PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII - lteant.files.wordpress.com · Şcoala are un personal didactic...

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC –

ADMINISTRATIV

PIATRA NEAMT

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII

2015-2019

PLAN OPERAŢIONAL 2016 – 2017

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI NEAMT

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC – ADMINISTRATIV

610089 Piatra Neamt, str. Al. Lapusneanu nr.16

http://lteant.wordpress.com/

e-maill: [email protected]

tel. +040233.211552, fax. +040233.212328

mailto:[email protected]

2

Director,

Prof. ec. DOINA GEORGETA GHEORGHIU Director adjunct,

Prof. MAGDALENA LIVIOARA TODIRESEI

ECHIPA DE ELABORARE A PLANULUI DE ACŢIUNE

DIR. PROF. EC. DOINA GEORGETA GHEORGHIU DIR. ADJ. PROF. TODIRESEI MAGDALENA LIVIOARA CONSILIER EDUCATIV PROF. STANCIU MARIA LIGIA PROF. BERZA ANA MARIA PROF. MUNTEANU VASILE PROF. GABRIELA STAFIE

PARTENERI SOCIALI:

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI NEAMT CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI NEAMT AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ

NEAMT DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ NEAMT CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ NEAMT

PIATRA NEAMT septembrie 2016

3

CUPRINS

PARTEA 1 – CONTEXT 4

1.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII 4

1.2. PROFILUL INSTITUŢIEI 5

1.3. ANALIZA REZULTATELOR ȘI EVOLUȚIILOR DIN PERIOADA 2012-2015 6

1.4. PRIORITĂŢI LA NIVEL NAŢIONAL 8

1.5. PRIORITĂŢI REGIONALE ȘI LOCALE 9

PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR 24

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 24

2.1.1. DIRECȚII GENERALE DE ANALIZĂ 24

2.1.2. ANALIZA PROFILULUI DEMOGRAFIC JUDEŢEAN 25

2.1.3. ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC JUDEŢEAN 27

2.1.4. ANALIZA PIEŢEI MUNCII 36

2.1.5. CEREREA DE COMPETENŢE 44

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN – AUTOEVALUARE 45

2.2.1. DOMENIUL FUNCȚIONAL - CURRICULUM 45

2.2.2 DOMENIUL FUNCȚIONAL - RESURSE UMANE 49

2.2.3. DOMENIUL FUNCȚIONAL RESURSE MATERIALE 51

2.2.4. DOMENIUL FUNCȚIONAL-RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE LOCALĂ.

PARTENERIATE ŞI COLABORARE. 52

2.3. ANALIZA ŞI DIAGNOZA SWOT 54

2.4. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE, ÎN CONTEXTUL POLITIC, SOCIAL,

ECONOMIC ŞI TEHNOLOGIC (ANALIZA PEST) 61

2.5. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE 63

PARTEA A 3-A STRATEGIA ȘCOLII ȘI OPERAȚIONALIZAREA EI PENTRU ANUL

ȘCOLAR 2016-2017 65

3.1. ETAPELE STRATEGIEI: 65

3.2.ȚINTELE STRATEGICE ALE ȘCOLII PENTRU PERIOADA 2015-2019 65

3.3. FINANŢAREA PLANULUI 66

3.4. PLAN OPERAȚIONAL PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017 67

PARTEA A 4-A – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE 68

4

PARTEA 1 – CONTEXT

1.1. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII

VIZIUNEA ȘCOLII

Viziunea școlii noastre:

„O şcoală europeană pentru copii

noştri”

Şcoala noastră îşi propune să asigure pentru tinerii şi adulţii din zona Neamţ, judeţul

Neamţ şi din alte judeţe ale Regiunii N - E în domeniul de expertiză servicii, educaţie şi

instruire profesională, stimulând dezvoltarea carierei şi creşterea potenţialului economic şi

social al zonei.

MISIUNEA ŞCOLII

Misiunea pe care și-o propune Liceul Tehnologic Economic-Administrativ

Piatra Neamț constă în crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea personală şi

profesională a elevilor printr-un proces educaţional de calitate și pentru asigurarea

de şanse egale de integrare socio-profesională şi de continuare a învăţării pe tot

parcursul vieţii în spaţiul românesc şi european.

Şcoala este principalul furnizor de forţă de muncă calificată de nivel 3-5 pentru

societăţile comerciale cu profil economic şi instituţiile publice din judeţul Neamţ.

Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra Neamţ este instituţia in care

elevii își descoperă şi îşi dezvoltă aptitudinile, aici se încurajează competiţia si performanta, se

formează gândirea critica si se oferă şanse reale de orientare a carierei.

Politica educaţională promovată de noi va permite transformarea Liceului Tehnologic

Economic - Administrativ Piatra Neamţ intr-o şcoala recunoscuta pe plan naţional si

european pentru managementul performant, pentru climatul organizaţional oferit, pentru

finalitatea pregătirii profesionale in domeniul profilelor existente, ca o premisa de îmbogăţire

economica si culturala a comunităţii locale si naţionale.

5

1.2. PROFILUL INSTITUŢIEI Municipiul Piatra Neamţ, ca reşedinţă de judeţ, se află într-o zonă ale cărei

caracteristici principale sunt:

- potenţial turistic natural şi antropic de excepţie

- creşterea numărului de persoane angajate în microîntreprinderi şi IMM-uri;

- o rată a şomajului înregistrat în judeţul Neamţ de 5,6%

- retehnologizarea întreprinderilor;

- alinierea la standardele europene privind calitatea.

La nivelul judeţului Neamţ se evidenţiază o creştere a populaţiei din mediul

rural şi implicit a populaţiei de vârsta 14-19 ani. În perspectiva anul 2020, se

preconizează o scădere a populaţiei active în mediul urban, raportată la populaţia

civilă, determinată şi de scăderea ratei natalităţii şi migraţia forţei de muncă,

conform datelor PLAI 2012.

Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra Neamţ a luat fiinţă în anul 1990

prin transformarea Liceului Industrial nr. 5 cu profil construcţii şi lucrări publice în Grup

Şcolar cu profil Economic Administrativ – învăţământ liceal, profesional şi postliceal.

Este singura şcoală din judeţul Neamţ care asigură o instruire de specialitate în profilul

servicii la toate specializările şi nivelurile de calificare.

Şcoala îşi recrutează elevii din întreg judeţul, cu precădere din zona oraşului Piatra

Neamţ şi comunele suburbane.

În anul şcolar 2014-2015 au fost înscriși, la toate formele de învăţământ, 1340 de elevi,

cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani (51 clase).

La începutul anului şcolar 2013-2014 au fost școlarizați în clasa a IX-a 336 elevi (12

clase) la liceul tehnologic.

Şcoala are un personal didactic format din 90 de persoane, auxiliar 10 şi un personal

administrativ de 17 persoane.

Activitatea instructiv - educativă se desfăşoară în trei corpuri de clădire în care se

găsesc săli de clasă, cabinete şi laboratoare de specialitate. Clădirea internatului şi cea

a cantinei au fost reabilitate şi transformate într-o modernă bază de instruire practică

pentru elevii de la profilul turism şi alimentaţie publică printr-un proiect finanţat de UE

prin Programul PHARE-VET.

Şcoala noastră a fost şi este parteneră în mai multe programe ale UE: PHARE, Leonardo

da Vinci, Socrates – Comenius, Erasmus+.

6

1.3. ANALIZA REZULTATELOR ȘI EVOLUȚIILOR DIN

PERIOADA 2012-2015

Evoluția promovabilității la examenul de bacalaureat a fost în permanență creștere:

Sesiunea 2012 - 35,8 % din absolvenţii clasei aXII-a

Sesiunea 2015 – 67,2 % din absolvenţii clasei aXII-a

100% din absolvenţii liceului tehnologic au promovat examenul pentru certificarea

competenţelor profesionale ;

25 elevi au reprezentat şcoala la concursurile şcolare

Şcoala a incheiat derularea Proiectului PHARE TVET RO 0108.01 şi RO 0108.03;

32 de cadre didactice au participat la diverse activităţi de perfecţionare de specialitate,

metodică, psiho - pedagogică şi în domeniul managementului educaţional ;

Au fost încheiate contracte de parteneriat, pentru desfăşurarea instruirii practice, cu 36

de agenţi economici;

32% din absolvenţii liceului îşi continuă studiile în universităţi şi colegii.

7

MANAGEMENT EDUCAŢIONAL

OBIECTIVE SPECIFICE

Asigurarea coerenţei manageriale la nivelul compartimentelor şcolii, prin raportarea la

documentele de analiză şi diagnoză a sistemului, proiectarea managerială

anuală/semestrială, aplicarea unor hotărâri şi recomandări ale Consiliului de Administraţie

al şcolii

Aplicarea normativelor M.E.C.S., a deciziilor IŞJ Neamț şi ale altor instituţii abilitate

Eficientizarea activităţii comisiilor din şcoală prin aplicarea unor reglementări, proceduri

şi instrumente de lucru, pe domenii de activitate

Aplicarea corectă a instrumentelor de asigurare a calităţii în şcoală

ANALIZA MANAGEMENTULUI

ASPECTE POZITIVE

Proiectare managerială anuală şi semestrială coerentă şi eficientă

Eficientizarea activităţii desfăşurate

Cunoaşterea şi aplicarea planurilor cadru, programelor şcolare, proiectare didactică

modernă

Aplicarea instrumentelor de asigurare a calităţii

Încadrarea şi normarea conform legislaţiei în vigoare

Activităţi desfăşurate conform tematicilor şi graficelor întocmite

Asigurarea fluxului de informaţii (FTP, e-mail, poştă)

Asigurarea colaborării cu instituţii, parteneri, agenţi economici, ONG-uri etc.

Asigurarea bugetului de salarii, plata acestora la timp şi plata parţială a diferenţelor

salariale conform legislaţiei în vigoare

ASPECTE NEGATIVE

Întârzieri în aplicarea prevederilor legale

Monitorizarea şi evaluarea activităţii din şcoală nu este permanentă

MANAGEMENT ŞCOLAR

ASPECTE POZITIVE

Practicarea unui management participativ şi competitiv

Aplicarea unui cadru raţional de acţiune în managementul situaţional

Utilizarea procedeelor adecvate în vederea îmbunătăţirii prestaţiei didactice la clasă

Diversificarea aspectelor de educaţie formală şi nonformală eficientă

Identificarea corectă a nevoii de formare în şcoli

ASPECTE NEGATIVE

Lipsa de interes a unor cadre didactice în cunoaşterea şi aplicarea prevederilor legale

Lipsa de comunicare eficientă şi elegantă între unii colegi

ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIALITATE

PUNCTE TARI

Planificarea pe unităţi de învăţare este bine structurată, cu accent pe formarea

competenţelor

Majoritatea cadrelor didactice sunt preocupate de formarea la elevi a abilităţilor cheie

Aplicarea la clasă a strategiilor active de învăţare şi evaluare, centrate pe elev, cu

respectarea stilului dominant de învăţare al clasei

Elevii sunt stimulaţi să formuleze răspunsuri argumentate ştiinţific şi să realizeze

corelaţii cu aplicarea practică a noţiunilor învăţate

Desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la diferiţi agenţi economici din judeţul

Neamț cu care s-au încheiat parteneriate de colaborare sau acorduri de principiu

8

ÎNVĂŢĂMÂNT TEORETIC

PUNCTE TARI

Cunoaşterea documentelor curriculare în vigoare: planuri-cadru, programe, manuale,

auxiliare didactice şi integrarea acestora înprocesul instructiv-educativ

Interes pentru inovarea actului didactic, plecând de la o proiectare didactică modernă

Un management bine raţionalizat al timpului şi o fixare corectă şi eficientă a priorităţilor

educaţionale

Acurateţea informaţiei ştiinţifice de specialitate, preocuparea de a transmite corect şi

eficient cunoştinţele

Participarea cadrelor didactice la activităţi de formare, simpozioane, conferinţe,

concursuri naţionale naţionale sau internaţionale etc.

PUNCTE CRITICE

Ignorarea de către unele cadre didactice a resurselor procedurale şi materiale care ar

duce la eficientizarea lecţiei, absenţa lucrului diferenţiat cu elevii cu ritm lent de învăţare

Tehnicizarea abordării conţinuturilor programelor până la şablonizarea demersului

didactic

Folosirea în exces a metodelor şi mijloacelor moderne de predare-învăţare, neglijându-

se uneori cele tradiţionale

Rutina, conservatorismul, starea de automulţumire.

1.4. PRIORITĂŢI LA NIVEL NAŢIONAL

Creşterea rolului educaţiei şi formării profesionale în formarea capitalului uman în

sprijinul creşterii competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în

promovarea incluziunii sociale, consolidarea cetăţeniei democratice active, şi, nu în ultimul

rând, în dezvoltarea personală şi profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare

majoră în cadrul politicilor şi strategiilor în domeniul educaţiei.

Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei

învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă

bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Dezvoltarea modelului de planificare strategică în ÎPT presupune, printre altele,

îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen mediu şi

lung şi de proiectare a ofertei ÎPT corelat cu acestea, integrarea cu politicile şi documentele de

planificare strategică relevante adoptate la nivel european, naţional şi regional, dezvoltarea

sistemelor de indicatori asociaţi şi dezvoltarea cadrului de planificare, monitorizare şi

implementare a acestora.

Prin Legea Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează

următoarele:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul

European al Calificărilor.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului. Crearea unui cadru curricular coerent

presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce

trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe.

3. Îmbunătățirea sistemului de evaluare a elevilor.

4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate. Accesul egal la

educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au

părăsit timpuriu sistemul educaţional.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic. Sprijinul acordat învăţământului

profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; susținerea

şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi

postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane.

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii. Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul

de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi

stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale

formale, informale şi non-formale.

9

Prioritățile identificate la nivel național sunt:

Elaborare Sistem Naţional Român al Calificărilor

Dezvoltare de Standarde de Pregătire Profesională

Dezvoltare curriculum naţional

Parteneriatul cu întreprinderile

Învăţarea centrată pe elev

Formarea continuă a personalului didactic

Asigurarea calităţii

Orientarea şi consilierea şcolară şi profesională

Sistemul informaţional

Modernizarea bazei materiale

Management educaţional

Asigurare de şanse egale

Utilizarea ITC in predare

Integrarea elevilor cu nevoi speciale

Zone dezavantajate; zone rurale

Formarea continua a adulţilor

Integrarea europeană

Dezvoltarea de materiale pentru formare diferenţiată

1.5. PRIORITĂŢI REGIONALE ȘI LOCALE

Indicatori europeni în educație pentru 2014 („Benchmark”)

Agenda Lisabona („Educaţia şi formarea în 2014”) propune un set comun de indicatori de

referinţă („Benchmark”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE

(ţinte pentru 2014):

Rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%.

Până în 2014, cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel

puţin învăţământul secundar superior.

Până în 2014 procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă

cu cel puţin 20% faţă de anul 2000.

În 2014, în UE, media privind participarea la formarea continuă să fie de cel

puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).

Numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească

până în 2014 cu cel puţin 15% faţă de 2010; eliminarea oricăror decalaje între

sexe în formare pe aceste domenii.

(Sursa: PLAI_2012-2020 JUDEŢUL NEAMŢ)

10

Priorităţile naţionale au condus la stabilirea obiectivelor regionale - regiunea

Nord-Est

În baza analizei SWOT CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite

următoarele priorităţi şi obiective:

PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi

creşterea ofertei pentru formarea profesională a adulţilor

Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de calificare

Obiectiv 1.2.: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

identificate, pe domenii şi calificări

Obiectivul 1.3.: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor

formate la nevoile unei economii a cunoaşterii

PRIORITATEA 2: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT

Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire

profesională a unităţilor şcolare IPT

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT

Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului

didactic din ÎPT

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi

ocuparea unui loc de muncă

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere

în educaţie

Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea

abandonului şcolar

PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,

pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT

Pentru realizarea priorităţilor şi a obiectivele menţionate sunt planificate în capitolul

următor activităţi şi sunt stabilite responsabilităţi. Fiecărui obiectiv şi fiecărei activităţi i-au

fost asociaţi indicatori de realizare.

(Sursa: PLAI_2012-2020 JUDEŢUL NEAMŢ)

11

PRIORITATEA 1 : Adaptarea ofertei educaționale de formare profesională la cerințele

pieței muncii

Indicatori de impact:

- Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 10,5% la nivel

regional (faţă de 23,6 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO)

- Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi

în evidenţele AJOFM: max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec.

2007)

Obiectivul 1.1.: Identificarea nevoilor de

calificare Indicatori:

Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi

calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuri

Piaţa muncii regională şi judeţeană nu

suportă dezvoltări imprevizibile pe termen

scurt

Rezultate (inclusiv indicatori privind

activităţile)

A 1. Baze de date cu indicatorii relevanţi privind

aspectele demografice, economice, de piaţa muncii

şi formare profesională iniţială la nivel regional si

judeţean actualizate anual

A 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual


Instituţiile care deţin informaţiile (INS,

ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţia

membrilor CLD datele necesare în timp util

Membrii CLD îşi asumă sarcina de

actualizare

Acţiuni -

Activităţi

Termene Instituţii

responsabile

pentru

implementare

Resurse Precondiţii şi

riscuri

1. Actualizarea anuală a

bazei de date cu

indicatorii privind

demografia, economia,

piaţa muncii din surse

statistice

naţionale şi

administrative

regionale şi

judeţene

Anual:

luna

martie

ADR, AJOFM - Instituţiile

reprezentate în

CR îşi asumă sarcina de

actualizare

- INS pune la

dispoziţia

membrilor CR

datele necesare


bazei de date cu

indicatorii privind

educaţia şi

formarea

profesională

iniţială din surse statistice şi

administrative judeţene

Anual:

luna

februarie

ISJ

- ISJ pun la dispoziţia

grupului de lucru

al CR datele

necesare în timp util

Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea

profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe

domenii şi calificări Indicatori:

- Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim

60% din totalul planului de şcolarizare

- Ponderile domeniilor de formare profesională la IPT sunt

aliniate la ţintele PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2012-

2013.

- Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare

respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS

- Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj Inserţia

profesională a absolvenţilor IPT


Piaţa muncii regională şi

judeţeană nu suportă dezvoltări

imprevizibile pe termen scurt

ISJ îşi asumă recomandările

PRAI, PLAI şi CLDPS şi pun în

aplicare măsurile necesare

adaptării ofertei de şcolarizare

prin IPT

12

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)

A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a

PLAI

A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS A 3. PLAI

actualizat anual

A 4.Toate unităţile şcolare IPT din judeţ realizează

actualizarea anuală a PAS

A 5. Planul de şcolarizare 2009 - 2010 în concordanţă

cu recomandările PRAI şi

PLAI, avizat de către CLDPS


Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în

echipele de monitorizare, evaluare şi

actualizare.

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor

privind adaptarea planului de şcolarizare

în concordanţă cu recomandările PRAI şi

PLAI

Acţiuni - Activităţi Termene

Instituţii

responsabile

pentru

implementare

Resurse


1. Monitorizarea şi

evaluarea acţiunilor

planificate în PLAI

(anul precedent)

Anual: luna

februarie

- AJOFM -

Echipele CR

pentru

monitorizarea

şi evaluare

PLAI

Surse bugetare şi

extrabugetare ale

instituţiilor

reprezentate în

CR

Membrii CLDPS îşi

asumă roluri în

echipele de

monitorizare şi

evaluare

2. Evaluarea acţiunilor

planificate în PAS (anul

precedent)

Anual: luna

februarie - ISJ

- - Echipele

CLDPS pentru

monitorizarea

şi evaluare PAS

Surse bugetare şi

extrabugetare ale

instituţiilor

reprezentate în

CLDPS

Membrii

CLDPS îşi asumă

roluri în echipele de

monitorizare şi

evaluare


PLAI

Anual:

luna iunie

ISJ

Grupul de lucru

al CLDPS

pentru

ctualizarea

PLAI

Surse bugetare şi

extrabugetare ale

instituţiilor

reprezentate în

CLDPS

Instituţiile

reprezentate în

CLDPS îşi asumă

sarcina de

actualizare PLAI

4. Actualizarea anuală

a

PAS pentru toate

unităţile şcolare IPT din

judeţ

Anual: -

luna

septembrie

ISJ

Unităţile

şcolare IPT

Surse bugetare şi

extrabugetare ale

unităţilor şcolare

5. Proiectarea anuală a

planurilor de şcolarizare

în concordanţă cu

recomandările din PRAI

şi PLAI

Anual:

luna

decembrie

ISJ

CLDPS

ISJ şi CLDPS îşi

asumă

luarea deciziilor

privind

adaptarea planului de

şcolarizare în

concordanţă cu

recomandările PRAI şi

PLAI

Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de

adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în

schimbare Indicatori:

- Rata de tranziţie de la gimnaziu la liceu: minim

95% începând cu anul şcolar 2012-2013; minim

98% până în 2020

- Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se

angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de

absolvenţi din anul şcolar 2012-2013

- Cel puţin 60% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi

de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de

absolvenţi din anul şcolar 2012-2013


Oferta angajatorilor este

atractivă pentru

absolvenţi

13

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. –

Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prin învăţământul seral la

minim 10% din numărul de absolvenţi ai şcolii profesionale

începând cu anul şcolar 2014-2015

A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4

A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5

A 4.1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea

cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind

competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2013-2014

A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu

agenţii economici

A 5. – Constituirea de reţele de şcoli pe domenii de formare

profesională în care sunt cuprinse toate şcolile IPT, începând cu

anul şcolar 2010-2011. Rolul coordonator al reţelelor revine

şcolilor cuprinse în Programele PHARE TVET.

A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de

formare profesională elaborează şi aplică programe comune

pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolile

A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă

unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul

elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile

identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de

pregătire.


Absolvenţii şcolii profesionale

optează pentru continuarea

studiilor prin învăţământul seral

Angajatorii sunt dispuşi să

colaboreze la completarea

chestionarelor şi elaborarea CDL

Toate şcolile IPT sunt interesate

să constituie reţele de şcoli pe

domenii de formare profesională

Unităţile şcolare IPT cu dotări în

concordanţă cu SPP, în special

şcolile din Programele PHARE

TVET sunt dispuse să pună la

dispoziţia altor şcoli dotările

existente

Instituţiile reprezentate în CR îţi

asumă rolul de aplicant pentru

proiect FSE


Instituţii

responsabile

pentru

implementare

Resurse

Precondiţii şi

riscuri

1. Creşterea ofertei de

şcolarizare prin IPT la

învăţământul seral şi cu

frecvenţă redusă pentru a

oferi şanse de continuare a

studiilor absolvenţilor care

optează şi pentru angajare.

Anual:

luna

decembrie

ISJ Bugetare Absolvenţii

SAM şi an de completare

optează pentru

continuarea studiilor prin

învăţământul

seral şi cu

frecvenţă redusă

2. Creşterea gradului de

acoperire şi a calităţii

serviciilor de orientare şi

consiliere (vezi acţiunile de

la Prioritatea 4)

3. Facilitarea accesului la

educaţie prin IPT pentru

grupurile dezavantajate

(vezi acţiunile de la

Prioritatea 5)

4. Identificarea cerinţelor

specifice din partea

angajatorilor prin

intermediul chestionarelor

şi adaptarea curriculumului

în dezvoltare locală în

parteneriat cu agenţii

economici

ISJ Unităţile

şcolare

IPT

Resurse

bugetare şi

extrabugetar

e ale

unităţilor

şcolare IPT

Angajatorii sunt dispuşi să

colaboreze la

completarea

chestionarelor şi

elaborarea CDL

14

5. Dezvoltarea reţelelor

de şcoli pentru fiecare din

domeniile de formare

profesională prioritare la

nivel judeţean

Octombrie

2011 –

reţelele

constituite

ISJ

Unităţile

şcolare

cuprinse în

Programele

PHARE TVET

IPT

Unităţile

şcolare

Resurse

bugetare şi

extrabugetar

e ale

unităţilor

şcolare IPT

Toate şcolile

IPT sunt interesate să

constituie reţele de şcoli

pe domenii de formare

profesională

6. Dezvoltarea de

programe între şcolile din

reţelele constituite pentru

utilizarea

comună a dotărilor

Anual ISJ

Unităţile

şcolare

cuprinse în

Programele

PHARE TVET

Unităţile

şcolare

IPT

Dotările

unităţilor

şcolare

Unităţile şcolare IPT cu

dotări în concordanţă cu

standardele de pregătire

profesională, în special

şcolile din Programele

PHARE TVET sunt dispuse

să pună la dispoziţia

altor şcoli dotările

existente

Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională

oferite prin şcolile din ÎPT

Indicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre

pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru

comunităţile locale


Concurenţa altor

furnizori de formare

profesională

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile)

A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a

şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt

implicate şcolile IPT până în 2010

A 2. În anul 2020 toate grupurile şcolare să fie autorizate ca furnizori

de formare continuă. Creşterea anuală cu 4%, a numărului de licee

tehnologice autorizate ca furnizori de formare continuă începând cu

anul şcolar 2010 – 2011.

A 3. Minimum 25% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ derulează

proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor

economici până în 2020. Minimum 2 proiecte FSE contractate de către

unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor

agenţilor economici până la sfârşitul anului 2012

A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile

şcolare IPT dublate până în 2012


Unităţile şcolare IPT îşi

asumă rolul de furnizori

de formare continuă

pentru comunităţile din

care fac parte şi fac

demersurile necesare

autorizării şi derulării

cursurilor de formare

pentru adulţi


Instituţii

responsabile

pentru

implementare

Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Colaborare cu

AJOFM pentru reconversia

profesională a şomerilor

şi alte programe de

măsuri active de ocupare

- mai ales pentru

absolvenţii care nu se

încadrează în primele 6

luni de la absolvire

Permanent ISJ

Unităţile

şcolare IPT

Resursele

bugetare şi

extrabugetare

ale unităţilor

şcolare IPT

Unităţile şcolare

IPT şi AJOFM

acceptă colaborările

pentru reconversia

profesională a

şomerilor şi pentru alte

măsuri active de

ocupare

15

2. Creşterea numărului

de unităţi şcolare IPT care

derulează programe de

formare pentru adulţi.

Creşterea numărului de

programe de formare

pentru adulţi derulate de

unităţile şcolare IPT

Anual ISJ

Unităţile

şcolare IPT

Resursele

bugetare şi

extrabugetare

ale unităţilor

şcolare IPT

Autorizarea unităţilor

şcolare IPT ca furnizori

de formare

profesională pentru

adulţi Concurenţa altor

furnizori

3. Realizarea de proiecte

FSE pentru formarea

profesională a angajaţilor

agenţilor economici

FSE , Resursele

bugetare şi

extrabugetare

ale unităţilor

şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT

dispun de

resursele financiare

necesare

4. Elaborarea şi

promovarea unei oferte

diversificate de alte

servicii educaţionale la

cerere, pentru diverse

categorii de beneficiari,

inclusiv în sprijinul

educaţiei non-formale

Anual ISJ

Unităţile

şcolare IPT

Resursele

bugetare şi

extrabugetare

ale unităţilor

şcolare IPT

Există cerere locală de

servicii

educaţionale

Unităţile şcolare IPT

dispun de resursele

necesare pentru a

răspunde cererii.

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT

Indicatori de impact: Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT

Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologic ruta progresivă

Obiectivul 2.1.: Reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii şcolilor din ÎPT

Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din județ să

corespundă normelor de siguranţă şi igienă. Anual sunt

cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile

şcolare IPT începând cu 2009.


Sunt disponibile resursele de finanţare

din surse bugetare locale şi naţionale.

Sunt disponibile surse de finanţare

FEDER.

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1.

Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul

fiecărui judeţ sunt elaborate


CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile

de restructurare a reţelei

A 1.1. Şcolile PHARE TVET de la nivelul regiunii sunt

ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile

de formare profesională iniţială – anual începând cu

2008

A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitate cu

prioritate sunt identificate la nivel regional– anual

începând cu 2008

A 3. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea

infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare

până în 2020. Anual sunt cuprinse în programe de

reabilitare 4-5% din totalul unităţilor şcolare ce necesită

reabilitare.

şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile de

reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel

regional.

Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT

adoptă deciziile de reabilitare a

infrastructurii şcolilor

Există sursele de finanţare necesare

reabilitării şcolilor

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii

responsabile

pentru

implementare


16

1. Elaborarea direcţiilor de

restructurare a reţelei

şcolare la nivelul fiecărui

judeţ în funcţie de nevoile

de calificare identificate şi

de particularităţile reţelei

şcolare

Anual: luna

septembrie

CLDPS

ISJ

CLDPS decid prin consens

direcţiile de

restructurare ISJ şi

autorităţile locale îşi

însuşesc recomandările

CLDPS

2. Implementarea

direcţiilor de acţiune

pentru restructurarea

reţelei şcolare

Anual

începând

cu luna

septembrie

ISJ ISJ îşi însuşeşte

recomandările

3. Cuprinderea tuturor

unităţilor şcolare IPT care

necesită reabilitarea

infrastructurii în programe

de reabilitare. Anual sunt

cuprinse 10-20% din

şcolile IPT care necesită

reabilitare în programe

Anual CL

ISJ

Unităţile

şcolare

Resurse

bugetare

locale

şi naţionale

FEDER

Unităţile şcolare şi CL

decid cuprinderea şcolilor

în

programe

Există sursele de

finanţare

necesare reabilitării

şcolilor

Obiectivul 2.2.: Dotarea cu echipamente de instruire,

conform SPP a unităţilor şcolare IPT Indicatori:

Până în 2020, toate şcolile IPT din regiune să beneficieze

cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare

minimă obligatorie Anual sunt cuprinse în programe de

dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT


Sunt disponibile resursele de

finanţare din surse bugetare locale şi

naţionale

Sunt disponibile surse de finanţare

FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Liste

de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca

prioritare pentru dezvoltare


Există sursele de finanţare necesare

Unităţile şcolare şi CL decid

cuprinderea şcolilor în programe

A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu

prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare

din fonduri bugetare şi FEDER până în 2020

A 3. Toate şcolile IPT din regiune sunt cuprinse în

programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi

FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim

obligatorie până în 2020. Anual sunt cuprinse în programe

de dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT


responsabile

pentru

implementare


riscuri

1. Evaluarea necesarului de

dotare cu echipamente de

instruire la unităţile şcolare

IPT necesar a fi dezvoltate

cu prioritate la nivel

regional

Anual:

luna

septembrie

ISJ

Unităţile

şcolare

Resurse

bugetare

locale

şi naţionale

FEDER

2. Dotarea cu echipamente

a unităţilor şcolare IPT

identificate ca necesar a fi

dezvoltate cu prioritate la

nivel

regional

2012 ISJ

Unităţile

şcolare

Resurse

bugetare

locale

şi naţionale

FEDER

Există sursele de

finanţare necesare

Unităţile şcolare şi CL

decid cuprinderea şcolilor

în programe

17

3. Dotarea cu echipamente

a tuturor unităţilor şcolare

IPT. Anual sunt cuprinse 10-

20% din şcolile IPT în

programe de dotare

Anual ISJ

Unităţile

şcolare

Resurse

bugetare

locale

şi naţionale

FEDER

Există sursele de

finanţare

necesare

Unităţile

şcolare şi CL

decid cuprinderea

şcolilor în

programe

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET

Indicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare

Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice de specialitate din

unităţile şcolare IPT

Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului

unităţilor şcolare IPT Indicatori:

Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au

competenţele necesare exercitării unui management

eficient până în 2020.


Există resursele financiare umane

şi logistice necesare

Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi

membrii ai CA cu competenţe necesare pentru elaborarea

PAS până în 2009

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Toţi

directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au parcurs cel

puţin un stagiu de formare. Anual sunt cuprinşi în

programele de formare 10-20% din directorii şi directorii

adjuncţi ai şcolilor IPT

A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate

unităţile şcolare IPT au competenţele necesare elaborării

PAS până la sfârşitul anului 2010. Anual sunt organizate

stagii pentru toate echipele de elaborare PAS în scopul

actualizării în raport cu PRAI şi PLAI


CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de

furnizori de formare

Există resursele financiare umane şi

logistice necesare


responsabile

pentru

implementare


riscuri

1.Stagii de formare a

directorilor şi directorilor

adjuncţi ai şcolilor IPT în

domeniul managementului

educaţional

Anual ISJ

CCD

Resurse bugetare

şi extrabugetare

CCD şi ISJ îşi

asumă rolurile de

furnizori de

formare Există

resursele necesare

2.Stagii de formare pentru

membrii echipelor de

elaborare a PAS din toate

şcolile

IPT

Anual: luna

mai

ISJ

Unităţile

şcolare

cuprinse în

Programele

PHARE TVET

Resurse

bugetare şi

extrabugetare


cuprinse în

Programele Phare

TVET îşi asumă

rolul de furnizor de

formare în cadrul

reţelelor de şcoli

constituite Există

resursele necesare

18

Obiectivul 3.2.: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale

personalului didactic din ÎPT

Indicatori:

Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate

competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate

începând cu anul şcolar 2013-2014

Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de

specialitate este sub 2 % în 2020

Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi

vocaţională a elevilor


Există resursele

financiare umane şi

logistice necesare

Rezultate

A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru

aplicarea învăţării centrate

pe elev până la sfârşitul anului 2020. Anual sunt cuprinse în programele de

formare 5 - 10% din cadrele didactice din şcolile IPT

A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru

aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2020

A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de

documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2013-2014

A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi

vocaţională a elevilor

A 4.Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual în activităţile

metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare

A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi

profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT A 6. Cel puţin un schimb de

experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de

formare profesională prioritare

A 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an a rezultatelor Proiectelor PHARE

TVET organizate de şcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolare IPT

participă la sesiuni

A 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la

orizontul anului 2020

A 9. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la

specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu

2008-2009. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de

specialitate este sub 1 % în 2020


Există resursele

financiare necesare

Agenţii economici

acceptă implicarea

în organizarea

stagiilor de

documentare a

cadrelor didactice

Specialişti cu

specializări

necesare optează

pentru cariera

didactică


responsabile

pentru

implementare


1. Stagii de documentare a

tuturor cadrelor didactice de

specialitate din şcolile

IPT la agenţii economici parteneri

pentru adaptarea conţinuturilor şi

metodelor de învăţământ la

cerinţele angajatorilor şi la noile

tehnologii şi echipamente(vizite

de documentare / stagii de

formare în întreprinderi / întâlniri

tematice cu agenţii economici)

Anual ISJ Unităţile

şcolare

IPT

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

Resurse ale

agenţilor

economici

parteneri

Agenţii economici

acceptă implicarea

în organizarea

stagiilor de

documentare a

cadrelor didactice

2. Stagii de formare pentru toţi

consilierii şcolari pentru

dezvoltarea

competenţelor de orientare

şcolară şi vocaţională

Anual ISJ

CCD

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

19

3. Programe de formare continuă

pentru dezvoltarea

Competenţelor metodice şi

adaptarea la cerinţele reformei

din ÎPT

Anual ISJ

CCD

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

4. Scheme de mentorat pentru

profesorii debutanţi


şcolare IPT

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

6. Schimburi de experienţă cu

alte şcoli în cadrul reţelelor de

colaborare, inclusiv cu şcoli din

UE

Anual ISJ

Unităţile

şcolare

cuprinse în

Programe

PHARE TVET

Unităţile

şcolare

IPT

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

Resursele

financiare

necesare sunt

disponibile la

nivelul unităţilor

şcolare IPT

7. Acţiuni de diseminare a

achiziţiilor din Programele PHARE

TVET

Anual ISJ

Unităţile

şcolare

cuprinse în

Programe

PHARE TVET

Unităţile

şcolare

IPT

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

Resursele

financiare

necesare sunt

disponibile la

nivelul

unităţilor

şcolare IPT

8. Anticiparea evoluţiilor

personalului didactic de

specialitate din unităţile şcolare

IPT pe termen mediu

2013 ISJ

9. Elaborarea şi

implementarea măsurilor

necesare pentru asigurarea cu

personal didactic de specialitate

la disciplinele cu deficit de cadre

calificate şi sprijinirea cadrelor

didactice de specialitate pentru

reconversia

profesională şi creşterea

mobilităţii ocupaţionale la

disciplinele cu excedent

previzionat de cadre calificate

Anual ISJ Resurse

bugetare şi

extrabugetare

Specialişti cu

specializări

necesare optează

pentru cariera

didactică

PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere

Indicatori :

Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere

Obiectivul 4.1.: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului

la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă Indicatori:

Realizarea unui număr mediu de minim 1 oră de consiliere specializată

/elev, anual începând cu 2013-2014 pentru elevii din clasele terminale

Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a

activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi

implementat la nivel regional până în 2010

Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră,

oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT


Existenţa resurselor

financiare, umane şi

logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A1. Toate grupurile

şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de

consilieri calificaţi până în 2013

20


Instituţii

responsabile

pentru

implementare


riscuri

1. Încadrarea unui număr

de consilieri CJAPP

corespunzător raportului

normat de 800

elevi/consilier

Septembrie

2010

ISJ

CJAPP

Resurse

bugetare

Existenţa

resurselor

financiare,

Umane şi

logistice necesare

2. Înfiinţarea cabinetelor de

orientare şcolară şi

vocaţională la nivelul

tuturor grupurilor şcolare şi

încadrarea acestora cu

consilieri calificaţi

Septembrie

2010

ISJ

CJAPP

Resurse

bugetare

şi

extrabugetare

Existenţa

resurselor

financiare

3. Colaborarea CJAPP din

regiune pentru adoptarea

unui sistem unitar de

raportare şi indicatori

calitativi de evaluare a

activităţilor şi rezultatelor

serviciilor de

consiliere

Decembrie

2010

ISJ

CJAPP

Resurse

bugetare și

extrabugetare

6. Elaborarea de materiale

de promovare a carierei pe

fiecare domeniu de

pregătire

Ianuarie

2011

ISJ

CJAPP


cuprinse în reţelele

pe domenii de

formare prioritare

IPT

Resurse

bugetare și

extrabugetare

Existenţa

resurselor

financiare

PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în

educaţie

Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020

Obiectivul 5.1.: Facilitarea accesului la educaţie prin

ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Indicatori: Abandon

şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020



financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Până în 2020,

şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu

cele din urban. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare

10-20% din şcolile IPT din mediu rural

A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi

specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT.

A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu

cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul

şcolar 2013-2014 în toate unităţile şcolare IPT

A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin

asistenţă specializată şi consiliere

A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au

abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare



financiare Unităţile

şcolare şi CL îşi asumă

rolul de promotori de

proiecte cu finanţare

din surse

naţionale,

locale şi fonduri

structurale


responsabile

pentru

implementare


21

1. Facilitarea mobilităţii

elevilor în teritoriu

(transport, internat, burse,

etc.)

Anual ISJ, CJ, CL Resurse

financiare din

surse bugetare

şi extrabugetare

FSE


financiare


realizează proiecte cu

finanţare FSE

2. Adaptarea

Infrastructurii

unităţilor şcolare

IPT pentru accesul elevilor cu

deficienţe/nevoi speciale

(rampe de acces, grupuri

sanitare adaptate, etc.)

Anual ISJ, CJ, CL Resurse

financiare din

surse bugetare

şi extrabugetare

FEDER


financiare

Unităţile şcolare şi

CL îşi asumă rolul de

promotori de proiecte

pentru reabilitarea

infrastructurii şi dotarea

şcolilor.

3. Adoptarea unui program

de măsuri pentru

identificarea şi integrarea

elevilor cu cerinţe

educaţionale speciale (CES)

în şcolile din ÎPT

Anual ISJ

Unităţile

şcolare IPT

Resurse

financiare din

surse bugetare

şi extrabugetare

FSE


financiare


realizează proiecte

cu finanţare FSE

4. Asistenţă

specializată,

consiliere şi sprijin oferite

familiilor/elevilor cu risc de

abandon timpuriu

Anual ISJ

Unităţile

şcolare IPT

Resurse

financiare din

surse bugetare

şi extrabugetare

FSE


financiare


realizează proiecte

cu finanţare FSE

5. Organizarea programelor

de şansa a doua pentru

tinerii care au abandonat

învăţământul obligatoriu şi

nu au nici o calificare


şcolare IPT

Resurse

financiare din

surse bugetare

şi extrabugetare


financiare

PRIORITATEA 6: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT

Indicatori: Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente

Obiectivul 6.1 : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei

relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor

servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Indicatori:

Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele

de management participativ: regional prin Consorţiul Regional, prin

CLDPS, şcolii prin CA



financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) Precondiţii şi riscuri

A 1. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel

puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de

pregătire începând cu 2013-2014

A 2. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor

de pregătire în întreprinderi începând cu 2009-2010

A 3. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele PHARE TVET

contractează proiecte prin POS DRU

pentru practica elevilor în anul şcolar 2009-2010

A 4. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte prin POS DRU

pentru practica elevilor în anul şcolar 2013–2014


financiare Unităţile

şcolare şi CL îşi asumă

rolul de promotori de

proiecte cu finanţare

din surse naţionale,

locale şi fonduri

structurale


responsabile

pentru

implementare

Resurse Precondiţii

şi

riscuri

22

1. Dezvoltarea capacităţii

instituţionale a CLDPS prin

activităţi specifice în cadrul unui

proiect finanţat din FSE

Anual Preşedinţia

CLDPS

Resurse

bugetare şi

extrabugetar

e FSE

Una sau mai multe

instituţii din CLDPS

îşi asumă rolul de

aplicant Existenţa

resurselor financiare

2. Revizuirea componenţei

Consiliilor de Administraţie din

sistemul de ÎPT prin cooptarea

unor reprezentanţi ai agenţilor

economici semnificativi - cel

puţin unul pentru fiecare

domeniu principal de pregătire

din oferta şcolii

Din

Septem

brie

2010

ISJ Unităţile

şcolare IPT

Agenţii economici

parteneri acceptă

implicarea în CA

3. Asigurarea locurilor de

practică şi condiţiilor de pregătire

în întreprinderi pentru toţi elevii,

în conformitate cu Standardele

de pregătire profesională şi

cerinţele învăţării centrate pe

elev

Din

Septem

brie

2010

ISJ Unităţile

şcolare IPT

Agenţii

economici

parteneri

Resursele

agenţilor

economici

Agenţii economici

parteneri acceptă

realizarea practicii

elevilor

în întreprinderi

4. Elaborarea şi implementarea

proiectelor cu finanţare din FSE

pentru desfăşurarea practicii

elevilor la agenţii economici

Din

Septem

brie

2010

ISJ Unităţile

şcolare IPT

Agenţii

economici

parteneri

Resurse

bugetare şi

extrabugetare

FSE

Unităţile şcolare îşi

asumă rolul de

applicant pentru

proiecte POS DRU


financiare

Priorităţi naţionale Locale şi regionale

Obiective la nivelul unităţii şcolare

Parteneriatul cu întreprinderile

Încheierea de convenţii de pregătire practică orientată spre următoarele scopuri :

asigurarea condiţiilor optime de instruire a elevilor ; integrarea socio-profesională a absolvenţilor ; antrenarea agenţilor economici în realizarea /actualizarea curriculum-ului;

participarea reprezentanţilor agenţilor economici la actul managerial al

şcolii; atragerea agenţilor economici în sprijinirea dezvoltării bazei materiale.

Formarea continuă a personalului didactic

Diseminarea la nivelul personalului didactic a informaţiilor referitoare la sistemul de învăţământ TVET ;

Formarea cadrelor didactice implicate în dezvoltarea sistemului de învăţământ TVET.

Orientarea şi consilierea Formarea diriginţilor pentru a asigura servicii de orientare şi consiliere pentru elevi ;

Organizarea cabinetului de asistenţă psiho-pedagogică şi de consiliere

privind cariera.

Sistemul informaţional Pregătirea tuturor profesorilor pentru utilizarea calculatorului; Introducerea sistemului de educaţie asistată de calculator (AEL); Evidenţa computerizată a elevilor şi cadrelor didactice; Dezvoltarea informaticii de gestiune în administraţia şcolii.

Modernizarea bazei materiale

Stabilirea şi asigurarea unui barem minim de dotare specifică în funcţie de domeniile de calificare pe care acţionează şcoala.

Formarea continuă a

adulţilor

Autorizarea ca furnizor de formare profesională a adulţilor în ocupaţiile cele

mai solicitate pe piaţa muncii la nivel judeţean.

Integrarea europeană Participarea de programele europene Identificarea şi promovarea unor forme de atragere a potenţialilor parteneri

europeni în proiecte de dezvoltare profesională a elevilor şi cadrelor didactice.

23

Direcţii de acţiune

Implementarea curriculum-ului şcolar bazat pe competenţele cheie ale U.E.

Asigurarea egalităţii de şanse şi acces nediscriminatoriu la educaţie

Adaptarea şi diversificarea ofertei şcolii în funcţie de evoluţia şi cerinţele pieţei muncii

concomitent cu găsirea celor mai eficiente modalităţi pentru promovarea acesteia

Reducerea abandonului şcolar şi a absenteismului

Susţinerea elevilor capabili de performanţă

Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă

psihopedagogică

Asigurarea educaţiei complementare educaţiei pentru sănătate, educaţie civică, educaţie

antreprenorială şi tehnologică

Susţinerea formării continue a resurselor umane

Implicarea în activităţi de cooperare europeană şi dezvoltare de parteneriate comunitare la

standarde europene

Implicarea activă a părinţilor, autorităţilor locale şi a agenţilor economici în formarea

profesională a elevilor şi inserţia pe piaţa muncii

Menţinerea şi extinderea parteneriatelor educaţionale interinstituţionale la nivel local,

judeţean, naţional şi internaţional în vederea diversificării ofertei de programe şi activităţi

complementare şi alternative de învăţare şi pentru promovarea ofertei şcolii

Priorităţi

Utilizarea/găsirea oportunităţilor de finanţare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în

infrastructură şcolară şi asigurarea dotărilor corespunzătoare desfăşurării procesului de

învăţământ.

Fundamentarea planului de şcolarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei de

nevoi educaţionale ale elevilor şi intereselor părinţilor acestora, a cerinţelor şi evoluţiei pieţei

muncii, în conformitate cu PRAI - PLAI - PAS.

Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii prin susţinerea formării continue a resurselor

umane

24

PARTEA A 2-A – ANALIZA NEVOILOR

2.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN 2.1.1. DIRECȚII GENERALE DE ANALIZĂ

Studiile arată că economia regională a înregistrat o tendinţă de scădere în ultimii zece

ani. Cu toate acestea, studiul privind piaţa muncii efectuat pe baza sondajului realizat în rândul

întreprinderilor la nivel regional arată fără îndoială că tendinţa de scădere economică a încetat.

Angajatorii prevăd o rată de creştere a ocupării cu 6,4 la sută într-un an, această rată de

creştere fiind mult mai mare pentru micro-întreprinderi (cu mai puţin de 10 angajaţi). Aceste

rezultate pozitive arată că este momentul potrivit pentru a asigura durabilitatea.

Pentru asigurarea durabilităţii, se recomandă „eforturi susţinute”, ceea ce presupune, în

acest context, o atitudine de disciplină şi dorinţa de a întreprinde eforturile necesare, implicând

o serie largă de factori interesaţi, şi nu în ultimul rând partenerii sociali. Atât patronatele, cât şi

sindicatele trebuie să accepte şi să recunoască responsabilitatea pe care o au de a asigura

angajamentul din partea membrilor lor şi o largă recunoaştere a nevoii de schimbare. Pentru

partenerii sociali ar putea fi utilă organizarea de cursuri de pregătire privind dialogul social, la

nivel regional şi local, pentru ca organizaţiile profesionale să poată face faţă acestor

responsabilităţi sporite.

În ceea ce priveşte sistemul educaţional, dialogul cu partenerii sociali trebuie intensificat,

atât prin măsuri de eficientizare, cât şi printr-o mai strânsă cooperare între fiecare şcoală şi

Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă. Prin astfel de colaborări s-ar putea organiza

vizite în şcoli ale reprezentanţilor AJOFM care să le vorbească elevilor despre nevoile curente

de pe piaţa muncii, despre cum să îşi întocmească un CV, cum să solicite un loc de muncă şi

despre aşteptările angajatorilor din partea viitorilor absolvenţi.

În ceea ce priveşte şcolile ÎPT, durabilitatea poate fi asigurată prin extinderea ofertei de

cursuri de formare profesională a adulţilor pentru forţa de muncă actuală. Prin urmare, un

accent tot mai mare trebuie pus pe conceptul de învăţare de-a lungul întregii vieţi.

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale

pieţei muncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi

tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională).

Analiza demografică indică o scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere

de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei.

Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru

raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea

accesului la educaţie şi formare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în

şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces etc.).

Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice,

avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie, ponderea agriculturii mai ridicată

25

decât la nivel regional, ponderea construcţiilor în creştere, suprafaţa agricolă subvalorificată,

resurse conexe agriculturii montane nevalorificate.

În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul

şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii.

În condiţiile în care o mare parte din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane, o

secţiune distinctă este destinată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-

economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile –

conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare

profesională.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu

nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale,

importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi

mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată

tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi

industrie, în paralel cu creşterea în servicii.

Numărul de locuri de muncă pentru pregătire postliceală este în continuă creştere.

Dezvoltarea de parteneriate cu agenţii economici, Agenţia de Ocupare a Forţei de

Muncă, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor

– reprezentând o prioritate permanentă a managementului şcolar.

2.1.2. ANALIZA PROFILULUI DEMOGRAFIC JUDEŢEAN

2.1.2.1.Populaţia totală. Dinamica generală.

Sursa: INS

2.1.2.2.Structura pe grupe de vârstă

Structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe la 1 ianuarie 2011 este următoarea:

POPULAŢIA STABILĂ Mediul URBAN Mediul RURAL

TOTAL din care, pe sexe

Total din care, pe sexe

Total din care, pe sexe

M F M F M F

Judeţul

NEAMŢ 568808 280670 288138 218360 104953 113407 350448 175717 174731

din care, pe grupe de vârstă:

0 – 14 ani 93686 48245 45441 30002 15351 14651 63684 32894 30790

Tab. 2.1.

Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2014

Total

(nr. pers.) Femei% Bărbaţi%

Urban

%

Rural

%

România 22279183 51,2 48,8 56,4 43,6

R. Nord-Est 3914518 50,3 49,7 44,9 55,1

26

15 – 59

ani 363161 183856 179305 155966 75479 80487 207195 108377 98818

60 ani şi

peste 111961 48569 63392 32392 14123 18269 79569 34446 45123

Sursa: PLAI 2007-2013 JUDEŢUL NEAMŢ

2.1.2.3. Structura pe vârste şi medii rezidenţiale

Grupele de vârstă cuprinse între 0-49 ani au o pondere de 69,5% din totalul populaţiei,

în rural regăsindu-se 56,7% din totalul grupei menţionate. În schimb, grupele de vârstă

cuprinse între 50 şi 59 de ani au o pondere mai mică în mediul rural (47,9%) faţă de urban

(52,1). Ponderea mai mare a vârstnicilor în mediul rural comparativ cu mediul urban

evidenţiază o îmbătrânire demografică mai accentuată în rural.

2.1.2.4. Structura etnică (conform recensământului din anul 2011)

La recensământul din 20 octombrie 2011, populaţia română este predominant

majoritară (96,2%), celelalte etnii având ponderi mult mai mici: ex. populaţia de etnie rromă

2,0%, ş.a.

Faţă de recensământul din anul 2002 s-a înregistrat o creştere a ponderii populaţiei de

etnie rromă (de la 1,3% la 2,0%).

PRINCIPALELE CONCLUZII DIN ANALIZA DEMOGRAFICĂ. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Declinul demografic

general

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării

resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în

capitalul uman.

Reducerea naturală

prognozată a populaţiei

tinere nivelul scăzut al

resurselor bugetare, mai

ales în mediul rural,

combinat cu lipsa de

experienţă la nivelul

consiliilor locale privind

specificul finanţării

unităţilor de învăţământ

Pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără calificată.

Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă

tinere de a participa la forţa de muncă regională.

Racordare realistă la piaţa europeană a muncii – acţiuni de

planificare a ofertei educaţionale, de informare, orientare şi

consiliere.

Optimizarea alocării resurselor, prin concentrarea pregătirii în

şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.

Colaborarea şcolilor în reţea:

o ofertă cuprinzătoare şi diversificată;

eliminarea paralelismelor nejustificate;

colaborare pentru acoperire teritorială optimă;

diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi).

Fenomenul de

îmbătrânire demografică

Nevoi sporite de personal calificat pentru asistenţă socială şi

medicală, nevoi educaţionale specifice.

Ponderea semnificativă a Oferta de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină,

27

populaţiei feminine programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie.

Ponderea semnificativă a

populaţiei rurale

Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi

varietate de opţiuni, ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul

diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale,

educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului

cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural,

îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural.

Diversitatea etnică Educaţie multiculturală, soluţii pentru asigurarea accesului

egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor, programe de sprijin

pentru grupurile etnice dezavantajate.

Consolidare relativă a

vârstei de mijloc (35-55

ani) active pe piaţa

muncii

Nevoi crescânde de formare continuă.

Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de

formare pentru adulţi.

2.1.3. ANALIZA PROFILULUI ECONOMIC JUDEŢEAN

2.1.3.1. Principalii indicatori economici

Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Privit prin prisma parităţii puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel naţional

reprezenta în 2013 cca. 54% din media europeană (UE-28=100). Din analiza în timp a parităţii

puterii de cumpărare se constată o tendinţă de micşorare în timp a decalajului faţă de media

europeană -51% în 2011, respectiv 52% în 2012.

La 31.12.2013 activau în zona ocupaţională definită 2386 de agenţi economici ( 5067 la

nivelul judeţului), din care 95,2% cu capital majoritar privat.

Industria, aflată într-un proces continuu de restructurare, produce materiale de

construcţii (var, ciment, cărămizi), lacuri şi vopsele, fibre şi fire sintetice, produse textile şi

articole de îmbrăcăminte, mobilă, alimente şi băuturi.

După numărul mediu de salariaţi ocupaţi in industrie, in anul 2012 cei mai mulţi îşi

desfăşurau activitatea in: fabricarea produselor textile si articolelor de îmbrăcăminte (23,6%

din numărul total de salariaţi), fabricarea lemnului si a produselor din lemn (17,4%), industria

alimentara si a băuturilor ( 9,7%).

Ramura cea mai dinamică o constituie industria prelucrării lemnului datorită bazei de

materii prime furnizate de pădurile şi terenurile cu vegetaţie forestieră

( 261330 ha, reprezentând 44,3% din suprafaţa judeţului).

La sfârşitul anului 2012, 22,6% din populaţia ocupată a zonei îşi desfăşura activitatea

în agricultură, pe cele 68 380 exploataţii agricole, din care 53.087 gospodarii agricole

individuale.

28

Turismul a cunoscut o continuă dezvoltare în această perioadă. Dată fiind

complexitatea potenţialului turistic în zona ocupaţională prioritar s-au dezvoltat următoarele

forme de turism: turism de odihnă, turism itinerant cu valenţe culturale şi de cunoaştere,

turism de tratament (balneoturismul), agroturismul, turismul la sfârşit de săptămână, turismul

de tranzit.

Numărul structurilor de primire turistica era, la 31 iulie 2012, mai mare cu 52,4 decât

in anul 2000. Pensiunile agro-turistice înregistrate de ANTREC Neamţ în martie 2012 erau în

număr de 127, clasificate la 2,3,4 margarete sau stele; numărul pensiunilor agro-turistice a

crescut de 6 ori.

Analiza cantitativă şi calitativă a principalelor resurse şi servicii turistice din fiecare

areal conturat a condus la o ierarhizare valorică a acestora.

1. Arealul Bicaz – Ceahlău - 87 structuri de primire

2. Arealul Târgul Neamţ – Bălţăteşti - 24 structuri de primire

3. Arealul Piatra Neamţ – Bistriţa - 36 structuri de primire

4. Arealul Roznov – Tazlău - 12 structuri de primire

(Sursa: Anuarul Statistic al României INS 2013)

9.99 %,

% 19.41

% 10.65 %, 18.71

% 1.36

% 1.24

% 8.66

% 2.36 % 15.21

2.23 %

Structura PIB Regional, 2013 Agricultura, silvicultura si pescuit

Industrie

Constructii

Comert, transport si depozitare, hoteluri si restaurante Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si asigurari

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale, stiintifice, etc.

Administratie publica, invatamant, sanatate si asistenta sociala Activitati de spectacole, culturale si recreative

29

La nivel naţional, PIB-ul a crecut în anul 2014 cu 2,8% faţă de anul 2013, judeţul

Neamț urmând acelaşi trend.

În structură, comerţul şi serviciile regiunii au una din cele mai mari contribuţii la

realizarea produsului intern brut regional (circa 50,47%), puţin peste media naţională (circa

50,27%). În ceea ce priveşte industria, aceasta contribuie în proporţie de 21,15% la formarea

PIB-ului, principalele producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire

şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din

lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media

naţională. În cadrul industriei, ponderea cea mai mare o are industria prelucrătoare, urmată de

ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă.

Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (8,66% faţă de circa

8,46% media naţională). Contribuţia adusă de agricultură la realizarea produsului intern brut

este de 7,39%, dublu aproape faţă de media naţională de 4,70%.

Judeţul Neamț este caracterizat prin următoarele aspecte economice:

numărul cel mai mare de societăţi comerciale activează în domeniul Comerţ cu ridicata

şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 4.755 societăţi, urmat

de Industria prelucrătoare cu 1.542 societăţi comerciale şi Construcţii cu 1.456 societăţi

comerciale;

companiile din Industria prelucrătoare au avut în anul 2014 o cifră de afaceri netă totală

de peste 4.403,89 mil. lei şi un profit curent de 153,57 mil. lei;

companiile din categoria Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor

şi motocicletelor au obţinut a doua poziţie în ceea ce priveşte cifra de afaceri netă cu o valoare

de 4.249,43 mil. lei, urmate de firmele din domeniul Transportului şi depozitării cu 1.474,14

mil. lei;

în ceea ce priveşte profitul curent a doua poziţie în clasament este ocupată de

companiile care activează în domeniul Construcţiilor cu un profit în valoare de 51,85 mil. lei, a

treia poziţie aparţinând firmelor din domeniul Transport şi depozitare cu valoarea profitului de

45,97 mil. lei;

ierarhia se modifică radical în ceea ce priveşte rata profitului, pe primul loc situându-se

companiile din Intermedieri financiare şi asigurări, domeniu ce înregistrează o rată a profitului

de 41,80%;

pe următoarele poziţii în ceea ce priveşte rata profitului se situează companiile din

categoria Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (20,05%), cele care desfăşoară activităţi

în domeniul Sănătate şi asistenţă socială (19,18%) sau informaţii şi comunicaţii (14,23%);

cifra de afaceri netă, a societăţilor care au depus situaţiile financiare pentru anul 2014,

a crescut cu 3,88%, de la 12.251,95 milioane lei în 2013 la valoarea totală de 12.727,65

milioane lei în 2014;

în 2014 a crescut valoarea profitului curent obţinut de către societăţile analizate cu

peste 4 procente, la fel şi rata profitului a înregistrat o creştere de 0,38%;

30

2.1.3.2.. Productivitatea muncii

Regiunea Nord–Est, contribuie cu 11,16% la ocuparea totală a ţării, cea mai ridicată rată

de ocupare în regiune se înregistrează în servicii 63,60%, urmată de industrie şi construcţii

33,19% şi agricultură 3,19%.

Domeniile cele mai profitabile au şi un număr ridicat de salariaţi: cei mai mulţi angajaţi

din companiile sucevene lucrează în Industria prelucrătoare (16.887 salariaţi), Comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (15.646 salariaţi),

Construcţii (6.965 salariaţi) şi Transport şi depozitare (5.743 salariaţi);

Cele mai productive companii sunt care activează în următoarele domenii: Comerţ cu

ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – o productivitate medie a

muncii de 0,27 mil. lei/salariat, Industria prelucrătoare, precum şi companiile din Transport şi

depozitare – 0,26 mil. lei/salariat şi Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,

gaze, apă caldă şi aer condiţionat – 0,24 mil. lei/salariat.

Numărul mediu de salariaţi al celor peste 13.000 de firme este de 58.495, mai puţini cu

6,55% faţă de anul 2013. Productivitatea medie a muncii a crescut cu 11,22% adică la o

valoare de 218.000 lei pe salariat.

2.1.3.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Pe teritoriul judeţului Neamț, în anul 2014, şi-au desfăşurat activitatea 13107

întreprinderi din agricultură, industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii. Din total, majoritatea

(86,1%) sunt unităţi cu 0-9 salariaţi, 12,0% sunt unităţi cu 10-49 salariaţi, 1,7% sunt unităţi

cu 50-249 salariaţi, 0,2% unităţi mari cu peste 250 salariaţi.

Regiunea Nord Est se caracterizează prin ponderea mare a numărului de unităţi

specializate în comerţ (42,1%) şi industrie (13,5%). În cadrul regiunii sectoarele industriale

cele mai reprezentative sunt industria alimentară, industria prelucrării lemnului, iar dintre

servicii, la nivel regional, se detaşează comerţul, urmat de activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice, transport şi depozitare, turism etc. Unităţile cu activitate de construcţii deţin o

pondere de 9,8% la nivel regional.

Judeţul Neamț se înscrie în trendul regional. În anul 2014 cea mai mare pondere a

întreprinderilor aveau ca obiect de activitate comerţul (36,3%), urmate de întreprinderile cu

activitate de industrie (12,1%), construcţii (11,1%), transporturi şi depozitare (10,5%),

hoteluri şi restaurante (6,4%), agricultură (5,2%) ş.a.

31

Dimensiunea agenţilor economici din Piatra Neamţ in anul 2013:

Nr.

crt.

Domeniul Nr.

firme

2008

Nr.

firme

2009

Cifra afaceri

2008 – mii lei

RON

Cifra afaceri

2009–EURO

Cifra afaceri

2008 – mii lei

RON

Cifra afaceri

2009 –

EURO

1. Construcţii 503 550 292387587 79515811 19071626 5411158

2. Turism şi

alimentaţie

publică

474 510 61101986 16616895 82682528 23459364

3. Comerţ 3044 3068 1476846329 400549625 2141919006 607722799

4. Prelucrare

lemn, mobilier

474 470 359738054 97832002

466866988 132463325

5. Industrie

uşoară

444 391 230498665 62684505

148796729 42217826

6. Silvicultură 107 132 45883496 12478174 57187144 16225605

7. Telecomunicaţii 52 61 26964526 733096 25206983 7151932

8. Industrie

alimentară

253 240 195215553 53089541

239980591 68089258

9. Transporturi 498 543 136561975 37138499 196094591 55637563

10. Energetic 1 2 21981420 5977923 76687656 21758450

11. Protecţia

mediului

11 14 5286726 1736892

5010516 1421625

12. Agricultură 110 123 64726452 17602581 108669172 30832507

13. Agroturism 41 58 5010449 1162609 4980137 1413005

14. Electrotehnică 10 10 1507347 409928 15733591 4464063

15. Industrie

mecanică

27 29 66790610 1816936

71055688 20160502

16. Servicii

populaţie

155 158 15050873 4092137

3372978 957009

17. Servicii

întreprinderi

459 262 61132101 16625085

208761260 59231454

18. Meşteşuguri,

artizanat

95 55 7149443 1944316

648755 184070

19. Servicii sociale 3 5 6744550 1834231 2389091 677852

TOTAL 3077678240 836985189

Sursa: PLAI 2007-2013 JUDEŢUL NEAMŢ

32

Pentru perioada 2009-2013 s-a preconizat o creştere a sectorului de servicii, în mod

deosebit a subdomeniului turism şi alimentaţie publică. În sectorul serviciilor se estimează o

creştere anuală a PIB cu 4-5%. Pentru comerţ creşterea anuală va fi mai mică, în jurul a 1%.

Conform statisticilor furnizate de DRS Neamţ la 1 ianuarie 20011 populaţia totală a

judeţului Neamţ era de 568.808 locuitori, distribuită în 5 oraşe din care 2 municipii, 78 de

comune cu 344 de sate. Din totalul populaţiei judeţene 61,6% trăieşte în mediul rural

(350.448). Ponderea populaţiei urbane a înregistrat la nivelul judeţului o descreştere de la

38,6% în anul 2005 la 38,4% în 2006, urmare a migraţiei ce a avut loc spre zona rurală ca

efect al procesului restructurării industriale din această perioadă.

Ocuparea forţei de muncă a devenit una din problemele cele mai tensionate ale

tranziţiei. La nivelul judeţului Neamţ populaţia ocupată a scăzut cu 18,5 mii iar la nivelul zonei

noastre ocupaţionale cu 7,2 mii.

Scăderea numărului de lucrători în zonă este consecinţa procesului de restructurare a

platformei chimice Săvineşti – Roznov. În anul 2005 procentul populaţiei ocupate în sectorul

serviciilor reprezenta 17,51% din totalul populaţiei ocupate, în creştere cu 2,65% faţă de anul

2004.

Dimensiunea considerabilă a sectorului agricol, constituie una dintre cele două

probleme majore ce stârnesc îngrijorare la nivelul Regiunii Nord-Est şi a judeţului Neamţ. A

doua problemă o constituie dezvoltarea insuficientă şi neregulată a sectorului serviciilor ce

determină o contribuţie redusă acestuia la nivelul total al ocupării ( de aproape 4 ori mai mică

decât în UE).

În perioada 2008-2013 la nivel judeţean s-a observat o tendinţa de scădere a populaţiei

ocupate active; astfel de la 200.300 de persoane în 2008 s-a ajuns la 181.000 de persoane

ocupate în 2013, respectiv o scădere de 7,41%.

Tabelul 3.1 ( Sursa: DSJ Neamț)

Principalii indicatori privind forţa de muncă conform BFM (mii persoane)

Judeţul Neamţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Populaţia activă 230.9 220.9 214.8 212.8 206.1 204.2 202,0 204,4 207,0

Populaţia ocupată 206,3 202,8 199,4 200,9 196,0 196,4 193,8 188,3 191,0

Procente % % % % % % % % %

Rata de activitate 66,5 62,7 59,8 58,6 56,8 56,6 56,5 56,7 57,1

Masculin 67,1 63,6 60,7 59,8 57,5 57,1 57,0 56,9 57,7

Feminin 65,6 61,0 58,6 56,3 55,1 55,5 56 56,6 56,5

Rata de ocupare 59,4 57,6 55,5 55,3 54,1 54,5 54,0 51,9 52,7

Masculin 58,8 56,8 54,6 54,5 53,4 53,8 53,3 52,7 53,0

Feminin 60,1 58,1 56,2 56,4 55,2 54,7 54,2 50,9 52,4

33

2.1.3.4. Întreprinderile mici şi mijlocii

Analiza datelor pentru perioada 2000-2013 evidenţiază, per ansamblu, dinamica

crescătoare a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi a numărului de angajaţi în

IMM, în paralel cu reducerile de personal în cadrul întreprinderilor mari.

Tab. 3.3.

Personalul din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe

activităţi ale economiei naţionale. Jud. Neamț - anul 2013

Sector de activitate Nr. pers. %

Industrie extractivă 1400 1,1

Industrie prelucrătoare 31700 24,6

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3500 2,7

Construcţii 9800 7,6

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; 30100 23,3

Hoteluri şi restaurante 3400 2,6

Transport, depozitare şi comunicaţii 10100 7,8

Tranzacţii imobiliare si servicii pt. intreprinderi 6500 5,0

Învăţământ 11900 9,1

Sănătate şi asistenţă socială 8700 6,7

Administraţie publică şi apărare; asigurări

sociale din sistemul public

5000 3,8

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 7500 5,7

Total 129600 100,0

La nivelul judeţului numărul de IMM a crescut de la 99,6% în anul 2004 la 99,8% în

anul 2014, cele mai multe regăsindu-se în comerţ, industrie, construcţii, transporturi, turism.

2.1.3.5. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii,

comerţ şi alte servicii

Investiţiile brute realizate în anul 2013 în unităţile locale active din industrie, construcţii,

comerţ şi alte servicii din judeţul Neamț au totalizat 1040 milioane lei preţuri curente, cu 23%

mai puţine faţă de anul 2012.

Investiţiile realizate în unităţile din industrie şi comerţ din judeţul Neamț au reprezentat

63,4 % din total.

Soldul investiţiilor străine directe

Analiza soldului investiţiilor străine directe din punct de vedere teritorial la 31 decembrie

2013 relevă faptul că acestea se regăsesc cu precădere în municipiul Bucureşti (33,8% din

total) şi judeţele Timiş (7,7), Ilfov (7,1%), Bihor (5,7%), Cluj (5,4), Arad (3,6%), Constanţa

(3,2%), ş.a.

În perioada 1991 până la 31 decembrie 2013 au fost înmatriculate un număr de 1591

de firme cu participare străină de capital, cu o valoare a capitalului subscris de 1.435.784,2 lei.

34

În anul 2013 în judeţul Neamț s-a înregistrat un număr de 50 societăţi comerciale cu

participare străină la capitalul social subscris, reprezentand 0,8% din totalul societăţilor cu

participare străină la capitalul social înfiinţate la nivel national. Valoarea totală a capitalului

social subscris în monedă naţională a însumat 97,4 mii lei, în echivalent valută aceasta

reprezentând 29458,4 dolari SUA sau 22042,6 EURO.

Faţă de anul 2012 numărul societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul social

subscris a scăzut cu 9,1%.

Evoluţia societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul social

2013 2012

Neamț 50 55

Sursa: INS Bucureşti

CONCLUZII DIN ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC. IMPLICAŢII PENTRU ÎPT

Ritmul de creştere economică, reflectat în dinamica PIB şi a productivităţii muncii, pe de

o parte şi procesul de integrare europeană pe de altă parte, aduc noi provocări pentru

ănvăţământul profesional şi tehnic.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu

nevoile pieţei muncii - ponderea mare a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale,

importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de

adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

- asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;

- consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.);

- promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Pentru schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi

cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:

formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare;

colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de

exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate,

pagini web) etc.;

formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile.

35

CONCLUZII DIN ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI ȘI IMPLICAȚIILE PENTRU

DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane

Ritmul susţinut de creştere

economică din ultimii ani,

reflectat în dinamica PIB şi a

productivităţii muncii.

Noi oportunităţi şi provocări pentru sistemul de educaţie şi

formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea

resurselor umane necesare creşterii competitivităţii economice

regionale.

Provocări induse de procesul de

integrare europeană.

Dinamica investiţiilor brute şi a

investiţiilor străine.

Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii,

calitate, design, marketing, tehnici de vânzare.

Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun

competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale /

economice, tehnice - artistice – IT.

Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu

întreprinderile.

Tendinţa de creştere a ponderii

unor sectoare economice, în

paralel cu scăderea ponderii

altor sectoare în formarea PIB.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura

ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii) ponderea

crescută a sectoarelor economice în dezvoltare, diversitatea

activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Modificări structurale din

economie evidenţiate prin

modificări ale ponderilor

sectoarelor şi activităţilor

economiei naţionale la formarea

PIB şi VAB.

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională

iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.

Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită

(inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Ponderea crescândă a IMM. Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru

diverse.

Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice

generale solide.

Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu

competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe

antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing etc.).

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici.

Respectarea cerinţelor de mediu

pe baza standardelor UE.

Dezvoltarea competenţelor de mediu, ca parte din pregătirea

tehnică generală.

Ponderea mare a zonei montane

şi premontane în suprafaţa

judeţului.

Programe de informare, consiliere şi instruire adaptate

grupurilor ţintă din ruralul montan.

36

2.1.4. ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Indicatori statistici ai pieţei muncii

- Participarea la forţa de muncă

Pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează

două serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM) şi Ancheta asupra forţei de

muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt

comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii şi metode de calcul sunt diferite. Pe

de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală

asupra pieţei muncii din România.

BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe.

AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi

compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT), deci la nivel de judeţ dispunem doar de

date BFM (Biroul Forţei de Muncă).

Analizând ofertele de loc de muncă din partea angajatorilor rezultă menţinerea unei

cereri crescute în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a şoferilor, urmată de o cerere pentru

meserii din domeniul construcţiilor, locuri de muncă în domeniul comercial, al turismului şi

prelucrării lemnului.

- Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei

Sociale (INCSMPS) a realizat un “Studiu previzional privind cererea de formare profesională la

orizontul 2013 şi în perspectiva 2020”. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de

partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei

educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui

lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi

Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu

şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea

Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative

generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea

de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor

brute interne şi externe şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză.

Cererea potenţială reprezintă nivelul estimat ca necesar, în termeni de populaţie ocupată,

conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv

ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populaţie ocupată; în celelalte cazuri vom

avea un deficit sau un excedent faţă de necesarul de populaţie ocupată. Cererea potenţială nu

trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea, nu trebuie confundată cu populaţia

37

ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială

estimează necesarul de populaţie ocupată, însă evoluţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu

numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alţi factori, în primul rând demografici,

migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din

retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de

menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu

decât evoluţii ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu

privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe

de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste

estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea

agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau

distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă

disponibile, în ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori

pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică o dispariţie de locuri de muncă

dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât dispariţia locurilor de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă

la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada

2000-2008 privind:

populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1);

valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1);

valoarea adăugată brută în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1);

valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1).

- Proiecţia cererii potenţiale la nivel national

(mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază) scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243

2010 9239 9239 9239

2011 8939 9161 9400

2012 8951 9095 9414

2013 8972 9045 9437

2014 8937 9032 9440

2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

38

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 –

2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea

acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la

nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecţia cererii potenţiale relevante pentru

învăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între

2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în

perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud,

Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin

dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de

ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se

producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009.

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS

(AMIGO), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de

ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de

pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi

peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea

populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea

cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel

naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale

rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi

modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de

muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate

în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea

tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea

populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să

considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite

domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.

39

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE -

REGIUNEA NORD-EST Total

Calificări

specifice nivelului

4 de calificare

Calificări specifice

nivelului 3 de

calificare

Anul

2011 1233891 160772 1073119

2012 1228778 160101 1068677

2013 1223317 159384 1063933

2014 1201479 156518 1044961

2015 1196855 155912 1040944

2016 1190557 155085 1035472

2017 1183698 154185 1029513

2018 1176349 153221 1023128

2019 1168566 152199 1016367

2020 1160401 151128 1009274

Ponderea din cererea pieţei muncii pentru calificări de nivel 3 şi 4 în 2017

13% 87%

Pondere nivel 4 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

27%

Ponderi nivel 3 şi 4 în oferta educaţională a IPT - ieşiri în 2017

40% 60%

Notă: Ponderea de 27% a nivelului 4 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior

în 2017 este conform ţintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenţilor de

învăţământ terţiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie

aproximativ 50%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 60% se recomandă să fie

pentru calificări de nivel 4 iar 40% pentru calificări de nivel 3.

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEŢEI MUNCII

Populaţia activă, populaţia ocupată:

Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate,

cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale:

Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul

femeilor decât în cazul bărbaţilor.

Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut

semnificativ în rural.

Rata de activitate şi rata de ocupare:

Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei de ocupare la nivel regional,

cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale.

Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit

populaţia feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în

condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).

Şomajul (BIM):

În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decât la nivel

40

naţional având următoarele aspecte:

- rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rata şomajului

rural la nivel naţional;

- şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor;

- şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani).

Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie

Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este

mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă

decât la nivel naţional. În Regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la

nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ

gimnazial). La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de

două ori mai mică decât a bărbaţilor.

Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor

cu nivel de pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire

(cel mult gimnazial).

Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decât media

pe ţară.

CONCLUZII DIN ANALIZA COMPARATIVĂ PE OCUPAŢII A ŞOMAJULUI ŞI

LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE ÎNREGISTRATE LA AJOFM

Învăţământul profesional şi liceal tehnologic:

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă: mecanică, industrie

textilă şi pielărie, comerţ, construcţii, fabricarea produselor din lemn, electric, electromecanică,

industrie alimentară.

Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorţie pe piaţa muncii: comerţ,

construcţii, turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă

locuri de muncă-şomeri pozitivă sau cu tendinţă de echilibrare.

Dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de

creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, balanţă favorabilă

locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare.

Şcoala postliceală:

Domeniile economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, informatică –

dinamică pozitivă la nivel judeţean: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu

scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă - şomeri.

41

CONCLUZII DIN ANALIZA PIEȚEI MUNCII ȘI IMPLICAȚIILE PENTRU DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în IPT

Scăderea ratei de

ocupare, rata

şomajului peste media

la nivel naţional,

şomajul ridicat al

tinerilor şi şomajul de

lungă durată

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii.

Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor.

Abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva

învăţării pe parcursul întregii vieţi.

Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în

special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un

loc de muncă după absolvirea şcolii.

Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de

Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-

profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a

forţei de muncă în

programe de formare

continuă

Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru:

- creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi

competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din

întreprinderi;

- adecvarea calificării cu locul de muncă;

- reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii;

- recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor

dobândite pe cale formală şi informală;

- diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex.

programe de formare la distanţă, consultanţă etc.

Evoluţiile sectoriale în

plan ocupaţional,

analizele şi prognozele

privind evoluţia cererii

şi ofertei de forţă de

muncă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate

nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS).

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de

calificare.

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare

pentru dezvoltarea regională.

Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială în

oferta de şcolarizare în perspectiva 2020.

Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale, grupate în

domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de muncă în creştere în

anumite sectoare/activităţi ale economiei naţionale.(descrie in termeni de

CAEN sau COR).

Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi

dezvoltarea rurală:

- diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică,

promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea

resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor.

- implicarea în programe de formare continuă pe două componente:

formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;

reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte

activităţi.

42

Pentru învăţământul profesional şi tehnic prezintă interes populaţia pe grupele de

vârstă 10 – 14 ani şi 15 – 24 ani. Pornind de la datele statistice rezultate în urma

recensămintelor din 1992 şi 2002 se estimează în orizontul de timp 2008 – 2013:

Populaţia regiunii va continua să crească cu un ritm mediu anual de 0,006%;

Populaţia cu vârste între 10 – 14 ani va creşte cu un ritm anual de 0,03%;

Populaţia cu vârste între 15 – 24 ani va creşte cu un ritm anual de 0,014%;

Populaţia cu vârste peste 60 de ani va creşte cu un ritm anual de 1,35%.

Rata de substituire în judeţ (raportul numărului de persoane cu vârste între 15 – 24 şi

55 – 60 ani) este de 3,16. Acest indicator indică apariţia în perioada următoare a unei presiuni

pe piaţa muncii: pentru fiecare persoană care va părăsi piaţa muncii, alţi trei absolvenţi vor

intra pe piaţă.

Pentru anii 2008-2014 estimarea populaţiei din categoria de vârstă 15-19 ani s-a

realizat avându-se în vedere categoria de vârstă corespunzătoare.

Pentru anii 2010-2013 s-au folosit valorile pentru categoria de vârstă 5-9 ani. În judeţul

Neamţ estimarea indică o scădere a populaţiei de vârstă şcolară, de la 44.916 la 32.285, cu o

rată de -28,12%.

Zonele de provenienţă a elevilor din Judeţul Neamţ pentru Liceul Tehnologic

Economic Administrativ

Nr. Crt.

Zona 1 Borca

Zona 2 Bicaz Zona 3 P. Neamt

Zona 4 Tg. Neamt

Zona 5 Roznov

Zona 6 Horia

Zona 7 Roman

1 Borca Bicaz Piatra Neamt Tirgu Neamt Roznov Horia Roman

2 Farcasa Hangu Bodesti Pipirig Savinesti Secuieni Botesti

3 Poiana Teiului

Damuc Dobreni Vanatori Neamt Piatra Soimului

Moldoveni Gheraesti

4 Grinties Bicaz – Chei Garcina Agapia Tazlau Bahna Sabaoani

5 Ceahlau Bicazul Ardelean

Alexandru cel Bun

Cracaoani Borlesti Cordun

6 Tasca Pangarati Baltatesti Ghindaoani

Rediu Trifesti

7 Tarcau Dumbrava

Rosie

Grumazesti Candesti Tamaseni

8 Margineni Petricani Zanesti Doljesti

9 Girov-Dochia Urecheni Podoleni Bara

10 Bargaoani Pastraveni Romani Stanita

11 Stefan cel Mare Timisesti Costisa Sagna

12 Dragomiresti Tibucani Ion Creanga

13 Razboieni Raucesti Icusesti

14 Tupilati Brusturi Draganesti

Valea Ursului

15 Oniceni

16 Bozieni

17 Poienari

18 Dulcesti Ruginoasa

19 Faurei

Populaţie şcolară de vârsta 15-17 ani estimată pentru 2009-2014 pe zone ocupaţionale/an

Judeţul Neamţ 13492

Zona Piatra Neamţ 4844

Zona Roman 4705

Zona Târgu Neamţ 2650

Zona Bicaz 768

Zona Poiana Teiului 525

43

Populaţia de vârstă cuprinsă între 15-24 de ani, în perioada 2009-2014 a avut o evoluţie

descendentă la nivelul judeţului cu o rată aproximativă de 33%.

Repartiţia claselor pe domenii în cadrul celor trei zone reprezentative în anul şcolar

2013-2014, este reprezentată în tabelul următor:

Domeniul P. Neamţ Bicaz Roznov Total domeniu

Mecanic 2 2 6 10

Fabricarea produselor din lemn 3 2 3 8

Textile-pielărie 10 1 1 12

Silvicultură 2 2 0 4

Comerţ 4 0 0 4

Turism şi alimentaţie 12 0 0 12

Estetica şi igiena corpului uman 8 0 0 8

TOTAL ZONĂ 41 7 10 58

La nivelul zonei ocupaţionale situaţia privind absolvenţii clasei a VIII-a în perspectiva

anului 2014 a arătat o scădere semnificativă care va influenţa planul de şcolarizare a liceelor şi

scoala profesionala.

În ceea ce priveşte acoperire zonelor ocupaţionale prin reţeaua şcolară TVET,

concluziile sunt următoarele:

Învăţământul pentru comerţ - acoperă în 2014 un procent de 9,75% din planul de

şcolarizare. Se anticipează o creştere la 11,85% până în 2015, cu o pondere de 98% a

nivelurilor 2 şi 3 de calificare, pe următoarele considerente:

- Creşterea PIB şi a schimburilor comerciale;

- Dezvoltarea comerţului rural calificat;

- Creşte numărul întreprinzătorilor care-şi asumă comercializarea produselor.

Învăţământul pentru servicii - va creşte ca pondere în planul de şcolarizare de la 10,45% la

19,47%, cu o pondere de 100% pentru nivelurile 2 şi 3 de calificare, pe considerentul că

nivelul de trai al populaţiei este în creştere, deci şi cererea de servicii. Creşterea va fi mai

semnificativă în subdomeniul turism-alimentaţie publică şi mai moderată în igienă - sănătate.

Finanţare – La nivelul unităţilor şcolare, bugetarea se realizează în condiţiile existenţei unor

standarde şi a unor costuri normative – pentru cheltuielile de bază – precum şi a unor fonduri

care se distribuie şcolilor pe criterii de echitate sau de performanţe deosebite.

Principalele surse ale bugetului unităţilor şcolare sunt:

Alocaţiile de la bugetul central al statului şi alocaţiei de la bugetele locale

reprezintă cele mai importante surse de finanţare.

Veniturile proprii ale unităţilor şcolare – provenite din formarea continuă,

consultanţă de specialitate, taxele de studii, producţie şi servicii.

Programele naţionale şi internaţionale - de reabilitare a şcolilor, de reformă a

învăţământului preuniversitar.

Alte surse – donaţii, sponsorizări.

Tendinţa din ultimii ani este de a trece finanţarea educaţiei de la bugetul central al

statului la bugetele locale.

44

Totodată, tendinţa este ca alocările de fonduri să fie cât mai obiective şi mai

transparente, în care scop se va introduce finanţarea pe bază de formule/standarde de

finanţare. Aceste formule asigură finanţarea proporţională cu numărul de elevi, suma fiind

stabilită în funcţie de nivelul şi forma de învăţământ, de localizarea geografică a unităţii şcolare

şi de alţi factori specifici.

2.1.5. CEREREA DE COMPETENŢE

Angajatorii preferă persoane tinere, care posedă un nivel superior al competenţelor şi

abilităţilor, uşor adaptabili, care pot lucra cu uşurinţă în echipă, care au abilităţi de a deservi

mai multe utilaje, care au cunoştinţe de operare PC şi au cunoştinţe de limbi străine (limbi

străine aplicate). De asemenea, se pune accent pe persoanele care posedă experienţă

profesională în domeniul solicitat.

Se constată că există premisele ca o serie de ramuri economice să înregistreze o

creştere reală în intervalul de timp 2014 - 2020, cazul serviciilor şi al construcţiilor.

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea

efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspectiva cerinţelor societăţii şi

economiei bazate pe cunoaştere. Astfel, contextul european actual oferă o serie de documente

de referinţă, cu rol important în regândirea, reorganizarea şi armonizarea sistemelor de

învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei şi a mobilităţii profesionale şi de studiu.

Documentele europene cu impact şi implicaţii semnificative asupra schimbărilor

introduse în sistemul de învăţământ românesc sunt Recomandarea Parlamentului European şi a

Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul

întregii vieţi şi Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF).

Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind

competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi conturează, pentru

absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt

domenii de competenţă:

comunicare în limba maternă

comunicare în limbi moderne

competenţe matematică, ştiinţe şi tehnologii

competenţe digitale

competenţe metacognitive (a învăţa să înveţi)

competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

competenţe antreprenoriale

sensibilizare şi exprimare culturală

Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care

urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii.

Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor

paradigme educaţionale şi vizează atât domenii „academice” (de exemplu Comunicarea sau

45

competenţele în Matematică, ştiinţe şi tehnologie), precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare,

metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare.

Dezbaterile pe tema competenţelor-cheie au atins multe paliere, iar abordările la nivel

curricular sunt diferite. O posibilă explicaţie a varietăţii situaţiilor existente ţine şi de aspectele

specifice ale modului în care competenţele-cheie au fost concepute. Acestea sunt considerate o

combinaţie specifică de cunoştinţe, de abilităţi şi de atitudini adecvate contextului de care are

nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă,

pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Acest fapt este important în

configurarea unui cadru curricular menit să contribuie la aplicarea cunoaşterii de tip şcolar în

viaţă.

Dar cele opt domenii de competenţă au legături diferite cu aspectele enunţate mai sus.

De exemplu, pentru piaţa muncii, unele domenii au o legătura evidentă – este cazul educaţiei

antreprenoriale sau a competenţelor digitale; în cazul altora, legătura sau utilitatea este

mediată de aspecte care ţin de dezvoltarea personală sau de un bagaj de achiziţii de tip

procedural fără de care nu este posibilă viaţa profesională.

Cadrul European al Calificărilor (European Qualifications Framework – EQF) este o

propunere de recomandare către Parlamentul European, care vizează contribuţia la

armonizarea şi la corelarea sistemelor naţionale de educaţie şi de formare, pornind de la

obiective comune din domeniile pregătirii forţei de munca şi ale educaţiei permanente. Rolul

cadrului european al calificărilor este să faciliteze mobilitatea profesională şi geografică a celor

care învaţă. Elementul-cheie pe care-l propune documentul este conceptul de rezultate ale

învăţării dobândite într-un demers de învăţare permanentă, mai mult decât legate de o

instituţie, de curriculum sau de pregătirea pentru o anumită calificare.

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN – AUTOEVALUARE

2.2.1. DOMENIUL FUNCȚIONAL - CURRICULUM

În fundamentarea cifrei de şcolarizare s-a ţinut cont de metodologia MECS urmărind

cuprinderea absolvenţilor clasei a VIII-a pentru continuarea studiilor în învăţământul post

gimnazial în concordanţă cu opţiunile elevilor şi cu tendinţele de dezvoltare socială şi

economică şi cu prognoza ocupării forţei de muncă la nivel judeţean şi la nivelul zonei

ocupaţionale.

Structura planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2014 – 2015

Nr. Crt.

Nivel Filieră Profil / Domeniu

Specializare / Calificare profesională

Număr clase Număr elevi

1. Liceal

TEH

NO

LO

GIC

Ă

SER

VIC

II

ECONOMIC a-IX-a 3 87

COMERŢ a-IX-a 1 26

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE a-IX-a 4 119

ESTETICA ŞI IGIENA CORPULUI OMENESC

a-IX-a 1 28

ECONOMIC a-X-a 3 70

COMERŢ a-X-a 1 24

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE a-X-a 5 136

ESTETICA ŞI IGIENA CORPULUI a-X-a 1 30

46

OMENESC

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

a-XI-a 3 68

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE

COMERŢ

a-XI-a 1 28

TEHNICIAN ÎN TURISM a-XI-a 2 52

ORGANIZATOR BANQUETING a-XI-a 2 54

TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE a-XI-a 1 27

COAFOR STILIST a-XI-a 1 32

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI ECONOMICE

a-XII-a 3 72

TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂŢI DE COMERŢ

a-XII-a 1 26

TEHNICIAN ÎN ACHIZIŢII ŞI CONTRACTĂRI

a-XII-a 1 18

TEHNICIAN ÎN TURISM a-XII-a 2 47

ORGANIZATOR BANQUETING a-XII-a 1 28

TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE a-XII-a 1 26

COAFOR STILIST a-XII-a 1 27

Nr.

Crt.

Nivel Profil /

Domeniu

Specializare /

Calificare profesională

Număr clase Număr

elevi

2. ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 3 ANI

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

BUCĂTAR a-IX-a 0,5 50

COFETAR-PATISER a-IX-a 0,5 24

OSPĂTAR (CHELNER) VÂNZĂTOR ÎN UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE

a-IX-a 1 48

COFETAR-PATISER a-X-a 0,5 16

OSPĂTAR (CHELNER)

VÂNZĂTOR ÎN UNITĂŢI DE ALIMENTAŢIE

a-X-a 0,5 17

Nr. Crt.

Nivel Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională

Număr clase

Număr elevi

3. ÎNVĂŢĂMÂNT

PROFESIONAL DE 2 ANI

TURISM ŞI

ALIMENTAŢIE

COFETAR-PATISER a-

XI-a

1 16

Nr. Crt.

Nivel Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională

Număr clase

Număr elevi

4. ÎNVĂŢĂMÂNT

POSTLICEAL

ESTETICA ŞI

IGIENA CORPULUI OMENES

STILIST II 1 16

PUNCTE TARI:

La nivelul fiecărei clase din învăţământul liceal au fost identificate stilurile de învăţare ale

elevilor prin aplicarea chestionarelor specifice;

S-a realizat evaluarea iniţială a elevilor la începutul anului şcolar prin aplicarea testelor

predictive la marea majoritate a disciplinelor de învăţământ;

Evaluarea caută să accentueze acea latură a acţiunii evaluative care să ofere elevilor

suficiente şi variate posibilităţi de a demonstra ceea ce ştiu şi ceea ce pot face, priceperi,

deprinderi, abilităţi;

Relaţiile de lucru stabilite cu elevii sunt eficiente, prin activităţile de învăţare urmărindu-se

atât facilitarea comunicării profesor – elev, cât şi a comunicării elev – elev precum şi

dezvoltarea capacităţii de lucru în echipă (aspect atestat de fişele asistenţelor la ore şi de

proiectele unităţilor de învăţare);

47

S-au găsit modalităţi adecvate de identificare a elevilor performanţi şi de stimulare a

acestora;

Au fost identificate şi se utilizează o serie de metode de evaluare care pot reprezenta o

alternativă viabilă la formele evaluative tradiţionale, metodele de evaluare folosite urmărind

promovarea egalităţii şanselor şi evitarea unor atitudini discriminatorii.

Pe parcursul anului şcolar se desfăşoară programe de pregătire suplimentară în vederea

participării elevilor la concursuri şi olimpiade şcolare şi la examenele de certificare a

calificărilor profesionale şi de bacalaureat;

Contractele de pregătire practică încheiate cu agenţii economici din Neamț şi din judeţ

permit elevilor desfăşurarea stagiilor de pregătire practică la aceştia, asigurând şanse de

dezvoltare profesională fiecărui elev, integrarea mai uşoară la locul de muncă şi

cunoaşterea ofertei şi condiţiilor reale de pe piaţa muncii;

Prin prezentarea în cadrul activităţilor practice şi a celor instructiv educative a evoluţiei

economiei de piaţă, a noilor tehnologii şi a rezultatelor progresului tehnic, elevii sunt

pregătiţi şi consiliaţi pentru continuarea învăţării pe parcursul întregii vieţi, în vederea

adaptării la schimbările tehnologice specifice economiei;

Au fost demarate acţiuni de contactare de noi agenţi economici, cu poziţii importante pe

piaţa economică a Sucevei şi în ţară, în vederea încheierii de contracte de pregătire practică

a elevilor; în acest fel au devenit parteneri de practică SC Betty Ice SRL Neamț (pentru

elevii de la domeniul electronică-automatizări) şi SC Sidem SRL Şcheia, Neamț (pentru

elevii de la domeniul mecanică);

Cadrele didactice dovedesc o bună cunoaştere a curriculum-ului şi îşi stabilesc strategiile de

predare-învăţare în funcţie de standardele de pregătire profesională, de specificul fiecărui

colectiv de elevi (atitudini, grad de motivare, interese), de rezultatele la testele predictive,

de progresul elevilor, de stilurile de învăţare ale acestora;

A crescut numărul profesorilor care au adoptat strategii didactice în scopul învăţării centrate

pe elev;

Profesorii folosesc baza materială la orele de curs, integrând eficient mijloacele didactice în

cadrul diferitelor tipuri de lecţii;

Se constată un interes crescut al cadrelor didactice pentru perfecţionare continuă:

susţinerea de grade didactice, participarea la cursuri de formare, simpozioane, etc.;

Au fost elaborate toate documentele curriculare la nivel de trunchi comun, curriculum la

decizia şcolii CDŞ) şi/sau curriculum în dezvoltare locală (CDL);

Curriculumul la decizia şcolii şi în dezvoltare locală (CDŞ şi CDL) sunt elaborate în

concordanţă cu nevoile comunităţii;

Profesorii au documente de planificare bine întocmite, în concordanţă cu curriculum-ul

naţional şi resursele disponibile;

Pentru modulele la care sunt prevăzute ore de teorie, laborator tehnologic, respectiv

instruire practică proiectarea didactică se realizează prin cooperarea între profesorii de

specialitate şi maiştrii instructori;

48

Majoritatea cadrelor didactice se preocupă de întocmirea portofoliilor, respectiv a mapelor

de lucru conform cerinţelor actuale şi utilizează auxiliare curriculare în scopul sporirii

randamentului învăţării;

Instruirea practică se realizează prin lucrări practice cu caracter aplicativ;

Evaluările prin examenele de ieşire din sistem (examenele de certificare calificării

profesionale) fac dovada unei pregătiri corespunzătoare cerinţelor Standardelor de Pregătire

Profesionlă (SPP)

Promovabilitatea la examenele de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din

învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar, în anul şcolar 2014-2015

(calculat la numărul de elevi înscrişi)

Nivelul de calificare Sesiunea de examen Procent de promovabilitate

Nivelul 5 de calificare ianuarie-februarie 2015 100%

mai-iunie 2015 100%

Nivelul 4 de calificare mai-iunie 2015 100%

august 2015 100%

Nivelul 3 de calificare iulie 2015 100%

Inserţie socio-profesională satisfăcătoare, prin urmarea cursurilor şcolii postliceale din

cadrul unităţii noastre şi/sau a unei instituţii de învăţământ superior;

Participarea elevilor la activităţi educative şcolare şi extraşcolare, diversificarea activităţilor

extracurriculare având drept scop şi atragerea elevilor.

Procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat a absolvenţilor de liceu, promoţia

2015, a fost de 67,2%;

PUNCTE SLABE:

Elevi cu nivel iniţial de instruire redus;

Situaţia economico-socială precară pentru foarte mulţi elevi;

Absenteism relativ ridicat al elevilor de la clasele din învăţământul obligatoriu;

Elevii nu sunt implicaţi în evaluarea progresului pe care îl realizează şi nu primesc

întotdeauna informaţii despre modul în care pot stabili noi criterii individualizate pentru a

acoperi lipsurile în învăţare;

Programele şcolare încărcate şi ritmul lent de învăţare al multor elevi din şcoală, determină

evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;

Lipsa manualelor la disciplinele de specialitate scade calitatea actului de predare învăţare;

Insuficienta dezvoltare a sistemului de evidenţă a progresului elevului pe perioada

şcolarizării;

Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice privind aspecte cum

sunt: centrarea pe nevoile elevilor, modernizarea lecţiilor, informatizarea învăţământului;

Nu sunt elaborate planuri educaţionale individuale pentru elevi.

În baza celor constatate s-au formulat şi stabilit priorităţile:

49

MĂSURI:

Asigurarea calităţii procesului instructiv educativ prin aplicarea măsurilor din planul

operaţional pentru asigurarea calităţii;

Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învăţătură şi ţinte individuale de

învăţare pe baza rezultatelor la testele iniţiale;

Adaptarea permanentă a strategiilor de învăţare pentru a răspunde stilurilor individuale de

învăţare, nevoilor, abilităţilor şi gradului de motivare a fiecărui elev;

Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina creşterea

motivaţiei învăţării;

Îmbunătăţirea activităţii de marketing educaţional pentru atragerea unor elevi cu o

pregătire iniţială mai bună;

Elaborarea de programe pentru discipline opţionale cu caracter interdisciplinar care să

acopere o paletă mai largă de specializări;

Identificarea elevilor care necesită pregătire suplimentară pentru recuperarea materiei,

constituirea grupelor de elevi pe niveluri de învăţământ, discipline şi aplicarea programelor

de recuperare la nivel de şcoală;

Găsirea unor soluţii de predare învăţare, instruire practică care să asigure o pregătire

eficientă în meserie: lucrul în echipă, individualizarea grupelor, desfăşurarea stagiilor de

pregătire practică la agenţii economici parteneri;

Constituirea grupurilor unitare de elevi cu goluri în cunoştinţe, pe niveluri de învăţământ,

discipline, şi aplicarea programelor de recuperare la nivel de şcoală;

Realizarea planurilor de intervenţie personalizată.

2.2.2 DOMENIUL FUNCȚIONAL - RESURSE UMANE

Pentru a realiza cât mai eficient şi elevat dimensiunea educativă şi tehnico

profesională, şcoala noastră dispune de un personal format din 116 salariaţi împărţiţi în 6

(şase) categorii: profesori, economişti, ingineri, maiştri instructori, personal didactic auxiliar,

personal nedidactic.

Nr. total de cadre didactice

calificate

Numărul cadrelor pe nivel de calificare

Absolvent în domeniul postului

Definitivat

Grad II

Grad I

două inst. de înv. sup.

cursuri postuniversitar

Masterat în domeniul specializării sau în domeniul educaţiei

Masterat în alt dom.

Doctorat în domeniul specializării sau în domeniul educaţiei

TOTAL 81 81 18 13 37 2 6 12 1 5

Profesori 68 68 17 9 30 2 6 11 1 5

Maistri-instructori

13 13 1 4 7 - - 1 - -

Nr. total de cadre didactice

Numărul cadrelor didactice participante la formare continuă

Activităţi metodice

Sesiuni ştiinţifice

Stagii de informare ştiinţifică

Cursuri de perfecţionare

Defini tivat

Grad II

Grad I

Maste rat

Doctorat

81 81 5 6 29 4 10 7 2 5

*** Organigrama LTEA Piatra Neamt

50

PUNCTE TARI:

•personal didactic calificat 100%;

• ponderea cadrelor didactice titulare cu gradul didactic I 42 %;

• ponderea cadrelor didactice cu performante în activitate 58 %;

• personalul didactic este interesat de calitatea procesului instructiv-educativ;

• relatiile interpersonale pozitive existente favorizeaza crearea unui climat educational

deschis, stimulativ;

• interesul cadrelor didactice pentru perfectionare si formare continua;

• delimitarea clara a responsabilitatii fiecarui cadru didactic prin fisa postului;

• existenta consilierului psihopedagog si a unui cabinet de consiliere;

• directorI formați în managementul educational;

• evoluția crescătoare a procentului de promovabilitate a elevilor la examenele nationale;

• realizarea permanentă a planului de școlarizare propus;

• participarea personalului școlii la cursuri acreditate de formare profesionalã

Existenţa unui psiholog şcolar, angajat cu normă întreagă care desfăşoară activităţi

specifice cu elevii – individual sau in grup, la orele de consiliere la care este solicitat şi în

unele cazuri cu părinţii elevilor, sau gestionează relaţia părinte-elev-diriginte (profesor);

Existenţa unor colaborări între şcoală şi numeroase instituţii şi organizaţii: Centrul Judeţean

de Asistenţă Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Camera de Comerţ, Poliţie,

Consiliul Local, pentru a furniza consiliere şi orientare privind cariera;

Elevii cu situaţii deosebite (dificultăţi majore de integrare în colectiv, amânare medicală,

abandon şcolar, corigenţă, repetenţie, exmatriculare etc) beneficiază de orientare şi

consiliere din partea profesorilor diriginţi şi a psihologului şcolar;

Creşterea eficienţei relaţiei diriginte – părinte – Consiliu profesoral – elev, pentru o mai

bună comunicare şi informare.

PUNCTE SLABE:

• conservatorism si rezistenta la schimbare a unor cadre didactice;

• slaba preocupare din partea unor cadre didactice pentru propria dezvoltare profesionala;

• elevi proveniti din familii dezorganizate sau cu parintii plecati la munca în strainatate;

• supraincarcarea personalului de conducere, cadre didactice în anumite perioade etc;

elevii apelează în mică măsură la psihologul şcolar pentru consiliere în problemele personale

apărute.

51

2.2.3. DOMENIUL FUNCȚIONAL RESURSE MATERIALE

Nr. crt.

Spaţii aferente procesului de învăţământ

Exi

s-tente

Dotări

1. Săli de clasă 27 pupitre şcolare, 5 truse, calc. cu imprimantă, televizor, video

2. Laborator fizică 1 24 mese laborator, 3 truse, planşe, retroproiector

3. Laborator chimie 1 12 mese laborator, 10 truse, planşe, mulaje

4. Laborator biologie 1 18 mese laborator, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner

5. Laborator informatică – AEL1

1 24 mese laborator, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner

6. Laborator

informatică – AEL2

1 24 mese laborator, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner

7. Laborator informatică

1 30 mese special, 25+1 calculatoare, Imprimantă, scaner

8. Laborator

informatică

1 23 mese laborator, 12 calculatoare

9. Cabinet contabilitate 1 16 mese, 14 calculatoare

10. Bibliotecă 1 4 mese studio, 16.514 volume, copiator, radiocasetofon

11. Laborator patiserie 2 33 mese, 4 cuptoare, 5 aragaze, 2 frigidere, 2 lăzifrigorifice fişete, vitrine

12. Cabinet comerţ 1 12 mese, calculator, rafturi, planşe, casă de marcat

13. Cabinet tehnica servirii

1 9 mese, 2 vitrine

14.

Hotel şi restaurant– bază de practică

1 Mobilier specific, cuptoare, aragaze, frigidere, planşe, tacâmuri, veselă, echipamente gătit, refrigerare, conservare

3 calculatoare Agenţie de turism, sală de conferinţe, salon coafura

15. Terenuri sport 1 Echipamente specifice

16. Cabinet metodic 1 rafturi bibliotecă, copiator, imprimante, scaner, internet

17. Laborator tehnica comercializării mărfurilor

1 mobilier specific, 1 calculator, cuptor cu microunde

18. Cabinet coafor 3 mobilier și echipamente specifice

PUNCTE TARI:

Existenţa mijloacelor didactice moderne: videoproiectoare, tablă interactivă;

Existenţa la nivelul unităţii şcolare a cabinetelor specializate pe discipline/arii

curriculare;

Existenţa în cadrul bibliotecii a unui centru de documentare şi informare;

Toate calculatoarele sunt conectate la Internet oferind elevilor posibilitatea unei

informări moderne şi actualizate;

Întreţinerea hard şi soft este asigurată de o persoană specializată;

Îmbunătăţirea dotării laboratorului de electrotehnică cu materiale didactice necesare

desfăşurării activităţilor de laborator şi instruire practică;

Dotarea unui cabinet de informatică la standarde actuale.

Biblioteca şcolii posedă un număr de 22.820 de volume ; nu există o sală de lectură

amenajată.

Numărul de calculatoare este suficient şi pentru dezvoltarea unor competenţe specifice

instruirii generale în domeniu ; la 15 iunie 2011 existau 101 de calculatoare folosite în procesul

52

didactic. Manualele pentru instruirea în învăţământul TVET acoperă aria disciplinelor de

specialitate şi nivelurile de specialitate în proporţie de 38%, restul materialelor didactice sunt

concepute şi elaborate de către cadrele didactice pe baza curriculumului MECTS.

Manualele noi sunt procurate de scoală, în regim de bibliotecă, pentru ciclul inferior si

achiziţionate de elevi pentru ciclul superior.

Există baze de date electronice, realizate la nivel naţional / judeţean destinate informării

şi documentării cadrelor didactice de specialitate şi chiar elevilor.

Şcoala este conectată la Internet.

Dotarea cu materiale şi resurse didactice poate oferi posibilităţi efective de simulare

asociată instruirii de specialitate.

MĂSURI:

Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a şcolii;

Îmbogăţirea şi reactualizarea fondului de carte a bibliotecii, în special cu literatură de

specialitate.

2.2.4. DOMENIUL FUNCȚIONAL - RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE

LOCALĂ. PARTENERIATE ŞI COLABORARE. Şcoala colaboreaza cu agenţii economici din judeţul Neamț pentru:

Desfăşurarea instruirii practice a elevilor în baza unor convenții de colaborare încheiate

între școală şi agenții economici.

Susţinerea financiară a unor activităţi extracurriculare care au vizat sărbătorirea unor

evenimente importante din viaţa şcolii şi a elevilor.

Premierea elevilor care au obţinut premii la olimpiadele şcolare şi concursurile pe meserii.

Derularea unor programe de formare profesională continuă a personalului din comerţ,

hoteluri şi restaurante în cadrul unor proiecte Phare – Dezvoltarea Resurselor Umane, POS

DRU

Elaborarea CDL

Inserţia socio-profesională a absolvenţilor – în fiecare an şcolar agenţii economici din

domeniul serviciilor sunt invitaţi să participe la desfăşurarea probei practice din cadrul

examenului de absolvire a şcolii profesionale şi a examenului pentru obţinerea certificatului

de competenţe profesionale de către elevii claselor a XII – a, prilej cu care îşi recrutează

viitoarea forţă de muncă dintre absolvenţii şcolii.

Desfăşurarea instruirii practice a elevilor claselor a XI- a, liceu tehnologic, după modelul de

învăţare “firma de exerciţiu”- fiecare firmă de exerciţiu are o firmă – mamă dintre agenţii

economici din jud. Neamț.

1. Cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi locale

(Prefectura, Consilii Locale, Primărie etc.)

Şcoala colaboreza cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Munca Neamț pentru

desfăşurarea unor acţiuni comune de informare a elevilor în legătură cu locurile de muncă

disponibile în domeniul serviciilor şi condiţiile cerute pentru ocuparea acestora.

53

2. Scoala desfăşoara parteneriate active pentru educaţie şi pentru administrarea

unităţii şcolare si cu autorităţile locale: Primăria, Poliţia, Oficiul pentru Protecţia

Consumatorilor, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional,

Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea

Profesională, Direcţia de Sănătate Publică Neamț, Direcţia Judeţeană pentru

Protecţia Drepturilor Copilului.

3. Cu patronate, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri

4. Cu instituţii de învăţământ preuniversitar – reţele de şcoli, cu instituţii de

învăţământ superior şi cercetare

Şcoala desfăşoara, anual, un parteneriat activ cu Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi,

Facultatea de Ştiinţe Economice, Facultatea de Istorie/Geografie şi Facultatea de Ingineria

Mediului.

Continua parteneriatul cu CCD Neamț privind activitatea de formare a

personalului didactic din jud. Neamț

Desfăşoara parteneriate pentru formarea profesională cu alte şcoli din ţară din

domeniul serviciilor

Harta parteneriatelor

PUNCTE TARI:

Există un program pentru diminuarea absenteismului, eliminarea abandonului şcolar şi

combaterea violenţei şi agresivităţii în şcoală;

Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii importante de a veni în sprijinul şcolii

(Primăria, Jandarmeria, Poliţia, ONG-uri etc) ;

Periodic se realizează acţiuni de consiliere şi informare a părinţilor pentru evitarea

abandonului, absenteismului şi insuccesului şcolar.

Cu sprijinul Primăriei Neamț s-au desfăşurat lucrări de întreţinere şi reparaţii a spaţiilor de

învăţământ;

Interesul agenţilor economici pentru formarea prin învăţământul profesional şi tehnic.

PUNCTE SLABE

În majoritatea cazurilor familiile elevilor nu colaborează cu şcoala decât în cazuri extreme;

Problemele privind frecvenţa şi nivelul de pregătire al elevilor sunt lăsate în grija şcolii;

Caracterul conjunctural şi instabilitatea unor relaţii de parteneriat cu instituţiile locale,

pierderea pe parcurs a unor relaţii de cooperare;

Nu există un parteneriat real cu părinţii.

MĂSURI

Implicarea unui număr mai mare de părinţi in activităţile şcolii, în vederea scăderii

absenteismului şi prevenirii abandonului şcolar.

54

2.3. ANALIZA ŞI DIAGNOZA SWOT

Pentru realizarea unei analize corecte, obiective și pertinente a diagnozei SWOT s-a

realizat o analiza de nevoi pe grupuri de interese la nivelul Liceului Tehnologic Economic

Administrativ Piatra Neamț, care a scos în evidenţă următoarele aspecte:

Grupul de interese - părinţi

Pentru a avea o imagine clară asupra nevoilor şi dorinţelor părinţilor, care sunt

beneficiarii indirecţi ai serviciilor educaţionale oferite de Liceul Tehnologic Economic -

Administrativ Piatra Neamţ, au fost aplicate chestionare unui număr de 50 părinţi. Pe baza

răspunsurilor date de aceştia putem concluziona următoarele:

Colaborarea dintre şcoală şi părinţi este bună (68%) şi foarte bună (23%), ceea ce

reprezintă un atu pentru şcoala noastră, însă nu trebui să ne rezumăm doar la suprafaţa

constatărilor ci să consolidăm relaţiile formate.

Colaborarea dintre şcoală şi părinţi

32%

68%

Foarte buna

Buna

Un alt punct forte subliniat de părinţi este colaborarea acestora cu profesorii/diriginţii,

care din perspectiva lor este de asemenea bună (73%) şi foarte bună (20%).

Colaborarea părinţilor cu profesorii/diriginţii

27%

73%

Foarte buna

Buna

55

Părinţii chestionaţi şi-au manifestat dorinţa să se implice în acţiunile şcolii într-o pondere

ridicată (65%) prin sprijin material, lucrări de tâmplărie, activităţi extraşcolare şi şcolare.

Implicarea părinţilor

35%

65%

Foarte buna

Buna

Din răspunsurile părinţilor rezultă că aceştia sunt relativ mulţumiţi de condiţiile

materiale oferite de şcoală, însă cei care nu au răspuns sau s-au declarat nemulţumiţi au

însumat un procent de 35%, desul de ridicat, ceea ce înseamnă că şcoala mai are de lucrat în

acest domeniu.

Din perspectiva părinţilor nevoile şcolii în raport cu gradul de importanţă sunt

următoarele:

Foarte importante Securitatea, baza didactică, laboratoarele de specialitate, mobilierul,

manualele, profesorii

Importante Frecvenţa la cursuri, fondurile financiare, seriozitatea profesorilor, ROI,

amplasarea clasei, renovarea claselor şi a laboratoarelor, separarea

băilor, sala de sport

Mai puţin importante Ţinute elevilor, iluminare coridoare, tablele

Necesare Cazarea, colaborarea cu familia, modernizarea grupurilor sanitare şi a

sălilor de clasă, dotarea, frecvenţa la cursuri, accesul la bibliotecă

De un real folos pentru conducerea şcolii sunt propunerile părinţilor pentru

îmbunătăţirea colaborării cu şcoala, dintre soluţiile amintite enumerăm:

- concordanţa dintre cerinţele şcolii şi al familiei;

- prezenţa copilului la şedinţele cu părinţii;

- şedinţe mai dese;

- comunicarea (catalog pe internet);

- implicarea elevilor în activităţile şcolii;

- cercuri de limbi străine;

- flexibilitate mai mare din partea profesorilor;

56

- ore de pregătire suplimentară pentru bacalaureat;

- creşterea responsabilităţii părinţilor;

Grupul de interese - elevi

În perioada 20-29 mai 2013 au fost chestionaţi un număr de 300 de elevi din cadrul

şcolii, în legătură cu motivele alegerii făcute, nevoile şcolii, relaţia profesor-elev si dotarea

scolii.

In urma prelucrării chestionarelor au rezultat următoarele concluzii:

- 59 % dintre elevi optează pentru Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra

Neamţ datorita calificărilor/ profesiilor pe care le obţin după terminarea liceului, 16% dintre

elevi vin datorita renumelui liceului, 13% datorita informaţiilor de la prieteni, colegi mai mari,

10% datorita părinţilor si 2% alte motive.

Factori care au influenţat optiunea elevilor în alegerea şcolii

59%16%

13%

10% 2%

calificarile scolii

renumele scolii

informatii externe

influenta părintilor

alte motive

La intrebarea „Ce cunostinte /competente doriti sa aveti la finalul studiilor in cadrul

Liceul Tehnologic Economic - Administrativ Piatra Neamţ, 38%dintre elevii chestionati vor sa

dobandeasca cunostintele necesare obtinerii unei profesii cautate pe piata muncii, 25% dintre

elevii doresc sa obtina cunostinte pentru a-si deschide propria afacere, 14% dintre elevi sa tina

evidenta contabila la o firma, 23% -alte motive.

Factori care au influenţat optiunea elevilor în alegerea şcolii

38%

25%

14%

23%

profesie căutată pe piaţa

muncii

deschiderea propriei afaceri

evidenţa contabilă a firmei

alte motive

57

In ceea ce priveşte aprecierea calităţii procesului educativ din scoală, 39% dintre elevi

considera foarte importanta combinarea teoriei cu practica, 22% dintre elevi au in vedere

activităţile educative deosebite si atractive, 20% se refera la formarea profesionala la nivel

european.

Calitatea procesului educativ

39%

22%

20%

19%

combinarea teoriei cu

practica

activităţile educative

formarea profesională

alte motive

De remarcat faptul ca, 59% dintre elevii liceului au in vedere calitatea formarii

profesionale in domeniile de pregătire pe care le oferă şcoala, ceea ce dovedeşte ca şcoala este

apreciata in primul rând datorita profilului său.

Referitor la procesul instructiv-educativ, abordările / metodele care pot contribui la

progresul elevilor sunt: dezbateri dintre elevi si profesori (38% dintre elevi), aplicarea practica

a tuturor noţiunilor teoretice (30% dintre elevi), discursul profesorului (12%), introducerea

noutăţilor (11% dintre elevi).

Metodele care pot contribui la progresul elevilor

38%

30%

12%

11%

9%

dezbateri profesor-elev

aplicaţii practice

discursul profesorului

introducerea noutăţilor

alte motive

Principiile care trebuie sa stea la baza relaţiei profesor-elev, in viziunea elevilor sunt:

înţelegerea, schimbul reciproc de idei, ajutor pentru toţi elevii, toleranta, pregătirea

profesionala temeinica, exigenta

58

Grupul de interese – cadre didactice

In vederea cunoaşterii tuturor nevoilor din scoală, sondajul realizat in perioada 20 – 29

septembrie 2013, a inclus in eşantion si un număr de 30 cadre didactice .

Informaţiile obţinute in urma prelucrării chestionarelor sunt:

- 53% dintre profesori considera foarte buna relaţia cu şcoala, iar 44% o

considera buna; un procent mic (3%) o considera mai puţin buna.

Gradul de satisfacţie al profesorilor în relaţia cu şcoala

47%

38%

15%

foarte bună

buna

mai putin buna

Un număr mare de profesori ( 86% ) sunt mulţumiţi de condiţiile pe care le oferă şcoala,

11% dintre profesori nu sunt mulţumiţi.

PUNCTE TARI

- Atragerea de resurse materiale şi financiare din surse externe:

- Valorizarea rezultatelor/produselor finale ale activităţilor/proiectelor prin utilizarea

acestora în activitățile curriculare și extracurriculare (portofoliile pentru elevi – în orele de limbi

străine, educație antreprenorială, studiul calității produselor şi serviciilor.

- Dotare didactico – materială bună în domeniul ITC şi pentru formarea profesională –

dotări Phare şi MEC (cabinete şi laboratoare funcţionale: informatică, multimedia, fizică şi

chimie, biologie, limba română, geografie, limbi străine, cabinet pentru activitatea firmelor de

exerciţiu, tehnologie culinară şi cofetărie-patiserie, tehnica servirii consumatorilor, tehnica

vânzării mărfurilor, agenţie de turism, tehnologie hotelieră)

- Bibliotecă şcolară cu un bogat fond de carte

- Spaţii proprii optime pentru desfăşurarea instruirii practice în domeniul „Turism şi

alimentaţie” reabilitate din fonduri Phare;

- Mobilier nou în majoritatea sălilor de clasă

- Conectare la Internet 24 ore/zi cu 3 furnizori;

- Cabinet de orientare şi consiliere psiho-pedagogică şi profesională;

PUNCTE SLABE

- Spaţiu şcolar insuficient comparativ cu atractivitatea domeniului de pregătire – numărul

mic al sălilor de clasă nu permite utilizarea cabinetelor şi laboratoarelor conform destinaţiei;

59

- Existenţa unor săli de clasă care oferă condiţii de învăţare nesatisfăcătoare, acestea

fiind amenajate prin recompartimentarea unor săli de clasă.

Sală de sport de dimensiuni necorespunzătoare desfăşurării activităţii de educaţie fizică

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Încadrarea cu cadre didactice calificate, în

majoritate cu gradele didactice I şi II (iar 5 cu

studii doctorale)

Realizarea permanentă 100% a planului de

şcolarizare propus în fiecare an.

Personal didactic competent şi implicat în

realizarea performanţei şcolare: autori de

auxiliare curriculare şi publicaţii, membri în

comisii judeţene şi naţionale la examene,

olimpiade şi concursuri şcolare, membri în

consiliile consultative ISJ Neamț, mentori etc.

Experiență în desfăşurarea programelor,

proiectelor şi parteneriatelor europene, naţionale

şi locale

Ofertă educaţională adaptată nevoilor societăţii şi

pieţei muncii

Preocupare pentru promovarea imaginii şcolii şi a

planului de şcolarizare

Elaborarea curriculum-ului la decizia şcolii şi a

celui de dezvoltare locală, din perspectiva

particularizării actului învăţării

Preocupare pentru modernizarea infrastructurii

din resurse proprii şi de la bugetul local

Colaborare eficientă cu autorităţile locale

Iniţierea şi derularea de parteneriate

educaţionale cu şcoli gimnaziale, licee, colegii

tehnice, ong-uri, AFOFM, universităţi etc

Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea şi

dezvoltarea profesională

Resursele materiale existente în şcoală sunt

integrate de către cadrele didactice în lecţii în

proporţie sporită

Organizarea unor activităţi de pregătire a elevilor

pentru examenele naţionale, certificarea

calificărilor profesionale, olimpiade şi concursuri

şcolare etc.

Interes crescut al elevilor de a participa la acţiuni

curriculare şi extracurriculare

Rezultate foarte bune obţinute de elevi la

examenele de certificare a calificărilor

profesionale, nivel 3, nivel 4 şi nivel 5

Rezultate bune ale elevilor la olimpiade şi

concursuri şcolare şi extrașcolare

Promovarea 100% a examenelor de certificare a

calificrilor profesionale nivel 3, 4, 5

Interesul absolvenţilor pentru inserţia pe piaţa

muncii sau continuarea studiilor în învăţământul

postliceal sau superior

Management educaţional performant şi

competitive

Colaborare foarte bună cu autoriţăţile locale

Aplicarea de către un număr

relativ mic de cadre didactice a

învăţării centrate pe elev şi

rigiditate în demersul didactic

Număr redus de angajaţi (personal

didactic auxiliar şi nedidactic

Imposibilitatea școlii de a asigura

materiile prime pentru practica.

Comunicarea uneori ineficientă

între părinţi şi şcoală, implicarea

insuficientă a comitetelor

reprezentative ale părinţilor în viaţa

şcolii

Motivarea scăzută a agenţilor

economici pentru susţinerea

segmentelor corespunzătoare de

formare.

Stimularea şi recompensarea

insuficientă a performanţelor

Rata absenteismului în creştere şi

abandonul şcolar datorită faptului

că o pondere mare a elevilor provin

din familii cu venituri mici sau ai

căror părinţi lucrează în străinătate

Sistem legislativ instabil

Preluarea tensiunilor societăţii în

mediul şcolar

60

Oportunităţi Factori de risc

Accesul la informaţie, Programul SEI

C.D.Ş şi CDL din perspectiva

particularizării actului învăţării

Posibilitatea accesării de fonduri prin

programe comunitare ANPCDEFP, fonduri

structurale etc. și existența politicilor de

finanţare pe bază de programe europene.

Parteneriat activ cu sindicatele din

învăţământ

Oferta variată de programe de formare a

cadrelor didactice propuse de MENCŞ,

C.C.D., ISJ etc

Colaborarea cu mass-media în vederea

diseminării rezultatelor elevilor, a planului

de şcolarizare şi promovarea imaginii

unităţii noastre

Existenţa mijloacelor moderne de

comunicare şi informare (Internet, fax,

multifuncţionale, site-ul şcolii,

calculatoare, laptopuri, telefonie fixă şi

mobilă, VP-uri etc)

Valorificarea valenţelor parteneriatelor

locale şi naţionale cu Primăria, Poliţia,

ONG-uri, şcoli gimnaziale, licee,

universităţi, diferiţi agenţi economici,

Jandarmeria Judeţului Neamț, ITM

Neamț, Biblioteca Județeană, etc

Existența sprijinului financiar ,,Bani de

liceu” și a burselor de studiu/sociale/

profesionale/de boală

Scăderea ponderii unor domenii de

activitate.

Inconsecvenţa legislativă în domeniul

educaţiei

Instabilitate economică, creşterea ratei

şomajului.

Starea materială precară a părinţilor şi

dezinteresul manifestat de majoritatea faţă

de şcoală.

Slaba motivare financiară a cadrelor

didactice prin politicile salariale existente și

orientarea acestora spre domenii mai bine

remunerate

Diminuarea interesului şi capacităţii familiei

de a susţine pregătirea şcolară a copiilor

Numărul tot mai mare de elevi rămaşi

singuri sau în grija bunicilor sau a altor

rude, deoarece părinţii sunt plecaţi la

muncă în străinătate

Sporul demografic negativ cu implicaţii în

dimensionarea reţelei şcolare (scăderea

populaţiei şcolare) şi a încadrării

personalului didactic

Necunoaşterea sau neînţelegerea corectă a

legislaţiei

Lipsa resurselor financiare pentru

susţinerea programelor de investiţii

specifice şcolii şi pentru susţinerea şi

recompensarea elevilor şi cadrelor didactice

performante

Nivel scăzut al pregătirii iniţiale a elevilor

Motivaţie scăzută pentru studiu şi pregătire

în meserie, dezinteres faţă de şcoală şi

învăţământ, în general

Programe şcolare încărcate sau

neactualizate

DIRECŢII DE ACŢIUNE

Implementarea curriculum-ului şcolar bazat pe competenţele cheie ale U.E.

Asigurarea egalității de șanse și acces nediscriminatoriu la educaţie

Adaptarea și diversificarea ofertei școlii în funcție de evoluția și cerințele pieței muncii

concomitent cu găsirea celor mai eficiente modalități pentru promovarea acesteia

Reducerea abandonului şcolar și a absenteismului

Susţinerea elevilor capabili de performanţă

Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă

psihopedagogică;

Asigurarea educaţiei complementare educaţiei pentru sănătate, educaţie civică, educaţie

antreprenorială şi tehnologică

Susţinerea formării continue a resurselor umane

61

Implicarea în activități de cooperare europeană și dezvoltare de parteneriate comunitare la

standarde europene

Implicarea activă a părinților, autorităților locale și a agenților economici în formarea

profesională a elevilor și inserția pe piața muncii

Menţinerea şi extinderea parteneriatelor educaţionale interinstituţionale la nivel local,

judeţean, naţional şi internaţional în vederea diversificării ofertei de programe şi activităţi

complementare şi alternative de învăţare și pentru promovarea ofertei școlii

PRIORITĂŢI

1. Utilizarea/găsirea oportunităților de finanțare pentru realizarea lucrărilor de investiţii în

infrastructură şcolară şi asigurarea dotărilor corespunzătoare desfăşurării procesului de

învăţământ.

2. Fundamentarea planului de şcolarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei de

nevoi educaţionale ale elevilor şi intereselor părinţilor acestora, a cerințelor și evoluţiei

pieţei muncii, în conformitate cu PRAI-PLAI-P.A.S.

3. Stimularea învățării pe tot parcursul vieții prin susținerea formării continue a resurselor

umane.

2.4. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE, ÎN CONTEXTUL POLITIC, SOCIAL, ECONOMIC ŞI TEHNOLOGIC (Analiza PEST) a. Contextul politic

Politica educaţională şi generală la nivel local, judeţean şi naţional favorizează

dezvoltarea învăţământului în judeţul Neamț. LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC

ADMINISTRATIV PIATRA NEAMT a beneficiat în anul şcolar 2014-2015 de sume alocate de

la bugetul local pentru reparaţii, dar sumele nu au permis finalizarea tuturor lucrărilor

proiectate. Programele comunitare contribuie la creşterea calităţii, eficienţei si echitaţii

sistemului public de educaţie prin creşterea gradului de autonomie şi a capacităţii de elaborare

şi gestionare a proiectelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar.

FACTORI FAVORABILI FACTORI NEFAVORABILI

Contextul politic intern şi internaţional în

domeniul educaţiei;

Progresul politicilor educaţionale la nivel local,

judeţean şi naţional în ceea ce priveşte reforma

din învăţământ;

Direcţiile strategice la nivel naţional şi european

stabilite prin:

- Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011

- Pactul Naţional pentru Educaţie, 2008

- Programul de Guvernare, cap.5 – Politica în

domeniul educaţiei

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-

2013

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă a României

- Strategia de la Lisabona, Comisia Europeană,

2001 (Educaţie şi formare profesională,

2010)

Insuficienta valorificare a

oportunităţilor oferite de

programele comunitare POSDRU;

Insuficienta implicare a

comunităţilor locale în rezolvarea

problemelor şcolii;

Măsurile de reducere a

cheltuielilor guvernamentale, prin

reducerea numărului de posturi,

mai ales în sectorul administrativ

şi diminuarea salariilor

personalului angajat în educaţie.

62

- Declaraţia de la Copenhaga, 2002

- Programul de Educaţie şi Formare pe

Parcursul Întregii Vieţi, 2014-2020 Erasmus

Plus;

Demararea procesului de descentralizare, prin

întărirea rolului şcolilor în ceea ce priveşte

selecţia şi alocarea resurselor.

b. Contextul economic

Procesul Bologna şi Procesul Lisabona configurează spaţiul european al educaţiei şi

asigurarea calităţii în educaţie. Consiliul European de la Lisabona a stabilit ca Europa să devină

cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere şi capabilă să

susţină o creştere economică rapidă, cu locuri de muncă mai multe şi mai bune.

Variabilele economice relevante pentru judeţul Neamț vizează mediul de afaceri local,

creşterea nivelului investiţilor şi programele de finanţare în derulare.


Strategia de la Lisabona şi Strategia

Guvernamentală privind economia;

Încheierea unor parteneriate cu

întreprinderi, instituţii şi agenţi

economici în beneficiul şcolilor;

Extinderea în judeţ a reţelelor de

agroturism şi turism montan;

Dezvoltarea în judeţ a unor unităţi cu

profil de industrie alimentară (lapte,

pâine, carne), agricol şi de prelucrare

a lemnului;

Posibilitatea obţinerii unor resurse

financiare extrabugetare din programe

de finanţare realizate prin derularea

unor proiecte în parteneriat.

Nivelul mediu al veniturilor pe familie sub

nivelul mediu al veniturilor din U.E.;

Structură industrială slabă şi nivel scăzut al

investiţiilor străine directe;

Insuficienta dezvoltare a sectorului privat, a

industriilor mici şi mijlocii, precum şi a

parteneriatelor cultural-economice de

anvergură;

Menţinerea diferenţelor de nivel al dezvoltării

economice în diferite zone ale judeţului;

Migraţia internaţională a forţei de muncă cu

risc major de abandon/eşec şcolar al copiilor

rămaşi fără supraveghere parentală;

Implicarea redusă a mediului de afaceri în

şcolarizarea unor elevi în meserii care

înregistrează deficit de personal angajat.

c. Contextul social

Judeţul Neamț este caracterizat printr-un grad scăzut de urbanizare, iar populaţia activă

ocupată în industrie şi servicii are o pondere mică.


Existenţa programelor

guvernamentale de sprijinire

socială a elevilor care provin

din familii cu venituri reduse;

Acordarea de burse şcolare;

Extinderea pentru grupurile

vulnerabile a ofertelor de

educaţie de tip ,,A doua

şansă”;

Programe speciale de

asigurarea accesului la

educaţie a populaţiei de etnie

rromă.

Situaţia materială precară a familiilor multor elevi (cu

precădere în mediul rural) determină abandonul

şcolar de către aceştia şi migraţia în comunitatea

europeană pentru ocuparea unui loc de muncă;

Şanse destul de mici de integrare în rândul forţei de

muncă ocupate a populaţiei cu studii medii întrucât

oferta existentă nu acoperă forţa de muncă

disponibilă;

Discrepanţe accentuate între condiţia socială a

populaţiei rurale, comparativ cu cea urbană şi cu

disparităţi de nivel mediu între diferitele categorii

sociale;

Costurile relativ ridicate ale şcolarizării pentru

continuarea studiilor în învăţământul liceal

(transport, cazare, masă, rechizite) cu efecte

negative asupra participării la educaţie, de la

dezinteres până la absenteism şi chiar abandon

şcolar.

63

d. Contextul tehnologic

Contextul postaderării necesită globalizarea informaţiilor şi generalizarea tehnologilor

avansate. Programul M.E.C.S. - S.E.I. şi proiectele Phare TVET de dotare cu reţele de

calculatoare şi programe AEL prezintă avantaje indiscutabile pentru modernizarea procesului de

învăţământ în judeţul Neamț.

Utilizarea SIIIR permite gestionarea eficientă a tuturor resurselor umane și materiale, a

proiectelor şi programelor derulate la nivelul instituţiei, prin crearea unei baze naționale de

date.

Planul strategic de acţiune eEurope are ca obiectiv central inducerea de schimbări în

educaţie şi formare pentru a putea trăi şi munci într-o societate bazată pe cunoaştere; prin

platforma eLearning facilitează interacţiunea şi comunicarea între oameni, între aceştia şi

instituţie, implică schimburi interinstituţionale şi acoperă o plajă foarte variată de medii de

învăţare, care combină textul, imagini, sunete, prezentate prin modalităţi diverse: pe Web, pe

CD-ROM, înregistrări audio şi video.


Creşterea rolului tehnologiilor informatice şi de

comunicare în toate domeniile

Crearea şi utilizarea unei baze naţionale de date

referitoare la educaţie (SIIIR)

80% dintre familiile din judeţ au acces la

televiziune şi telefonie mobilă

Posibilitatea folosirea tehnologiilor multimedia şi a

Internetului pentru a îmbunătăţi calitatea învăţării;

Alinierea sistemului educaţional românesc la

domeniile de competenţă cheie agreate în context

european

Tehnologia eLearning - resursă pentru educaţie,

aducând problemele vieţii reale în şcoală,

permiţând deopotrivă informarea elevilor şi

formarea priceperilor lor în domeniul tehnologiei

informaţiei şi comunicaţiei

Existenţa Ofertei de formare în vederea obţinerii

Permisului European pentru Conducerea

Calculatorului – ECDL.

Insuficienta pregătire a

populaţiei pentru utilizarea

programelor de calculator, chiar

a celor mai uzuale (Microsoft

Office, PPT);

Utilizarea computerelor şi

mediilor virtuale de către adulţi

pentru distracţie şi comunicare

și mai puțin pentru învățare și

cercetare.

2.5. REZUMATUL ASPECTELOR PRINCIPALE CARE NECESITĂ

DEZVOLTARE Direcţiile de acţiune urmare a analizei SWOT( PLAI 2012-2020):

Nr.

crt. Recomandare

Nivel de

competenţă

1. Selecţia elevilor pe baza aptitudinilor la intrarea în traseului de

formare IPT

Naţional

2.

Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi

creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de

pregătire/calificare

Local

64

3.

Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei

şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială şi continuă,

la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

Local

4.

Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în

formarea iniţială prin acordarea de burse de către agenţii

economici şi subvenţii la transport pentru elevii din medii

defavorizate.

Local

5. Formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în

vederea asigurării calităţii în formare

Regional/

local

6. Restructurarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea

asigurării calităţii în IPT Local

7.

Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze

parteneriatul şcoală – întreprindere, necesar asigurării calităţii

în IPT

Naţional

Obiectiv:

Adaptarea ofertei TVET la cerinţele pieţei muncii şi nevoilor elevilor.

Ţinta:

Creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor în 2018 cu 25% faţă de anul 2014

Obiectiv:

Implicarea activă a agenţilor economici, în formarea profesională prin participarea la asigurarea

condiţiilor optime de instruire a elevilor şi prin urmărirea integrării absolvenţilor.

Ţinta:

Toţi elevi vor efectua instruirea practică la un agent economic.

30% dintre absolvenţi îşi vor continua activitatea, ca angajat, la agentul economic la care au

efectuat instruirea practică.

Obiectiv:

Implementarea sistemului naţional de asigurare a calităţii în unitatea noastră şcolară.

Ţinta:

100% dintre elevi studiază abilităţile cheie şi sunt evaluaţi. Procentul de promovare ajunge în

2014 la 95%.

Obiectiv:

Asigurarea condiţiilor de informare, orientare şi consiliere privind cariera.

Ţinta:

Realizarea integrală a cifrei de şcolarizare propusă prin Planul de şcolarizare.

Reducerea abandonului şcolar cu 5%.

90% din absolvenţii nivelului 2 de calificare vor urma nivelul 3 şi 4 de calificare.

Obiectiv:

Iniţierea şi derularea de proiecte educaţionale în parteneriat european.

Ţinta:

20% din elevii şcolii vor fi implicaţi în derularea proiectelor europene ERASMUS.

65

PARTEA A 3-A STRATEGIA ȘCOLII ȘI

OPERAȚIONALIZAREA EI PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017

3.1. ETAPELE STRATEGIEI:

identificarea problemelor

elaborarea de proiecte şi planuri de acţiune

identificarea resurselor umane, financiare, materiale şi de timp

aplicarea strategiei

monitorizarea modului de aplicare a strategiei

evaluarea rezultatelor şi formularea concluziilor

3.2.ȚINTELE STRATEGICE ALE ȘCOLII PENTRU PERIOADA 2015-2019 1. Realizarea unui sistem de învăţământ economic compatibil cu

Uniunea Europeană

2. Asigurarea profesionalizării la un nivel calitativ înalt

3. Şanse egale la educaţie

4. Eficientizarea activităţii resurselor umane

5. Asigurarea condiţiilor de studiu

6. Implicarea şcolii în acţiuni de cooperare la nivel local, national și

european

MOTIVAREA ALEGERII ŢINTELOR:

1. ţintele stabilite respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale, regionale şi

locale ;

2. sunt realizabile cu resursele existente şi previzibile ;

3. folosesc mai eficient resursele disponibile ale organizaţiei ;

4. conduc la creşterea calităţii educaţiei în învăţământul nemțean;

5. conduc la formarea unui spirit de echipă în vederea realizării obiectivelor propuse ;

6. contribuie la menţinerea şi consolidarea prestigiului organizaţiei.

66

DEFINIREA OPŢIUNILOR STRATEGICE PE DOMENII FUNCȚIONALE

D.F. Ținta Resurse Termene de

aplicare

Rezultate

asteptate

D.

F.

I

1.Realizarea unui sistem de

învățământ economic

compatibil cu Uniunea

Europeană

2.Asigurarea

profesionalizării la un nivel

calitativ înalt

3.Șanse egale la educație

Resurse umane

Resurse

materiale și

financiare

2016-2019

100%

promovabilitate

la examenul de

certificare a

competențelor

profesionale

80%

promovabilitate

la examenul de

bacalaureat

D.

F.

II

Eficientizarea activității

resurselor umane

Resurse umane

Resurse

financiare

2016-2018

95% dintre

cadrele

didactice să

acumuleze 90

de credite

D.

F.

III

Asigurarea condițiilor de

studiu

Resurse

materiale și

financiare

2016-2017

Amenajarea și

dotarea a 3

cabinete

școlare cu

mobilier nou și

materiale

didactice

D.

F.

IV

Implicarea școlii în acțiuni

de cooperare la nivel local,

național și european

Resurse umane

Resurse

materiale și

financiare

2016-2019

Implementarea

a 2 proiecte

europene

Erasmus +

3.3. FINANŢAREA PLANULUI

Surse de finanţare :

NIVEL NAȚIONAL – MENCS;

NIVEL LOCAL - Primăria Municipiului PIATRA NEAMT;

Surse proprii extrabugetare

Finanţari nerambursabile

67

3.4. PLAN OPERAȚIONAL

PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017

68

PARTEA A 4-A – CONSULTARE, MONITORIZARE

ŞI EVALUARE

CONSULTAREA

1. Stabilirea echipei de lucru şi a responsabilităţilor.

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare

3. Culegerea informaţiilor prin: chestionare aplicate elevilor, părinţilor, profesorilor şcolii,

inspectorilor şcolari, agenţilor economici, autorităţilor locale, altor parteneri interesaţi în

formarea profesională; discuţii colective şi individuale cu principalii „actori” implicaţi în

formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional şi local (CJRAE Neamț).

Aceste informaţii au fost corelate cu priorităţile identificate la nivel regional şi local prin PRAI şi

PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte şcoli TVET (Technical Vocational Education and Training) din judeţul

Neamț pentru colectarea şi prelucrarea informaţiilor în vederea analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare.

6. Prezentarea priorităţilor, obiectivelor şi domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului şcolii, în cadrul Consiliului profesoral şi în cadrul şedinţelor de catedră, elevilor

şcolii, în cadrul Consiliului elevilor, părinţilor, în cadrul întâlnirilor cu părinţii şi partenerilor

sociali cu care şcoala are relaţii de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor şi, pe baza acestora, a reformularea

obiectivelor priorităţilor.

8. Elaborarea planurilor operaţionale.

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

Implementarea proiectului va fi realizată de către întregul personal al şcolii.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare prin:

întâlniri şi şedinţe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

includerea de acţiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de Administraţie,

ale Consiliului profesoral, ale comisiilor metodice și funcționale;

prezentarea de rapoarte semestriale și anuale în cadrul Consiliului profesoral şi al

Consiliului de Administraţie;

revizuire, îmbunătățire periodică şi corecţii.

69

Programul activităţii de monitorizare şi evaluare

Nr.

crt Tipul activităţii

Frecvenţa

monitorizării

Datele întâlnirilor de

analiză

1 Întocmirea seturilor de date care să sprijine

monitorizarea ţintelor

lunar decembrie,

martie,

2 Monitorizarea periodică a implementării

acţiunilor individuale

trimestrial decembrie

aprilie

3 Comunicarea acţiunilor corective în lumina

rezultatelor obţinute

trimestrial decembrie

aprilie

4 Analiza informaţiilor privind progresul

realizat în atingerea ţintelor

anual Iunie

5

Stabilirea metodologiei de evaluare, a

indicatorilor de evaluare şi a impactului

asupra comunităţii

anual Septembrie

6 Prezentarea generală a progresului realizat

în atingerea ţintelor

anual Iunie

7

Evaluarea progresului în atingerea ţintelor.

Actualizarea acţiunilor din PAS în lumina

evaluării

anual Iunie

SURSE DE INFORMAŢII:

Documente de proiectare a activităţii şcolii (documente ale catedrelor, comisiei

diriginţilor, Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinţilor, documente care

atestă parteneriatele şcolii, oferta de şcolarizare)

Documente de analiză a activităţii şcolii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului

de Administraţie, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte

compartimente ale şcolii – secretariat, administraţie, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare şi promovare a şcolii

Site-uri de prezentare a judeţului NEAMŢ

PRAI Nord-Est 2010-2014

PLAI 2012-2020 NEAMŢ

http://www.isjneamt.ro/fisiere/comunicari/discipline_tehnice/NT_PLAI_2012-2020.pd

Date statistice - AJOFM NEAMŢ

Chestionare, discuţii, interviuri

Rapoarte scrise ale ISJ şi MENCS întocmite în urma inspecţiilor efectuate în şcoală

Pagina de Internet a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului www.edu.ro

Pagina de Internet a Institutului Naţional de Statistică www.insse.ro

Pagina de internet LTEA P. Neamț https://lteant.wordpress.com/

http://www.isjneamt.ro/fisiere/comunicari/discipline_tehnice/NT_PLAI_2012-2020.pd

http://www.edu.ro/

http://www.insse.ro/

https://lteant.wordpress.com/

70

PLAN OPERAȚIONAL

PENTRU ANUL ȘCOLAR 2016-2017

Nr.

crt.

ȚINTELE STRATEGICE ALE ȘCOLII

PENTRU PERIOADA 2015-2019

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1. Realizarea unui sistem de învățământ

economic compatibil cu Uniunea

Europeană

1. Aplicarea sistemului calității în Liceului Tehnologic Economic –

Administrativ Piatra-Neamț

2. Adaptarea planului de școlarizare la realitățile economice și sociale

3. Asigurarea unui management performant

4. Dezvoltarea parteneriatului școală – comunitate locală.

2. Asigurarea profesionalizării la un nivel

calitativ înalt

1. Organizarea formării profesionale astfel încât să răspundă solicitărilor

de pe piața muncii

2. Asigurarea dobândirii cunoștințelor teoretice și de specialitate pentru

participarea cu succes la examenele de bacalaureat și eficientizarea

instruirii prin laboratorul tehnologic și practică comasată

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI NEAMT

LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC – ADMINISTRATIV 610089 Piatra Neamt, str. Al. Lapusneanu nr.16

http://lteant.wordpress.com/

e-maill: [email protected]

tel. +040233.211552, fax. +040233.212328

mailto:[email protected]

71

3. Șanse egale la educație 1. Sporirea accesului și participării la educație, în special pentru copiii

proveniți din familii dezorganizate, fără supraveghere, cu posibilități

financiare reduse.

2. Integrarea elevilor rromi în colectivele în care au fost repartizați

3. Organizarea de Programe de educație remedială.

4. Eficientizarea activității resurselor

umane

1. Organizarea și coordonarea eficientă a întregii activități desfășurate în

școală

2. Programarea activității școlare

3. Programarea și consilierea managerială

5. Asigurarea condițiilor de studiu 1. Modernizarea școlii prin reabilitare și investiții noi

6. Implicarea școlii în acțiuni de cooperare

la nivel local, național și european

1. Stabilirea de parteneriate școală-comunitate locală

2. Stabilirea de parteneriate cu agenți economici în vederea efectuării

instruirii practice

3. Stabilirea de parteneriate cu alte scoli/schimburi de bune practici

4. Accesarea programelor și proiectelor de cooperare europeană

72

I. DOMENIUL FUNCȚIONAL - CURRICULUM

1. Obiectiv strategic: Realizarea unui sistem de învățământ economic compatibil cu Uniunea Europeană

Obiectiv operațional: 1. Aplicarea sistemului calității în Liceului Tehnologic Economic - Administrativ, Piatra-

Neamț Context: În contextul Legii calității, care face parte din prioritățile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, ne propunem continuarea

aplicării sistemului calității.

Resurse umane – profesori ai liceului, elevi, părinți, agenți economici, reprezentanți ai comunității locale

Resurse materiale – consumabile birou

Resurse financiare – taxă de evaluare suportată proiect MENCS

Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate

așteptate Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare

Alegerea Comisiei pentru

asigurarea calității

Validarea în Consiliul de administrație,

Consiliul profesoral Comisia de Asigurare a

Calității

Septembrie

2016

Directori

Consiliu Profesoral

Emiterea deciziilor de

numire în cadrul comisiei și

înregistrarea lor în anexa

la fișa postului

Întocmirea planificării activității Întocmirea Planului de activitate al comisiei

cu respectarea strictă a prevederilor legale

Octombrie

2016

Directori

Comisia pentru


Prezentarea în Consiliul de

Administrație și Consiliul

Profesoral

Întocmirea Raportului de

autoevaluare a unității

Întocmirea Raportului de autoevaluare a

unității pe anul școlar anterior în

conformitate cu cerințele legale

Octombrie

2016

Directori

Comisia pentru


Afișarea raportului

Aprobarea și raportarea sa

Realizarea evaluării periodice

externe ARACIP Întocmirea Raportului de evaluare externă

Noiembrie

2016

Directori

Comisia de


Indicatorii de evaluare

periodică

Plan de măsuri supus

aprobării Consiliului de

Administrație si Consiliului

Profesoral

Încărcarea pe platforma ARACIP

și publicarea pe site-ul liceului a

raportului de evaluare și a

Planului de măsuri

Obținerea calificativelor maxime Decembrie

2016

Comisiei pentru


Administrator site

Indicatorii de evaluare

periodică

73

Obiectiv operațional: 2. Adaptarea planului de școlarizare la realitățile economice și sociale Context: În contextul evoluției economice și sociale a județului se impune respectarea unor criterii obiective în proiectarea planului de școlarizare.

Aceste criterii presupun consultarea la proiectarea și aprobarea proiectului planului de școlarizare a următorilor factori: dimensiunile populației școlare

din teritoriu; PRAI, PLAI, PAS.

Resurse umane – Personal didactic, Serviciul secretariat , elevi absolvenți ai clasei a VIII-a.

Resurse materiale – PRAI, PLAI, precum și PAS, chestionare/sondaje aplicate elevilor; potențialul de pregătire al liceului (număr de săli de clasă,

specificul laboratoarelor și atelierelor care asigură pregătirea tehnologică).

Resurse financiare – venituri extrabugetare

Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate așteptate Termen Responsabilități Monitorizare /

evaluare

Consultarea Consiliului

Local, a PRAI, PLAI, a

strategiei de dezvoltare a

școlii

Realizarea unei analize pe termen mediu cu privire la

strategiile de urmat în vederea integrării liceului între

unitățile de referință în pregătirea forței de muncă

Septembrie

2016

Directori

Responsabili

comisii metodice

Verificarea

documentelor

statistice

Întocmirea realistă a

planului de școlarizare

pe domenii de

calificare și

specializări

Analiza premiselor de

fundamentare a planului de

școlarizare pentru anul

școlar următor

Realizarea planului de școlarizare Septembrie

2016

Directori

Membrii CA Constituirea claselor

Punerea în discuția

Consiliului Profesoral și

aprobarea în Consiliul de

Administrație a proiectului


pentru anul școlar următor

Avizarea în Consiliul Profesoral și aprobarea în Consiliul de

Administrație a proiectului planului de școlarizare pentru

anul școlar următor

Noiembrie

2016

Directori

Membrii CA

Membrii CP

Obținerea vizei

reprezentanților

Comitetului Local de

Dezvoltare a

Parteneriatului Social

(CLDPS) Neamț

Transmiterea la ISJ Neamț,

spre aprobare, a proiectului

planului de școlarizare.

Aprobarea planului de școlarizare

Aprilie 2017

Directori

Serviciul

secretariat

Informare în Consiliul

Profesoral și Consiliul

Administrație

Acțiuni de popularizare a


Publicarea pe site-ul liceului, editarea de pliante, „Târgul

ofertelor educaționale”, promovarea ofertei școlare in

școlile generale din județ.

Participarea la acțiunile de informarea a absolvenților cls

VIII-a cu privire la oferta de școlarizare pentru

învățământul profesional

Aprilie–Mai

2017

Directori

Serviciul

secretariat

Membrii CA

Cadre didactice

Elevi

Analiza realizării cifrei

de școlarizare anual

74

Utilizarea de noi canale de

comunicare cu beneficiarii

serviciilor educaționale prin

implicarea în acțiunile

organizate de școală în

vederea realizării planului

de școlarizare

Modernizarea activității instructiv educative la standardele

de pregătire profesională în concordanță cu curriculum și

nevoile locale/regionale/naționale, (abordarea în cadrul

temelor din curriculum a noilor tehnologii din domeniu ca

răspuns la solicitările de pregătire profesională a agenților

economici)

Abordarea cu seriozitate și responsabilitate a demersului

didactic în scopul creșterii reputației individuale și

colective.

Implicarea în acțiunile de diseminare a ofertei școlii.

Participarea a 25 de clase cu elevi de clasa a VIII-a la

activitățile școlii care au ca obiectiv realizarea planului de

școlarizare (“Ziua porților deschise”).

Permanent

Directori

Serviciul

secretariat

Membrii CA

Cadre didactice


de școlarizare de la

începutul anului școlar

Analiza Raportului de

autoevaluare a

unității

Respectarea planului de

școlarizare propus și

aprobat

Realizarea cifrei de școlarizare propusă prin planul de

școlarizare Iulie 2017

Directori

Serviciul

secretariat

Membrii CA


de școlarizare de la

începutul anului școlar

Obiectiv operaţional: 3. Asigurarea unui management performant

Context: În contextul prevederilor Legii descentralizării creşte responsabilitatea directorului ca manager, a fiecărui şef de comisie metodică, de

compartiment a unităţii şcolare. Alinierea la UE impune un management profesional cu cerințe și standarde noi.

Resurse umane – Directori, responsabilii comisiilor metodice și funcționale, șefi departamente, inspectori coordonatori management ISJ Neamț

Resurse materiale – baza materială a școlii



evaluare

Organizarea activității în

școală la nivelul cerințelor

Realizarea documentelor de proiectare managerială

(Plan operațional 2016-2017, Planul managerial anual și

semestrial, planul CA și CP)

Septembrie

2016 Directori

Avizarea și aprobarea

documentelor

proiective de către CP

și CA

Organizarea bazelor de date pentru cadre didactice și

elevi

Septembrie –

Octombrie

2016

Directori

Secretariat;

Informatician

Diriginți

Verificarea

completării corecte și

la timp a SIIIR

Stabilirea fluxurilor verticale și orizontale de circulație a

sarcinilor de lucru și a informațiilor

Permanent

Directori

Verificarea îndeplinirii

atribuțiilor și

sarcinilor conform

75

fisei postului

Realizarea procedurilor operaționale pentru toate

activitățile desfășurate în școală.

Procesarea informațiilor M.E.N.C.S., ale ISJ Neamț,

circulare, scrisori metodice, note, petiții, reclamații,

arhivarea documentelor, programul de lucru în unitate,

lucrul cu publicul, concedii, etc.

Permanent

Directori

CEAC

Responsabili

comisii metodice și

funcționale

CA

Secretariat

Verificarea și

avizarea

documentelor

realizate

Formare directori

Participarea la cercurile cu directorii

Dezvoltarea profesională prin participarea la cursuri de

management educațional

Permanent Directorii Adeverințe Certificate

de absolvire

Formare responsabililor

comisiilor metodice și

funcționale

Dezvoltarea profesională prin participarea la cursurile

de formare profesională avizate de MENCS

Valorificarea competențelor dobândite

Participarea la cercurile metodice județene

Permanent

Directori

Responsabil

comisia pentru

curriculum

Responsabil

comisia pentru

perfecționare și

formare continuă

Adeverințe Certificate

de absolvire

Monitorizarea și evaluarea

personalului școlii

Numărul de asistențe la ore

Numărul de procese verbale de verificare

Numărul de calificative maxime obținute

Permanent

Directori

Membrii CA

CEAC

Calificativele obținute

conform fiselor de

evaluare

Obiectiv operaţional: 4. Dezvoltarea parteneriatului școală – comunitate locală .

Context: În contextul descentralizării, a asigurării calității și a integrării în Uniunea Europeană, se impune strângerea conexiunilor dintre școală și

comunitatea locală

Resurse umane – Directori, cadre didactice, personal didactic-auxiliar, părinți, Primărie, Consiliul Local, Consiliul Județean, agenți economici, ONG-

uri.


Resurse financiare – venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări


evaluare

Asigurarea în Consiliul de Participarea la 90% din ședințele ordinare ale Consiliului Lunar 2016 - Directori Constituirea Consiliul

76

Administrație al școlii și în

CEAC a reprezentanților

comunităţii locale, ai

părinţilor, ai partenerilor

economici

de Administratie a reprezentanţilor comunităţii locale, ai

părinţilor, ai partenerilor economici

2017 de Administrație

conform legii

Constituirea CEAC

conform legii

Realizarea parteneriatelor pe

bază de acorduri și contracte

Numărul de acorduri și contracte încheiate cu autoritatea

locală (Primărie, Consiliul Local), agenți economici, ONG-

uri, instituții de cultură

Permanent Directori

Consilier educativ

Aprobarea

parteneriatelor

Colaborarea cu Asociația

părinților din școală

Numărul de proiecte pentru îmbunătățirea bazei

materiale

Numărul de premii oferite elevilor cu performanțe

școlare

semestrial

2016-2017

Directori

Consilier educativ

Președintele

Asociației părinților

din școală

Auditarea proiectelor

și activităților

Asociației părinților

Încheierea contractelor de

pregătire practică pentru

realizarea Standardelor de

pregătire profesională

Numărul de contracte de pregătire practică semnate Octombrie

2016

Directori

Responsabili de

practică de

specialitate

Avizarea contractelor

77

Obiectiv operațional: 1. Organizarea formării profesionale astfel încât să răspundă solicitărilor de pe piața muncii Context - Susținerea unei dinamici de dezvoltare flexibilă, realistă și conformă cu solicitările mediului social și economic, regional și național, ținând

cont de resursele umane și materiale ale Liceului Tehnologic Economic- Administrativ, Piatra-Neamț

Resurse umane – Directori, cadre didactice, elevi, psiholog, părinți, agenți economici, ONG-uri.

Resurse materiale – PRAI, PLAI, chestionare, baza materială a școlii


Acțiunea Indicatori de performanță/

Rezultate așteptate Termen Responsabilități

Monitorizare /

evaluare

Analizarea documentelor de diagnoză de la nivel

regional și local (PRAI, PLAI) pentru stabilirea

nevoii de calificare pe domenii și specializări pe

piața muncii și în concordanță cu interesele

elevilor și părinților

Stabilirea ofertei de școlarizare

Concordanța dintre cererea de

forță de muncă și oferta școlii Noiembrie

2016

Directori

Consilier școlar

Reprezentantul

agenților

economici

Aprobarea planului

de școlarizare

Activități de informare a diriginților claselor de

liceu și de scoală profesională asupra modalităților

de orientare școlară și profesională Gradul de cunoaștere a

oportunităților de pregătire

profesională în meserii flexibile

pentru piața muncii.

Mai 2017

Directori,

Consilier educativ

Cadre didactice

Agenți economici

Procese verbale ale

acțiunilor

desfășurate

Activități de informare a elevilor privind cariera

(prezentarea ofertelor universitare, vizite la agenții

economici,) Organizarea activităților : “Meserie,

artă, imaginație – ediția a II-a” “Ziua modelelor de

succes”

Rapoarte de

activitate și procese

verbale

2. Obiectiv strategic: Asigurarea profesionalizării la un nivel calitativ înalt

Obiectiv operaţional: 2. Asigurarea dobândirii cunoștințelor teoretice și de specialitate pentru participarea cu

succes la examenele de bacalaureat și eficientizarea instruirii prin laboratorul tehnologic și practică comasată Context -Obiectivul principal al reformei. „realizarea unei formări profesionale la nivelul celei din ţările UE, adaptată unei societăţi democratice, ale

unei economiei de piaţă, în concordanţă cu evoluţia pieţei muncii din România, în vederea facilitării restructurării economice”. Definirea (pentru fiecare

calificare / specializare) a standardului de pregătire profesională, care să evidenţieze competenţele de cunoaştere, competenţele de execuţie,

competenţele de dezvoltare socială. Realizarea (pentru fiecare calificare / specializare) a curriculum-ului care să asigure: o pregătire de bază cât mai

largă a elevilor, modularizarea curriculum-ului, adaptarea continuă la cerinţele de formare identificare ca urmare a schimburilor din economie,

organizarea procesului de învățare pe bază de obiective, centrarea pe elev a procesului de învățare/formare, modernizarea sistemului de evaluare.

Curriculumul de dezvoltare locală se derulează într-un cadru de parteneriat între școală și comunitate și are în vedere: resursele locale pentru instruire

(baza materială a școlilor, cadrul de colaborare cu agenți economici); cerințele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească

78

activităților economice desfășurate în zonă.

Resurse umane – Directori, elevi, cadre didactice, agenți economici.

Resurse materiale – baza materială a școlii, resurse ale agenților economici

Resurse financiare –venituri extrabugetare, sponsorizări



Monitorizare /

evaluare

Parcurgerea integrală a curriculumului

Creșterea cu 5% a procentului de

promovabilitate la bacalaureat față

de anul școlar anterior (76%)

Permanent Directori

Cadre didactice

CEAC

Graficul de

monitorizare și

control

Raport simulare

Plan remedial

Organizarea simulării examenului de bacalaureat Martie 2017

Încheierea Contractelor de practică cu agenții

economici în vederea desfășurării practicii Numărul de contracte de practică Octombrie 2016

Directori

Comisie metodică

de specialitate

Graficul de

monitorizare și

control

Verificarea efectuării instruirii practice în baza de

practică proprie și la agenții economici

Procentul de promovare la

disciplinele de specialitate semestrial

Directori

Graficul de

monitorizare și

control

Participarea “Firmelor de exercițiu” la târgurile

naționale și internaționale

Numărul de premii și mențiuni

obținute Conform

calendarului

Coordonatorii

“Firmelor de

exercițiu”

Raport de

activitate

79

3. Obiectiv strategic: Șanse egale la educație

Obiectiv operațional: 1. Sporirea accesului și participării la educație, în special pentru copiii proveniți din familii dezorganizate, fără supraveghere, cu posibilități financiare reduse. Context - Unitatea școlară pregătește în procent de 65% elevii proveniți din grupul menționat

Resurse umane – Directori, cadre didactice, diriginți, elevi, personal didactic-auxiliar, părinți, Primării, Consilii Locale, Consiliul Județean, agenți

economici, ONG-uri.

Resurse materiale – consumabile



așteptate Termen Responsabilități

Monitorizare /

evaluare

Depunerea dosarelor de

solicitare a ajutorului bănesc

“Bani de liceu”

Procent de acordare (dosare acceptate/ dosare

depuse x 100)

Septembrie –

Octombrie

2016

Consilier educativ

Comisia de acordare a

burselor si ajutoarelor

Verificarea

legalității

documentației

Depunerea dosarelor pentru

burse și alte ajutoare

materiale și financiare

Acordarea burselor și ajutoarelor conform criteriilor

legale

Septembrie –

Octombrie

2016

Consilier educativ

Comisia de acordare a

burselor si ajutoarelor

Verificarea

legalității

documentației

Identificarea surselor

suplimentare de acordare a

unor ajutoare materiale și

financiare

Cantitatea sau nivelul ajutoarelor obținute

Permanent

Directori

Consilier educativ

Diriginți

Monitorizarea

acordării

ajutoarelor

Obiectiv operaţional: 2. Integrarea elevilor rromi în colectivele în care au fost repartizați

Context – Existența în școală a 16 elevi de etnie rromă

Resurse umane – Directori, cadre didactice, diriginți, părinți, Primării, Consilii Locale, Consiliul Județean, agenți economici, ONG-uri.




așteptate Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare

Realizarea de activități

extracurriculare în vederea

cunoașterii si înțelegerii etniei

Gradul de integrare a elevilor de etnie rromă în

colectivele claselor Permanent

Directori

Consilier educativ

Diriginți

Analiza situațiilor statistice

cu privire la promovabilitate

80

rromilor, a trecutului și tradițiilor

acestora.

Integrarea în programele

demarate de asociații și

organizații specifice, ISJ Neamț,

Consiliul Local Piatra Neamț

Număr de elevi de etnie rromă incluși în

programe și proiecte Permanent

Directori

Consilier educativ

Diriginți

Analiza gradului de

participare în programe și

proiecte

Obiectiv operațional: 3. Organizarea de programe de educație remedială Context -Studiul are ca finalitate dezvoltarea unui set specific de competente-cheie pentru toți elevii. Diferența specifică a setului de competențe-cheie

dezvoltate este prezentă în principal în cunoștințele și deprinderile/abilitățile care trebuie dobândite de elevi. În scopul dezvoltării acestor competențe-

cheie au fost selectate conținuturi și stabilite sarcini de învățare care să răspundă simultan următoarelor cerințe. Să fie atractive, motivante și

accesibile pentru toți elevii. Să permită o abordare flexibilă astfel încât să fie posibilă atât educația remediată cât și susținerea performanței școlare de

excepție.

Resurse umane – Directori, elevi, cadre didactice, psiholog.

Resurse materiale – consumabile

Resurse financiare –venituri extrabugetare, sponsorizări

Acțiunea Indicatori de performanță/ Rezultate așteptate Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare

Realizarea de programe de

educație remedială

Creșterea procentului de promovabilitate la

activitatea școlară curentă și la examenele de

absolvire.

Lunar 2016-

2017 Cadre didactice

Analiza situațiilor statistice

semestriale și anuale

Procentul de

promovabilitate a

absolvenților

Realizarea de activități în

cadrul programului "șanse

egale pentru viață"

Reducerea cu 20% a numărului de absențe Lunar 2016-

2017

Diriginți

Consilierul școlar

Verificarea aplicării

procedurii operaționale

privind combaterea

absenteismului

Stimularea participării la

educație extrașcolară a

elevilor din medii

defavorizate

Numărul de elevi implicați în activitățile organizate

de școală

Numărul de apariții în media

Semestrial

2016-2017

Consilier educativ

Cadre didactice

Rapoarte de activitate și

procese verbale

81

II. DOMENIUL FUNCȚIONAL - RESURSE UMANE

4. Obiectiv strategic: Eficientizarea activității resurselor umane

Obiectiv operațional: 1. Organizarea și coordonarea eficientă a întregii activități desfășurată în școală

Context - Descentralizarea în educație presupune redistribuirea responsabilităților, a autorității decizionale și a răspunderii publice pentru funcții

educaționale specifice, de la nivel central. Descentralizarea învățământului preuniversitar reprezintă transferul de autoritate, responsabilitate și

resurse în privința luării deciziilor și a managementului general și financiar către unitățile de învățământ și comunitatea locală.

Resurse umane – Directori, cadre didactice, diriginți, elevi, personal didactic-auxiliar, părinți, Primărie, Consiliul Local, Consiliul Județean, agenți

economici.


Resurse financiare –venituri bugetare, venituri extrabugetare, sponsorizări



Monitorizare /

evaluare

Asigurarea încadrării cu personal didactic

calificat

Creșterea cu 5% a performanțelor

școlare comparativ cu anul școlar

trecut

Septembrie 2016 Directori

CA

Analiza situațiilor

statistice semestriale

și anuale

Procentul de

promovabilitate a

absolvenților

Organizarea Consiliul de Administrație, a

consiliului profesoral, a comisiilor metodice

și funcționale conform ROFUIP (OMENCS

5079/2016)

Emiterea deciziilor

Completarea fișelor posturilor

Completarea deciziilor și a fișelor

posturilor conform legii

Septembrie 2016

Directori

CA

Responsabili

comisii metodice

Responsabili

comisii funcționale

Analiza documentelor

Organizarea activității comisiilor

metodice și funcționale

Comisia pentru curriculum

Întocmirea raportului de activitate

pentru anul școlar anterior,

repartizarea atribuțiilor, realizarea

planului managerial și a

programului de activități

Octombrie 2016

Responsabili

comisii metodice

Responsabili

comisii funcționale

Analiza rapoartelor

periodice CEAC

Comisia pentru perfecționare și

formare continuă

82

Comisia de securitate și sănătate în

muncă și pentru situații de urgență

Comisia pentru controlul managerial

intern

Comisia pentru prevenirea și

eliminarea violenței și discriminării și

promovarea interculturalității

Comisia pentru programe și proiecte

educative

Constituirea claselor de început și semnarea

Contractelor educaționale în ședințele cu

părinții

Responsabilizarea tuturor actorilor

implicați în educație – școală, elevi,

părinți.

Septembrie 2016 Directori

Diriginți Analiza documentelor

Întocmirea și înregistrarea planificărilor

calendaristice anuale și semestriale și a

proiectelor didactice

Întocmirea corectă și la timp a

documentelor Septembrie 2016

Directorii

Responsabili

Comisii metodice

Toate cadrele

didactice

Graficul de

monitorizare și

control

Completarea cataloagelor școlare Completarea corectă documentelor Septembrie 2016 Diriginții

Graficul de

monitorizare și

control

Repartizarea sălilor de clasă și preluarea

acestora de către diriginți, a cabinetelor si

laboratoarelor de instruire practică, pe bază

de proces-verbal

Grafice de repartizare

Grafice de utilizare a laboratoarelor

Procese verbale de primire de către

diriginți a inventarelor claselor

Septembrie 2016

Directori

Diriginți

Administrator

Procese verbale de

predare / primire a

gestiunii

Organizarea serviciului pe școală conform

ROFUIP Grafic de serviciu Septembrie 2016

Directorii

Responsabil orar și

serviciu pe școală

Graficul de

monitorizare și

control

Efectuarea demersurilor necesare în vederea

actualizării tuturor autorizațiilor și avizelor

necesare funcționării

Autorizații și avize Septembrie 2016 Directori

Administrator

Graficul de

monitorizare și

control

Elaborarea programului de activități al

psihologului școlar

Program de activitate în colaborare

cu CJRAE Septembrie 2016

Director

Psiholog școlar

Fișa de evaluare a

activității

Efectuarea examenului medical obligatoriu a

personalului didactic, didactic auxiliar și

nedidactic conform prevederilor legale

Efectuarea triajului medical al elevilor de

către personalul dispensarului medical

Rezultatele examenului medical

Septembrie –

octombrie 2016

Personalul angajat

al școlii

Personal medical

Diriginţi


83

Stabilirea componenței Asociației părinților Susținerea proiectelor și

programelor școlii Octombrie 2016

Directori

Consilier educativ

Părinți

Analiza rapoartelor

de activitate a

Asociației

Obiectiv operaţional: 2. Programarea activității școlare

Context – Învățământul tehnologic prezintă particularități care impun organizarea activităților resurselor umane ținând cont de planurile cadru,

planurile de învățământ și programele școlare și în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar

2016.

Resurse umane – Directori, departamente funcționale

Resurse materiale – consumabile birou, laborator informatică




Monitorizare /

evaluare

Elaborarea programului de activitate

orarului școlii și a celui de pregătire

practică (curentă / comasată), a

laboratoarelor tehnologice Întocmirea programelor de activitate

pentru anul școlar în curs

Septembrie

2016

Directori

CA

Analiza și afișarea

documentelor secretariat

contabilitate

administrație

bibliotecă

laboratoare informatică

Elaborarea programului de pregătire

suplimentară a examenului de bacalaureat.

Întocmirea programelor de activitate

pentru anul școlar în curs pe discipline

de examen și profesori

Octombrie

2016

Directori

Responsabili

comisii metodice

Afișarea

documentelor

Organizarea examenelor de certificare a

competențelor profesionale conform

Metodologiei MENCS

Stabilirea comisiilor și a tematicilor de

examen

Decembrie

2016

Directori

Responsabili

comisii metodice

de specialitate

Afișarea

documentelor

Elaborarea programului de pregătire

suplimentară a elevilor pentru performanță

(olimpiadele și concursurilor școlare).

Grafice de pregătire

perioada 2015-

2019

Directori

Comisia de

examene și

concursuri

Afișarea

documentelor

84

Obiectiv operaţional: 3. Programarea și consilierea managerială

Context – Managementul resurselor umane impune organizarea și monitorizarea activităților desfășurate în școală, cu respectarea prevederilor

Regulamentului de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar 2016.

Resurse umane – Directori, responsabili comisii, șefi departamente


Resurse financiare – venituri bugetare și venituri extrabugetare

Acțiunea

Indicatori de

performanță/ Rezultate

așteptate

Termen Responsabilități Monitorizare /

evaluare

Stabilirea tematicii și a programului CA și CP Gradul de soluționare a

problemelor curente

Septembrie

2016

Directori


Urmărirea parcurgerii programelor școlare și a

evaluării ritmice

Elaborarea graficului de

monitorizare și control permanent

Directori

CEAC

Grafic monitorizare și

control

Monitorizarea desfășurării instruirii practice în școală

și la agenții economici

Creșterea gradului de

profesionalizare a elevilor prin

activitățile practice

permanent Directori

CEAC


control

Verificarea corectitudinii întocmirii documentelor

școlare

Respectarea procedurilor

operaționale de completare a

documentelor școlare

permanent Directori


control

Monitorizarea dezvoltării profesionale prin

perfecționare a personalului

Ponderea personalului

perfecționat în total personal permanent

Directori

Responsabil

Comisiei pentru

perfecționare

Portofoliul

profesorului

Dosare personale

85

III. DOMENIUL FUNCȚIONAL RESURSE MATERIALE

5. Obiectiv strategic: Asigurarea condițiilor de studiu

Obiectiv operaţional: 1 . Modernizarea școlii prin reabilitare și investiții noi

Context - Asigurarea unui mediu școlar corespunzător dezvoltării personale și profesionale presupune crearea condițiilor și resurselor pentru

servicii educaționale de calitate într-un climat de siguranță fizică și psihică a întregului personal.

Resurse umane – Directori, responsabili comisii, șefi departamente – administrație, contabilitate, personalul administrativ, Primăria Piatra Neamț,

Consiliul local, agenți economici.



Acțiunea

Indicatori de


așteptate

Termen Responsabilități Monitorizare / evaluare

Amenajarea si întreținerea spațiilor în

care se desfășoară procesul instructiv-

educativ

Igienizarea în proporție de

100% a spațiilor

Decembrie

2016

Directorii

Contabil Șef

Administratorul

Conform Grafic

monitorizare și control

Asigurarea confortului termic și a

igienei și respectarea normelor de

protecție a muncii

Actualizarea avizelor

sanitare și de protecția

muncii

permanent

Directorii;

Administratorul

Responsabil Comisia de

securitate și sănătate în

muncă și pentru situații de

urgență

Conform Grafic


Gestionarea utilizării bazei materiale a

școlii

Utilizarea eficientă și

rațională a bazei materiale permanent

Directori

Administrator


control

Completarea mobilierului școlar și a

altor dotări pentru optimizarea

activității pe cabinete

Amenajarea și dotarea a 3

cabinete școlare cu mobilier

nou și materiale didactice

Aprilie 2017

Directorii

Contabil șef

Administratorul

Conform Grafic


Dotarea școlii cu materiale și mijloace

didactice noi

cărți pentru bibliotecă

echipament sportiv

planșe, harți, mulaje

Grad înalt de modernizare Februarie

2017

Directorii

Contabil șef

Administratorul

Plan de achiziții

86

programe informatice dedicate

Urmărirea execuției bugetare (investiții,

achiziții, plăți curente) și diversificarea

surselor de venituri extrabugetare

Respectarea Legii nr.

98/2016 privind achizițiile

publice în execuția bugetară

a școlii

permanent

Directori

Contabil șef

Administratorul

Conform Grafic


Reabilitarea corpului B prin proiectul

Primăriei Piatra Neamț Axa prioritară

10: Îmbunătățirea infrastructurii

educaționale - "Investițiile în

educație, competențe și învățare pe

tot parcursul vieții prin dezvoltarea

infrastructurilor de educație și

formare"

Modernizarea laboratoarelor

de instruire practică pentru

toate specializările

Conform

proiectului

Directorii

Contabil șef

Administratorul

Conform proiectului

Elaborarea proiectului de buget pentru

anul financiar următor și a proiectului

de achiziție pentru unitatea școlară;

Obținerea de fonduri

suplimentare necesare

modernizării școlii în

vederea realizării unei scoli

competitive în UE

Decembrie

2016

Directorii

Contabil șef

Analiza în Consiliul de

Administrație

87

IV. DOMENIUL FUNCȚIONAL - RELAŢIA ŞCOALĂ-COMUNITATE

6. Obiectiv strategic: Implicarea școlii în acțiuni de cooperare la nivel local, național, european

Obiectiv operaţional: 1.Stabilirea de parteneriate școală-comunitate locală

Context - În contextul descentralizării, a asigurării calității și a integrării în Uniunea Europeană, se impune strângerea conexiunilor dintre școală și

comunitatea locală

Resurse umane – Directori, responsabili comisii, șefi departamente, Asociația de părinți, Primăria Piatra Neamț, Consiliul local, agenți economici.



Acțiunea

Indicatori de


așteptate


evaluare

Realizarea acțiunilor vizând corelarea ofertei

educaționale a școlii cu specificul comunitar

(întâlniri cu oameni de afaceri, reprezentanți ai

Primăriei Piatra Neamț și consiliului Local, CLDPS,

ISJ, etc.).

Număr parteneriate

încheiate

Semestrial 2016-

2017

Directori

Consilier educativ

Diriginți

Conform Grafic

monitorizare și

control

Extinderea relaţiilor cu comunitatea locală și alte

instituţii – CJRAE, Poliție, Biblioteca Județeană,

teatrul Tineretului Piatra Neamț, Direcția Generală

de Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț,

DSP, DSV, etc.

Număr acorduri și

parteneriate Permanent

Directori

Consilier educativ

Diriginți

Conform Grafic

monitorizare și

control

Atragerea de sponsori în vederea dotării bazei

materiale pentru desfășurarea în condiții optime a

întregii activități.

Număr contracte de

sponsorizare, Permanent Directori

Aprobare in Consiliul

de Administrație

Obiectiv operațional: 2. Stabilirea de parteneriate cu agenți economici în vederea efectuării instruirii practice

Context - În contextul descentralizării, a asigurării calității și a integrării în Uniunea Europeană, se impune strângerea conexiunilor dintre școală și

agenții economici locali.

Resurse umane – Directori, responsabili comisii de specialitate, agenți economici.

88



Acțiunea

Indicatori de


așteptate


evaluare

Încheierea Contractelor de pregătire practică cu

agenții economici în vederea desfășurării instruirii

practice la liceu și școală profesională

Număr contracte de

pregătire practică Octombrie 2016

Directori

Responsabili practică

Conform Grafic

monitorizare și

control

Realizarea Curriculumului în dezvoltare locală

(CDL) în parteneriat cu agenții economici

Programe de CDL avizate

de CDLPS Aprilie 2017

Directori

Responsabili comisii

de specialitate

Responsabili practică

Conform Grafic

monitorizare și

control

Obiectiv operaţional: 3.Stabilirea de parteneriate cu alte scoli/schimburi de bune practici

Context - În contextul asigurării calității în educație și a integrării în Uniunea Europeană, se impune realizarea unor conexiuni între unitățile școlare

pentru valorizarea si afirmarea identității scolii

Resurse umane – Directori, responsabili comisii, consilier educativ, școli partenere.



Acțiunea

Indicatori de


așteptate


evaluare

Realizarea schimbului de experiență cu alte

instituții școlare din tara prin exemple de bune

practici, simpozioane, concursuri, manifestări

culturale, etc.

Număr parteneriate

Număr de activități

realizate

Număr de premii obținute

Permanent

Directori, Responsabili

comisii,

Consilier educativ,

Școli partenere

Rapoarte de

activitate, procese

verbale

Desfășurarea programului de educație economică

“JUNIOR ACHIEVEMENT “ ROMÂNIA

Număr de elevi participanți

la J.A.

Septembrie 2016 –

Mai 2017

Directori,

Responsabili comisii,

Consilier educativ,

Școli partenere

Rapoarte de

activitate, procese

verbale

Participarea elevilor la competițiile naționale cu

teme economice (competiția Business plan) Număr de elevi participanți Aprilie 2017

Directori,

Responsabili comisii

de specialitate,

Școli partenere

ISJ Neamț

Rapoarte de

activitate, procese

verbale

89

Obiectiv operațional: 4. Accesarea programelor și proiectelor de cooperare europeană

Context - Integrarea în Uniunea Europeană a făcut posibilă accesarea fondurilor destinate dezvoltării accentuate a țărilor membre. Ca urmare,

unitățile școlare pot să deruleze proiecte și programe pe diverse domenii – formare profesională, mobilități, reabilitarea spațiilor școlare, dotări, șa.

Resurse umane – Directori, Responsabil Comisia pentru programe și proiecte educative, responsabili comisii, elevi, cadre didactice, instituții

partenere, ADR Nord-Est, ANPCDEFP.


Resurse financiare – venituri extrabugetare, fonduri europene

Acțiunea

Indicatori de


așteptate


evaluare

Identificare de parteneri pentru realizarea

contactelor necesare derulării proiectelor și

parteneriatelor

Număr proiecte inițiate Octombrie 2016-

Ianuarie 2017

Directori,

Responsabil Comisia

pentru programe și

proiecte educative

Documentația

proiectelor și parteneriatelor

Scrierea de proiecte pentru

Formarea personalului didactic

Mobilitate profesori

Mobilitate elevi

Dezvoltarea abilităților antreprenoriale

Dezvoltarea bazei materiale a școlii

Număr proiecte aprobate

Conform

calendarului de

depunere

Directori,

Responsabil Comisia

pentru programe și

proiecte educative

Conform

documentației

proiectului

Participarea la activități de cooperare europeană

și internațională Număr de participări Permanent

Directori,

Responsabil Comisia

pentru programe și

proiecte educative

Rapoarte de

activitate, procese

verbale

90

MINISTERUL EDUCATIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

DIRECTOR

DIRECTOR ADJUNCT

CONSILIUL DE

ADMINISTRATIE

AD

MIN

IS

TR

AȚIE

CONSILIUL ELEVILOR

COMISIA PENTRU EVALUAREA ȘI

ASIGURAREA CALITĂȚII

CONSILIUL

PROFESORAL

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR

COORDONATOR PROIECTE ȘI

PROGRAME EDUCATIVE

PSIHOLOG ȘCOLAR

RESPONSABILI COMISII

METODICE

(ARII CURRICULAR

E)

RESPONSABILI COMISII

FUNCȚIONALE

CO

NTA

BILITA

TE

SEC

RETA

RIA

T

BIBLIOTECAR

INFORMATICIAN

LABORANT

TEHNICIAN

ASOCIAȚIA PĂRINȚILOR

CO

NS

ILIER

E Ș

I

OR

IEN

TA

RE

LIM

BĂ

ȘI C

OM

UN

IC

AR

E

MA

TEM

ATIC

Ă Ș

I Ș

TIIN

ȚE

OM

ȘI S

OC

IETA

TE

DIS

CIP

LIN

E E

CO

NO

MIC

E

LIM

BI M

OD

ER

NE

COMISIA PENTRU

CURRICULUM

COMISIA PENTRU

PERFECȚIONARE ȘI

FORMARE CONTINUĂ

COMISIA DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

COMISIA PENTRU CONTROLUL MANAGERIAL

INTERN

COMISIA PENTRU PREVENIREA ȘI ELIMINAREA VIOLENȚEI

ȘI DISCRIMINĂRII ȘI PROMOVAREA

INTERCULTURALITĂȚII

COMISIA PENTRU PROGRAME ȘI PROIECTE EDUCATIVE

PERSONAL NEDIDACTIC

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN NEAMȚ

91

Harta parteneriatelor profesionale pentru realizarea practicii LTEA Piatra Neamț

JUDETUL NEAMȚ

HARTA PARTENERIATELOR ÎN ÎPT - anul școlar 2014-2015 - ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

Unitatea de învăţământ Liceul Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamţ

Localitate, adresa, tel, fax,

e-mail Piatra Neamţ, str. Alexandru Lăpuşneanu, nr, 16 Tel: 0233211552, Fax: 0233212328 e-mail:[email protected] website: https.//lteant.wordpress.com

Director - tel, e-mail Gheorghiu Doina - Georgeta, tel: 0744790505 E-mail:[email protected]

Director adj - tel, mail Berza Ana-Maria, tel: 0745201447 E-mail: [email protected]

DOMENIUL de formare

profesională1)

CLASA / AN DE STUDII INVATAMANT

DE ZI 2)

Calificarea3) Număr de

elevi şcolarizaţi4)

Denumirea completă a partenerului de practică cu care

esteîncheiată convenţie de practică5)

Nr. de elevi repartizați în

practică 6)

conform convențiilor cu

agentul economic /

Date de contact ale agentului economic/instituția publică parteneră

Observaţii 9) Adresă, tel, fax, e-mail, website

Reprezentant legal/persoană de

contact (Nume și prenume)

1 2 3 4 5 6 7 8 9

economic / comerţ

a IX-a 101 Cabinet şcoală 101 str. Al. Lăpuşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

a X-a

102

SC KAUFLAND ROMÂNIA SC

40 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Gheorghiu Alexandru

SC NISTOR TRANS SRL 22 str. Al. Lăpuşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ ,0754314777 Nistor Maria

SC "Billa România " SRL 40 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 16, Găina Manuela

a XI -a

Tehnician în activităţi economice

73 Cabinet şcoală 73 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

Tehnician în achiziţii şi contractări

19


8 str. Obor, nr. 2A, Piatra Neamţ, www.kaufland.com Nicolae Gabriel


Tehnician în activităţi de comerţ

25 SC KAUFLAND ROMÂNIA SC


a XII -a

Tehnician în activităţi economice

97 Cabinet şcoală 97 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

Tehnician în achiziţii şi contractări

23




Tehnician în activităţi de comerţ

20 SC KAUFLAND ROMÂNIA SC


92


turism şi alimentaţie

a IX-a 142 Baza de practică a şcolii 142 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

a X-a

135

SC "GRAND HOTEL CEAHLĂU" SA

13 Piaţa Şt. Cel Mare, nr. 2, 0233219990 Toncu Gabriel

SC ROCOM CENTRAL SA

15 Piata Petrodava, nr. 1-3, 0233219990 Răuţă Cristina

RESTAURANT NEFERTITI

10 str. Petru Movilă, Piatra Neamț, 0233218899 Tamara Katamani

SC UNION 10 Bd. Traian, Piatra Neamț, 0233218591 Aursulesei George

SC COZLA SRL 10 str. Stefan cel Mare 31, Piatra Neamț Brânzei Dinela

SC MINERVA CERCUL GOSPODINELOR 10

Parc Cozla, 0233 223 845 Păduraru Dorina

SC ADOLESCENŢA SRL 11 Cartier Central, Piatra Neamț, 0233 219 663 Nicoară Daniel

SC LAGUNA SRL 10 B-dul Decebal, Nr. 80, Piatra-Neamț, 0233232121 Caramatescu Elena

SC NISTOR TRANS SRL 9 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ Nistor Marioara

SC CLEM DIVERT 8 Cartier Central, Piatra Neamț, 0751415792 Husanu Elena

Baza de practică a şcolii 29 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

a XI -a

Tehnician în turism 50 Baza de practică a şcolii - laboratoare

28 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

Tehnician în gastronomie 28

SC ROCOM CENTRAL SA






SC MINERVA CERCUL GOSPODINELOR 2

Parc Cozla, 0233 223 845 Păduraru Dorina



Baza de practică a şcolii 9 str. Al. Lăouşneanu, nr. 16, Piatra Neamţ

Organizator banqueting 29

SC ROCOM CENTRAL SA








93

a XII -a

Tehnician în turism 30 Baza de practică a şcolii - laboratoare


Tehnician în hotelărie 27 Baza de practică a şcolii - laboratoare


Organizator banqueting 23 Baza de practică a şcolii - laboratoare


Tehnician în gastronomie 49 Baza de practică a şcolii - laboratoare


a IX-a şcoala profesională

Cofetar patiser 15 Baza de practică a şcolii - laboratoare


Ospătar (chelner) vînzător în unităţi de

alimentaţie 15

Baza de practică a şcolii - laboratoare


a X-a şcoala profesională

Cofetar patiser 15

SC ROCOM CENTRAL SA




a XI-a şcoala profesională

Bucătar 18

SC ROCOM CENTRAL SA




estetica şi igiena corpului omenesc

a IX-a 31 Baza de practică a şcolii - cabinete estetică


a X-a

27

SC DANI & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia

SC CMM VIITORUL SRL 5 str. 22 Decembrie, nr. 8, 0233232457 Ionaşcu Mioara

SC LORIMAX SRL 5 str. Dărmaneşti, nr. 39, 0741403789 Maxim Gabriel

SC LOLASERV SRL 5 bd. Traian, nr. 2, 0745766580 Barbu Elena

SC MILENA SRL 3 str. Petru Rares, 0233234247 Rotariu Doina

SC CLEOPATRA SRL 4 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia

a XI -a Coafor stilist 28

SC DENY & BEA SRL 5 str. Adancata, bl F34, ap. 1, 0233224221 Darie Cornelia

SC MILENA SRL 5 str. Petru Rares, 0233234247 Rotariu Doina





a XII-a Coafor stilist 27



PFA IFTIMIE ANA 6 bd. Traian, nr. 5 Piatra Neamț, 0233222120 Iftimie Ana


94


anul I şcoala postliceală

Stilist 24






anul II şcoala postliceală

Cosmetician 25





anul II şcoala postliceală

Stilist 24




Provenienta populatiei scolare din Judetul Neamt la nivelul Liceului Tehnologic Economic-Administrativ Piatra Neamt

Piatra Neamt

Bodesti

Borlesti

Cheahlau

Dumbrava Rosie

Girov

Hangu

Piatra Soimului

Podoleni

Pangarati

Roznov

Rediu

Savinesti

Viisoara

Zanesti

Garcina

PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII - lteant.files.wordpress.com · Şcoala are un personal didactic...

Documents

Transcript of PLANUL DE ACŢIUNE AL ŞCOLII - lteant.files.wordpress.com · Şcoala are un personal didactic...