PLANIFICAREA SISTEMELOR ALIMENTARE, ORASE SI REGIUNI SUSTENABILEROLUL FIRMEI IN CAPITALISMUL ALIMENTATIEI SUSTENABILE

In ultimii ani s-a manifestat o explozie in domeniul planificarii sistemelor alimentare existand posibilitati pentru dezvoltare sustenabila prin prisma unor noi directii in practicile alimentare zilnice. Politica publica despre mediu incepe ssa se schimbe mai ales la nivel local tot mai multe orase adoptand abordari formalizate ale planurilor alimentare.Scopul principal al acestei lucrari este sa creeze o legatura mai explicita intre literatura despre planificarea sistemelor alimentare si dezvoltarea regionala sustenabila prin accentuarea rolului firmei in dinamica sistemelor alimentare.Acest scop se traduce prin: Dezvoltarea cadrelor conceptuale pentru situarea majoritatii naturii descriptive din natura de specialitate care este vazuta ca si promovarea unor forme mai sustenabile de dezvoltare regionala Evidentierea cresterii intreprinderilor specifice, etnice si organice care apar sa fie inovative raspunzand la cererea consumatorilor pentru produse locale proaspete Expunerea mai clara a conflictului dintre urmatoarele trei dimensiuni a schimbarii in sistemul alimentar: ascendenta programelor de planificare alimentara, cresterea specializarii si evolutia rapida a productiei si distributiei alimentelor generalizata.Planificarea sistemelor alimentare este un concept relativ nou in America de Nord si este de obicei definit prin agentii si institutiile responsabile pentru productie, procesare, distributie, acces, consum si aruncarea alimentelor.Luand in considerare caraceristicile sectorului alimentar, studiul acestui sistem prin prisma geografiei alimentare, retailului si distributiei va informa dezbaterile curente despre sustenabilitate. In particular, planificarea sistemelor alimentare ar putea beneficia de munca recenta in domeniul economiei conceptuale.Alternative sustenabile sau dezvoltarile localizate in productia alimentelor, preparare, distributie, retailing si managementul deseurilor sunt luate in discutie de multi ani, dar in ultima decada s-a inregistrat o explozie de modele interesante. Acestea sunt evaluate in mod critic printr-o arhitectura conceptuala dezvoltata mai sus.De exemplu, gradinile comunitare sau agricultura impartita intre comunitate nu sunt idei noi, dar au inregistrat o renastere in ultimii ani, acum existand aproximativ 18000 de gradini comunitare in SUA si Canada. Departamentul de Agricultura al Statelor Unite a devenit recent interesat de acordarea de fonduri gradinilor in cartierele marginase din orasele de pe intinsul SUA care se confrunta cu foamea si saracia (Portland, Oregon si New York).Economia alimentara din Toronto este un fascinant studiu de caz pentru ca regiunea are una din cele mai mari industrii alimentare din America de Nord. Ca si economia insasi, economia alimentara traverseaza atat productia cat si serviciile. Din perspectiva productiei, alimentatia este a doua industrie ca marime din oras. Exista multi mari producatori precum Pepsi, Kraft, Kolloggs si Nestle, dar exista deasemenea si multi producatori mici care raspund cererii de nisa. Privit din cealalta perspectiva, a serviciilor, aceasta regiune are peste 2000 de producatori, 1000 de stabilimente de procesare a mancarii si peste 8000 de restaurante cu peste 250.000 de oameni implicati in intregul sistem urban.

Planificarea sistemelor alimentare inca trateaza firma ca si o cutie neagra statica. Vorbind la modul general, literatura a subestimat rolul dinamicii alimentare in planificarea regiunilor si oraselor sustenabile. In ciuda eforturilor de a fi sistematice si integrative, firmele din sectorul alimentar sunt vazute fie ca parte a unui sistem agro-industrial nesustenabil care trebuie sa fie reglementat sau nu sunt destul de vitale pentru a creste si a evolua.