Planul de Acţiune de la Madrid pentru Rezervaţiile

Biosferei (2008–2013)

PLANUL DE STRUCTURĂ

Condiţii/Situaţia existentă............................................................................... .......................................................................... ..........3

A. Noile provocări - potenţialul

şi rolul rezervaţiilor biosferei în abordarea acestor provocări ......................................................................4

A.1 Schimbările climatice ................ ................................................................................................................................................6 A.2 Furnizarea de servicii ecosistemice.............................................................................. .............. ........................................7

A.3 Urbanizarea ca principal motor al presiunii asupra întregului ecosistem..........................................7

B. Declaraţie asupra viziunii referitoare la Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei (WNBR)

din cadrul Programului Omul şi Biosfera (MAB)........... .............. .............. ......................................8

C. Declaraţie asupra misiunii Reţelei Mondiale a Rezervaţiilor Biosferei (WNBR)

din cadrul Programului Omul şi Biosfera (MAB) ....................................... ...............................................................8

D. Progrese de la Sevilia................................................................................................................................ ............. ............. .............9

E. Acţunile din Madrid – Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei........... .................................10

E.1 Cooperare, management şi comunicare ................................................................. .............. ....................................10 E.2 Zonare – conectarea funcţiilor la spaţiu ....................................................................................................................16

E.3 Ştiinţă şi sporirea capacităţii...................................................................................... .............. ....................... ....................19

E.4 Parteneriate ...................................................................................................................... ...... ................... .......................................25

F. Aprobare, implementare şi evaluare .............................................. ............................................... .............................. ....29

G. Acronime......................................................................................................... ...............................................................................................30

Condiţii/ Situaţia existentă

În 1995,o conferinţă internaţională din Sevilia, Spania a început o nouă eră pentru Reţeaua

Mondială a Rezervaţiilor Biosferei(WNBR). Acţiunile decise la acea întâlnire au fost

incorporate în Strategia de la Sevilia şi în Proiectul Cadru al Reţelei Mondiale a Rezervaţiilor

Biosferei, ambele aprobate de Conferinţa Generală a UNESCO din 1995.

În Pamplona, Spania, în 2000, o a avut loc o întâlnire Sevilia +5 şi au fost decise diferite

acţiuni, ca urmare a recomandărilor strategice de la Sevilia.

Acest Plan de Acţiune de la Madrid a fost aprobat la al 3-lea Congres Mondial al

Rezervaţiilor Biosferei care s-a ţinut la Madrid în Februarie 2008. Dezvoltă Strategia de la

Sevilia şi urmăreşte să pună accent pe avantajele strategice ale instrumentelor de la Sevilia şi

să ridice rezervaţiile biosferei până la nivelul de principale zone internaţionale desemnate

pentru dezvoltarea durabilă în secolul XXI.

Conceptul de rezervaţie a biosferei (BR) şi-a dovedit valoarea dincolo de ariile protejate şi

este din ce în ce mai folosit de oameni de ştiinţă, planificatori, creatori de politici şi

comunităţi locale pentru a furniza o varietate de cunoştinţe, investigaţii ştiinţifice şi experienţe

care să facă legătura între conservarea biodiversităţii şi dezvoltările socio-economică pentru

bunăstarea umană. Astfel, focalizarea este pe dezvoltarea de modele pentru sustenabilitate

globală, naţională şi locală, şi pentru ca rezervaţiile biosferei să servească drept situri

educative pentru profesionişti din sectorul politic, al factorilor de decizie, al comunităţilor

ştiinţifice şi de cercetare, din sectorul de management şi al factorilor interesaţi pentru a

conlucra în vederea transpunerii principiilor globale ale dezvoltării durabile în

practicirelevante la nivel local.

Rezervaţiile biosferei individuale rămân sub jurisdicţia Statelor în care sunt situate, care vor

lua măsurile pe care le consideră necesare pentru a îmbunătăţii funcţionarea siturilor

individuale.

A. NOILE PROVOCĂRI - POTENŢIALUL ŞI ROLUL REZERVAŢIILOR

BIOSFEREI ÎN ABORDAREA ACESTOR PROVOCĂRI

În timpul celor treisprezece (13) ani de la adoptarea Strategiei de la Sevilia, probleme globale au

apărut ori s-au intensificat, făcând imperativă adapatarea şi modificarea Programului MAB astfel încât

să răspundă eficient acestor noi provocări.

Aceste provocări majore exacerbează în continuare sărăcia şi inegalitatea şi includ:

Schimbări climatice accelerate cu consecinţe asupra societăţilor şi ecosistemelor;

Pierderea accelerată a diversităţii biologice şi culturale cu consecinţe neaşteptate impactând asupra

abilităţii ecosistemelor de a furniza în continuare servicii esenţiale pentru bunăstarea umană;

Urbanizarea rapidă ca motor al schimbărilor de mediu.

Din aceste provocări, apar mai multe oportunităţi pentru schimbare, printr-o conştientizare crescută la

toate nivelele a nevoi de a menţine şi asigura accesul la serviciile ecosistemice pentru bunăstarea

umană, inclusiv sănătate, securitate şi justiţie/echitate.

Înţelegând aceste probleme subliniate în provocările cheie, pentru perioada 2008–2013, Programul

MAB va aborda strategic Ţelurile de Dezvoltare ale Mileniului relevante (MDG) prin următoarele:

Dezvoltarea mecanismelor de încurajare a dezvoltării durabile a rezervaţiilor biosferei defăşurate

în parteneriat cu toate sectoarele societăţii (exp. instituţii publice şi private, ONG-uri, comunităţi

de factori interesaţi, factori de decizie, oameni de ştiinţă, comunităţi locale şi indigene, proprietari

de terenuri şi utilizatori ai resurselor naturale, centre de educare şi cercetare, media) pentru a

asigura bunăstarea oamenilor şi a mediului lor;

Testarea şi aplicarea politicilor pentru adaptare şi atenuarea schimbărilor climatice în coordonare

cu alte programe interguvernamentale;

Utilizarea experienţei WNBR, a reţelelor tematice MAB şi a abordărilor interdisciplinare pentru

dezvoltarea şi testarea politicilor şi practicilor care se adresează problemelor cu impact asupra

tipurilor cheie de ecosisteme, şi anume zonele costiere, insule, oceane, munţi, zone aride, păduri

tropicale, ecosisteme de apă dulce şi zone de urbanizare crescândă;

Dezvoltarea de programe ştiinţifice de cercetare care, pornind de la Evaluarea Ecosistemică a

Mileniului (MA) să definească în continuare abordări care să asigure serviciile ecosistemice pe

viitor.

Planul de Acţiuni de la Madrid (numit în continuareMAP) expune acţiuni, scopuri şi indicatori de

succes, parteneriate şi alte strategii de implementare, şi un cadru de evoluţie pentru WNBR pentru

perioada 2008 - 2013. Ţine cont de toate recomandările Comitetului de Revizuire care a evaluat

Programele UNESCO pentru Ştiinţe Naturale şi Ştiinţe Sociale şi Umane în perioada 2006–2007, şi va

aduce contribuţii specifice în direcţia implementării acelor recomandări aşa cum au fost propuse de

Directorul General al UNESCO şi aprobate de a 34-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO din

Octombrie–Noiembrie 2007.

Ţelurile de ansamblu ale MAP sunt:

a) să ancoreze activităţile de cercetare, instruire, creştere şi demonstrare a capacităţii ale MAB la

interfaţa dintre problemele interconectate ale conservării şi utilizării durabile a biodiversităţii,

atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, şi bunăstarea socio-economică şi culturală

a comunităţilor umane;

b) să permită folosirea activă a locurilor incluse în WNBR ca situri educative pentru dezvoltare

durabilă, exp. demonstrând abordări care să îmbunătăţească cooperarea între comunităţile

epistemice (academice), politice, de profesionişti şi factori interesaţi să abordeze şi soluţioneze în

context probleme specifice de mediu pentru îmbunătăţirea condiţiilor economice şi sociale, pentru

bunăstare oamenilor şi a ecosistemului;

c) să colecteze, colaţioneze, sintetizeze şi disemineze lecţiile învăţate în cei peste 30 de ani de

activitate ai Programului MAB şi a WNBR precum şi acţiunilor lor planificate pentru 2008-2013

în beneficiul eforturilor internaţionale, naţionale şi locale de atingere a ţelurilor globale cum ar fi

MDG, reducând semnificativ rata curentă de pierdere a biodiversităţii până în 2010 (numită şi

“ţelul CBD 2010”) şi altele care sunt parte a UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto legate de

atenuarea schimbărilor climatice globale şi adaptarea la acestea; şi

d) să contribuie la apariţia unei noi generaţii de profesionişti şi practicieni care pot servi ca

ambasadori şi manageri/coordonatori pentru conectarea programelor globale de mediu la aspiraţiile

naţionale şi locale de dezvoltare.

MAP se bazează pe experienţa trecutului în materie de rezervaţii ale biosferei individuale şi în reţea, şi

se adresează tuturor sectoarelor societăţii pentru a crea un nou parteneriat între programele de mediu şi

cele de dezvoltare. Această largă comunitate trebuie să vadă rezervaţiile biosferei atât ca un proces cât

şi ca un instrument de înţelegere, şi adaptare la schimbare, precum şi ca un catalizator al noilor idei şi

teritoriu de testare a abordărilor inovative de dezvoltare. Evoluţia Programului MAB va fi ghidat nu

numai de comunităţile cele mai direct implicate în administrarea rezervaţiilor biosferei dar şi de mai

larga comunitate a celor inspiraţi de concept şi de experimentarea acestuia.

MAP este informat printr-un proces de consulatare a Statelor Membre implicând structuri de

coordonare cum ar fi Biroul MAB din Iunie şi Septembrie 2007; Comitetul Consultativ Internaţional

pentru Rezervaţiile Biosferei din Iunie 2007; circularele emise de Secretariatul MAB în Iulie şi

Decembrie 2007 şi întâlniri de reţea în toate regiunile lumii în 2007.

MAP se bazează pe documentele de lucru care se adresează celor cinci (5) probleme definite de cea de

a 19-a sesiune a ICC din 2006 pentru pregătirea celui de-al 3-lea Congres Mondial al Rezervaţiilor

Biosferei şi a celei de a 20-a sesiuni a Consiliului Internaţional de Coordonare al Programului MAB

(MAB-ICC) convocat în Madrid,Spania, între 4 şi 8 Februarie 2008.

A.1 SCHIMBĂRI CLIMATICE

Schimbările climatice reprezintă una din provocările cele mai serioase şi mai semnificative la nivel

global, pentru societatea şi ecosistemele din lumea de azi.

După ce au filtrat întreaga gamă de cauze natural a schimbărilor climatice, UNFCCC şi consiliul

ştiinţific al IPCC au stabilit fără echivoc că schimbările accelerate ale climei noastre sunt

antropogenice. Volumul de CO2 şi alte gaze de seră emise în primul rând de naţiunile industrializate

acum cuplat şi cu cererile părţilor mai puţin industrializate ale lumii incluzând noile economii de piaţă,

crează probleme care, necontrolate se vor multiplica. În plus, rata despăduririlor în zonele tropicale

determină şi ea creşterea CO2 în atmosferă cum şi pierderea de funcţii ecosistemice.

Creşterea temperaturii globale medii va însemna că milioane de oameni de pe glob se vor confrunta cu

insuficienţa apei şi mai multe milioane de oameni vor fi expuşi malariei. Evenimentele climatice cum

ar fi seceta şi inundaţiile vor fi mai severe, ducând la o frecvenţă mai mare şi o gamă mai largă de

dezastre naturale. Acestea vor determina mutarea populaţiilor umane din zonele inospitaliere în regiuni

mai primitoare. Schimbările în distribuţia precipitaţiilor vor determina schimbări în sistemele agricole.

Marea majoritate a serviciilor ecosistemice vor avea de suferit. De exemplu 30% din specii se vor

confrunta cu riscul extincţie, deşertificarea se va accentua; mecanismele climatice de feedback pozitiv

vor reduce reduce şi mai mult pădurile tropicale. Creşterea nivelului mării şi încălzirea apelor mării

vor afecta capacitatea de adaptare a sistemelor costiere, cum ar fi mlaştinile sărate şi cele de

mangrove, iar distribuţia peştelui se va schimba, crescând fragilitatea ecosistemelor costiere şi a

utilizărilor lor umane.

Răspunsurile societăţii la schimbările climatice sunt centrate pe adaptare şi atenuare, ambele aducând

propriile lor consecinţe pentru generaţiile prezente şi viitoare. Societatea trebuie să exerseze adaptarea

pentru a face loc schimbărilor inevitabile datorate gazelor de seră deja emise şi care vor rămâne active

până se vor descompune natural.

În baza cunoşterii ştiinţifice, măsurile de adaptare pot include schimbarea modului de folosire a

terenurilor pentru păstrarea serviciilor şi funcţiilor ecosistemice, cum ar fi realinierea costieră şi

managementul bazinelor fluviale. Atenuarea este cerută , în diverse grade, de toate naţiunile, într-un

efort de a preveni depăşirea nivelului echivalent de 450 de părţi pe milion pentru CO2 din aer.

Aceasta va include sechestrarea carbonului, reducerea emisiilor, eficienţă energetică şi producerea de

energii regenerabile de o manieră durabilă combinate cu stiluri de viaţă mai prietenoase pentru climă.

Barierele care se opun punerii în aplicare a acestora pot fi lipsa conştientizării politice a soluţiilor

şi/sau a voinţei de implementare, neadecvarea sau lipsa capacităţilor tehnice, incertitudinea economică

precum şi absenţa unei abordări integrate a planurilor de dezvoltare.

MAB şi WNBR aduc un plus de valoare print-o abordare integrată care este în general absent în alte

părţi. Rolul rezervaţiilor biosferei este esenţial pentru o rapidă căutare şi testare de soluţii la

provocările schimbărilor climatic cum şi pentru monitorizarea schimbărilor ca parte a unei reţele

globale. Pentru Ştiinţele Naturale cum şi pentru alte Sectoare de Programe ale UNESCO, rezervaţiile

biosferei pot fi arii de demonstrare a măsurilor de adaptare pentru sistemele naturale şi umane,

asistând dezvoltarea strategiilor şi practicilor de rezilienţă.

Zonele tampon şi zonele de tranziţie din rezervaţiile biosferei pot fi şi ele folosite pentru testarea

tacticilor şi strategiilor de atenuare. În numeroase rezervaţii ale biosferei, carbonul poate fi sechestrat

ca şi în sistemele de păduri şi zone umede. În toate pot fi construite capacităţi pentru intreprinderi

utilizând o combinare de tehnologii care să asigure emisii reduse de carbon.

Dimensiunile politice ale schimbării modului de viaţă pot fi explorate in punctul de vedere al ştiinţelor

sociale. Gama largă de rezervaţii ale biosferei şi sistemele pe care le reprezintă vor furniza lecţii

valoroase pentru restul lumii.

A.2 FURNIZAREA DE SERVICII ECOSISTEMICE

Evaluarea Ecosistemică a Mileniului (MA) a clarificat şi descris serviciile ecosistemice de o manieră

care câştigat o largă recunoaştere în cadrul sectorului public şi privat şi al organizaţiilor societăţii

civile. Noua tipologie MA recunoaşte patru categorii distincte de servicii: suport (reciclarea

nutrienţilor, formarea solului şi producţia primară); furnizare (hrană, apă dulce, lemn şi fibre şi

combustibil); reglare (a climei, inundaţiilor, răspândirii bolilor şi purificare a apei ) şi cultural (estetic,

spiritual, educaţional şi recreaţional).

Serviciile ecosistemice pot fi un cadru conceptual util care să se suprapună peste multiplele funcţii ale

rezervaţiilor biosferei, de la protecţie la producţie în peisajele terestre/marine. Esenţa rezervaţiilor

biosferei ca situri de dezvoltare durabilă poate fi văzută ca efortul de a concepe şi dezvolta îmbinări de

servicii ecosistemice de suport, furnizare, reglare şi culturale specifice locului, care să permită

bunăstarea mediului şi cea economică şi socială a comunităţilor de rezidenţi şi factori interesaţi. De

exemplu, variatele zone ale rezervaţiilor biosferei pot servi ca locuri care să atragă noi investiţii în

servicii până acum neglijate (reglarea climei, purificarea apei, conservarea biodiversităţii) şi să

îmbunătăţească rezultatele sociale şi de mediu ale serviciilor de furnizare (agricultură, silvicultură,

piscicultură) şi culturale (turism) care ar putea să fi fost principalii beneficiari ai investiţiilor de până

acum. Consultaţii active şi continue între comunităţile ştiinţifice şi de cercetare, factorii politici şi de

decizie, administratorii resurselor şi populaţiile rezidente în rezervaţiile biosferei sunt esenţiale în

găsirea îmbinării optime de servicii ecosistemice care vor ilustra rolul rezervaţiilor biosferei ca

modele de dezvoltare durabilă a peisajelor terestre/marine la nivel naţional, regional şi global.

A.3 URBANIZAREA CA PRINCIPAL MOTOR AL PRESIUNII ASUPRA

ÎNTREGULUI ECOSISTEM

Urbanizarea este un proces global multidimensional care se manifestă printe-o mare mobilitate spaţială

şi rapide schimbări ale densităţii populaţiei, în special migraţie dinspre zonele rurale spre cele urbane,

prin regimul de acoperire a terenurilor şi utilizare a resurselor şi o diversitate de practici culturale

asociate.

Jumătate din populaţia lumii locuieşte astăzi în peisaje urbane, o proporţie care se preconizează că va

creşte la 66–67% în următorii 50 de ani. Marea majoritate a acestei creşteri va avea loc în ţările care

constituie cele mai puţin industrializate şi mai noi economii de piaţă ale lumii. Se estimează că până în

2030 mai mult de două miliarde de oameni vor locui în mahalale urbane cu acces limitat la serviciile

de bază, şi cu o extremă vulnerabilitate la dezastre naturale. Creşterea rapidă a marilor oraşe şi

continua transformare a peisajelor urbane prezintă mari provocări pentru asigurarea unui mediu care să

asigure condiţii elementare de locuit şi bunăstare umană.

Dintre toate peisajele, cele urbane reprezintă probabil cel mai complex mozaic de multiple utilizări şi

acoperire a terenurilor. Urbanizarea şi peisajele urbane au fost identificate recent de către MA ca zone

prioritare în care există mari lipsuri de cunoaştere. Peisajele urbane furnizează importante experienţe

la scară extinsă ale efectului schimbărilor globale asupra ecosistemelor; încălzirea semnificativă şi

depunerile crescute de azot sunt deja evidente şi furnizează exemple extreme, vizibile şi măsurabile ale

dominaţiei umane asupra proceselor ecosistemice „naturale‟ . Cu toate acestea, oraşele sunt percepute

şi ca locuri oferind soluţii pentru oameni şi mediu ca principale focare de cunoaştere, capital şi

inovaţii.

Câteva zone urbane au luat în considerare, sau au aplicat principiile rezervaţiilor biosferei în cadrul

jurisdicţiei lor, cu intenţia de a folosi conceptul ca unealtă pentru planificarea şi managementul

dezvoltării urbane durabile.

B. DECLARAŢIE ASUPRA VIZIUNII REFERITOARE LA REŢEAUA

MONDIALĂ A REZERVAŢIILOR BIOSFEREI (WNBR) DIN CADRUL

PROGRAMULUI OMUL ŞI BIOSFERA (MAB) Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei din cadrul Programului Omul şi Biosfera este formată

dintr-o reţea dinamică şi interactivă de situri de excelenţă. Adăposteşte armonioasa integrarea a

oamenilor şi naturii pentru dezvoltare durabilă prin dialog participativ, schimb de experienţă, reducere

a sărăciei şi îmbunătăţirea bunăstării umane, respect pentru valorile culturale şi abilitatea societăţii de

a face faţă schimbării, contribuind astfel la MDG. În consecinţă, WNBR este una din principalele

unelte internaţionale pentru dezvoltarea şi implementarea abordărilor dezvoltării durabile într-o gamă

largă de contexte.

C. DECLARAŢIE ASUPRA MISIUNII REŢELEI MONDIALE A

REZERVAŢIILOR BIOSFEREI (WNBR) DIN CADRUL PROGRAMULUI

OMUL ŞI BIOSFERA (MAB)

Pentru a asigura sustenabilitatea economică, social (inclusiv culturală şi spirituală) şi a mediului, prin:

dezvoltarea şi coordonarea unei reţele mondiale de locuri acţionând ca zone de demonstare şi situri

educative cu scopul de a menţine şi dezvolta diversitatea ecologică şi culturală, şi a asigura

serviciilor ecosistemice pentru bunăstarea umană;

dezvoltarea şi integrarea cunoştinţelor, inclusiv ştiinţa de a perfecţiona înţelegea noastră

referitoare la interacţiunile dintre oameni şi restul naturii;

creşterea capacităţii globale de management al sistemelor socio-ecologice complexe, în special

prin încurajarea unui dialogului la interfaţa dintre stiinţă şi politică, educaţie de mediu şi

extinderea multi-media către comunitatea mai extinsă.

D. PROGRESE DE LA SEVILIA

Aprobarea Strategiei de la Sevilia şi a Cadrului Statutar din 1995 de către UNESCO a stabilit în mod

clar rezervaţia biosferei ca fiind peisajul terestru/marin cu desemnarea conferită de Programul

UNESCO-MAB unor locuri din ecosisteme naturale cum şi din cele modificate semnificativ de

oameni. Din 1995 esenţa şi identitatea rezervaţiilor naturale s-a adâncit de-a lungul următoarelor axe:

(a) multi-functionalitate şi integrare între funcţiile de conservare, dezvoltare şi logistică sau cunoaştere

care demonstrează opţiunile specifice de context pentru sustenabilitate locală şi regională; (b) schema

celor trei zone ca bază pentru planificare la nivel de peisaj terestru/marin şi reconciliere a interesele

celor implicaţi în legătură cu multiplele funcţiuni; (c) prezenţa aşezărilor umane stabile sau temporare

în cadrul rezervaţiei biosferei; şi (d) angajamentul de a revizui funcţionarea rezervaţiei biosferei,

inclusiv nivelul de integrare între cele trei funcţii, cel puţin o dată la fiecare zece (10) ani după

includerea sitului în WNBR.

Deja 98% din locurile desemnate ca rezervaţii ale biosferei din 1995 au adoptat schema celor trei zone.

Pentru acele rezervaţii ale biosferei incluse în WNBR înainte de 1995, acest procentaj a fost de 23% ,

pentru cele dintre 1976 şi 1984, şi respectiv 65% pentru altele desemnate în perioada 1985–1995.

Revizuirea periodică a rezervaţiilor biosferei incluse în WNBR a avut ca rezultat revizuirea multor

rezervaţiile pre-1995 din punctul de vedere al schemelor de zonare şi a altor trăsături esenţiale care

definesc viziunea post-1995 de la Sevilia asupra rezervaţiilor biosferei.

În vreme ce Strategia de la Sevilia şi Cadrul Statutar din 1995 au permis clarificarea şi adâncirea nişei

rezervaţiilor biosferei, MAP are ca scop demonstrarea şi accentuarea rolului rezervaţiilor biosferei ca

situri educative pentru practicile de dezvoltarea locală şi regional durabilă cum şi a importanţei MAB

şi WNBR ca focare regionale şi globale pentru schimbul de informaţii, idei, experienţe, cunoştinţe şi

bune practici în ştiinţa sustenabilităţii.

Experienţa în aplicarea unor unelte cheie ale Cadrului Statutar din 1995, cum ar fi procesul periodic de

revizuire va fi evaluată şi acest proces va fi rafinat în continuare pentru a fi folosit în urmărirea

modificării performanţelor rezervaţiilor biosferei în contribuţia acestora la rezultatele dezvoltării

durabile incluzând expresii locale şi regionale potrivite pentru MDG, ţelurile CBD 2010, EFA,

Decada de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă a Naţiunilor Unite (UNDESD) şi alte angajamente

globale făcute de Statele Membre ale UNESCO.

E. ACŢIUNILE DIN MADRID – REŢEAUA MONDIALĂ A

REZERVAŢIILOR BIOSFEREI

În încercarea de a orienta activităţile MAB şi WNBR din perioada 2008–2013 pentru a face faţă noilor

provocări dintr-o lume în continuă schimbare, MAP defineşte patru (4) arii principale de acţiune, cu

31 de ţeluri şi 65 de acţiuni esenţiale pentru atingerea viziunii şi misiunii Programului MAB. Acţiunile

vizate ajută la implementarea lui la nivelul potrivit, fie el local, naţional sau internaţional, în intervalul

de timp stabilit (2008-2013).

Acţiunile vor trebui intreprinse la nivel local (rezervaţii ale biosferei individuale), nivel naţional

(Comitetele naţionale MAB/ Comisiile naţionale pentru UNESCO) şi nivel internaţional (reţele

regionale şi sub-regionale precum şi reţele tematice pe ecosisteme, Secretariat UNESCO-MAB). La

toate nivelele, este recomandată folosirea termenul de rezervaţie a biosferei, în acelaşi timp respectând

dorinţa individuală a Comitetelor Naţionale şi/sau a autorităţilor rezervaţiilor biosferei de a folosi

terminologiile alternative potrivite, cum ar fi regiuni ale biosferei, arii, teritorii, etc.

Deşi proiectul rezervaţiilor biosferei nu este limitat în timp ci are o perspectivă pe termen lung,

scopurile şi ţelurile au fost stabilite pentru a fi abordate într-un interval de timp potrivit în perioada

2008–2013, progresele în direcţia atingerii acelor scopuri şi ţeluri vor fi monitorizate şi evaluate, iar

concluziile acestor evaluări împărtăşite cu alţi contribuitori la activitatea Programului MAB şi a

WNBR.

Un angajament faţă de acţiunile socio-ecologice şi politice inovative cu limită de timp care să

integreze cele trei funcţii ale rezervaţiilor biosferei şi voinţa de a împărtăşi date, informaţii, experienţă

şi cunoaştere sunt considerate vitale pentru rolul rezervaţiilor biosferei de a fi situri educative în timpul

UNDESD (2005-2014).

E.1 COOPERARE, MANAGEMENT ŞI COMUNICARE

Rezervaţiile biosferei sunt principalele mijloace pentru atingerea obiectivelor Programului MAB şi

instrumentul vizibil prin care UNESCO, per ansamblu, ar putea demonstra angajamentul pentru

sustenabilitate prin cercetare în teren relevantă din punct de vedere politic, creştere a capacităţii şi

demonstraţii.

Pentru a răspunde noilor provocări economice şi de mediu la toate nivelele, managementul

programului şi coordonarea activităţilor WNBR trebuie revizuite în lumina celor treisprezece (13) ani

de experienţă în implementarea Strategiei de la Sevilia şi a Cadrului Statutar. Pentru a se asigura că

rezervaţiile biosferei servesc efectiv ca situri educative pentru dezvoltare durabilă la nivel global,

regional, naţional şi local vor trebuie aduse adaptările necesare operaţiunilor WNBR şi ariei de

cuprindere a acestora.

ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR

DE SUCCES

RESPONSABI

LITATE

PENTRU

ACŢIUNE

PARTENER

1. Implementarea efectivă a Strategiei de la Sevilia

1.1 Evaluarea realizărilor Strategiei de la Sevilia

2010 Documente de evaluare a Strategiei de la Sevilia

Secretariat MAB Comitetele Naţionale MAB, Biroul MAB, Reţele MAB, BR, IUCN,

UNDP şi TNC

1.2 Compilarea şi

sintetizarea informaţiilor de prima mână despre funcţiile RB, care ar trebui apoi împărtăşite inter-regional şi global

2013 Imformatii

compilate

Secretariat

MAB, Reţele Regionale MAB şi Comitete Naţionale MAB

WNBR

1.3 Crearea şi

implementarea unui sistem de recunoaştere a performanţelor Strategiei de la Sevilia

2010 Sistem de recunoaştere a performanţelor creat,adoptat de MAB-ICC, şi diseminat

Secretariatul în cooperare cu Reţele Regionale, Comitetele Naţionale MAB şi Biroul MAB

Biroul MAB, Reţele MAB, BR, IUCN, UNDP şi TNC

1.4 Actualizarea nominalizărilor

şi a formularelor de revizuire periodică pentru RB

2010 Formulare

actualizate disponibile

Secretariat MAB Biroul MAB

2. Cooperare şi coordonare crescută a rezervaţiilor biosferei cu

2.1 Utilizarea RB în Programele Interguvernamentale şi Ştiinţifice

ale UNESCO (ISPs

2013 Numărul de RB conlucrând cu programele

UNESCO (IHP, DESD, IOC, IGCP, MOST, IBSP, etc.)

Secretariat MAB, Comitetele

Naţionale MAB, Comisiile Naţionale pentru UNESCO

Biroul MAB, Programele UNESCO(IHP,

IOC, IGCP, MOST, IBSP, etc.)

programele şi iniţiativele internaţionale existente

2.2 Conlucrarea apropiată cu autorităţile responsabile pentru

implementarea acordurilor multilaterale relevante pentru biodiversitate şi mediu pentru a asigura coordonare între

desemnările internaţionale la nivel local

2010 Numărul de RB conlucrând cu iniţiativele internaţionale

(CBD, CMS, UNCCD, UNFCCC, IGBP, continuări ale MA, etc.) Numărul de activităţi în UNESCO

incorporând RB ca unelte pentru conectarea conservării siturilor WH cu dezvoltarea durabilă a regiunii lărgite;

nivelele de resurse financiare şi umane pentru dezvoltarea şi implementarea proiectelor comune care să conecteze siturile

WH, siturile Ramsar şi RB

Comitetele Naţionale MAB, Comisiile Naţionale pentru

UNESCO

Iniţiativele internationale (CBD, CMS, ISDR, UNCCD,

UNFCCC, IGBP, etc.) Sectorul Ştiinţific al UNESCO, WHC şi Conveţia Ramsar,

Consiliul Executiv al UNESCO, Toate programele intersectoriale ale UNESCO

cum ar fi DESD, EFA,Conducerea UNESCO, Reţeaua Şcolilor Asociate, TWAS Consiliul Executiv al UNESCO

3. Strategie integrată de informare şi comunicare

3.1 Crearea unui serviciu de stocare şi distribuire de informatii pe Internet, pentru

schimb şi împărtăşire de tehnologie, instruire pentru cercetare, oportunităţi de educare şi cooperare,

descoperiri şi experienţe, şi pentru a ajuta la rezolvarea problemelor la nivel local, regional şi internaţional

2013 Mecanism funcţional pentru serviciu de stocare şi distribuire de

informatii Numărul şi varietatea publicaţiilor (tipărite, pe Internet, etc.) şi comunicatelor în

UN precum şi în alte limbi regionale sau naţionale importante Tiparul actual al hărţii WNBR adaptat pentru a

produce hărţi specifice ale regiunilor şi ecosistemelor specifice aşa cum şi atunci când sunt necesare

Secretariat MAB Reţele Regionale, Subregionale, de Ţară şi Tematice în

cooperare cu Comitetele Naţionale MAB şi administraţiile RB după caz, PALNet-IUCN/ WCPA, şi alte reţele relevante

de informare

3.2 Producerea de publicaţii specifice regionale, sub-regionale,

de ţară şi ecosistem despre RB, MAB şi alte teme conexe

2009

&

2013

Număr de publicaţii

MAB, Comitetele Naţionale MAB, RB individuale

Reţele Regionale în colaborare cu Reţele Tematice

3.3 Elaborarea unei hărţi prezentând WNBR în comformitate cu

tipurile de ecosisteme, incluzând ecosistemele cu impact uman cum ar fi zonele rurale şi urbane

2009 Harta lumii Secretariat MAB Organizaţii publice/private

3.4 Crearea unui

premiu jurnalistic direcţionat către canalele de comunicare în masă pentru rolul lor în promovarea

importanţei RB

2010 Număr de premii furnizate

Statele Membre UNESCO

Statele Membre UNESCO

3.5 Dezvoltarea unei strategii internaţionale integrate de promovare şi comunicare vizând publicul larg

2010 Număr de publicaţii

Secretariat MAB RB individuale, Sectorul de Comunicare şi Informare UNESCO, Birourile regionale

UNESCO

4. Reţele regionale participative administrate de o manieră care să asigure reprezentarea adecvată a managerilor/ coordonatorilor

rezervaţiilor biosferei

4.1 Dezvoltarea unor structuri, strategii şi planuri de acţiune pentru fiecare reţea regională pentru a veni în

întâmpinarea responsabilităţilor lor în cadul Programului MAB şi pentru raportarea regulată la Comitetele

Naţionale MAB şi RB individuale

2009 Număr de regiuni care au completat şi implementat structurile, strategiile şi planurile de

acţiune Număr de RB individuale

participând la activităţi ale reţelei regionale

Reţele Regionale Birourile din teren ale UNESCO, Comisiile Naţionale pentru UNESCO, Comitetele

Naţionale MAB şi RB individuale.

4.2 Asigurarea că fiecare reţea are parteneriate şi mecanisme financiare pe

termen lung din rândurile membrilor săi pentru a asigura sustenabilitatea operaţiunilor şi activităţilor sale

2010 Număr de reţele cu fonduri asigurate

Reţele Regionale şi Tematice, Secretariat MAB, Comisiile

Naţionale pentru UNESCO, Comitetele Naţionale MAB

Instituţii guvernamentale naţionale şi internaţionale,

ONG, sectorul privat

5. Cooperare îmbunătăţită

între experţi şi practicieni în problemele cheie relevante

5.1 Crearea şi

întărirea Reţelelor Tematice regionale şi inter-regionale existente formate în jurul ecosistemelor

cheie cum ar fi cele de munţi, apă dulce, oceane, terenuri aride, păduri, zone urbane, insule mici

2010 Număr de reţele şi extensia acoperirii regionale şi tematice

Secretariat MAB, Reţele Regionale şi Tematice, RB individuale, alte instituţii

Diverşi factori interesaţi la multiple nivele

6. Strategie de comunicare

pentru fiecare rezervaţie a biosferei, integrată cu nivelele naţionale şi cele superioare

6.1 Implementarea

unei strategii de comunicare a importanţei economice, sociale, spirituale, culturale, politice şi de mediu şi a beneficiilor RB

şi WNBR, direcţionate către guvernele naţionale, factorii politici, jurnalişti, comunităţi locale şi alte grupuri

ţintă

2010 Număr de RB

care au dezvoltat şi lansat o startegie de comunicare

Reţele Regionale

şi RB individuale

Sectorul de

Comunicare şi Informare UNESCO, Biroul de Informare Publică, Birourile din teren ale

UNESCO, Reţelele Pogramului MAB şi Reţelele Tematice

6.2 Crearea unui program de stimulare pentru recunoaşterea eforturilor comunitare, individuale,

instituţionale, ale reţelelor şi naţiunilor în crearea, administrarea şi promovarea RB

2010 Număr de stimulente create

Comisiile Naţionale pentru UNESCO, Comitetele Naţionale MAB

Instituţii publice şi private

7. Comitete Naţionale MAB funcţionale în fiecare ţară, administrate de o

manieră care să asigure o adecavată reprezentare a coordonatorilor rezervaţiilor biosferei şi a altor factori cheie interesaţi

7.1 Crearea sau restructurarea Comitetelor Naţionale MAB

2008

Număr de Comitete Naţionale MAB funcţionale

Statele Membre, Comisiile Naţionale pentru UNESCO,

Comitetele Naţionale MAB, Punctele Focale MAB şi alte autorităţi naţionale guvernamentale preocupate de

RB

Diverşi factori interesaţi la multiple nivele

7.2 Dezvoltarea unei structuri, strategii şi plan de acţiune pentru fiecarea Comitet Naţional MAB care să asiste RB

în asumarea responsabilităţile în cadrul Programului MAB, şi să susţină faza de planificarea a noilor nominalizări

2013 Număr de Comitete Naţionale MAB restructurate cu strategii şi planuri de acţiune

Comitete Naţionale MAB, Comisii Naţionale pentru UNESCO

Instituţii guvernamentale, organizaţii ale societăţii civile

8. Creşterea legăturilor dintre activităţile rezervaţiilor biosferei şi iniţiativele de dezvoltare durabilă la multiple nivele

8.1 Încurajarea şi facilitarea colaborării RB individuale cu politicile, strategiile şi planurile de acţiune

coordonate de UN în direcţia dezvoltării durabile, cum şi cu alte iniţiative din afara sistemului UN

2010

&

2013

Număr de RB contribuind la iniţiative de dezvoltare durabilă la nivel naţional sau ale UN

Comitete Naţionale MAB, RB individuale

Reţele regionale, Secretariat MAB

9. Toate rezervaţiile biosferei vor efectua periodic revizuiri şi alte

acţiuni similare pentru actualizarea zonării, a managementului şi alte schimbări pentru a se comforma cerinţelor şi

recomandărilor de la Sevilia şi MAP

9.1 Evaluarea unor noi propuneri de RB precum şi conceperea unor scheme de

suţinere a proceselor de revizuire periodică în vederea evoluţiei misiunii şi viziunii conţinute în

MAP în special prin vizite în teren ale unor echipe regionale şi naţionale de experţi, în cooperare cu Birourile

UNESCO Regionale, de grup şi Naţionale după caz

2010

&

2013

Număr de RB care au efectuat paşii necesari pentru

actualizare comform viziunii post-Sevilia şi MAP

Comitete Naţionale MAB, cu suport din partea Reţelelor

Regionale

Reţele Regionale şi Tematice, IUCN

10. Proceduri şi procese deschise şi participatorii în desemnarea, planificarea şi

implementarea rezervaţiilor biosferei

10.1 Fiecare RB ar trebui să desfăşoare un proces de

planificare participativă, cum ar fi Agenda Locală 21, să ghideze implementarea RB asigurând “managementul participativ”

în special pentru comunităţile tradiţionale, locale şi indigene

2012 Număr de RB cu abordări participative în funcţiune

RB individuale Reţele Tematice, Reţele Regionale şi organizaţii naţionale

10.2 Fiecare RB ar trebui să stabilească un

comitet de management care să cuprindă factorii implicaţi reprezentând diferitele sectoare de activitate ale

tuturor celor trei zone

2013 Număr de comitete

funcţionale de management al RB

RB individuale Instituţii publice şi private

incluzând societatea civilă

11. Creşterea recunoşterii legale a rezervaţiilor biosferei unde e

cazul

11.1 Încurajarea Statelor pentru includerea RB în legislaţia proprie

2013 Număr de ţări care au incorporat RB în legislaţia proprie

Secretariat MAB Comitete Naţionale MAB

Birourile din teren ale UNESCO

E.2 ZONARE – CONECTAREA FUNCŢIILOR LA SPAŢIU

Conform Cadrului Statutar, rezervaţiile biosferei ar trebui să cuprindă una sau mai multe zone

strict protejate, zone tampon, şi o zonă de tranziţie pentru a găzdui multiplele lor funcţiuni.

Pentru a face faţă noilor provocări, este importantă trecerea către o nouă zonare mai integrată.

Astfel, zona de tranziţie, pe lângă funcţia de dezvoltare, poate avea în vedere scopuri şi

elemente de conservare/mediu. De asemenea, zona strict protejată, pe lângă funcţia ei de

conservare, contribuie la o gamă de servicii ecosistemice care, în termenii funcţiilor de

dezvoltare pot fi calculate ca valori economice (exp. sechestrarea carbonului, stabilizarea

solului, furnizarea de apă şi aer curat, etc.).

Oportunităţile de locuri de muncă pot fi complementare scopurilor de conservare (exp.

educaţie de mediu, cercetare, măsuri de reabilitare şi conservare, recreere şi eco-turism). În

vreme ce educaţia, cercetarea, monitorizarea şi creşterea capacităţii sunt văzute ca şi

componente ale logistici sau funcţii generatoare de cunoaştere ale rezervaţiilor biosferei,

ele sunt şi parte integrantă a funcţiilor de dezvoltare şi conservare.

O atenţie specială trebuie acordată zonelor tampon. Rolul lor este să minimizeze efectele

negative şi externe ale activităţilor umane asupra zonelor strict protejate. Pe lângă funcţia de

tampon în legătură cu zonele strict protejate, zonele tampon pot avea propria lor funcţie

intrinsecă, „de sine stătătoare‟ pentru menţinerea diversităţii antropogenice, biologice şi

culturale. Zonele tampon pot avea de asemenea o importantă funcţie de conectivitate într-un

context spaţial mai larg întrucât ele conectează componentele biodiversităţii din cadrul

zonelor strict protejate cu cele din zonele de tranziţie.

Oamenii trăiesc şi îşi construiesc un mod de viaţă în zonele de tranziţie care sunt caracterizate

de multiple moduri de folosire a terenului. Zonele de tranziţie au o funcţie centrală ce priveşte

dezvoltarea socio-economică. În trecut, unul din neajunsurile zonelor de tranziţie era faptul că

nu se cerea trasarea sau definirea spaţială a graniţele lor exterioare. Dar stabilirea planurilor şi

conceptelor de cooperare, implementarea proiectelor de cooperare şi existenţa unor cetăţeni

responsabili necesită graniţe clare uşor de înţeles şi acceptat.

Mai mult de atât, includerea întregii zone a rezervaţiei biosferei în WNBR este necesar să fie

clar specificată; prin urmare, chiar acceptând natura arbitrară sau neclară a graniţelor zonei de

tranziţie, ele trebuie totuşi să fie specificate.

Cooperarea, se poate totuşi extinde şi dincolo de acele graniţe, pentru împărtăşirea de bune

practici, soluţii şi abordări cu regiunea mai largă, îndeplinind astfel rolul rezervaţiilor

biosferei de situri educative pentru dezvoltare regională durabilă.

În vreme ce ţările menţin flexibilitate la nivele naţionale privitoare la definirea zonelor,

următoarele acţiuni trebuie intreprinse pentru a face rezervaţiile biosferei mai eficiente în

combinarea conservării, folosirii durabile a resurselor şi a generării de cunoaştere prin zonare

integrată şi management colaborativ:

ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR

DE SUCCES

RESPONSABI

LITATE

PENTRU

ACŢIUNE

PARTENER

12. Analizarea zonării tuturor rezervaţiilor biosferei

12.1 Desfăşurarea unui sudiu asupra sistemului actual de zonare al WNBR (incluzând

proporţia diferitelor zone) şi investigarea modului în care ele îndeplinesc cele trei funcţii în fiecare din zone

2010 Rezultatul analizei prezentat ICC, iar rezultatele şi recomandările ICC publicate

Secretariat MAB şi Reţele Regionale

Punctele focale/managerii RB, Comitetele Naţionale MAB, Reţele Tematice

13. Zonarea funcţională în

toate rezervaţiile biosferei înfiinţate, în special cu privire la zonele de tranziţie şi funcţia de dezvoltare

13.1 Dezvotarea şi

aplicarea uneltelor practice şi a liniilor directoare pentru zonare la nivel naţional

2013 100% dintre

situri au zonarea funcţională a RB

Comitetele

Naţionale MAB, Reţele Regionale şi RB individuale

Secretariat

MAB, IUCN, ONG naţionale şi internaţionale, instituţii academice, Reţele Tematice

13.2 Utilizarea RB pentru administrarea

unui mare biom ca un sistem de RB iar pentru zone terestre şi marine extinse ca o serie de unităţi conectând între ele zone strict

protejate relativ mici cu zone tampon şi de tranziţie semnificativ mai mari

2013 Număr de RB extinse spaţial

RB individuale, Comitetele

Naţionale MAB

Reţele Regionale, IUCN

13.3 Determinarea celor mai potrivite tipare de zonare şi definire a

standardelor de performanţă pentru fiecare zonă. Asigurarea unei dimensiuni suficiente pentru funcţiile RB pentru fiecare

zonă şi identificarea contribuţiei fiecărei zone pentru întreaga RB

2013 Tipare potrivite de zonare pentru fiecare BR

RB individuale, Comitetele Naţionale MAB

Reţele Regionale, IUCN

13.4 Definirea clară a graniţelor

exterioare ale RB în determinarea zonelor de tranziţie prin consultarea factorilor interesaţi.

(Fiecare BR va trebui să ţină cont de graniţele naturale exp. bazinele acvatice,etc., precum şi cele politice şi administrative în

definirea delimitărilor, şi să explice cu claritate raţiunile din spatele deciziei în formularele de nominalizare/rev

izuire periodică)

2013

Fiecare RB are o

graniţă exterioară clar definită

RB individuale,

Comitetele Naţionale MAB

Reţele Regionale

13.5 Încurajarea recunoaşterii naţionale a schemelor de zonare a RB ca unealtă importantă de

planificare pentru programele legate de zonele protejate în peisajele productive

2013 Număr de ţări care recunosc schema de zonare a RB

RB individuale, Comitetele Naţionale MAB

Reţele Regionale

14. Conservare cooperativă şi strategii de dezvoltare pentru rezervaţiile

biosferei

14.1 Folosirea uneltelor potrivite cum ar fi Abordarea Ecosistemului,

analiza de breşă, conceptul de coridoare, reţele ecologice, etc. pentru (a) o mai bună conectivitate între siturile

importante ecologic şi elemente din peisaj, (b) o mai bună interconectare a ariilor/zonelor şi atenuare

îmbunătăţită, şi (c) o mai bună consecvenţă în planificare

2013 RB au planuri bine concepute cu suficienate condiţii pentru

asigurarea sustenabilităţii financiare şi operaţionale

RB individuale Comitetele Naţionale MAB, Reţele Tematice

E.3 ŞTIINŢĂ ŞI SPORIREA CAPACITĂŢII

Ecosistemele furnizează bunuri şi servicii pentru întreaga umanitate, dar utilizarea durabilă a

acestor beneficii este o provocare datorită rapidelor schimbări sociale, politice şi de mediu.

Pentru a face faţă acestor schimbări, rezervaţiile biosferei joacă un rol crucial în generarea de

cunoştinţe despre modul în care sistemele naturale funcţioneazăşi cum să menţinem serviciile

ecosistemice şi rezilienţa ecosistemelor folosind în acelaşi timp aceste sisteme pentru a crea

venit, locuri de muncă şi bunăstare.

O largă cooperare din partea instituţiilor şi a factorilor interesaţi este necesară în cadrul

rezervaţiilor biosferei pentru a asigura comunicarea între oamenii de ştiinţă, factorii politici,

companiile private şi alţii. Pentru a atinge acestea, este necesară o creştere semnificativă

a abilităţiilor şi capacităţiilor în cadrul WNBR şi din perspectiva aplicării expertizei

ştiinţifice la un management global al biodiversităţii şi conservării.

Atât cunoaşterea ştiinţifică cât şi cea tradiţională a populaţie locale şi indigene este necesară

pentru adaptarea la schimbare şi creşterea rezilienţei.

Din 2004 MAB-ICC a încurajat toate ţările să susţină UNDESD (2005-2014) dintre care

UNESCO este elementul coordonator. Rezervaţiile biosferei furnizează o excelentă

oportunitate pentru a juca un rol activ ca situri educative pentru dezvoltare durabilă în vederea

implementării politicilor şi strategiilor naţionale referitoare la MDG, implementarea Planului

WSSD şi al strategiilor pentru DESD.

Autorităţile naţionale, regionale şi globale relevante vor trebui încurajate să utilizeze

problemele de management al rezervaţiilor biosferei ca teme de cercetare pentru institutele

multi-disciplinare de învăţământ superior.

ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR

DE SUCCES

RESPONSABI

LITATE

PENTRU

ACŢIUNE

PARTENER

15. Comunicarea

experienţei rezervaţiilor biosferei asupra managementului şi participării factorilor interesaţi de serviciile

ecosistemice către componenetele politice din cadrul organismele UN, bănci de dezvoltare

regională, guverne naţionale şi alţii

15.1 Efectuarea unei analize critice şi a sintezei datelor existente pe baza experienţei în implementarea planurilor de management/coo

perarea a RB din întreaga lume, incluzând relaţia lor cu serviciile ecosistemice

2013 Număr de RB care participă la programe internaţionale. Documente de analiză asupra

implementării planurilor de management al RB

Comisile Naţionale pentru UNESCO, Comitetele Naţionale MAB, WNBR

Reţele Regionale şi Tematice, CBD, CSD, UNCCD, UNFCCC şi alţii

15.2 Promovarea funcţionării reţelei globale a

Programului MAB prin înregistrarea sistematică a studiilor de caz relevante politic şi asigurarea disponibilităţii şi diseminării lor

2013 Documente despre studiile de caz

RB individuale, Comitete Naţionale MAB,

Comisile Naţionale pentru UNESCO, Secretariat MAB

CBD, IUCN

15.3 Dezvoltarea de acţiuni pentru creşterea sinergiei între programele internaţionale, regionale şi naţionale

desfăşurate şi executate în paralel la ora actuală, cum ar fi CBD, Agenda 21 şi activităţile One-UN

2013 Număr de RB implicate în diverse programe internationale, regionale şi naţionale

RB individuale, reţele regionale

CBD, Agenda 21, projecte One-UN, Reţele Tematice

16. Programe de cercetare în situri

relevante politic

16.1 Coordonarea cu

UNESCO ISP şi alte autorităţi relevante internaţionale, regionale şi naţionale pentru promovarea cercetărilor relevante politic

2012 Număr de

articole ştiinţifice, cărţi despre sustenabilitate cu referirire la RB sau utilizând conceptul

Număr de Masterate şi Doctorate referitoarea la RB sau subiecte conexe

Secretariat

MAB, WNBR, Reţele Regionale

Universităţi şi

centre de cercetare asociate cu RB Colaborare cu ISP, UNU, IUCN, incluzând WCPA, şi Reţele

Tematice

16.2 Îmbunătăţirea accesului la informaţie şi căi de comunicare a cunoştinţelor la o

mai largă varietate de grupuri ţintă neştiinţifice

2011 Număr de publicaţii lansate incluzând materiale

informative pe Internet

Secretariat MAB, RB individuale, Comitete

Naţionale MAB, Comisile Naţionale pentru UNESCO

Universităţi, presa şi alte componente mass media

16.3 Întărirea rolului ştiinţei în luarea de decizii prin cercetare aplicată

orientată pe problematică, în vederea creşterii disponibilităţii de fonduri atât pentru ştiinţă cât şi pentru management, şi

asigurarea unui management participativ şi colaborativ bine informat ştiinţific

2013 Proiecte de cercetare demarate în toate

RB

RB individuale, Comitete Naţionale MAB,

Comisile Naţionale pentru UNESCO,

Universităţi, instituţii de cercetare,

organisme de finanţare

17. Instruirea managerilor rezervaţiilor

biosferei şi a altor factori interesaţi

17.1 Furnizarea de instruire pentru

managerii RB referitor la practicile de interacţiune ştiinţă-politic şi managementul participativ pentru ştiinţă şi alte sectoare

relevante

2010 Număr de cursuri finalizate sau în

desfăşurare din regiuni

Secretariat MAB,

Reţele Regionale şi Tematice

Institute de cercetare, centre

de studii superioare, ONG internaţionale şi naţionale

17.2 Promovarea programelor de îmbunătăţire a capacităţii pentru administratorii şi managerii RB, cum ar fi cele

despre managementul adaptativ, incluzând soluţionarea conflictelor şi abilităţi de negociere

2011 Cursuri de instruire pentru managerii RB în desfăşurare

Comitete Naţionale MAB

Universităţi, instituţii de cercetare

18. Utilizarea Rezervaţiilor Biosferei de către Statele Membre

UNESCO pentru conlucrarea cu alte ISP, incluzând IOC şi MOST

18.1 Conlucrarea cu alte ISP pentru includerea utilizării RB ca situri de

cercetare şi demonstrare în cadrul programelor lor

2010 Număr de activităţi şi iniţiative UNESCO ISP

focalizate pe RB

Reţele Regionale, Comitete Naţionale MAB

şi Secretariat

IOC, IHP, IGCP

18.2 Creşterea utilizării lărgite a RB de către IHP, IOC, IGCP şi

MOST pentru cercetare, generarea de informaţii şi consiliere politică

2013 Număr de RB implicate alături de alte UNESCO

ISP în activităţi legate de cercetare, generarea de informaţii şi consiliere politică

UNESCO ISPs (MAB, IHP, IOC, IGCP,

MOST), RB individuale

IHP, IOC, IGCP, MOST

19. Rezervaţiile Biosferei să aibă programe de

cercetare în analiza serviciilor ecosistemice şi managementul acestora prin participarea factorilor

interesaţi

19.1 Mobilizarea actorilor din

sectoarele ştiinţifice şi neştiinţifice pentru combinarea tuturor sistemelor de cunoaştere în

vederea întăririi funcţiilor ştiinţifice ale BR

2012 Număr de RB

având programe de cercetare

RB şi Comitete

Naţionale MAB, Reţele Regionale

GEF, UNDP,

EU, ONG internaţionale, Reţele Tematice, etc.

20. Rezervaţiile biosferei să aibă programe de cercetare în legătură cu dezvoltarea planului de management şi

zonare

20.1 Asigurarea implicării factorilor interesaţi în producerea unei agende de cercetare care să

fie incorporată în planul de management pentru întreaga RB

2013 Număr de RB cu programe de cercetare definite şi operaţional

RB individuale Universităţi, instituţii de cercetare, organisme de finanţare

20.2 Utilizarea RB ca situri pentru cercetare aplicată orientată pe problematică,

pentru dezvoltare durabilă în legătură cu planul de zonare şi management. Incorporarea rezultatelor cercetării

ecologice şi socio-economice aplicate în managementul ecosistemelor din toate zonele şi conectarea activităţilor

educaţionale cu diferitele funcţii ale tuturor zonelor RB

2012 Număr de RB cu agende de cercetare în legătură cu

dezvoltarea durabilă

RB individuale Universităţi, instituţii de cercetare, organisme de

finanţare

21. Programe ale Decadei Educaţiei pentru Dezvoltare Durabilă

(DESD) împreună cu instituţiile de educaţie şi cercetare

21.1 Promovarea BR ca sit educativ de excelenţă pentru dezvoltare

durabilă, pentru demonstarea concesiilor şi echilibrului necesar între serviciile ecosistemice, a interacţiunilor om-mediu şi

bunăstare în cadrul DESD

2010 Număr de şcoli asociate cu BR prin clase asociate, tabere

şcolare, dezvoltare curriculară

RB individuale Reţeaua Proiectului Şcoli Asociate, Sector de

Educaţie al UNESCO

22. Schimb de resurse educaţionale pentru adaptare şi aplicare mai largă

22.1 Îmbunătăţirea capacităţii WNBR cu scopul de a construi organizaţii

educaţionale puternice, alianţe şi împuternicirea tuturor factorilor interesaţi la fiecare RB

2010

&

2013

Număr de programe educaţionale; numărul şi gama de materiale de

conştientizare şi educaţie produse

RB individuale, WNBR, Reţele Regionale

ONG, instituţii academice, centre de cercetare, şi Reţele Tematice

22.2 Furnizarea personalului şi a finanţării potrivite pentru (a) a permite

managerilor/coordonatorilor RB să contribuie activ la WNBR, exp.traducerea raportului de bune practici în limbile locale, şi

(b) introducerea acestor informaţii pe situl de Internet al UNESCO-MAB

2012 Număr de rapoarte de bune practici traduse în limbile locale

RB individuale, Comitete Naţionale MAB

Autorităţi naţionale, ONG naţionale şi internaţionale,

organisme de finanţare

23. Un mecanism pentru rezervaţiile

biosferei de abordare a problemelor urbane în context regional

23.1 Facilitarea integrării zonelor

urbane în RB

2010

&

2013

Număr de RB

având interacţiuni cu zonele urbane

Grup Urban

MAB, Reţele Regionale

Autorităţile

oraşelor, ICLEI, instituţii de planificare profesională, universităţi şi centre de cercetare asociate cu RB

24. Utilizarea rezervaţiilor biosferei ca situri educative pentru

cercetare, adaptatare, atenuare în raport cu schimbările climatice

24.1 Utilizarea RB de munte ca observatoare în

teren ale impactului schimbărilor globale asupra mediului, economiei şi bunăstării umane,

în baza Strategiei de Cercetare GLOCHAMORE

2012 Număr de RB de munte cu

programe active de cercetare şi creştere a capacităţii

RB individuale, Comitete

Naţionale MAB, Reţele egionale

MRI, organizaţii cu activităţi în

domeniul schimbărilor climatice, cercetare, instituţii academice şi de diseminare, şi Reţele Tematice

24.2 Utilizarea rezultatelor cercetării pentru asistarea ţărilor în dezvoltarea şi

implementarea politicilor de dezvoltare montană durabilă

2013 Număr de ţări având politici de dezvoltare montană durabilă

RB individuale, Comitete Naţionale MAB, Comisile

Naţionale pentru UNESCO, Reţele Regionale

MRI, IUCN

24.3 Dezvoltarea de strategii pentru alte ecosisteme în colaborare cu

organizaţii naţionale şi internaţionale relevante

2011 Număr de strategii aplicate

RB individuale, Comitete Naţionale MAB,

Comisile Naţionale pentru UNESCO, Reţele Regionale

UNFCCC, CBD, UNCCD, şi Reţele Tematice

24.4 Desfăşurarea de cursuri de instruire pentru diferite tipuri de ecosisteme în

legătură cu schimbările climatice, în special prin utilizarea proiectului regional principal

ERAIFT pentru pădurile tropicale şi silvicultură certificată ca abordare atenuatoare a schimbărilor

climatice

2011 Număr de cursuri de instruire efectuate

RB individuale, Comitete Naţionale MAB, Comisile

Naţionale pentru UNESCO, Reţele Regionale

UNFCCC, CBD, UNCCD, şi Reţele Tematice

E.4 PARTENERIATE

Pentru dezvoltarea cooperativă a funcţiilor unei rezervaţii a biosferei, forţa şi oportunităţile

oferite de parteneriate trebuie mereu luate în considerare. Este necesară focalizarea eforturilor

pe creşterea şi îmbunătăţirea parteneriatelor şi alianţelor existente, susţinerea noilor iniţiative,

şi crearea de noi parteneriate şi proiecte care implică multe grupuri de factori interesaţi.

Activităţile cooperative cuprind de la conservarea biodiversităţii până la managentul

ecosistemelor şi utilizarea durabilă a bunurilor şi serviciilor furnizate de mediu.

„Valoarea adăugată‟ a parteneriatelor este dată de creşterea eficienţei strategiilor de

management, schimbarea atitudinii în rândurile factorilor interesaţi, o mai bună înţelegere

reciprocă, o mai informată luare a decizilor, conştientizare crescută, şi susţinerea tehnică şi

financiară a managementului rezervaţiei biosferei.

Funcţionalitatea pe termen lung a rezervaţiei biosferei necesită finanţări pe termen lung atât

pentru planificare cât şi pentru implementare. Generarea fondurilor cade în primul rând în

responsabilitatea managerilor/coodonatorilor rezervaţiilor biosferei individuale cu susţinere şi

asistenţă din partea Comitetelor Naţionale MAB, Reţelelor Regionale, Secretariatului

UNESCO-MAB funcţie de cum şi când sunt solocitate.

Activităţile economice furnizează beneficii potenţiale pentru rezervaţiile biosferei:

Contribuţii la dezvoltare economică în termeni de creştere a rolului sectorului privat,

generare de venit pentru întreţinerea ariilor naturale exp. prin turism;

Scheme de Responsabilitate Socială Corporativă (CSR) a multi-naţionalelor de prim rang

precum şi fonduri pentru dezvoltarea sau menţinerea practicilor sustenabile de la instituţii

din sectorul privat naţional şi regional.

Există deja exemple foarte bune de beneficii economice ale rezervaţiilor biosferei şi de

fezabilitate a conservării şi dezvoltării integrate în şi în jurul rezervaţiilor biosferei. Ele îşi vor

spori performanţele la nivel operaţional dacă au personal suficient şi bine instruit, echipament,

bugete de proiect şi capabilităţi pentru îndeplinirea tuturor celor trei funcţii în toate zonele.

ŢINTĂ ACŢIUNE TIMP INDICATOR

DE SUCCES

RESPONSABI

LITATE

PENTRU

ACŢIUNE

PARTENER

25. Mecanisme financiare îmbunătăţite pentru rezervaţiile biosferei şi

reţelele regionale

25.1 Stabilirea de acorduri de parteneriat cu instituţiile/ organizaţiile

relevante pentru derularea proiectelor Plăţi pentru Servicii Ecosistemice (PES)

2013 Număr de regiuni care lansează proiecte PES

Număr de RB implicate

MAB-ICC, Reţele Regionale

GEF, UNDP, EU, ONG internaţionale, universităţi, centre de

cercetare, şi Reţele Tematice

25.2 Stabilirea de acorduri de parteneriat, cum

ar fi cele pentru fondurile de apă, păduri şi carbon

2013 Număr de RB cu acorduri de

parteneriat

Comitete Naţionale MAB,

Reţele Regionale

Agenţii naţionale şi internaţionale

de donatori, GEF, UNDP, ONG internaţionale, şi Reţele Tematice

25.3 Căutarea de susţinere naţională şi internaţională pentru RB şi

Reţelele Regionale cu ajutorul organizaţiilor responsabile pentru proiecte de conservare a biodiversităţii,

ape internaţionale, schimbări climatice, reducerea sărăciei, etc.

2013 Număr de RB cu şi Reţele regionale având susţinere

naţională şi internaţională

Secretariat MAB, Comitete Naţionale MAB,

Reţele Regionale

Agenţii naţionale şi internaţionale de donatori, GEF, UNDP,

ONG internaţionale, şi Reţele Tematice

26. Îmbunătăţirea generării de profit şi beneficii

în rezervaţiile biosferei prin producerea, recoltarea şi procesarea şi comercializarea sustenabilă a produselor din

26.1 Cel puţin o RB pilot în fiecare

Reţea Regională desemnată să desfăşoare o evaluare a contribuţiei economice a RB la economia locală cu implicarea activă

a comunităţilor locale

2013 Număr de RB desfăşurând

evaluări în fiecare regiune

Reţele Regionale Sectorul privat, Instituţii de

cercetare şi diseminare, şi Reţele Tematice

rezervaţiile biosferei

26.2 Continuarea activităţilor Grupului pentru Calitate Economică prin

crearea sau întărirea parteneriatelor cu afacerile pentru a identifica, dezvolta şi promova pieţe şi

un comerţ echitabil pentru bunuri folosind marca RB

2010 Număr de BR implicate în activitatea Grupului pentru

Calitate Economică

Secretariat MAB, RB individuale, Comitete

Naţionale MAB

Sectorul privat şi Reţele Tematice

26.3 Promovarea mijloacelor de existenţă alternative şi

durabile vizând în primul rând populaţiile vulnerabile din cadrul RB cum ar fi comunităţile locale, minorităţile,

grupurile indigene şi etnice

2013 Număr de RB care implementează

alternative durabile de existenţă pentru asigurarea reducerii sărăciei

UNESCO State Membre, RB individuale

Agenţii naţionale şi internaţionale de finanţare,

GEF, UNDP,etc.

27. O mai crescută implicare, susţinere şi preluare de către sectorul privat

27.1 Crearea sau întărirea parteneriatelor cu afacerile pentru a identifica, dezvolta şi

promova pieţe şi un comerţ echitabil pentru bunuri folosind marca RB şi pentru a susţine managementul şi comunicaţiile

referitoare la RB

2013 Număr de afaceri implicate activ în implementarea ideii de RB / management al RB

Număr de afaceri implicate activ în susţinerea indirectă a activităţilor în RB

RB şi Comitete Naţionale MAB

Sectorul privat

27.2 Promovarea de stimulente pentru etichetarea produselor în RB

2012 Studii disponibile despre produsele RB locale

Secretariat MAB, RB individuale

Sectorul privat

28. Schimburi între rezervaţiile biosferei

28.1 Susţinerea unor

ture de studiu/vizite în

teren a grupurilor de factori

interesaţi în RB

2010

&

2013

Număr de schimburi

Reţele regionale şi interegionale, reţele tematice,

RB individuale

Autorităţi guvernamentale

28.2 Încurajarea şi facilitarea programelor bilaterale între RB împărtăşind

probleme specifice

2013 Număr de acorduri bilaterale între RB

Reţele Regionale şi Inter-regionale, Reţele Tematice,

RB individuale

Autorităţi guvernamentale

28.3 Încurajarea cooperării Sud- Sud şi a cooperării trilaterală Sud-Nord-Sud

2013 Număr de acorduri de cooperare implicând RB

Reţele Regionale şi Inter-regionale, Reţele Tematice, RB individuale

Autorităţi guvernamentale

29. Promovarea

parteneriatelor

29.1 Crearea unor planuri de cooperare incluzând toate sectoarele societăţii pentru sprijinirea activităţilor

cooperative de la educaţie şi cercetare la utilizarea durabilă a bunurilor şi serviciilor de mediu

2010 Număr de parteneriate create Număr de RB implicate în parteneriate

RB individuale Autorităţi guvernamentale, sectorul privat

29.2 Stabilirea de parteneriate cu instituţiile economice şi financiare regionale

2010 Număr de planuri de cooperare create

RB individuale Canada

30. Rezervaţii transfrontaliere ale biosferei

30.1 Susţinerea dezvoltării noilor RB

transfrontaliere şi întărirea dezvoltării celor existente precum şi a altor forme de cooperare transfrontalieră

2013 Număr de RB transfrontaliere

înfiinţate

Comitete Naţionale MAB,

Reţele Regionale

Comitete Naţionale MAB,

Comisiile Naţionale pentru UNESCO

30.2 Actualizarea

formularelor de nominalizare şi revizuire periodică pentru RB transfrontaliere

2013 Număr de RB transfrontaliere noi şi existente având cooperări transfrontaliere active; Utilizarea formularelor actualizate

RB şi Comitete Naţionale MAB, Reţele Regionale, Secretariat MAB, WNBR

Instituţii Academice, ONG internaţionale şi naţionale

31. Promovarea rezervaţiilor biosferei pentru

pace, securitate şi managementul conflictelor

31.1 Promovarea şi folosirea RB ca

mecanisme pentru pace şi securitate

2013 Număr de RB cu programe care

promovează pacea şi securitatea

Secretariat MAB,

WNBR, Reţele Regionale

Instituţii Academice,

ONG internaţionale şi naţionale, şi Reţele Tematice

F. APROBARE , IMPLEMENTARE ŞI EVALUARE

Planul de Acţiune de Madrid (MAP) a fost adoptat la a 20-a sesiune a MAB-ICC şi în vederea

implementării efective a Strategiei pe Termen Mediu a UNESCO.

În lumina caracterului modificabile al acelei strategii, posibile adaptări ale MAP ar putea fi

discutate la următoare întâlnire MAB-ICC din 2009. MAP va deveni atunci o parte integrantă

a strategiei UNESCO în vederea atingerii obiectivelor şi ţelurilor convenite internaţional

incluzând MDG, EFA, DESD cum şi evidenţierii contribuţiei UNESCO la One UN, UNDAF

şi alte cadre de coordonare internă promovate sub reforma UN la nivel de ţară. MAP va

contribui în direcţia implementării planului Director-General pentru integrarea recomandărilor

Comitetului de Revizuire care a evaluat Programele UNESCO pentru Ştiinţe Naturale şi

Ştiinţe Sociale şi Umane în perioada 2006-2007.

Implementarea MAP se va desfăşura pe parcursul celor şase ani ai Cadrului de Planificare

Strategică al UNESCO, exp. 2008-2013, care este acelaşi cu cel al MAP sub responsabilitatea

Diviziunii pentru Ştiinţe ale Pământului şi Ecologie a UNESCO care găzduieşte Secretariatul

pentru MAB şi WNBR. Înainte de sfârşitul lui Decembrie 2008, ţărilor cu rezervaţii ale

biosferei li se va cere să informeze Secretariatul MAB referitor la metodele şi planurile

specifice ale acţiunilor pe care aceste ţări decid să le implementeze comform programului-

cadru al MAP.

MAB-ICC, Secretariatul MAB, the Reţelele regionale şi Comitetele Naţionale MAB prin

parteneriate focalizate pe rezultate cu sectorul public şi privat şi organizaţii ale societăţii

civile vor furniza conducerea spre implementarea cu succes a MAP.

MAB-ICC, Comisiile Naţionale pentru UNESCO şi Comitetele Naţionale MAB vor fi

esenţiale pentru eficienţa implementării MAP prin implicarea profundă în comunicarea

importanţei acesteia, şi obţinerea susţinerii pentru Programul MAB şi WNBR în cadrul

guvernelor naţionale, donatori şi agenţii de cooperare pentru dezvoltare, sectorul privat şi

organizaţii ale societăţii civile la toate nivelele.

MAP va fi evaluat în 2010 şi 2013. Evaluarea pe termen mediu va fi efectuată de către o

echipă, a cărei componenţă şi termeni de referinţă (TOR) vor fi stabilite de MAB-ICC la a 21-

a sesiune în 2009. Eşalonarea în timp, componeţa echipei şi TOR pentru evaluarea finală din

2013 vor fi stabilite de ICC la cea de a 22-a sesiune.

G. ACRONIME

BPI Biroul UNESCO pentru Informare Publică BR Rezervaţie a Biosferei

CI Sectorul UNESCO pentru Comunicare şi Informare

CBD Convenţia asupra Diversităţii Biologice (1992)

CMS Convenţia asupra Speciilor Migratoare CO2 Dioxid de Carbon

COP Conferinţa Părţilor la CBD

CSD Comisia asupra Dezvoltării Durabile CYTED Programul Ibero-American de Dezvoltare a Ştiinţei şi Tehnologiei

DESD Decada UN de Educaţie pentru Dezvoltare Durabilă (DESD)

EFA UNESCO – Educaţie pentru Toţi EU Uniunea Europeană

GEF Fondul Global de Mediu

GLOCHAMORE Proiectul UNESCO “Schimbări Globale în Regiunile de Munte”

IBSP Programul International de Ştiinţe Fundamentale ICC Consiliul Coordonator Internaţional al Programului MAB

ICLEI Consiliul Internaţional pentru Iniţiative Locale de Mediu

IGCP Programul Internaţional pentru Geoştiinţă IGBP Programul Internaţional Geosfera-Biosfera

IHP Programul Internaţional Hidrologic

IOC Comisia Oceanografică Interguvernamentală

IPCC Comitetul Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice ISDR Strategia Internaţională pentru Reducerea Dezastrelor

ISP Programele Ştiinţifice Interguvernamentale ale UNESCO

IUCN Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii MA/MEA Evaluarea Ecosistemică a Mileniului

MAB Programul UNESCO Omul şi Biosfera

MOST Programul de Management al Transformărilor Sociale

MRI Iniţiativa pentru Cercetare Montană MDG Ţelurile Dezvoltării Mileniului

One UN Experimentează raţionalizarea structurilor programatice, manageriale şi bugetare ale

diferitelor Programe şi Agenţii UN şi coordonarea aportului lor la planificarea dezvoltării naţionale

ONG Organizaţii Non-Guvernsmentale

PES Plăţi pentru Servicii Ecosistemice SD Dezvoltare Durabilă

TWAS Academia de Ştiinţă pentru Lumea în Curs de Dezvoltare

UN Naţiunile Unite

UNCCD Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării UNEP Programul de Mediu al Naţiunilor Unite

UNDAF Proiectul-Cadru al Naţiunilor Unite pentru Sprijinirea Dezvoltării

UNDP Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite UNESCO Organizaţia Educaţională, Ştiinţifică şi Culturală a Naţiunilor Unite

UNFCCC Convenţia Cadru asupra Schimbărilor Climatice a Naţiunilor Unite

UNU Universitatea Naţiunilor Unite

WCPA Comisia Mondială a Ariilor Protejate (IUCN) WH Patrimoniul Mondial

WHC Centrul Patrimoniul Mondial

WNBR Reţeaua Mondială a Rezervaţiilor Biosferei WSSD Summitul Mondial asupra Dezvoltării Durabile din 2002

Pentru mai multe informaţii despre Reţeaua Mondială de Rezervaţii ale

Biosferei: UNESCO

Division of Ecological and Earth Sciences 1 rue Miollis

75732 PARIS CEDEX 15

France Tel. :+33 1 45 68 41 51

Fax :+33 1 45 68 58 04

mab@unesco.org

http://www.unesco.org/mab © photos :

Miguel Clüsener-Godt / UNESCO

Marc Ancrenaz SC-2008/WS/36