Dezbateri publice privind experienţa reflectării campaniei electorale la

posturile de televiziune din Republica Moldova

Chişinău, 2-3 iunie 2009

“Monitorizarea reflectării perioadei electorale la TV: experienţă europeană şi situaţia particulară a Belgiei”

Jean-François FurnémontDirector general al CSA - Belgia

Plan

1. Context legal2. Situaţia în perioadă “normală”

3. Situaţia în perioada electorală

4. Situaţia în Franţa (viziune de ansamblu)

5. Surse documentare

1. Context legal

1.1. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale:

Art. 10 – Libertatea de expresie: “Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti”.

1. Context legal

1.1. Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale:

• Art. 14 – Interzicerea discriminării: “Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”.

Art. 17 – Interzicerea abuzului de drept: “Nici o dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca implicând,pentru un stat, un grup sau un individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau a libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie sau a aduce limitări mai ample acestor drepturi şi libertăţi decât cele prevăzute de această Convenţie”.

1. Context legal

1.2. Constituţia belgiană:

• Art. 11: “Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute Belgienilor trebuie să fie asigurată fără discriminare. În acest scop, legea şi decretul garantează în special drepturile ţi libertăţile minorităţilor ideologice şi filosofice”.

• Art. 131: “Legea determină măsurile în vederea prevenirii oricărei discriminări din motive ideologice sau filosofice”.

• Contextul creării unui Stat federal compus din Comunităţi cu sensibilităţi filosofice şi ideologice diferite

1. Context legal

1.3. Legea cu privire la crearea Comisiei permanente a pactului cultural:

• Art. 1: “În conformitate cu Constituţia, decretele adoptate de fiecare dintre Consiliile culturale nu pot conţine nicio discriminare din motive ideologice sau filosofice, nici să prejudicieze drepturile şi libertăţile minorităţilor ideologice şi filosofice”. 

• Misiune: • Urmăreşte ca toate măsurile luate de către autorităţi şi toate asociaţiile ce aparţin de acestea din urmă în domeniul cultural respectă principiul nediscriminării

• În toate domeniile ce ţin de cultură (radio-televiziune, artă, teatru, cinema, biblioteci, muzee, turism, patrimoniu, apărarea limbii,…)

1. Context legal

1.3. Legea cu privire la crearea Comisiei permanente a pactului cultural:

• Principii:

• Obligaţii de a asocia utilizatorii şi toate tendinţele filosofice şi ideologice la elaborarea şi implementarea politicii culturale». 

• Reprezentarea tuturor tendinţelor şi interzicerea unei preponderenţe nejustificate a unei dintre tendinţe;

• Art. 4 : “Orice autoritate publică, orice organism creat de puterile publice sau la iniţiativa acestora, orice organism sau persoană care dispun în permanenţă de o infrastructură ce aparţine unei puteri publice se abţin de la discriminare, excluziune, restricţie sau preferinţă, indiferent de formele acestora, pe motive ideologice sau filosofice având ca efect de a anihila sau de a compromite exercitarea drepturilor şi a libertăţilor…. ”

1. Context legal

1.3. Legea cu privire la crearea Comisiei permanente a pactului cultural:

• Art. 6: “Autorităţile publice trebuie să asocieze la elaborarea şi implementarea politicii lor culturale toate organizaţiile reprezentative recunoscute şi toate tendinţele ideologice şi filosofice. În acest scop, ele vor recurge la organe şi structuri adecvate, existente sau ce urmează a fi create, în vederea consultării acestora sau împreună cu acestea”.

• Art. 7: “Aceste organe de consultare sunt compuse astfel încât să asigure reprezentarea tendinţelor ideologice şi filosofice precum şi a grupărilor de utilizatori, şi să evite predominarea nejustificată a uneia dintre tendinţe sau a unui ansamblu de grupări de utilizatori ce se declară de aceeaşi tendinţă. Avizele transmise autorităţii publice pot să conţină note ale unor minorităţi”.

1. Context legal

1.3. Legea cu privire la crearea Comisiei permanente a pactului cultural:

• Funcţionare:

• Pe baza plângerilor (depuse de orice persoană care dă dovadă de interes sau care estimează că a suportat un prejudiciu).

• Urmăreşte concilierea între părţi.

• În cazul în care concilierea eşuează, publică un aviz motivat asupra plângerii, eventual însoţit de o recomandare către autoritatea vizată

1. Context legal

1.3. Legea cu privire la crearea Comisiei permanente a pactului cultural:

• Componenţă:

• 13 membri francofoni şi 13 membri neerlandofoni (+2 membri germanofoni).

• În funcţie de reprezentarea partidelor în Parlamentul francofon şi în Parlamentul neerlandofon.

• Vot consultativ al partidelor nereprezentate în Parlament, dar insuficient pentru a obţine unul dintre cele 13 mandate.

1. Context legal

1.4. Partide sau cuvinte pasibile de prejudicierea libertăţilor

• Legea din 30 iulie 1981 care are drept scop de a reprima unele acte inspirate din rasism şi xenofobie

• Legea din 23 martie 1995 care are drept scop de a reprima negarea, minimizarea, justificarea sau aprobarea genocidului comis de către regimul naţional-socialist german în timpul celui de-al doilea război mondial

• Art. 9 § 1 al decretului SMA (servicii media audiovizuale): interzicerea de a difuza programe “care pot prejudicia demnitatea umană sau care conţin incitări la discriminare, ură ori violenţă, în particular pentru motive de pretinse rasă, etnie, sex, naţionalitate, religie sau concepţie filosofică, handicap, vârstă sau orientare sexuală sau care urmăresc negarea, minimizarea, aprobarea genocidului comis de către regimul nazist în timpul celui de-al doilea război mondial precum şi orice altă formă de genocid”.

•

1. Context legal

1.5. Legea privind limitarea şi controlul cheltuielilor electorale

• Limitarea cheltuielilor per partid.

• Limitarea cheltuielilor pentru fiecare candidat.

• Obligaţia de a declara lista cheltuielilor la Comisia de control al cheltuielilor electorale.

• Controlul acestei declaraţii şi publicarea unui raport de către Comisie.

• Sancţiuni în caz de încălcări (pierderea dotaţiei publice acordate partidului, sancţiune penală sau lipsirea candidatului de mandat)

1. Context legal

1.5. Interzicerea publicităţii politice în sens larg

• Art. 12 al decretului SMA: Publicitatea “nu poate avea ca obiect partidele politice şi nici organizaţiile reprezentative ale patronilor (angajatorilor) sau a lucrătorilor (angajaţilor). Ea nu poate să se refere la adeziunea la o credinţă religioasă sau filosofică”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.1 . Pentru serviciul public organic (RTBF radio şi TV):

• Interzicerea comunicărilor guvernamentale în cursul a două luni dinaintea alegerilor, “cu excepţia celor motivate de urgenţă. În acest caz nici numele şi nici imaginea ministrului/miniştrilor nu pot însoţi mesajul care trebuie să fie strict informativ”.

• Decretul RTBF

• Art. 3 alin. 3: “Întreprinderea, determinând oferta sa de programe, are grijă ca atât calitatea cât şi diversitatea emisiunilor oferite să permită de a cuprinde un public cât mai larg posibil, de a fi un factor de coeziune socială răspunzând totodată la aşteptările minorităţilor socioculturale, şi să permită de a reflecta diferitele curente de idei din societate, fără discriminare, în special culturală, rasială, sexuală, ideologică, filosofică ori religioasă şi fără segregare socială. Aceste emisiuni tind a provoca dezbateri şi a clarifica mizele democratice din societate, a contribui la consolidarea valorilor sociale, îndeosebi prin intermediul unei etici bazate pe respectarea fiinţei umane şi a cetăţeanului, a favoriza integrarea şi primirea populaţiilor de origine străină care locuiesc în Comunitatea franceză”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.1 . Pentru serviciul public organic (RTBF radio şi TV):

• Decretul RTBF

• Art. 7 § 2: “Emisiunile difuzate de către întreprindere ce contribuie la informarea sau la educarea telespectatorilor sau ascultătorilor sunt făcute în spiritul obiectivităţii, fără cenzură sau ingerinţă din partea vreunei autorităţi publice ori private”.

• Art. 7 § 7: “În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului decret, consiliul de administraţie, după consultarea direcţiei informaţii şi cu două treimi din voturile exprimate, stabileşte un regulament de ordine interioară referitor la tratarea informaţiei şi la deontologia personalului şi în special deontologia jurnaliştilor pentru a garanta obiectivitatea şi independenţa informaţiei şi a celor care o asigură …. ”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.1 . Pentru serviciul public organic (RTBF radio şi TV):

• Regulamentul de ordine interioară RTBF

• Art. 2: “Fiecare cetăţean are dreptul la o informare exactă şi completă şi are dreptul să cunoască elementele informării şi principalele puncte de vedere referitoare la orice chestiune importantă. RTBF asigură independenţa programelor sale împotriva influenţelor unor terţi”.

• Art. 17: “Emisiunile informative sunt făcute în spiritul obiectivităţii, fără cenzură prealabilă sau ingerinţă din partea vreunei autorităţi publice ori private”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.1 . Pentru serviciul public organic (RTBF radio şi TV):

• Regulamentul de ordine interioară RTBF

• Art. 18: “Spiritul de obiectivitate solicită o informare multilaterală menită să servească cunoaşterea realităţii şi căutarea adevărului. Nicio materie nu este exclusă din câmpul informării pur şi simplu din cauza naturii sale”.

• Art. 19: “Spiritul de obiectivitate îi cere jurnalistului să dea dovadă de competenţă, sens critic, precizie în vocabular, claritate în expunere, exactitudine atât prin fidelitate faţă de realitatea faptelor cât şi în comunicare sub toate formele sale, onestitate fără deformare vizând justificarea unei concluzii particulare ori partizane şi de echitate prin reflectarea imparţială a punctelor de vedere semnificative”.

• Art. 20: “Reprezentarea echilibrată, în emisie, a diferitelor tendinţe şi mişcări de opinii constituie unul dintre fundamentele obiectivităţii. Acest echilibru nu trebuie în mod necesar să fie stabilit în interiorul fiecărei emisiuni, dar la necesitate ar putea să reiasă dintr-o serie de emisiuni, sau din totalitatea informării în cursul unei anumite perioade de timp”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.1 . Pentru serviciul public organic (RTBF radio şi TV):

• Regulamentul de ordine interioară RTBF

• Art. 21:  “În cazul în care o emisiune, prin natura sa specifică, nu poate fi echilibrată în sine, ea trebuie să fie prezentată ca atare astfel încât să nu existe vreun echivoc”.

• Art. 28: “Când o emisiune necesită prezenţa reprezentanţilor diferitor curente de opinie, jurnalistul are grijă ca alegerea să fie echilibrată şi realmente reprezentativă. În cazul în care una sau mai multe tendinţe nu ar putea fi reprezentate (absenţă, refuz, selectivitate impusă de necesitatea limitării numărului invitaţilor, despre aceasta se va face menţiune în emisie”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.2 . Pentru editorii privaţi:

• Art. 35 al decretului SMA: pentru a fi autorizat şi pentru a-şi menţine autorizaţia, editorul trebuie:

• “dacă difuzează ştiri, să asigure gestionarea programelor informative de către jurnalişti profesionişti angajaţi cu contract de muncă şi recunoscuţi conform legii din 30 noiembrie 1963 cu privire la recunoaşterea şi protecţia titlului de jurnalist profesionist, sau în condiţiile de a accede aici într-un număr suficient în raport cu serviciul editat”.

• “dacă difuzează ştiri, să stabilească un regulament de ordine interioară cu privire la obiectivitatea în tratarea informaţiei şi să se angajeze să-l respecte”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.2 . Pentru editorii privaţi:

• Art. 35 al decretului SMA: pentru a fi autorizat şi pentru a-şi menţine autorizaţia, editorul trebuie (continuare):

• “dacă difuzează ştiri, să recunoască o societate internă a jurnaliştilor în calitate de interlocutor şi s-o consulte în chestiunile ce sunt de natură să modifice fundamental politica editorială, în privinţa organizării redacţiilor în ceea ce se referă la programele informative şi a desemnării redactorului-şef. Această societate internă este compusă din jurnalişti care reprezintă redacţia/redacţiile editorului de servicii”.

• “să fie independent de orice guvern, orice partid politic sau organizaţie reprezentativă a patronilor ori salariaţilor».

2. Situaţia în perioada “normală”

2.3 . Pentru serviciul public funcţional (televiziunile locale):

•Art. 66 al decretului SMA: pentru a fi autorizat şi pentru a-şi menţine autorizaţia, fiecare televiziune locală trebuie:

• “să aibă în componenţa personalului jurnalist/jurnalişti profesionişti sau persoană/persoane care muncesc în condiţiile ce le permit să obţină acest statut conform legii din 30 decembrie 1963 cu privire la recunoaşterea şi la protecţia titlului de jurnalist profesionist”.

• “să recunoască o societate internă a jurnaliştilor în calitate de interlocutor şi s-o consulte în chestiunile ce sunt de natură să modifice fundamental politica editorială, în privinţa organizării redacţiilor în ceea ce priveşte programele informative şi desemnarea redactorului-şef şi să stabilească un regulament de ordine interioară cu privire la obiectivitate în tratarea informaţiei. Această societate este compusă din jurnalişti reprezentând televiziunea locală”.

2. Situaţia în perioada “normală”

2.3 . Pentru serviciul public funcţional (televiziunile locale):

•Art. 66 al decretului SMA: pentru a fi autorizat şi a-şi menţine autorizaţia, fiecare televiziune locală trebuie (continuare):

• “să fie responsabilă de programele sale şi să asigure stăpânirea editorială a informaţiei în spiritul de obiectivitate, fără cenzură prealabilă sau ingerinţă din partea vreunei autorităţi publice ori private”.

• “să asigure în tratarea informaţiei un echilibru între diversele tendinţe ideologice respectând principiile democratice prezente în zona acoperită”.

• “să asigure, în programele sale, independenţa în raport cu guvernele, autorităţile comunale şi provinciale, organismele publice şi intercomunale, distribuitorii de servicii, partidele politice, organizaţiile reprezentative ale patronilor şi salariaţilor şi mişcările filosofice ori religioase”.

• “să asigure ascultarea telespectatorilor şi să urmărească plângerile acestora”.

3. Situaţia în perioada electorală

3.1. Recomandarea CSA:- Nu are caracter de constrângere- Nu este obiectul unui monitoring specific- Conţine puţine norme noi

3.2. Dispozitive electorale (reglementări interne) ale editorilor

- Ţin de autoreglementare- Nu sunt adoptate de toţi editorii- Sunt indirect reglementate prin intermediul:

1) respectării regulamentului de ordine interioară referitor la obiectivitatea în tratarea informaţiei 2) art. 9 al decretului SMA privind interzicerea discriminării în special pe motivul concepţiei filosofice

4.1. Scurtă prezentare a situaţiei în Franţa

4. 1. În perioada “normală”: abordare activă şi cantitativă

• Monitorizarea completă al principalelor canale naţionale• Monitorizarea prin sondaj a altor canale (TV locale, radiouri, …)• “Principiul de referinţă”: 1/3 guvernul, 1/3 majoritatea parlamentară, 1/3 opoziţia parlamentară (preşedinţia în afara cotelor)• “Principiul echităţii” pentru partidele nereprezentate în Parlament• Publicarea lunară a rezultatelor: http://www.csa.fr/infos/controle/television_pluralisme_accueil.php• Intervenţie directă pe lângă canalele TV în caz de constatare a unui dezechilibru pe perioada unui trimestru (glisant)

4. Scurtă prezentare a situaţiei în Franţa

4.2. În perioada electorală

• Monitorizarea completă a principalelor canale naţionale• Monitorizarea prin sondaj a altor canale (locale, radiouri, …)• Recomandare cu privire la condiţiile respectării pluralismului• Fixarea modalităţilor de repartizare a a timpului de antenă rezervat partidelor reprezentate în Parlament (“exprimare directă”)• Publicarea rezultatelor:http://www.csa.fr/infos/controle/television_elections_archives.php• Intervenţie directă pe lângă canalele tv în caz de constatare a unui dezechilibru în timpul campaniei electorale

5. Surse documentare

• Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale:http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/086519A8-B57A-40F4-9E22-3E27564DBE86/0/FrenchFran%C3%A7ais.pdf

• Declaraţia Consiliului de miniştri al Consiliului Europei privind libertatea discursului politic în mass-media:https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?Ref=Decl-12.02.2004&Language=lanFrench&Ver=original&Site=CM&BackColorInternet=9999CC&BackColorIntranet=FFBB55&BackColorLogged=FFAC75

•Decretul cu privire la serviciile mass-media audiovizuale : http://www.csa.be/documents/show/502

• Decretul cu privire la RTBF : http://www.csa.be/documents/show/589

• Comisia permanentă a Pactului cultural : http://www. pacteculturel.be