.A, Satu Mare fiind Centru Operaţional din REGIUNEA DE NORD CLUJ.

Unul din obiectivele Eon Gaz este modernizarea şi optimizarea sistemului de distribuţie a municipiului, în momentul de faţă aflându-se în derulare un proiect de înlocuire a conductelor, branşamentelor, şi a posturilor de reglare- măsurare la peste 60 străzi din municipiu, investiţie care se are termen de finalizare finele anului 2007.

Alimentarea cu căldură a municipiului Satu Mare s-a realizat până în 2001 prin reţelele publice subterane de agent termic, preparat în 28 centrale termice de cartier,

23

funcţionând cu combustibil gazos, situaţia fiind identică şi pentru apa caldă menajeră. În zona centrală existau 2 sisteme de termoficare locală.

În prezent municipiul este complet deconectat de la acest sistem de încălzire a locuinţelor, încălzirea făcându-se de către locatari cu surse proprii ca: centrale de apartament, convectoare şi diferite sobe cu combustibil lichid sau solid. Alimentarea cu energie electrică

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului Satu Mare este asigurat de Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice (SDFEE) Satu Mare, o sucursală de gradul III de organizare fiind înfiinţată conform prevederilor HGR nr. 1342/ 2001. Este în subordinea Filialei de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice ,, Transilvania Nord” cu sediul în Cluj- Napoca, aparţinând SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI.

Sistemul de alimentare cu energie electrică a municipiului are următoarele componente: - 5 staţii de transformare - staţia 110/6 kV Satu Mare 1 - staţia 110/6 kV Satu Mare 2 - staţia 110/6 kV Abator - staţia 110/20 kV Carpaţi - staţia 110/20 kV Satu Mare 5 - 12 puncte de transformare - 154 posturi de transformare - 192,3 km linii electrice aeriene - 532 km linii electrice subterane Tot pe teritoriul municipiului se află Staţia Vetiş de 220 kV/110kV/20kV aflată în

gestiunea Transelectrica SA-ST Cluj, dar liniile electrice aeriene alimentate de aceasta se găsesc în gestiunea SDFEE Satu Mare.

Pe întreg arealul deservit sunt înregistraţi un număr total de 50.144 consumatori din care mari consumatori 52; mici consumatori 3.276; consumatori casnici 46.816.

Din datele existente, la finele anului 2005 un număr de 71 de locuinţe, reprezentând 0,15% din total nu erau alimentate cu energie electrică.

Salubrizare şi întreţinere zone verzi

În municipiul Satu Mare serviciile de curăţenie a oraşului, deservirea populaţiei în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor menajere sunt asigurate de firma S.C. Florisal S.A. Principale categorii de deşeuri:

• hârtie/carton -13% • sticlă – 6% • metal -8% • plastic – 9% • textile – 9% • deşeuri biodegradabile -20% • inerte - 12% • altele – 23% Rampa de reziduri menajere are o suprafaţă de 10 ha, funcţionează din anul 1970. Este

prevăzută cu drum de acces pentru autogunoierele din dotare. Rezidurile menajere sunt acoperite zilnic cu pământ conform legislaţiei în vigoare.

Frecvenţa de ridicare – colectarea şi transportul rezidurilor menajere se realizează după un program de colectare pe străzi, pe zile calendaristice şi pe fiecare cartier.

Utilaje din dotare – pentru colectarea şi transport reziduri menajere din municipiul Satu Mare, S.C. Florisal S.A. are în dotare 48 bucăţi utilaje de diferite tipuri.

Serviciile de întreţinere zone verzi au fost concesionate unor firme specializate în peisagistică, fiind dezvoltate noi areale de spaţiu verde şi modernizate cele existente.

24

Transportul Public Local de călători este asigurat in Satu Mare de catre S.C. TRANSURBAN S.A, înfiinţată la întâi ianuarie 2006 prin hotărâre a Consiliului Local, acţionarul majoritar fiind municipiul Satu Mare. Prin această hotărâre Consiliul Local îi concesionează activitatea de transport public din municipiu şi patrimoniul public aferent acestuia, patrimoniu preluat de la R.A. COMUNALA SATU MARE, unde transportul local funcţiona ca o secţie.

Transportul în comun se realizează cu un parc activ de 50 de autobuze articulate, medii şi midibuze, deservind un numar de 14 trasee urbane şi 8 trasee suburbane, acoperind astfel toate zonele de interes public şi industrial ale municipiului şi localităţilor învecinate.Totodată s-au înfiinţat curse regulate speciale pentru diferiţi agenţi economici, respectiv pentru Parcul Industrial Sud.

Cu sprijinul Primăriei, s-a demarat activitatea de achiziţionare a 15 autobuze moderne. De asemenea, în urma unor investiţii din surse proprii este în dezvoltare activitatea de intreţinere, reparaţii şi verificări a autovehiculelor, altele decât autoturisme, dorindu-se în acest fel să se poată deservi şi terţi clienţi posesori de autobuze şi camioane.

În prezent sunt în curs de achiziţionare şi montare bancuri pentru verificarea geometriei direcţiei, frânei, farurilor etc. permiţându-se astfel efectuarea acestor verificări cu mijloace proprii şi totodată putând angaja şi astfel de lucrări pentru terţi.

Din luna februarie 2007 , în urma unor lucrări de modernizare se prestează serviciul de spălări auto (inclusiv camioane) pentru terţi. În anul 2007 atelierul cu reparaţii va fi dotat şi autorizat pentru montări şi verificări tahografe.

Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă - tabere de sinistraţi.

Nr. crt

Denumirea spaţiului şi adresa

Nr. de încăperi paturi

Suprafaţa totală mp.

Încălzire Cazarmament

Set/pat Obs

1. HOTEL ARDEALUL -B-dul Cloşca nr.72- 134 / 452 2680 T 455 / 452

2. S.C. UNIO S.A.-

L.Blaga nr.5 - L. Blaga nr.35

530 / 476 21 / 25

6360 348

T

T

500 / 476 50 / 25

3. HOTEL DACIA- P-ţa Libertăţii nr.11 - 56 / 107 900 T 110 / 107

4. HOTEL AURORA- P-ţa Libertăţii nr.8 - 109 / 201 1728 T 201 / 201

5. POIANA CU FLORI ( VILE ŞTRAND ) 40 / 80 640 T 80 / 80

6. HOTEL LUX – Retezatului nr. 5 / 5(x2) 150 T 10 / 5

7. HOTEL DANA – Drum Carei nr.128 51/ 100 800 T 202 / 100

8. S.C. SAMOBIL S.A. – Ion Ghica 38 - 168 / 387 2620 T 387 / 387

9. SPITALUL

JUDEŢEAN I. - Ravensburg nr.1-

264 / 744 13.800 T 574 / 744

10.

SPITAL JUDEŢEAN II.

- P-ţa Eroii Revoluţiei nr. 2-3 -

187 / 705 11.810 T 705 / 705

25

11.

SPITALUL DE PNEUMOFIZIOLOGI

E - IALOMIŢEI NR. 9 -

37 / 126 1.002 T 506 / 389

12. LEAGĂNUL DE

COPII - C-tin Brâncuşi nr.2 -

20 / 389 1.000 T 506 / 389

13.

ADMINISTRAŢIA TABERELOR

ŞCOLARE – 24 Ianuarie nr.3 -

36 / 51 2.100 T 450 / 251

14. GRĂDINIŢA NR.1- 1 Dec.1918 - 5 / 76 80 Gaz 100 / 76

15. GRĂDINIŢA NR.5 – Micro 15 - 5 / 128 432 T 220 / 128

16. Căminul nr.2 – I. Slavici nr.4 - 5 / 57 (saltele) 165 T 228 / 57 (saltele)

17. Căminul nr. 6 –Luceafărului - 6 / 90 99 Gaz 90 / 90

18. GRĂDINIŢA NR.7 – 1 Decembrie 1918- 5 / 100 110 Gaz 200 / 100

19. GRĂDINIŢA NR.9 – B-dul Cloşca - 8 / 110 370 T 220 / 110

20. GRĂDINIŢA NR.10 – B-dul V.Lucaciu - 3 / 80 75 Gaz 160 / 80

21. GRĂDINIŢA NR.11 – Cart. Carpaţi I. - 8 / 190 370 T 70 / 190

22. GRĂDINIŢA Samus – B-dul Traian - 4 / 72 64 Gaz 144 / 72

23. GRĂDINIŢA

Mondiala – Al. Berindei 3/5-

12 / 150 200 T 80 / 150

24. GRĂDINIŢA Unio – L. Blaga - 8 / 240 128 T 480 / 240

25. GRĂDINIŢA Tricotex –Haşdeu - 4 / 98 188 T 66 / 98

26. GRĂDINIŢA C.F.R. –Botizului 10 - 6 / 40 96 T 80 / 40

27. GRĂDINIŢA NR.24 – I. Slavici 44 - 3 / 86 80 T 172 / 86

28. GRĂDINIŢA 14 mai 5 / 175 140 T 230 / 175

29. GRĂDINIŢA NR.15 – Micro 16 - 7 / - 162 T -

30. GRĂDINIŢA NR.14 – Parcului nr.1 - 2 / - 32 Gaz -

31. GRĂDINIŢA NR.13 – Micro 14 - 6 / 180 205 T 180 / 180

32. GRĂDINIŢA NR.12 – Solidarităţii - 12 / 50 108 T 100 / 50

33. GRĂDINIŢA NR.16 Str. Aurora Bl.E 21 - 6 / 62 200 T 18 / 62

26

34. GRUP ŞCOLAR

FORESTIER –Crişan nr.2

34 / 150 1110 T 100 / 150

35. ŞTRAND TERMAL 55/123 687 T 246 / 123

36. HOTEL ASTORIA

37. HOTEL BELVEDERE

38. MOTEL SOMEŞUL

Capitolul III – Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă.

Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă de timp.

Secţiunea 1 "Analiza riscurilor naturale"

1. CUTREMURE: În municipiul Satu Mare gradul maxim de seismicitate prognozat este 7 grade pe scara Richter,

care poate afecta astfel: - nr. probabil de victime:

• mal stâng Someş: 5.000 persoane. • mal drept Someş: 3.600 persoane.

- nr. probabil de victime(animale + păsări): • cai: 36. • bovine: 129. • porcine: 127. • păsări: 12100.

Proprietăţi distruse: - pot fi afectate un număr de 1114 locuinţe, 342 agenţi economici şi instituţii publice. Activităţi social economice afectate:

- pot apărea surpări ale părţilor carosabile pe pante, crăpături în drumuri, distrugeri ale porţiunilor de îmbinare a conductelor, alunecări de teren în zonele nisipoase (zona Str. Zenit,cartier Horea).

- prin blocarea cu părţi ale construcţiilor limitrofe, a drumurilor din municipiu se pot produce ambuteiaje generatoare de panică în rândul populaţiei;

- în cazul distrugerii conductelor de apă, gaz, canal, pot fi afectate o parte din locuitorii municipiului şi activitatea unor agenţi economici şi instituţii publice.

• reţele de distribuţie a apei potabile în lungime de 170 km, care asigură distribuţia apei în 43.625 locuinţe cu o capacitate de 161.000 mc/zi;

• reţele de canalizare în lungime de 156 km ; • reţele de distribuire a gazului natural de 182 km

27

Influenţă asupra mediului: - agenţii economici S.C.Friesland şi S.C.Imex , deţinători de substanţe toxice industriale

(12 tone amoniac) în cazul producerii unor accidente, în funcţie de cantitatea de substanţă toxică deversată în atmosferă pot afecta populaţia şi agenţii economici din zonele NE respectiv S a municipiului.

- agenţii economici deţinători de substanţe petrolifere: 2 depozite de carburanţi şi 16 staţii carburanţi fixe şi 1(una) mobilă care în cazul producerii unor incendii/explozii ar putea afecta populaţia şi agenţii economici din vecinătatea acestora.

- la depozitele de carburanţi în cazul producerii de avarii majore prin deversarea produselor petroliere se pot produce poluări importante ale mediului înconjurător (sol-apă).

2. INUNDAŢII: Municipiul Satu Mare este traversat de râul Someş pe o distanţă de 13 km care poate

produce inundaţii. În cazul ruperii digului atât din cauze accidentale cât şi prin creşterea anormală şi necontrolabilă a apei în timpul primăverii, datorită topirii zăpezilor sau ploilor torenţiale de lungă durată râul Someş poate produce importante inundaţii ce pot afecta atât populaţia cât şi agenţii economici din municipiu. Mărimile cotelor de apărare locală sunt: CA=500cm; CI=900cm; CP=900cm.

- nr. probabil de victime: • mal stâng Someş: 3.500 persoane. • mal drept Someş: 3.000 persoane.(zonă cu multe construcţii tip case cu unul sau

două nivele o mare parte fiind construcţii vechi 60%).

- nr. probabil de victime (animale + păsări): • cai: 180. • bovine: 645. • porcine: 635. • păsări: 61000.

Proprietăţi distruse: • mal stâng Someş: 2351 case. • mal drept Someş: 1380 case. • 300 agenţi economici şi instituţii publice. • 350 ha. teren intravilan; • 2700 ha. teren agricol ; • 44 unităţi social culturale; • 15 km. căi ferate; • 40 km. şosele; • 17 km. drumuri; • 3 poduri.

Activităţi social economice afectate: - distrugerea unor construcţii din cărămidă, paiantă, vechi, la cotele apelor mai mari de

½ din înălţimea construcţiilor; - avarierea sau distrugerea drumurilor, liniilor de cale ferată, podurilor, digurilor; - avarierea reţelelor subterane de apă,canalizare,gaz,energie electrică,telecomunicaţii; - avarii şi distrugeri la instalaţiile industriale şi depozitele cu produse care sunt

influenţate violent de prezenţa apei; - distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol. - probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie.

28

- distrugeri ale materiei prime la agenţii economici deţinători de stocuri din material lemnos. Influenţă asupra mediului: - distrugeri la culturi şi degradări ale solului agricol; - pericolul apariţiei unor boli infecto-contagioase cu caracter epidemic şi transmisibilitate

hidrică provocate de salmonella, brucella, pasteurella tularensis, coli enteropatogen, virusul poliomielitei, agentul hepatitei virale,etc., ca urmare a refulărilor masive de reziduuri fecaloide şi menajere din canalizare, latrine, grajduri, abatoare, rampe de gunoi, spitale de boli transmisibile, sau datorită inundării cimitirelor, plutirii în derivă a cadavrelor de oameni sau animale.

3. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE: Fenomene meteo periculoase care pot afecta municipiul Satu Mare sunt: ploile

torenţiale, înzăpezirile, căderile de grindină, tornadele, descărcările electrice. - nr. probabil de victime:

• mal stâng Someş: 1.500 persoane. • mal drept Someş: 2.500 persoane.(zonă cu multe construcţii tip case cu unul sau două

nivele o mare parte fiind construcţii vechi 60%).

- nr. probabil de victime (animale + păsări): • cai: 36. • bovine: 129. • porcine: 127. • păsări: 12100.

Proprietăţi distruse: În funcţie de fenomenul meteo numărul de proprietăţi distruse poate fi mai mic

sau mai mare, acest număr fiind influenţat de intensitatea şi natura fenomenului astfel acesta poate afecta aproximativ:

• 3.000 case; • 300 agenţi economici şi instituţii publice; • 140 km. căi ferate; • 137 km. şosele; • 170 km. drumuri; • 3 poduri; • 60 unităţi social culturale.

Activităţi social economice afectate: În cazul producerii de fenomene meteo periculoase activităţile social economice sunt

afectate parţial sau total. - funcţionarea transportului; - funcţionarea telecomunicaţiilor; - activitatea obiectivelor agricole; - aprovizionarea cu materii prime; - aprovizionarea cu energie electrică, gaze, apă; - afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă. - încetarea activităţii agenţilor economici, instituţiilor publice. Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţii social economice necesită un număr

mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni.

29

Influenţă asupra mediului: - deprecierea culturilor agricole în urma cantităţilor mari de apă staţionate; - distrugerea în mai mare sau mai mică măsură a fondului dendrologic;

- afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă. 4. INCENDII DE PĂDURE: Pe raza municipiului Satu Mare se află 2(două) păduri: Pădurea Noroieni şi Pădurea Mare cu o suprafaţă totală de 60 ha. La incendiile de păduri, combustibilul principal îl reprezintă masa de arbori, indiferent dacă aceştia sunt verzi sau uscaţi. Aportul iniţial şi indispensabil de căldură se datoreşte arderii forţate rapide şi uşor amorsate a ierbii şi frunzelor uscate. Incendierea pădurilor se datoreşte foarte rar naturii; în marea majoritate a cazurilor aportul termic iniţial aparţine omului, direct sau indirect. Cauzele cel mai des întâlnite sunt: imprudenţa, lucrări periculoase sau scântei de la diferite vehicule etc. Incendiile în astfel de medii, sunt favorizate de secetă, vânt şi absenţa fâşiilor „contrafoc”. Influenţă asupra mediului: - în cazul unor incendii de pădure acestea produc poluarea aerului prin fumul degajat; - diminuarea fondului de animale sălbatice; - distrugerea fondului forestier. Secţiunea a 2-a"Analiza riscurilor tehnologice"

1.ACCIDENTE CHIMICE: Accidentul chimic reprezintă evenimentul rezultat ca urmare a eliberării necontrolate în

mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale, cu concentraţii toxice mai mari decât concentraţiile admise, punând în pericol sănătatea populaţiei.

Cauzele principale sunt: defecţiuni tehnice nedetectate la timp sau greşeli în exploatare, explozii sau incendii, calamităţi naturale.

Accidente chimice pot avea loc pe raza municipiului Satu Mare la cei 3(trei) agenţi economici deţinători de amoniac sau în urma unor accidente pe căi de transport rutier sau feroviar.

Număr probabil de victime: La S.C. Friesland S.A.Satu Mare:

• În zona letală: 8210 persoane; • În zona de intoxicare: 14580 persoane.

* 25 – 30% din victime reprezintă pierderi nerecuperabile; La S.C. Imex S.R.L. Satu Mare:


* 25 – 30% din victime reprezintă pierderi nerecuperabile; În cazul unui accident chimic pe căile de transport numărul victimelor este influenţat de natura substanţei chimice, pe timp de zi/noapte, locul accidentului (în zonă cu densitate mai mare sau mai mică). La o cantitatate de 6 tone de amoniac numărul probabil de vuctime ar fi:


* 25 – 30% din victime reprezintă pierderi nerecuperabile; - nr. probabil de victime(animale + păsări):

30

• cai: 180. • bovine: 645. • porcine: 635. • păsări: 61000.

Proprietăţi distruse: În cazul unor scurgeri la agenţii economici deţinători de amoniac pot avea loc explozii

(amoniacul în amestec cu aerul 16-27% produce explozie: • 7 agenţi economici; • 35 clădiri; • 5 km. căi ferate; • 2 km. drumuri şi şosele.

Activităţi social economice afectate: • încetarea activităţii agenţilor economici, instituţiilor publice afectate. • afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă din

imediata apropiere a locului accidentului. • probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie. • aglomerarea spitalelor din cauza numărului mare de victime (decedaţi,intoxicaţi, etc. );

Influenţă asupra mediului:

- poluarea mediului înconjurător cu vapori toxici; - distrugerea fondului dendrologic; - poluarea apei din acumulări.

2.ACCIDENTE NUCLEARE: Municipiul Satu Mare poate fi afectat în cazul unor accidente majore la centralele

nucleare din ţările vecine: Ungaria – Paks; Ucraina – Zaporoje, Hmelniţki, Cernobâl, Rovno; Slovacia – Prohunice; Croaţia – Krsko.

În cazul deplasării norului radioactiv peste municipiul Satu Mare se instituie o urgenţă radiologică.

Activităţi social economice afectate:

• probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie. • activitatea obiectivelor agricole; • aprovizionarea cu materii prime; • probleme de aprovizionare cauzate de contaminarea culturilor agricole, depozitelor

de • produse alimentare, surselor de apă, etc.

Influenţă asupra mediului: - riscul contaminarii radioactivă a mediului, populaţiei, animalelor.

3. ACCIDENTE GRAVE PE CĂILE DE TRANSPORT:

Acestea pot fi de mai multe tipuri: - accidente grave pe drumurile naţionale, judeţene, locale; - accidente aviatice; - accidente pe căile ferate.

În cazul unor accidente pe oricare din căile de transport enumerate mai sus se pun în aplicare Planurile de protecţie şi intervenţie pentru accidente grave de la Drumuri şi Poduri Satu Mare, Aeroportul Satu Mare şi C.F.R. Satu Mare.

31


- probleme de ordin psihic din cauza panicii la populaţie; - afectarea reţelelor de energie electrică, telecomunicaţii, gaze, alimentare cu apă din

imediata apropiere a locului accidentului;

- nefuncţionarea transportului prin distrugerea carosabilului. 4. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE:

Avarii mari la reţelele de distribuţie a energiei electrice, apei potabile, gazului natural, canalizare, telecomunicaţii.


• din cauza avariilor la reţelele de distribuţie a utilităţilor publice agenţii economici şi instituţiile publice nu îşi mai pot desfăşura activitatea;

• lipsa oricărei dintre utilităţi afectează populaţia. Influenţă asupra mediului:

• în cazul lipsei de apă potabilă, avarie la reţeaua de canalizare pot apărea epidemii şi/sau epizootii care pot afecta populaţia şi colectivităţile de animale.

Secţiunea a 3-a "Analiza riscurilor biologice" 1.EPIDEMII: În municipiul Satu Mare există pericolul apariţiei unor epidemii. Acest fenomen se accentuează pe timpul unor dezastre de mare amploare sau lungă

durată. In ultimii 10 ani bolile care au evoluat pe teritoriul municipiului sunt:

- meningita acută virală cu virusul West-Nile; - boala diareică acută la copiii din colectivităţi; - hepatita acută epidemică; - rujeola la adolescenţi.

Aceste boli au fost în creştere, dar focarele au fost oprite la timp datorită măsurilor ferme întreprinse.

In cazul producerii unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei unor boli care dacă nu sunt oprite în faza incipientă pot deveni epidemii.

Acestea sunt: holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza, trichineloza. Având în vedere posibilităţile multiple de apariţie şi evoluţie rapidă a bolilor care pot

crea focare ale unor epidemii s-a întocmit planul de protecţie şi intervenţie în caz de epidemii care cuprinde principalele măsuri profilactice şi de intervenţie.

Planul de protecţie şi intervenţie este gestionat de către Direcţia de Sănătate Publică Satu Mare.

2.EPIZOOTII/ ZOONOZE: Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii

sunt asigurate de Direcţia Sanitar-veterinară Satu Mare. Bolile la animale care au evoluat în ultimii 10 ani pe teritoriul judeţului sunt:

32

- tuberculoza bovină; - leucoza enzootica bovină; - pesta porcină.

Aceste boli sunt transmisibile la om (cu excepţia pestei porcine) dar fenomenul nu s-a produs deoarece s-a intervenit promnt şi operativ.

De asemenea evoluţia bolilor a fost stopată la timp, fapt pentru care nu s-au transformat în epizootii.

În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apare şi evolua unele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:

- febra aftoasă; - blue tongue; - antraxul.

Direcţia Sanitar-veterinară Satu Mare a întocmit Planul de protecţie şi intervenţia în caz de dezastre în care sunt stipulate măsurile profilactice şi de intervenţie în special pentru a stopa fenomenul de evoluţie al acestor boli.

De asemenea este delimitată zona anti - epizootică, iar personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării şi managementului tuturor acţiunilor.

In colaborare cu Direcţia de Sănătate Publică sunt stabilite şi măsurile profilactice şi de intervenţie urgentă în cazul apariţiei bolilor infecto-contagioase transmisibile de la animal la om. - nr. probabil de victime(animale + păsări):

• cai: 363; • bovine: 1291; • porcine: 1276; • păsări: 121000.

Secţiunea a 4-a "Analiza riscurilor de incendiu"

În ultimii ani la nivelul judeţului numărul incendiilor a fost în creştere, astfel: - în anul 2004 : 80 incendii; - în anul 2005 : 141 incendii; - în anul 2006 : 152 incendii;

În municipiul Satu Mare situaţia se prezintă astfel : Nr. Crt.

Localitate Nr. incendii pe an 2004 2005 2006

1 Satu Mare 49 80 73

În general majoritatea incendiilor au avut loc la proprietăţi individuale, ceea ce denotă faptul că grija pentru protecţia proprietăţilor faţă de incendii este scăzută.

Secţiunea a 6-a "Analiza altor tipuri de riscuri"

În zona de competenţă, forţele Inspectoratului pentru Situaţi de Urgenţă „SOMEŞ” au intervenit şi la alte situaţii de urgenţă după cum urmează:

Nr. Crt. ANUL

Alte intervenţii

Descarcerări Deblocări de persoane

Asistenţă persoane

1 2004 3 - 34 2 2005 15 5 28

33

3 2006 27 22 41

Capitolul IV - Acoperirea riscurilor

Secţiunea 1 - Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie. Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie se execută

la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă în funcţie de tipurile de riscuri identificate concretizate în planurile de intervenţie care se întocmesc conform art. 33 din O.M.A.I. nr. 132 din 29.01.2007, iar la nivelul judeţului pe tipurile de risc identificate după cum urmează :

1. Inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale – prin punerea în aplicare a „Planului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase” întocmit în baza „Planului Judeţean” de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluărilor accidentale elaborat de Administraţia Naţională „APELE ROMÂNE” prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare în conformitate cu art. 52 litera „C” şi anexa nr. 1C din Regulamentul privind gestionarea Situaţiilor de Urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale aprobat prin Ordinul Comun al M.A.I. şi M.M.G.A. nr. 638/420 din 2005. 2. Incendii de pădure - conform „PLANULUI JUDEŢEAN” de protecţie împotriva incendiilor la fondul forestier naţional, elaborat de grupul de suport tehnic al comitetului judeţean pentru Situaţii de Urgenţă conform art. 15 litera „a” din „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure”, aprobat prin ordinul comun al M.P.D.R. şi M.A.I. nr. 551/1475 din 2006. 3. Cutremure şi/sau alunecări de teren – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE APĂRARE, în cazul producerii unui dezastru specific” provocat de cutremure şi/sau alunecări de teren întocmit conform prevederilor art.6,7,8 şi anexa „B” din regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren aprobat prin Ordinul comun al M.T.C.T. şi M.A.I. nr. 1195/1160 din 2006.

4. Urgenţa radiologică - Conform „PLANULUI JUDEŢEAN DE RĂSPUNS” în caz de urgenţă radiologică întocmit în baza O.M.A.I. 683/2005 privind aprobarea procedurilor generale pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă radiologică. 5. Accident chimic – prin punerea în aplicare a „PLANULUI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE” şi în caz de accident chimic întocmit conform prevederilor art. 5 şi 12 din Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase aprobate prin O.M.A.I. 647/2005. 6. Accidente grave pe căile de transport – se aplică prevederilor H.G.R. 804/2007 privind controlul activităţilor care prezintă pericole majore în care sunt implicate substanţe periculoase , Ordinul comun al M.M.G.A. şi M.A.I. 520/1318 din 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi îndrumătorul pentru personalul de intervenţie în cazul accidentelor în care sunt implicate substanţe periculoase. 7. Eşecul unităţilor publice – intervenţia este asigurată de către unităţile specializate. 8. Epidemii şi epizootii – se intervine conform „PLANURILOR NAŢIONALE” de intervenţie specifice (cum este Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1094/2005 privind planul naţional de intervenţie în pandemia de gripă şi constituirea Comitetului Naţional şi a comitetelor judeţene de intervenţie în caz de pandemie de gripă).

34

Secţiunea a 2-a - Etapele de realizare a acţiunilor. Desfăşurarea intervenţiei se execută în cooperare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „SOMEŞ” al Judeţului Satu Mare, municipiul participând doar cu echipele specializate.

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale: alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie; informarea primarului şi a personalului de conducere asupra situaţiei create; deplasarea la locul intervenţiei; intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului

preliminar de intervenţie; transmiterea dispoziţiilor preliminare; recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie; evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor; realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia

concretă; manevra de forţe; localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat

evoluţia acestuia; întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie; retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare

permanentă; restabilirea capacităţii de intervenţie; informarea inspectorului general/inspectorului-şef/comandantului şi a

eşalonului superior; analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare

necesare. Secţiunea a 3-a - Faze de urgenţă a acţiunilor.

Derularea intervenţiei se face gradual, după caz, astfel: a) alarmarea serviciului voluntar, concomitent cu anunţarea/alertarea structurilor

profesioniste de intervenţie ale inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, precum şi a serviciului privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie;

b) intervenţia propriu-zisă efectuată de serviciul voluntar; c)sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către serviciul

privat/voluntar cu care s-a încheiat un contract/o convenţie de intervenţie; d) sprijinul acordat intervenţiei (în tehnică şi personal specializat) de către structurile

profesioniste. Serviciul de urgenţă voluntar solicită în sprijin intervenţia serviciilor de urgenţă private

şi a celor voluntare cu care a încheiat contracte/convenţii de intervenţie sau, după caz, a serviciilor de urgenţă profesioniste, ori de câte ori amploarea situaţiei de urgenţă depăşeşte capacitatea de răspuns a acestuia.

35

Secţiunea a 4-a - Acţiunile de protecţie-intervenţie Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă,

pentru: a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi

transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi prin punerea în aplicarea a planului de evacuare întocmit în baza Ordinului 1184 / 06.02.2006 ;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a

căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 5-a – Instruirea Personalul compartimentului de prevenire din cadrul serviciului voluntar pentru

situaţii de urgenţă urmează anual, cursuri de specializare şi perfecţionare organizate în condiţiile legii, cu sprijinul inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

Activităţile de prevenire în municipiul Satu Mare se desfăşoară: a) de doua ori pe an, de regulă primăvara si toamna, la gospodăriile populaţiei; b) premergător începerii anului şcolar şi sezonului rece, la unităţile de învăţământ; c) o data pe an, la operatorii economici şi instituţiile publice din subordinea consiliului

local; d) anterior si pe timpul adunărilor sau manifestărilor publice; e) la solicitarea conducătorilor operatorilor economici din sectorul de competenţă, cu

care s-au încheiat contracte de intervenţie; f) pentru verificarea petiţiilor cetăţenilor în probleme privind situaţiile de urgenţă, cu

scopul de a face propuneri primarului pentru soluţionarea acestora. Pe baza constatărilor rezultate, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă

întocmeşte, semestrial, analiza activităţii de prevenire şi a neregulilor constatate, pe care o supune dezbaterii consiliului local, şi propune măsuri pentru remedierea acestora.

CAP. 5 - Resurse umane, materiale şi financiare

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de comitetul local pentru situaţii de urgenţă.

36

Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din zona de responsabilitate.

CAP. 6 - Logistica acţiunilor Pentru realizarea şi menţinerea unei capacităţi de răspuns optime, dotarea serviciului

voluntar trebuie să asigure: a) acoperirea riscurilor potenţiale din sectorul de competenţă, atât din punct de

vedere preventiv, cât şi din punct de vedere operaţional; b) executarea oportună a misiunilor şi operaţiunilor specifice; c) corelarea performanţelor tehnice ale mijloacelor de intervenţie cu specificul şi

gradul de dificultate ale situaţiei de urgenţă, în vederea exploatării cu eficienţă maximă a acestora;

d) crearea condiţiilor necesare pentru pregătirea şi antrenamentul personalului. Sediile şi utilităţile necesare serviciului voluntar, precum şi spaţiile adecvate pentru

pregătirea de specialitate a personalului, gararea, adăpostirea şi întreţinerea mijloacelor tehnice, depozitarea materialelor sunt puse la dispoziţie de consiliul local, în condiţiile legii.

Spaţiile prevăzute la alin. (1) se dotează cu telefon şi mijloace de alarmare şi alertare, instalaţii utilitare, mijloace de pregătire, cu materiale de birotică şi de acordare a primului ajutor medical.

În funcţie de necesităţi, dotarea se completează cu alte categorii de bunuri materiale utile îndeplinirii atribuţiilor serviciului.

Personalul serviciilor voluntare se antrenează, după caz: b) în poligonul de antrenament al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean

sau ale serviciilor private, în baza unor protocoale. Întreţinerea şi repararea utilajelor serviciului voluntar se face, de către persoane fizice

ori juridice atestate, conform legii, pentru activităţile respective. Pentru colaborare la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă,

consiliul local poate încheia protocoale cu asociaţiile profesioniste şi organizaţiile neguvernamentale cu atribuţii în domeniu.

CAP. 7 - Dispoziţii finale

Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă îşi desfăşoară activitatea pe baza

regulamentului de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliul local, cu avizul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean.

Planificarea activităţilor de prevenire se realizează anual, prin Graficul de control şi Graficul de informare publică, pe baza Programului de măsuri in vederea acordării asistenţei pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă la gospodăriile populaţiei şi evidenţei operatorilor economici din subordinea consiliului local şi a instituţiilor publice din sectorul de competenta, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, şi se aproba de către primar.

Graficul de control se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, iar câte o xerocopie a acestuia se anexează la carnetele cu constatările rezultate din controale.

Anterior întocmirii graficului de control, şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă repartizează personalului compartimentului de prevenire cartierele, operatorii economici şi instituţiile publice ce urmează a fi controlate.

Graficul de informare publică se întocmeşte într-un exemplar, care se păstrează la şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă şi conţine activităţile de informare a populaţiei,

37

salariaţilor şi elevilor privind pericolele potenţiale la locuinţe şi gospodării, operatorii economici şi instituţiile din subordinea consiliului local, precum şi modul de comportare în situaţii de urgenţă.

Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de prevenire, serviciul voluntar pentru situaţii de urgenta achiziţionează, cu respectarea prevederilor legale, reglementari specifice şi materiale documentare.

38

ANEXE.

• Nr.1- Hotărârea nr. 233/29.11.2007 privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

• Nr.2 – Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR; • Nr.3 - Componenţa nominală a membrilor CMSU, cu precizarea unităţii

la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilităţi şi misiuni;

• Nr.4 – Măsuri ce se execută în caz de accident chimic şi poluare accidentală;

• Nr.5 - Măsuri ce se execută în caz de accident nuclear şi urgenţă radiologică;

• Nr.6 - Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei biologice; • Nr.7 - Măsuri ce se execută în caz de utilizare a armei chimice; • Nr.8 - Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a

populaţiei în caz de cutremur şi/sau alunecări de teren; • Nr.9 - Normativ – cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva

inundaţiilor şi gheţurilor.

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR - satu-mare.ro · 2 Secţiunea a 2-a....

Documents

Transcript of PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR - satu-mare.ro · 2 Secţiunea a 2-a....