Plantele sfinte

8
Plantele sfinte VASCUL, BRADUL si TAMAIA - E timpul sa ne amintim ca Domnul a pus si in plante un strop din puterea Lui - Originile folosirii plantelor ca medicament se pierd in negura timpurilor. Si astazi este o enigma cum a putut fi descoperit, valorificat si mai ales transmis pe cale orala pana in zilele noastre uriasul tezaur de cunostinte despre leacurile cu frunze si flori. Stiinta contemporana nu conteneste sa verifice prin experimente riguroase informatiile din medicina populara, ajungandu-se mereu si mereu la aceeasi concluzie: vracii si batranele mesteroaie au cunoscut pe cai tainice ierburile de leac, cel putin la fel de bine ca si farmacistii si medicii de azi, cu mijloacele lor moderne de analiza. Insa in dorinta de a cunoaste mai bine si mai clar tainele terapeutice ale plantelor, oamenii de stiinta au despartit brutal medicina populara de elementul de care era indisolubil legata: magia. Ce se mai stie astazi despre tainica magie a regnului vegetal, despre simbolurile spiritual-religioase reprezentate de plante? La schimbarea de an, de pilda, casele romanilor erau adesea purificate prin fumigatii si maturari rituale cu anumite plante, tinzile si camerele de oaspeti erau impodobite cu manunchiuri de ramuri aducatoare de noroc, cei care fusesera bolnavi sau urmariti de ghinion peste an treceau prin anumite “porti” simbolice purificatoare spre anul care venea. La Craciun, sarbatoarea nasterii Mantuitorului, oamenii renasteau si ei spre o viata mai buna, prin anumite ritualuri strans legate de regnul vegetal aflat in aparenta adormire. In cele ce urmeaza ne propunem sa ridicam un colt al valului de uitare ce s-a lasat peste traditiile milenare populare, scotand la lumina cateva dintre plantele sfinte ale romanilor, folosite in special acum, in timpul sarbatorilor de iarna.

description

m

Transcript of Plantele sfinte

Plantele sfinte VASCUL, BRADUL si TAMAIA - E timpul sa ne amintim ca Domnul a pus si in plante un strop din putereaLui - Originile folosirii plantelor ca medicament se pierd in negura timpurilor. Si astazi este o enigma cum a putut fi descoperit, valorificat si mai ales transmis pe cale orala pana in zilele noastre uriasul tezaur de cunostinte despre leacurile cu frunze si flori. Stiinta contemporana nu conteneste sa verifice prin experimente riguroase informatiile din medicina populara, ajungandu-se mereu si mereu la aceeasi concluzie: vracii si batranele mesteroaie au cunoscut pe cai tainice ierburile de leac, cel putin la fel de bine ca si farmacistii si medicii de azi, cu mijloacele lor moderne de analiza. Insa in dorinta de a cunoaste mai bine si mai clar tainele terapeutice ale plantelor, oamenii de stiinta au despartit brutal medicina populara de elementul de care era indisolubil legata: magia. Ce se mai stie astazi despre tainica magie a regnului vegetal, despre simbolurile spiritual-religioase reprezentate de plante? a sc!imbarea de an, de pilda, casele romanilor erau adesea purificate prin fumigatii si maturari rituale cu anumite plante, tinzile si camerele de oaspeti erau impodobite cu manunc!iuri de ramuri aducatoare de noroc, cei care fusesera bolnavi sau urmariti de g!inion peste an treceau prin anumite "porti# simbolice purificatoare spre anul care venea. a Craciun, sarbatoarea nasterii $antuitorului, oamenii renasteau si ei spre o viata mai buna, prin anumite ritualuri strans legate de regnul vegetal aflat in aparenta adormire. In cele ce urmeaza ne propunem sa ridicam un colt al valului de uitare ce s-a lasat peste traditiile milenare populare, scotand la lumina cateva dintre plantelesfinte ale romanilor, folosite in special acum, in timpul sarbatorilor de iarna.

VASCUL %ana in urma cu un secol, in mai toate provinciile romanesti simbolul Craciunului nu era, asa cum s-ar crede,bradul, ci ramurile verzi ale vascului. Simbolismul vascului se pierde in negura mileniilor. &ecinii nostri din 'ntic!itate, popoarele celtice, credeau ca vascul a fost creat de un fulger luminos, care a patruns in stejar, dandu-i astfel proprietati magice. %lanta vesnic verde, el era celebrat ca simbol al vietii eterne( lipsa de radacina il facea sa fie considerat de esenta divina, un fiu al cerului. &ascul juca un rol important in ritualurile celtice. )l se taia numai dupa solstitiul de iarna, cu o secera de aur, purtata de un preot invesmantat in alb. *recii si apoi romanii au considerat si eivascul drept o planta sacra, aceasta credinta ajungand pana in )vul $ediu si fiind extrem de raspandita atat in )uropa apuseana, cat si in cea rasariteana. In toate zonele tarii se stia ca vascul adus in casa de Craciun c!eama norocul si belsugul, indeparteaza certurile si ajuta la mentinerea armoniei in familie, speriind bolile, g!inionul si demonii. &erdele plin de viata al frunzelor de vasc, stralucirea proaspata a fructelor sale maturizate in miezul iernii, cand toate celelalte plante dorm, sunt strans legate de nasterea $antuitorului, care a trezit si a daruit viata vesnica inimilor oamenilor care au primit !arul Sau. Cununa de vasc este si o reproducere a aureolei de lumina care inconjura crestetul micului Iisus, inca din momentul nasterii Sale, asa cum este aceasta reprezentata in iconografia ortodoxa. +e altfel, cununa din frunze uscate de vasc se pastra tot anul, fiind deopotriva protector al casei de rele si leac pentru diferite boli. +espre bolile tamaduite cu frunze de vasc culese in ajun de Craciun s-ar putea face o carte cuprinzatoare, in care s-ar impleti elemente de fitoterapie concrete cu practici rituale, al caror sens scapa adesea mintii omului modern, dar care in trecut si-au dovedit de nenumarate ori eficienta, aceasta explicand perpetuarea lor prin veacuri. Sa vedem in continuare cateva astfel de leacuri cu vasc, adresate deopotriva trupului si sufletului: 'stmul ,suspinul- se vindeca daca se mesteca inainte de fiecare masa cateo frunza de vasc, vreme de un sfert de ceas. Stiintific s-a constatat ca frunzele vascului fluidizeaza secretiile bronsice, calmeaza spasmele si maresc rezistenta la factorii de stres care pot declansa crizele astmatice. .olile de inima: isc!emia cardiaca, ateroscleroza si arterioscleroza, palpitatiile si !ipertensiunea se trateaza cu plamadeala de vasc in rac!iu. Se umple o sticla cu frunze uscate bine maruntite, se acopera totul cu alcool alimentar, dupa care se astupa bine cu un dop si se lasa pe langa o sursa de caldura vreme de douasprezece zile, dupa care se strecoara. Se iau din aceasta plamadeala ,tinctura- /-0 lingurite inainte de fiecare masa. %rimele rezultate favorabile se vad abia dupa prima luna de tratament, in sc!imb efectele sunt stabile in timp. )pilepsia, nervozitatea, isteria - se spune in popor ca toate aceste tulburari sunt cauzate de spiritele rele care patrund in fiinta celui slabit sufleteste. 1ratamentul incepea in ajunul Craciunului, cand pacientul era deja purificat prin post, iar frunzele de vasc aveau varful de putere vindecatoare. Se puneau cununi de vascin fiecare camera si ele erau sfintite de preot, cand venea cu 'junul. +in aceste cununi pacientul lua cate o frunzulita, pe care o manca inainte de fiecare masa, dupa ce spunea "1atal nostru# si facea de trei ori semnul sfintei cruci. Cununa de vasc sfintita pusa la capul patului era un protector magic in timpul somnului, impiedicand visele urate si feluritele aratari necurate sa se apropie. .olile femeiesti se vindeca numaidecat cu ajutorul frunzelor de vasc. $ai ales tulburarile cardiace si circulatorii, starile de nervozitate si supraexcitabilitate care apar la menopauza ,dar nu numai- reactioneaza foarte bine la tratamentele cu vasc. %ulberea de vasc ,obtinuta prin macinarea plantei uscate- se ia pe stomacul gol, de 2-3 ori pe zi, cate o lingurita, in cure de lunga durata ,0-3 luni-. In cazul leucoreei, tumorilor benigne si maligne cu localizare genitala, se fac spalaturi cu fiertura de vasc: o mana de frunze si ramurele de vasc se fierb zece minute intr-o cana de apa, dupa care se lasa la racit si se strecoara. Cu aceasta fiertura se fac spalaturi vaginale de /-0 ori pe zi. 'ccidentul vascular ,damblaua- - este prevenit de cura cu vasc. Se iau /-0 lingurite de pulbere de vasc pe zi, pe nemancate. )ste un leac eficace si pentru vindecarea sec!elelor postaccident vascular.

Un element important: toxicitatea vascului &ascul de pe plop, salcie, tei, nuc, frasin, artar, paltin, salcam este foarte toxic, fiind contraindicata utilizarea lui interna. &ascul de pe mar, prun, gutui, par, mar paduret, pin si brad are o toxicitate mult mai redusa, acesta fiind vascul bun, medical. Semnele intoxicatiei cu vasc sunt: scaderea tensiunii arteriale ,!ipotensiune-, rarirea ritmului cardiac, aparitia de frisoane, tulburarile nervoase cu paralizie si pierderea sensibilitatii. +e asemenea, vascul este contraindicat persoanelor !ipotensive, !ipotone si care sufera de ang!ina pectorala. +e aceea este bine ca pentru uz intern sa ac!izitionam totusi vascul de la farmaciile si %lafarele autorizate si nu de la negustorii de ocazie din piete. %entrutratamentele externe poate fi folosit orice fel de vasc, la fel ca si pentru a beneficia de virtutile sale magice.

BRADUL ' fost "importat# ca simbol al Craciunului de curand,la romani el fiind odinioara considerat mai degraba unsimbol al innoirii anului, al renasterii si al... mortii.Simbolistica populara a bradului este extrem de ampla,frumusetea si vitalitatea sa fiind o sursa de inspiratiepentru multe ritualuri, in special de nunta, dar sipastorale, vindecatoare, aducatoare de belsug etc. Inmiezul iernii, el era folosit pentru a aduce vigoarea sisanatatea batranilor si celor suferinzi. +e asemenea, inmomentele de mare bucurie, dar si de tristete, el erafolosit drept "scara de acces# catre taramurile de dincolo,fiind considerat o adevarata punte de comunicare cugradinile 4aiului si cu cei plecati din aceasta lume, pe care la nevoie ii si putea ajuta pentru a ajunge in zone mai luminoase. $ulta vreme rasina bradului a slujit pe post de tamaie, fiind sfintita la sarbatori si servind drept mijloc de alungare a demonilor si tuturor creaturilor raului. +e asemenea, ea era un pretios elixir pe timpul iernii pentru gatlej, plamani si rarunc!i, pe care le vindeca numaidecat de bolile aduse de frig. Iata in continuare cateva retete tamaduitoare pe baza de brad: +ureri de gat, amigdale inflamate - se mesteca rasina de brad si se face gargara cu rasina de brad plamadita in rac!iu ,dupa retetele de mai jos-. a fel ca si propolisul, rasina dezinfecteaza si cicatrizeaza tesuturile, alina senzatia de inflamare si previne recidiva infectiilor respiratorii. Cistita, boli de rinic!i ,in special infectii- - peste o jumatate de pa!ar de rasina se pun doua pa!are de spirt alimentar si se amesteca bine pana la omogenizare. Cate un sfert de pa!arel din aceasta plamadeala de rasina in alcool se ia diluat in apa, de 0-2 ori pe zi. 4eumatism, dureri de articulatii si musculare produse de frig - se pun intr-ooala de 5 litri cu apa clocotita 3-5 maini de ramuri verzi de brad tocate marunt, care se lasa sa fiarba cinci minute. +upa acest timp oala se ia de pe foc si se lasa la racit, dupa care se filtreaza. In apa fierbinte de baie se pune aceasta fiertura cu efecte minunate de detensionare musculara, de calmare a durerilor articulare si de tonifiere generala. Sensibilitate la raceli, tuse cronica - in miez de iarna, aceeasi fiertura din ramuri verzi de brad era folosita in scaldatorile copiilor si ale celor sensibili la boli,pentru a le intari sanatatea. Substantele eterice ale bradului sunt absorbite in timpul baii prin piele si sunt difuzate in tot corpul, ajutand la lupta contra infectiilor, descongestionand caile respiratorii, alungand tusea, durerile de gat si de piept. )czeme, infectii ale pielii, !emoroizi - rasina de brad se amesteca cu o cantitate egala de unt incins si, eventual, cu putina ceara curata de albine, dupa care se lasa la racit. Se va obtine asa-numitul "ir# - o unsoare cu efecte calmante si cicatrizante exceptionale, cu care se vor unge zonele afectate o data sau de doua ori pe zi.

TAMAA +e fapt, tamaia este rasina unui arbore care creste in 'sia, inclusiv in zona Iordanului, si in 'frica de 6ord ,.os7ellia t!urifera-, rasina care se prezinta sub forma acelor bobite albe sau aurii, atat de des folosite in ritualul ortodox. )ste probabil cel mai puternic si mai cunoscut remediu din medicina populara magica romaneasca, expresii cum ar fi "fuge ca dracul de tamaie# sau a "tamaia# pe cineva fiind de mult timp intrate in limbajul curent. 8tilizarea sa pe teritoriul tarii noastre este strans legata de inceputurile crestinismului, ea fiind adusa de primii propovaduitori ai invataturilor lui Iisus.%entru cei care au raspandit crestinismul, tamaia a fost deopotriva mijloc de sfintire si purificare, medicament si... ajutor pentru suflet. Credinciosii sunt convinsi ca mirosul de tamaie mijloceste contactul cu sfintii si ingerii, predispune sufletul la interiorizare si rugaciune, c!emand ajutorul ceresc. &indecatorii populari romani au preluat acest remediu magic, pe care l-au folosit in cele mai diverse boli si tulburari, cu un succes extraordinar. Stiinta contemporana nu poate explica, de pilda, efecteleexceptionale ale fumigatiilor cu tamaie in tratarea epilepsiei, a tulburarilor senzitive sau a psi!ozelor grave, dar exista numeroase consemnari ale efectelor extraordinare ale acestui procedeu. +in .ucovina in Oltenia, din +obrogea in .anat, tamaia este considerata cel mai eficient mijloc de a alunga demonii si toate relele care se tem de puterea sa sfanta, fiind folosita in anumite momente precursoare sarbatorilor, atat pentru purificarea sufleteasca a oamenilor, cat si a locuintelor. In .ucovina, de pilda, in 'junul Craciunului, dupa ce se spalau podelele si se scuturau toalele, se tamaia fiecare incapere a casei, pentru a o feride trasnet, de boala si de napasta. In zona 6eamtului, copiii mici erau trecuti prinfum de tamaie, ca sa fie feriti de boli si de deoc!i tot anul. In &alcea, !ainele vec!i ale celor bolnavi erau ingropate dupa ce se presara pe ele tamaie, pentru ca boala si necazul sa fie si ele ingropate pentru totdeauna. 6enumarate sunt procedeele magice in care se foloseste tamaia. Se spune ca cea mai buna tamaie este cea sfintita de .oboteaza, deoarece poarta, pe langa puterea sa, si pe cea a +u!ului sfant si a apei purificatoare in care a fost botezat pruncul Iisus. Sa vedem in continuare si cateva retete de vindecare cu tamaie care, cu conditiasa fie naturala, este un medicament redutabil. )pilepsie, boli psi!ice - in camera de culcare a bolnavului se fac seara fumigatii cu tamaie. 8na-doua bobite de tamaie se pun pe o lingurita de metal, care apoi se tine cateva minute deasupra flacarii unei lumanari. 1amaia se va topi si apoi se va incinge, emanand fumul acela cu un miros caracteristic, "ca de biserica#, despre care se spune ca-l alunga pe 8ciga-l toaca si toate spiritele rele, precum si toate bolile. +epresie, nervozitate, insomnie - se aplica aceeasi fumigatie descrisa mai sus, care poate fi facuta de cate ori simtim nevoia ,ca o procedura de aromoterapie-. S-a demonstrat ca fumul de tamaie reduce pe cale reflexa, prin stimularea anumitor celule senzoriale olfactive, starea de agitatie psi!ica, destinde si calmeaza, conferind o stare de seninatate si buna dispozitie. *uturai, sinuzita - zece lingurite de tamaie naturala, ac!izitionata dintr-un magazin specializat de plante medicinale se combina cu un pa!ar de alcool alimentar de 9:-;: