PLAN SECTORIAL ADER PE ANII 2015-2018

Contractor: Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentruPomicultură VâlceaObiectiv general: ADERProiect: 4.1.1.Contract: 411/2015Anul începerii: 2015Anul finalizării: 2018Durata: 37 luniDenumire proiect: ADER 4.1.1. -„Identificarea de soluţii de combatere integrată aorganismelor dăunătoare în plantaţiile pomicole care să conducă la reabilitareamediului şi obţinerea unor produse sănătoase în sistem ecologic”Denumirea fazei: Elaborare model conceptualPersoană de contact: dr. ing. Silvia PREDATel./e-mail: 0736377173, stpomvl@onix.ro

Obiectivul proiectului

Identificarea de soluţii de combatere integrată a organismelor

dăunătoare din plantaţiile pomicole care să conducă la reabilitarea mediului şi

obţinerea de produse sănătoase în sistem ecologic.

Obiectivul fazei I/2015

Elaborarea modelului conceptual de protecţie integrată a plantaţiilor

pomicole de prun, măr, nuc, alun şi castan comestibil pe baza acumulării de

cunoştinţe avansate.

PARTENERI

Coordonator proiect: Universitatea din Craiova – SCDP VâlceaDirector proiect: dr. ing. Silvia PREDA

Partener 1: Institul de Cercetare-Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti – MărăcineniResponsabil proiect: dr. ing. Mihaela SUMEDREA

Partener 2: Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru PomiculturăBistriţaResponsabil proiect: dr. ing. Luminiţa Antonela Zagrai

RAPORT DE ACTIVITATE FAZA I/2015

Organismele dăunătoare (agenţi patogeni ai bolilor, dăunători), atacă toate plantele de cultură şiprovoacă pierderi colosale ce constituie 25-80% din recoltă, iar dezvoltarea epifitotică a agenţilor patogeni şiinvazională a dăunătorilor, le compromite totalmente.

Protecţia integrată a plantelor urmăreşte obţinerea recoltelor stabile, de calitate superioară, cucheltuieli minime, reducerea riscului de poluare a mediului ambiant şi a producţiei, limitarea densităţiipopulaţiilor de organisme dăunătoare (PED), aplicarea tratamentelor fitosanitare în baza prognozei şi avertizării.

În prezent, este esenţială schimbarea viziunii de la punctul de vedere al avantajelor economice, launul ecologist realist, anticipativ, fără a pune cu orice preţ accentul pe interesele economice, ci estimândconsecinţele viitoare ale acţiunilor intreprinse, iar măsurile preconizate nu trebuie orientate asupra efectelor, cila evitarea lor.

Efectele secundare negative inregistrate în ultima perioadă, datorate utilizării pe scară largă şi uneoriabuzivă a pesticidelor în pomicultură şi în mod deosebit fenomenele de poluare a mediului şi acumulare reziduală,precum şi dificultăţile practice crescânde în rezolvarea unor probleme de combatere, prin apariţia de raserezistente la boli şi dăunători, au determinat orientarea cercetării în direcţia identificării unor noi procedee deprotecţia plantelor.

Problematica abordată în cadrul acestui proiect are printre obiectivele prioritare reducerea număruluide tratamente cu produse chimice şi înlocuirea acestora cu bioinsecticide, biofungicide, insecticide de tip “RCI”(regulatori de creştere ai insectelor), produse feromonale, etc. Aceste produse prezintă avantajul unei toxicităţifoarte scăzute faţă de om şi mediul înconjurător, unele fiind chiar inofensive.

Alternativa oferită de acest proiect nu exclude tratamentele chimice, dar le limitează rolul până laeliminarea efectelor negative ce ţin de poluarea fructelor şi a mediului şi de protejarea entomofaunei utile.Soluţiile tehnice diferenţiate privind managementul combaterii agenţilor patogeni şi a dăunătorilor, care vor fipropuse pe parcursul şi la sfârşitul derulării proiectului, vizează obţinerea de produse de calitate, mai sigurepentru om şi reducerea poluării mediului înconjurător.

MATERIALUL SI METODA DE CERCETARE

În cadrul Univ. Din Craiova - SCDP Vâlcea - CP, s-au organizat 3 câmpuri experimentale, cu materialbiologic format din soiuri de nuc, alun şi castan tolerante la principalele boli şi dăunători specifici.

Genotipurile pomicole selectate pentru efectuarea observaţiilor şi determinărilor sunt soiuriînregistrate în Catalogul Oficial al soiurilor din România - la nuc: Jupâneşti, Roxana, Mihaela, Germisara, Velniţa,Geoagiu 65, Valcor, Valrex, Valmit, Franquette şi Hartley. Pomii au fost plantaţi la distanţa de 9x8 m, pe un sol detip euticambosol şi au varsta de 20 ani; la alun: Tonda Gentile delle Langhe (TGDL), Vâlcea 22, Cozia, Romavel,Uriaş de Halle, Arutela, Cosford, Eugenia, Ennis. Pomii au fost plantaţi la distanţa 5x3 m. şi au vârsta de 10 ani; lacastanul comestibil: Romval, Maraval, Marsol, Precoce Migoule, Bournette, Marrisarde. Pomii au fost plantaţi ladistanţa de 9x9 m. , cu vârsta de 20 ani.

La ICDP Piteşti – Mărăcineni – P1, au fost organizate 2 câmpuri experimentale cu soiuri de măr şi prun.Soiurile de măr şi prun care vor fi supuse procesului de evaluare privind sursele biologice de dăunare,

G.A, măsurile de prevenire şi combatere a agenţilor patogeni şi dăunători, sunt următoarele: la măr - Goldrush/M9,Goldrush, sin. COOP-38 (genitori Golded Delicious x PRI1689-100) (3,5 m x 1,25 m; 2460 pomi/ha), fus subţire, 6ani; la prun: Stanley/Saint Julien, (3,5 m x 2,5 m; 1230 pomi/ha) fus tufă, 6 ani.Factorii experimentali:Factorul A: Condiţiile de mediu;Factorul B: Soiurile;Factorul C: Dăunătorii;Factorul D: Patogenii;Factorul E: Mijloacele de prevenire si combatere.

La SCDP Bistriţa – P2, s-a înfiinţat un câmp experimental într-o zonă cu incidenţă ridicată la PPV (Plumpox virus). Cercetările constau în evaluarea potenţialului de reducere a probabilităţii răspândirii virusului PPV lanivelul pepinierei prin utilizarea portaltoiului Mirobolan BN 4 Kr.

În câmpurile experimentale organizate se vor efectua determinări şi analize privind etiologia,simptomatologia, patogenia şi combaterea organismelor dăunătoare ale soiurilor şi portaltoilor de măr, prun, nuc,alun şi castan comestibil.

MODEL CONCEPTUAL PENTRU PERFECŢIONAREA METODELOR DE IDENTIFICARE, PREVENIRE ŞI COMBATERE A ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE

Pretabilitatea speciilor pomicole identificate pentru plantaţii în sistem ecologic.Unul din factorii principali de care trebuie să se ţină seama la înfiinţarea plantaţiilor pomicole

ecologice este asigurarea cerinţelor speciilor faţă de factorii climatici, prin amplasarea lor în zone de maximăfavorabilitate, cu o temperatură medie anuală de 9 oC şi cu o frecvenţă cât mai redusă a brumelor şi îngheţurilortârzii de primăvară. Plantele pomicole cresc bine în arealele în care precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între650-700 l/m2 din care 100-200 l/m2 în perioada creşterii lăstarilor şi fructelor.

Condiţiile climatice ale judeţului Vâlcea

Temperatura minimă absolută înregistrată în zonă a fost de –27,0ºC (1967), iar maxima absolută de40,4ºC (2012).

În perioada 2012 - 2015 s-au remarcat modificări în ceea ce priveşte climatul zonei.Temperatura medie anuală a fost de 12,0ºC, cu 1,8ºC mai mult decât media multianuală, iar

temperaturile medii lunare din lunile iunie (20,9ºC), iulie (23,2ºC) au fost mai mari cu 1 – 2ºC decât mediilemultianuale.

Media valorilor lunare în anii 2012 – 2015 s-a situat între 0,6ºC (ianuarie) şi 23,1ºC (iulie şi august).Temperaturile medii maxime lunare s-au situat între 7.1 ºC (2015 ianuarie) şi 36,3ºC (iulie 2012).Temperaturile maxime absolute se situează la 10,4ºC (2013 - ianuarie) şi 40,4ºC (6 august 2012).Temperaturile minime absolute au oscilat între -15,8ºC (1 ianuarie 2015) şi -12,3ºC (3 iunie 2012),

între -13,4ºC (5 februarie 2014) şi -5,4ºC (5 februarie 2013).Nivelul precipitaţiilor anuale, în perioada 2012-2015 a fost cuprins între 500,4 mm (2012) şi 905,0

mm (2014). Cele mai mari diferenţe, comparativ cu media multianuală (1886 - 2014) s-au înregistrat în anii 2012 (-211,6 mm/an), 2011 (+213,0 mm/an).

Repartizarea lunară a precipitaţiilor a fost destul de normală, în conformitate cu nevoile plantelor şi aavut valori lunare cuprinse între 25 şi 87 mm (Tabel 5, 6).

Precipitaţiile lunare corelate cu temperaturile maxime înregistrate defavorizează în unii ani creştereaşi fructificarea plantelor pomicole.

Umiditatea medie relativă a aerului este cuprinsă între 58,2% (august) şi 91,1% (ianuarie), cu o mediede 74,3 %. Diferenţele între ani sunt relativ reduse (72,3 – 78,1%).

Cerinţele speciilor pomicole faţă de factorii climatici(după ICDP Piteşti, 2014 – Zonarea speciilor pomicole)

Denumirea populara a

speciei

Durata minima a

perioadei de vegetaţie

(zile)

Durata maxima a perioadei

de vegetaţie(zile)

Temperatura maximă

absolută a speciei

(oC)

Temperatura optimă

maximă a speciei

(oC)

Temperatura optimă

minimă a speciei

(oC)

Temperatura minimă

absolută a speciei

(oC)

Precipitaţii anuale minime

solicitate(mm)

Precipitaţii anuale maxime

solicitate(mm)

Limita de rezistenţă a plantelor la

geruri(oC)

Măr 170 210 33 27 14 8 700 1500 -36

Prun 180 210 36 33 18 6 600 1000 -35

Nuc 150 190 35 28 15 7 700 1400 -26

Alun 150 210 35 24 10 5 700 1100 -28

Castan comestibil

150 200 35 25 10 5 700 1100 -28

Temperaturile medii lunare şi anuale (2012-2015) înregistrate la staţia meteorologică Rm. Vâlcea

Anul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIMedia anuală/

to (C)2012 1,1 1,5 7,7 13,6 18,6 24,6 28,0 25,2 19,4 13,3 7,6 0 13,32013 0,5 2,4 4,5 13,1 17,8 20,1 21,9 22,6 15,2 11,2 7,8 0,0 11,42014 0,6 2,6 9,1 11,4 15,2 19,6 21,1 21,7 16,7 11,0 5,7 1,9 11,42015 1,1 1,7 6,4 10,9 16,8 19,8 24,0 21,9 18,2 - - - -Medie 0,2 2,1 6,7 12,1 17,1 21,0 23,7 22,8 17,3 - - - -

Temperaturile maxime şi minime lunare (2012-2015) înregistrate la staţia meteorologică Rm. Vâlcea

ElementClimatic

Anul

Valoarea medie lunară a temperaturilor (oC)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2012 5,3 6,6 13,9 20,2 25,8 31,7 36,3 33,5 28,1 19,4 12,0 3,8

2013 5,5 5,9 9,6 19,7 25,3 26,7 28,4 30,0 21,9 18,2 13,3 6,5

2014 5,0 8,1 15,3 17,2 21,7 26,4 27,8 28,5 24,0 16,4 9,6 7,1

2015 7,1 7,1 11,9 17,6 22,3 27,1 32,1 29,6 24,9

2012 -2,7 -2,4 2,2 7,3 12,2 17,6 20,3 17,6 11,9 7,5 3,9 -3,3

2013 -3,3 0,2 0,4 6,6 11,6 13,7 15,0 16,1 9,1 5,7 4,0 -4,2

2014 -2,5 -1,6 3,2 6,3 9,2 13,1 15,7 14,6 10,7 7,3 2,6 -2,2

Elem

ent

Clim

atic

/Clim

atic

ele

men

t

Anu

l Valoarea lunară a temperaturilor (oC)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2012 16,2

15 ian17,68 feb

24,115 mar

24,326 apr

31,330 mai

37,622 iun

40,115 iul

40,46 aug

33,44 sept

30,71 oct

20,25 nov

13,31 dec

2013 10,4

16 ian11,41 feb

17,28 mar

31,230 apr

30,61 mai

33,512 iun

37,229 iul

36,08 aug

27,52 sep

25,530 oct

21,95 nov

14,024 dec

2014 16,8

9 ian18,5

17 feb22,4

24 mar23,9

23 apr34,0

31 mai30,9

10 iun30,77 iul

32,814 aug

28,72 sep

25,51 oct

22,37 nov

17,124 dec

2015 16,8

11 ian15,9

28 feb20,2

26 mar17,7

29 apr30,0

27 mai32,7

14 iun35,9

20 iun35,9

16 aug34,82 sep

- - -

2012 -11,3

30 ian-10,72 feb

-6,29 mar

3,712 apr

6,06 mai

12,33 iun

16,120 iul

11,414 aug

6,522 sep

-1,831 oct

-1,027 nov

-12,614 dec

2013 -10,310 ian

-5,45 feb

-5,518 mar

2,98 apr

6,227 mai

6,81 iun

12,022 iul

10,631 aug

4,421 sep

-3,05 oct

-3,830 nov

-9,221 dec

2014 -12,4

31 ian-13,45 feb

-2,311 mar

2,88 apr

3,77 mai

8,41 iun

11,02 iul

9,518 aug

3,125 sep

2,05 oct

-1,928 nov

-13,131 dec

2015 -15,8

1 ian-10,110 feb

-3,820 mar

-1,24 apr

5,617 mai

8,922 iun

12,315 iul

10,923 aug

7,930 sep

- - -

Temperaturile maxime şi minime zilnice (2012–2015) înregistrate la Staţia Meteorologică Rm.Vâlcea

Precipitaţii medii lunare şi anuale (2012-2015) înregistrate la staţia meteorologică Rm. Vâlcea

Temperaturile maxime şi minime lunare (2012-2015) înregistrate la staţia meteorologică Rm. Vâlcea

Elem

ent

Clim

atic

Anu

l Valoarea lunară a precipitaţiilor (mm) Sumaanuală a pp

(mm) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2012 24,8 31,0 35,4 27,0 43,4 43,4 89,4 29,6 12,2 65,0 41,4 57,8 500,4

2013 50,2 53,2 89,90 51,0 36,0 110,2 20,0 84,0 71,4 123,0 81,2 0,0 770,1

2014 17,0 56,6 51,2 127,6 141,2 80,4 235 43,2 28,2 11,8 20,2 92,6 905,04

2015 36,5 37,2 49,6 42,8 40,3 28,6 36,0 89,2 139,4 - - - -

Medie 30.5 41,9 49,3 62,7 65,6 65,6 95,1 61,5 62,8 - - - -

Punct de recoltare

Data prelevării

pH Conductivitate(μS/cm)

TDS(mg/l)

SO4

(mg/l)NO2

(mg/l)NO3

(mg/l)NO4

+

(mg/l)Cl

(mg/l)

APM Vâlcea(Sediu)

03.01.2011 6,4 44,5 20,7 7,3 0,05 1,3 2,4 2,8

23.01.2011 6,7 61,5 29,0 2,0 0,1 2,8 2,8 1,7

Staţia meteo Rm. Vâlcea/

03.01.2011 6,2 36,2 16,8 6,6 0,04 3,0 2,2 1,6

23.01.2011 7,1 55,7 26,1 1,2 0,06 2,8 1,1 3,3

Soiurile măr cultivate în România întâlnesc condiţii climatice dintre cele mai favorabile.

Se consideră ca cele mai favorabile pentru cultura mărului sunt zonele cu temperatura medie

anuală 8-9 oC şi cu 700-800 mm precipitaţii anuale.

Soiurile de prun, sunt bine reprezentate în majoritatea zonelor ţării şi dau cele mai bune

rezultate în zonele cu temperatura medie anuală de 9-10 oC şi cu precipitaţii de peste 650-700 mm anual.

Zonele de cultură sunt: Argeş , Vâlcea, Olt, Prahova, Buzău, Caraş Severin, Hunedoara,

Dâmboviţa, Mehedinţi, Arad, Bihor, Cluj.

Soiurile de nuc, alun, castan sunt reprezentate pe tot cuprinsul ţării, cu anumite concentrări în

unele microzone, nucul în zona Vâlcea, Tg. Jiu, Geoagiu, Bacău, castanul în zona Vâlcea, Gorj, Baia Mare,

alunul în zona Oltenia, Muntenia, Banat, Maramureş, Dobrogea.

Condiţiile climatice de favorabilitate pentru cultura acestor specii pomicole, pot constitui, în

mare parte, surse optime pentru dezvoltarea agenţilor patogeni şi dăunătorilor specifici.

Condiţiile climatice ale judeţului Argeş

- Rezultate preliminarii privind monitorizarea condiţiilor meteo, 2011-2015

Valorile medii pentadale ale temperaturii aerului, ianuarie-septembrie 2011-2015,ICDP Piteşti Mărăcineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m.

Valorile medii pentadale ale radiatiei solare, ianuarie-septembrie 2011-2015,ICDP Piteşti Mărăcineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m.

Analiza valorilor medii pentadale ale temperaturii aerului şi ale radiatiei solare evidenţiază faptul că,în zona de referinţă, ambele categorii de indicatori meteo sunt favorabile dăunătorilor plantaţiilor pomicole,atât pentru parcurgerea completa a ciclurilor biologice cât şi pentru producerea daunelor.

Valorile medii pentadale ale precipitatiilor şi umiditatii relative a aerului, ianuarie-septembrie 2011-2015, ICDP Piteşti Maracineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m.

Valorile medii pentadale ale regimului eolian şi a duratei de umectare a foliajului pomilor, ianuarie-septembrie 2011-2015, ICDP Piteşti Mărăcineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287m.

Rezultate preliminarii privind monitorizarea rezervei iniţiale a principalilor dăunătoriStudiu de caz - viermele merelor - Cydia pomonella şi viermele prunelor - Cydia funebrana.

Suma şi media capturilor adulţilor viermelui merelor - Cydia pomonella în capcaneleferomonale AtraPOM, 8-15 iulie 2013, ICDP Piteşti - Mărăcineni

Suma si media capturilor adulţilor viermelui merelor - Cydia pomonella în capcanele feromonale AtraPOM, 20-30 iulie 2015, ICDP Piteşti - Mărăcineni

Frecvenţa medie de atac a viermelui merelor - Cydia pomonella,ICDP Piteşti - Mărăcineni, 2012-2015

Suma şi media capturilor adulţilor viermelui prunelor - Cydia funebranaîn capcanele feromonale AtraFUN, 8-15 iulie 2013, ICDP Piteşti - Mărăcineni

Suma şi media capturilor adulţilor viermelui prunelor - Cydia funebrana.în capcanele feromonale AtraFUN, 20-30 iulie 2015, ICDP Piteşti-Mărăcineni

Frecvenţa medie de atac a viermelui prunelor - Cydia funebrana, ICDP Piteşti – Mărăcineni, 2012-2015

În cazul viermelui merelor - Cydia pomonella, monitorizarea s-a realizat cu ajutorul capcanelor

feromonale AtraPOM (9 puncte de monitorizare), amplasate în special în ‘variantele martor netratat’,

graficele de mai sus, evidenţiind faptul că în plantaţiile pomicole cu specii seminţoase, dăunătorul este

o prezenţă constantă. Monitorizând dinamica zborului s-a constatat că în 2013, în decada a treia a lunii

iulie, suma capturilor a oscilat între 8 şi 47 fluturi/capcană/saptamână, în timp ce media capturilor a

oscilat intre 4 şi 9,5 fluturi/capcană/saptamână. În 2014, în decadele II şi III ale lunii iulie, suma

capturilor a oscilat intre 2 şi 83 fluturi/capcană/saptamână, în timp ce media capturilor a oscilat între 1

şi 41,5 fluturi.

Astfel, în funcţie de rezeva biologică şi de condiţiile fiecărui an, frecvenţa atacului viermelui

merelor (F%) in variantele ‘martor netratat’ a oscilat între 13,7% şi 74,7%, cu o medie de 39,2%.

Monitorizarea dinamicii zborului viermelui prunelor - Cydia funebrana cu ajutorul capcanelor cu

feromoni ‘AtraFUN’ a scos în evidenţa faptul că, în 2013 - decadele I şi II ale lunii iulie, suma capturilor

a oscilat între 22 şi 69 fluturi/capcană/saptamână, în timp ce media capturilor a oscilat între 11 şi 34,5

fluturi.

In 2015, decadele II şi III ale lunii iulie, suma capturilor a oscilat între 14 şi 40

fluturi/capcană/saptămână, în timp ce media capturilor a oscilat între 7,0 şi 20,0 fluturi. Astlel, în

funcţie de rezeva biologica şi de condiţiile fiecărui an, frecventa atacului viermelui prunelor (F%) in

‘variantele martor netratat’ a oscilat intre 18,4% şi 67,7%, cu o medie de 42,27%.

Rezultate preliminarii privind monitorizarea rezervei iniţiale a principalilor agenţifitopatogeni

Studiu de caz - rapănul mărului - Venturia inaequalis, făinarea mărului - Podosphaeraleucotricha şi monilioza sâmburoaselor - Monilia spp.

În cazul agenţilor fitopatogeni, indicii definitorii pentru daunele produse sunt frecvenţaatacului F (%) şi intensitatea atacului I (note 0-6). În timp ce frecvenţa atacului oferă indicii privindrăspândirea agentului patogen, intensitatea atacului oferă informaţii privind viteza de propagare a boliila nivelul diferitelor organe (frunze, rozete, lăstari, ramuri, flori, fructe). Produsul celor doi indicatori,gradul de atac (GA%) oferă informaţii privind agresivitatea agentului patogen şi comportarea diferită asoiurilor studiate în funcţie de condiţiile de mediu.

Rezultatele preliminarii privind monitorizarea rezervei iniţiale de patogeni pe parcursulanilor 2011-2015, pe un grup de soiuri sensibile şi foarte sensibile arată că, în cazul rapănului,frecventa atacului a fost diferită în funcţie de organul atacat: între 29,8 - 47,9% pe frunze, 16,25 –40,14% pe rozete şi lăstari şi între 16,75% - 68,25% pe fructe. In mod similar, intensitatea atacului afost cuantificată cu note între 2,95 şi 4,00 pe frunze, 2,85 – 4,41 pe rozete/lăstari şi 3,5 - 4,0 pefructe. Anul cel mai dificil a fost 2014, când frecvenţa atacului a fost 47,9% pe frunze, 42,8% perozete/ lăstari şi respectiv 37,8% pe fructe. In mod similar, intensitatea atacului (note 0-6) a fostcuantificată cu nota 4.00 pe frunze, 3.8 pe rozete/lăstari şi 3,5 fructe.

In ceea ce priveşte atacul de făinare - Podosphaera leucotricha, în perioada de referinţăs-a manifestat pregnant, mai puţin în anul 2012. Astfel, frecvenţa atacului a fost diferită în funcţie deorganul atacat, oscilând între 21,25-36,62% pe frunze şi 11,75-20,92 %pe rozete şi lăstari. Şi în cazulfăinării, anul cel mai dificil a fost 2014, când frecvenţa atacului a fost 36,62% pe frunze şi 20,92% pelăstari.

La speciile pomicole seminţoase, monilioza este deosebit de păgubitoare, afectând atâtinflorescenţele şi lăstarii cât şi fructele. Pe parcursul anilor 2011-2015, frecvenţa medie a atacului aoscilat între 10.50 - 59.00% pe inflorescenţe, 8,25 – 28,25% pe lăstari şi 10,00 – 44,75%

AnulMonitorizare

atac

Frunze Rozete/Lăstari Fructe

Frecventa (F%)Intensitate (0-

6)Frecventa

(F%)Intensitate (0-

6)Frecventa

(F%)Intensitate

(0-6)2011 Media 2011 36.73 3.0 40.14 3.0 16.75 4.0

Monitorizare 1 31.00 3.0 14.75 2.8 15.00 2.8

2012 Monitorizare 2 26.25 3.0 17.75 3.0 17.75 3.0Media 2012 28.63 3.0 16.25 2.88 16.38 2.88

Monitorizare 1 32.8 4.8 48.0 4.8 87.5 2.0

Monitorizare 2 34.6 4.5 39.5 5.3 86.3 3.0

2013 Monitorizare 3 28.3 3.3 33.6 3.5 50.0 2.0

Monitorizare 4 16.2 3.3 27.5 4.1 49.3 3.0Media 2013 27.95 3.94 37.16 4.41 68.25 2.50

Monitorizare 1 36.5 4.8 40.8 4.8 26.3 3.8

2014 Monitorizare 2 76.3 3.8 58.8 3.8 26.5 3.8

Monitorizare 3 50.8 5.0 43.0 4.5 53.3 4.5

Monitorizare 4 28.0 2.4 28.5 2.4 45.0 1.9Media 2014 47.9 4.0 42.8 3.8 37.8 3.5

Monitorizare 1 15.5 2.3 15.8 2.3 7.3 2.0

Monitorizare 2 17.3 3.0 14.5 3.0 17.0 2.0

2015 Monitorizare 3 21.5 4.3 17.3 4.0 15.5 3.0

Monitorizare 4 16.5 2.3 7.3 2.0 15.8 2.0

Monitorizare 5 78.3 3.0 64.0 3.0 51.5 3.0Media 2015 29.8 2.95 23.75 2.85 21.4 2.4

Frecvenţa şi intensitatea atacului de rapăn - Venturia inaequalis (rezerva biologică),ICDP Piteşti - Mărăcineni, 2011-2015

Anul Monitorizare atacFrunze Lăstari

Frecventa (F%) Intensitatea (0-6) Frecventa (F%) Intensitatea (0-6)

Monitorizare 1 21.00 3.0 18.00 3.02011 Monitorizare 2 36.73 3.0 16.97 3.0

Monitorizare 3 39.74 3.0 21.44 4.0Media 2011 32.49 3.0 18.80 3.3

2012 Media 2012 5.25 2.0 5.25 2.02013 Media 2013 21.25 3.0 11.75 4.0

Monitorizare 1 35.11 3.0 38.50 2.82014 Monitorizare 2 56.25 4.3 12.25 3.8

Monitorizare 3 18.50 4.0 12.00 4.0Media 2014 36.62 3.8 20.92 3.5Monitorizare 1 33.25 4.0 19.50 3.0

2015 Monitorizare 2 36.16 4.0 16.17 3.56Media 2015 34.70 4.0 17.83 3.3

Frecvenţa şi intensitatea atacului de făinare - Podosphaera leucotricha(rezerva biologică), ICDP Piteşti - Mărăcineni, 2011-2015

AnulMonitorizare

atac

Inflorescenţe Lăstari FructeFrecventa

(F%)Intensitate (0-6)

Frecventa (F%)

Intensitate (0-6)

Frecventa (F%)

Intensitate (0-6)

2011 Media 2011 10.50 3.0 8.25 3.0 10.00 4.0

2012 Media 2012 22.75 3.0 13.75 3.0 13.75 3.0

2013 Media 2013 16.25 3.0 11.25 2.0 13.00 3.0

2014 Media 2014 59.00 4.0 28.25 4.0 44.75 5.0

2015 Media 2015 44.00 5.0 19.50 4.0 31.50 5.0

Frecventa şi intensitatea atacului de Monilia spp., ICDP Piteşti - Maracineni, 2011-2015

Evaluarea surselor biologice de dăunare din culturile pomicole, stabilirea etiologiei, simptomatologiei şi patogeniei agentului infecţios identificat.

-Identificarea organismelor dăunătoare din pepiniere şi plantaţiile de măr, prun, nuc, alun şi castan

Identificarea agenţilor patogeniPrincipalii agenţii fitopatogeni (ciuperci, bacterii şi virusuri) care vor fi monitorizaţi în plantaţiile de

măr sunt arsura bacteriană (Erwinia amylovora - Burill Winslow), făinarea (Podosphaera leucotricha – Ell etEv Salm), monilioza (Monilinia spp), putrezirea coletului (Phytophtora cactorum – Leb. u. Cohn Schr), rapănul(Venturia inaequalis Cke - Wint).

Bolile virale produse de virusuri vizate, care prezintă o incidenţă mare în plantaţiile de măr sunt:pătarea clorotică a mărului (Apple chlorotic leaf spot virus – ACLSV), mozaicul (Apple mosaic virus - ApMV),brăzdarea tulpinii (Apple stem grooving capillovirus - ASGV), strierea tulpinii (Apple stem pitting foveavirus –ASPV), proliferarea mărului (Apple proliferation phytoplasma – ApP).

Mozaicul marului (Apple mosaic virus)

Prunul este frecvent atacat de o gamă variată de patogeni care provoacă boli cu implicaţii în producţie.Printre acestea amintim: monilioza (Monilinia laxa) – Aderh Et Ruhl, Honey, pătarea roşie a frunzelor ( Polystigmarubrum – Pers), ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophyla) – M.B. Ellis, boala plumbului ( Chondrostereum purpureum-Pers) – Pouzar.

Bolile virale, considerate elemente cheie în producerea materialului săditor pomicol „CERTIFICAT” şicare necesită o atenţie deosebită în tehnologiile de protecţie preventivă sunt: vărsatul prunului (Plum pox – PPV),piticirea (Prune dwarf – PDV), pătarea inelară necrotică (Prunus necrotic ring spot – PNRSV), răsucirea clorotică afrunzelor de cais (Apricot chlorotic leafroll phytoplasma – ACLRV), etc.

Monilioza prunului (Monilinia sp.) Vărsatul prunului (Plum pox)

Alunul, este atacat de numeroşi agenţi patogeni. Dintre aceştia, în condiţiile din România, au fost semnalati:bacterioza (Xanthomonas campestris p.v. Corylina) – Muller, al Dye, antracnoza (Sphaceloma coryli) – Vegh, M.Bourgeois, gleosporioza alunului (Gleosporium coryli) – Desm, monilioza fructelor (Monilinia fructigena) – Pers,făinarea frunzelor (Phylactinia corylea) – Karst şi mozaicul frunzelor de măr (Apple mosaic virus).

Bacterioza alunului (Xanthomonas campestris p.v. Corylina)

Dintre bolile nucului, amintim pe cele mai pagubitoare acestei culturi: arsura bacteriană (XanthomonasJuglandis) – Pierce, Dye, antracnoza (Gnomonia Juglandis) – Trav, cancerul bacterian (Pseudomonas syringae) –Hall, boala cernelii (Phytophtora cinnamoni) - Rands. Una din bolile virale cu incidenţă economică mare la nuceste "Înegrirea liniei de sudură" produsă de virusul Cherry leaf roll (CLRV).

Bacterioza nucului (Xanthomonas juglandis) Antracnoza nucului (Gnomonia leptostyla)

Cryphonectria parasitica (boala cernelii) reprezintă una dintre cele mai grave boli alecastanului comestibil din ţara noastră. Sunt destul de frecvente în cultură, dar cu incidenţă mai redusăasupra sănătăţii plantelor şi fructelor, bolile: pătarea frunzelor (Mycosphaerela maculiformis) – Schrot şicancerul scoarţei (Endothia parasitica) – Murr.

Cancerul scoarţei (Endothia parasitica) Pătarea frunzelor (Mycosphaerela maculiformis)

Identificarea dăunătorilor

Mărul este specia pomicolă atacată de peste 60 de dăunători. Dăunătorii cei mai periculoşi, carepericlitează calitatea şi cantitatea producţiei de fructe sunt: gărgăriţa florilor (Anthonomus pomorum), viermelemerelor (Cydia pomonella), viespea merelor (Hoplocampa testudinea), păduchele lânos (Eriosoma lanigerum),păianjenul roşu (Panonychus ulmi), păduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus).

Viermele mărului (Cydia pomonella)

Producţia de prune poate fi afectată, peste 80%, sub acţiunea numeroşilor dăunători prezenţi încultură: viermele prunelor (Cydia funebrana Tr), viespea neagră (Hoplocampa minata - Christ), viespeasâmburilor (Eurytoma schreineri - Schr), păduchele cenuşiu (Hyalopterus pruni - Geoffr), acesta din urmă fiindconsiderat vector principal în transmiterea virusului Plum pox (vărsatul prunului).

Viermele prunelor (Cydia funebrana)

Gărgăriţa alunului (Balaninus nucum), este una dintre cele mai păgubitoare insecte pentru cultură.Daunele produse de aceasta pot ajunge până la 47-59% , cu deosebire la unele soiuri (Ioachim E., 1983). Fructelepe care le înţeapă nu se mai dezvoltă şi cad.

Acarianul mugurilor de alun (Phytopthus avellanae Nal), este un dăunător identificat în plantaţiile de alunde la Rm. Vâlcea care se dezvoltă în mugurii plantelor, pe care îi deformează şi cad.

Păduchele galben al alunului (Myzocallis coryli Goeze), este deasemenea frecvent pe frunze şi lăstariinedezvoltaţi complet.

Gărgăriţa alunului (Balaninus nucum)

La nuc, cel mai frecvent şi periculos dăunător este viermele fructelor (Carpocapsa pomonella), a cărui larvă atacă fructele şi are 2 generaţii pe an.

Viermele nucilor (Carpocapsa pomonella)

Păduchii de frunză, păduchele mic (Cromaphis juglandicola Kalt) şi păduchele mare (Callaphis juglandisKalt), trăiesc în colonii pe faţa superioară şi inferioară a frunzelor şi se hrănesc direct cu seva acestora, fapt ce conduce la reducerea vigorii pomilor.

Omizile xilofage (Cossus cossus L şi Zeuzera sp.), sunt două lepidoptere al căror ciclu evolutiv durează 2 ani. Ele sapă galerii în ţesuturile lemnoase ale ramurilor sau în trunchiurile tinere ale pomilor, care în timp determină moartea sau ruperea lor.

În condiţiile din ţara noastră, cele mai importante specii care dăunează fructele de castan comestibil sunt gărgăriţa castanelor (Curcuulio elefans Gyll) şi viermele castanelor (Cydia splendana Hbn). În condiţiile unei protecţi fitosanitare neadecvate, producţia de fructe poate fi compromisă în totalitate.

Viermele castanelor (Cydia splendana)

Analiza şi stabilirea etiologiei şi caracterul bolilor identificate din parcelele de cultură

După natura cauzelor care produc anumite boli, acestea pot fi împărţite în două mari categorii,

respectiv, boli de natură neinfecţioasă (neparazitare sau fiziologice) şi boli infecţioase.

Bolile neinfecţioase sunt provocate de acţiunea factorilor de mediu (geruri, arsuri, exces de

umiditate, lipsă sau exces de lumină) sau de carenţa unor elemente din sol.

Bolile infecţioase sunt provocate de diferiţi agenţi patogeni şi care provoacă pagube însemnate sunt

clasificate în: viroze, bacterioze, micoze. În proiect se va urmări faza de vegetaţie a plantelor în momentul când

sunt atacate. Acest criteriu biologic va constitui în mare parte momentul în care se vor avertiza tratamentele

fitosanitare de combatere. După modul de evoluţie şi durata bolii, după viteza de propagare a agentului patogen,

după planta gazdă, sau după organul atacat, bolile pot fi acute sau cronice (Paraschiva A.M., 2004).

Bolile acute, au o evoluţie rapidă a procesului parazitar şi produc moartea rapidă a plantelor, cum

sunt bolile produse de Phytium debaryanum, Corynebacterium michiganese pv michiganese, Verticilium sp., etc.

Bolile cronice au un proces parazitar de lungă durată, ce se desfăşoară de-alungul mai multor fenofaze

din perioada de vegetaţie a plantelor. Factorii externi din regiunile de cultură a pomilor influenţează în mod direct

rezistenţa plantelor la acţiunea organismelor dăunătoare. Efectul secetei din ultima perioadă (în condiţii de

neirigare) s-a manifestat asupra pomilor în diferite faze de vegetaţie. Sâmburoasele suferă de producerea excesivă

de clei, boală numită gomoză.

VIROZELE

Bolile provocate de virusuri (virozele) se manifestă printr-o stare de stagnare vegetativă a plantelor,

prin slăbirea vitalităţii lor, îngălbenirea parţială sau totală a organelor verzi, deformarea unor organe,

necroze, scăderea puterii de reproducere. Ele pot provoca pierderi cantitative sau calitative de producţie.

Pierderile economice pot varia insa, foarte mult, de la nesemnificative pâna la dezastruoase.

La prun, cel mai periculos virus este plum poxul. Aproximativ 40,5% din fructele pomilor atacaţi cad cu

o lună înainte de coacere (Jordovik şi Niksic, 1957) dar căderile pot ajunge până la 80-100% la soiurile

sensibile (după OEPP, 1974).

Virusurile pot produce şi pagube indirecte, prin scăderea rezistenţei la ger a pomilor infectaţi (Philipp,

1959; Kegler, 1960; Mishke, 1963). Simptomatologia produsă de virusuri nu este riguros specifică unui anumit

virus şi nu arată în mod normal indicaţii precise privind identitatea virusului. Acelaşi virus poate să inducă

simptome diferite în funcţie de tulpină, planta gazdă, starea fiziologică a plantelor şi condiţiile de mediu. În

acest caz este necesar diagnosticul sigur al bolii. Infecţia virală poate fi observată prin modificările produse pe

anumite organe ale plantelor: necroze, piticiri, cloroze, pătări inelare pe frunze, deformări ale fructelor

(Maxim şi colab., 2001, S. Preda, 2003).Virusurile produse în plantă se înmulţesc şi migrează din celulă în

celulă prin plasmodesme şi provoacă infecţii generale.

BACTERIOZELE

Bacteriozele sunt boli infecţioase şi contagioase ale plantelor pomicole şi sunt provocate de

bacterii. Cancerul pomilor, produs de Agrobacterium tumefaciens (E.F. Smith et. Towns), arsura merilor

produsă de Erwinia amylovora (Burill), bacterioza nucului şi alunului - Xanthomona spp (Pierce), produc

pagube evaluate la milioane de dolari.

Factorii externi: căldura, lumina, umiditatea, aerul, aciditatea mediului, au un rol important în

procesul de dezvoltare al bacteriilor. Pătrunderea şi dezvoltarea patogenului în plante se face mai ales prin

organele bogate în apă şi cu deosebire în timpul vremii ploioase.

Simptomele pe care le prezintă plantele afectate sunt foarte variate şi caracteristice. Apar

hipertrofii-tumori, cancere, neoplasii, gale, tuberozităţi, bacteriocecidii, gâlme, coloraţiuni diferite,

decolorări, necroze.

Bacterioza nucului şi alunului (Xanthomonas spp), se manifestă pe frunze, pe muguri, pe fructele

tinere sau mature prin apariţia unor pete negre, în dreptul cărora se scurge un exudat, infecţia trece din

scoarţă în lemn.

În tumorile canceroase de la pomii fructiferi, produse de Agrobacterium tumefaciens, se

acumulează acid acetic, acid formic, amoniac, alcool şi aldehide. Bacteriile trăiesc atât inter, cât şi

intracelular, migrează prin spaţiile intercelulare şi formează colonii bogate.

MICOZELE

Sunt boli provocate de tipuri diferite de ciuperci sub acţiunea factorilor interni şi externi care

acţionează asupra plantelor. Propagarea infecţiei se poate face direct de la o plantă bolnavă la alta sănătoasă şi

indirect prin intervenţia unui mijloc de transport al agenţilor patogeni. Dezvoltarea bolii se face în paralel cu

creşterea şi dezvoltarea miceliului ciupercii în interiorul plantei gazdă. În ceea ce priveşte răspândirea

miceliului parazit în ţesuturile gazdelor, acesta are o răspândire limitată, provocând infecţii localizate ca în

cazul petelor produse de Polystigma rubrum la prun.

Ciupercile din genul Nectria, întâlnite frecvent la măr şi prun, infectează planta sănătoasă prin

orificiile apărute accidental pe organele plantelor. Paraziţii de rană pot infecta rădăcinile, tulpinile, ramurile,

frunzele şi fructele.

Modul de pătrundere în planta gazdă este o însuşire proprie a fiecărei specii de ciuperci. Viteza

de pătrundere a hifelor în ţesuturi este diferită la genotipurile de plante recunoscute ca rezistente faţă de

cele sensibile (Rubin şi Artihovskaia, 1959).

Analiza, stabilirea modului de dăunare şi a comportării sortimentului biologic la

atacul produs de dăunători din parcelele de cultură

Atacul dăunătorilor se va înregistra valoric prin frecvenţă (F%), intensitate (I%) şi grad de atac (GA%).Tehnica de evaluare a dăunătorilor

La tratamentele de vară în cazul acarienilor, se vor face observaţii în dinamică: 24 ore, 3 zile, 5 zile, 7zile, 14 zile şi 21 zile la 10-15 frunze pe variantă notându-se diferenţiat exemplarele moarte şi viabile pe stadiibiologice. În situaţia în care densitatea populaţiei pe o frunză este foarte mare (de sute de exemplare) atunci se vaobserva la lupa binocular doar 1 cm2 pe fiecare frunză.

În cazul tratamentelor de iarnă contra ouălor hibernante, evaluarea eficacităţii se efectueazăexaminând cel puţin 20 cm de ramuri scurte la 2-3 săptămâni după aplicare. Ouăle moarte (care se brunifică şi sezbârcesc) şi cele viabile (cu lichid) se vor înregistra diferenţiat.

În cazul dăunătorilor care atacă frunzele, se vor face observaţii la 300-400 de frunze pe variantănotându-se frecvenţa (F%) şi intensitatea atacului (I).

În cazul dăunătorilor care atacă lăstarii se vor face observaţii la 150 lăstari pe variantă la 14 zile dupătratament. Această observaţie se efectuează în mod special pentru generaţiile hibernante de dăunători şi constă înnumărarea şi îndepărtarea lăstarilor infestaţi de la cei 3 pomi de control (marcaţi) pentru fiecare variantă.

În cazul dăunătorilor care atacă fructele, se vor face observaţii la toate fructele care au căzut şi se vadetermina gradul de infestare la fiecare generaţie. Înainte de recoltare se va face încă o observaţie la 300-500 fructepe variantă la pomii de control (în funcţie de densitatea dăunătorului). La această observaţie se vor număradiferenţiat fructele infestate şi cele neinfestate.

În cazul dăunătorilor care atacă scoarţa, se vor analiza 200-300 scuturi pe variantă. Probele vor fipreluate numai din creşterile anuale, notându-se şi păduchii parazitaţi/prădaţi şi speciile identificate.

În cazul păduchilor de frunză evaluarea eficacităţii biopesticidelor se face la interval de 3, 7 şi 10 ziledupă aplicarea tratamentelor, examinând 5-10 ramuri infestate pe pom, marcate în prealabil. Pentru notare se vafolosi scara de al 0 la 4 în care:

Nota Insecte (n)0 0 insecte1 1-5 insecte2 5-20 insecte3 21-100 insecte4 >100 insecte

Tehnica de evaluare a complexelor de entomofagi

Pentru determinarea complexelor de entomofagi şi stabilirea densităţii numerice a acestora pe

unitatea de suprafaţă, pe pomi şi pe organele acestora se vor executa sondaje. Pentru a se obţine date cât mai

reale, sondajele se vor face după metoda 'în şah', 'în zig-zag' sau 'în diagonală'. Numărul sondajelor este variabil

şi depinde de dăunător şi de mărimea parcelei experimentale.

Astfel, pentru entomofagii acarienilor şi păduchilor de frunză se vor efectua 2-3 sondaje în

dinamică. La fiecare sondaj se vor analiza la lupa binocular 50 frunze, notându-se entomofagii paraziţi existenţi

ca număr şi ca specie şi stadiul biologic al acestora.

Pentru paraziţii păduchelui din San-José se vor efectua sondaje la lupa binocular, se vor analiza

peste 500 indivizi şi se va nota numărul celor parazitaţi şi specia parazitată.

Pentru determinarea paraziţilor insectelor minatoare se vor efectua 3 sondaje (respectiv 1 sondaj

pe generaţie). La fiecare generaţie se vor analiza la lupa binocular peste 300 frunze cu mine proaspete,

notându-se diferenţiat numărul larvelor/pupelor parazitate şi specia parazită.

Pentru determinarea paraziţilor viermelui merelor şi al prunelor se vor instala brâie capcană la 10-

20 pomi la ambele generaţii. După cca. 10 zile de la retragerea larvelor de la G1 şi G2 în brâiele capcană se vor

face observaţii privind parazitarea naturală a acestora. Această operaţie se va executa prin desprinderea uşoară

a cartonului gofrat şi examinarea fiecărei larve sau pupe, notându-se numărul celor parazitate.

Tehnica de evaluare a patogenilor

Pentru toţi patogenii care provoacă simptome vizibile se va nota frecvenţa organelor atacate (F%) şiintensitatea manifestării simptomelor (I) în funcţie de care se calculează gradul de atac (GA%).

Frecvenţa atacului (F%) reprezintă valoarea relativă a numărului de plante sau organe atacate notate cu“n”, raportată la numărul total de plante sau organe analizate notate cu “N”. Valoarea frecvenţei se obţine prinobservaţii directe asupra unui număr de plante respectiv 3-5 pomi pe variantă sau organe, 300 frunze, 50 lăstarierbacei şi 150 inflorescenţe şi fructe pe variantă. În urma observaţiilor, datele primare se calculează utilizând relaţia:

F% = n x 100/N unde:n = numărul de organe atacate; N = numărul de organe examinate.

Intensitatea atacului (I) reprezintă valoarea prin care este dat gradul de acoperire al organelor atacatede către patogeni. Pentru aprecierea intensităţii atacului se va folosi scara de notare cu 7 clase corespunzătoareurmătoarelor intervale valorice:

Nota intensităţii ataculuiIntervalul valoric al procentului de atac

0 - Lipsă de atac; 1 - Atac până la 1-2%; 2 - Atac cuprins între 3-10%; 3- Atac cuprins între 11-25%; 4 - Atac cuprinsîntre 26-50%; 5 - Atac cuprins între 50-75%; 6 - Atac cuprins între 76 – 100%Expresia relativă a intensităţii este dată de relaţia:

I% = if/nÎn care: i = limita superioară a intervalului procentului de atac corespunzător notei;

f = numărul de cazuri de atac la fiecare notă;

Gradul de atac GA% exprimă gravitatea atacului unui patogen asupra culturii sau a numărului total deplante la care se efectuează observaţiile. Expresia valorică a gradului de atac este dată de relaţia:

GA% = F x I/100unde F = frecvenţa atacului, I = intensitatea atacului

Modul de prezentare al rezultatelor

Rezultatele obţinute cu privire la eficacitatea produselor utilizate se vor prezenta procentual fie ca frecvenţă

de atac, fie ca eficacitate.

Eficacitatea tratamentelor se va calcula după caz, folosind una din formulele:

Formula Abbott se utilizează în cazul insectelor de talie mai mare care pot fi uşor observate:

E% = (1 – T /M) x100, în care:

T = numărul de indivizi vii pe parcela tratată;

M = numărul de indivizi vii pe parcela netratată.

Formula Henderson-Tilton are la bază tot numărătoarea indivizilor vii, dar în plus ţine seama şi de creşterea

populaţiei pe durata controlului calităţii tratamentului (1–5-7 zile) şi se utilizează pentru acarieni:

E% = (1 – Ta /Tb x Mb /Ma) x100, în care:

Ma = număr de exemplare vii la martor după tratament;

Mb = număr de exemplare vii la martor înainte de tratament;

Ta = număr de exemplare vii pe parcela tratată după tratament;

Tb = număr de exemplare vii pe parcela tratată înainte de tratament;

Rezultatele obţinute privind insectele folositoare vor fi prezentate ca număr mediu de indivizi pe pom/

organe ale pomului sau procentual ca frecvenţa în populaţia dăunătoare după caz, ca nivel de parazitare sau

prădare.

In cazul agenţilor patogeni, evaluarea riscului producerii infecţiilor şi programarea tratamentelor în livadă

(prognoza şi avertizarea) se vor efectua, pe baza rezervei biologice din anul anterior si pe baza diagramelor de risc

de infecţie trasate ori de cate ori este nevoie cu ajutorul programelor expert.

Diagnosticul patogenilor la măr, prun, nuc, alun şi castan prin metode serologice, mecanice şi moleculare

Diagnosticul virusurilor Bazat pe transmiterea mecanică prin altoire, este realizat prin intermediul indicatorilor lemnoşi. Această

metodă constă în stabilirea unei legături intime între ţesuturile ce provin de la două plante diferite şi concreştereaacestora. Indexările cu indicatori lemnoşi se vor realiza prin dublă oculaţie, situaţie în care mugurele altoi alindicatorului şi al soiului de testat se amplasează pe acelaşi portaltoi, primul deasupra, iar al doilea dedesubt. Anulurmător, lăstarul provenit din mugurul soiului se elimină, iar după 1-2 ani, pe indicator vor apărea simptomelevirale. Berhard si Marenud (1962), Marenud (1965), Bernhard şi colab. (1969) au folosit cu succes indicatorulpolivalent GF 305, pentru indexarea speciilor pomicole sâmburoase.

Indicatorii biologici folosiţi pentru diagnosticul virusurilor sunt cei recomandaţi de către GrupulInternaţional de lucru pentru Virusurile Pomilor Fructiferi din cadrul Societăţii Internaţionale pentru ŞtiinţăHorticolă (ISHS), la Cantebury – Marea Britanie, anul 2000 (după Jelkaman, 2001).

Pentru detecţia virusurilor la măr şi alun se vor folosi indicatorii: Cola Crab, Virginia Crab, Spy 227, LordLambourne, Golden delicios, M. platycarpa, P. veitchii. Aceşti indicatori se află conservaţi în câmpul de indicatoriamenajat în cadrul Universităţii din Craiova – SCDP Vâlcea.

Pentru virusurile prunului se vor folosi la testare indicatorii: T. Dulce, GF 305, P. Italian, Agen 707.

Testele serologice sunt mult mai laborioase, foarte precise, cu specificitate foarte mare şi permit efectuareaunui număr mare de teste în timp foarte scurt.

În proiect, se va folosi tehnica ELISA, metodă folosită de mulţi cercetători pentru detectarea a numeroasevirusuri la pomii fructiferi: plum pox (Clark şi Adams, 1976 ş.a), ACLSV (Flegg şi Clark, 1979 ş.a), PPV (Zagrai,Preda, 2010; Minoiu, Isac, 2001), PNRSV (Tresh şi colab., 1977), PDV (Casper, 1977 ş.a), CLRV (Mircetich şi colab.,1980, ş.a).

Ca sursă de antigen pentru analiză se vor folosi frunze, flori, scoarţă sau fructe.

Prin tehnica moleculară de tip PCR (polymerase chain reaction) se va identifica genomul viral în cazulplantelor infectate. La pomii fructiferi au fost evidenţiaţi până în prezent, prin această tehnică 25 de patogeni(Condresse şi colab., 1995; James, 1999; Wetzel şi colab., 1992; Carraro şi colab., 1998; Zagrai, 2013).

Diagnosticul micozelorMicozele sunt boli provocate de ciuperci. În vederea combaterii bolilor produse de diverşi patogeni trebuie

să fie corect identificată boala şi în special patogenul care a produs-o, adica diagnoza bolii.

Stabilirea diagnozei se face în funcţie de modificările suferite de plante în urma îmbolnăvirii completată cu

identificarea microscopică în laborator.

Patogenii provoacă în interiorul plantei o serie de modificări biochimice, citologice, care sunt puse în

evidenţă numai prin analize şi studii speciale.

Simptomele reprezintă modificări ce pot fi observate pe cale vizuală, gustul modificat al fructelor (fad,

acru, amar) sau prin miros (înţepător, de acid butiric, de mucegai, de trimetilamină – de peşte alterat).

Diagnosticul bacteriozelorBacteriile sunt foarte diferite de ciuperci. Ele sunt microrganisme unicelulare care nu au un nucleu

organizat. Se reproduc prin diviziunea celulelor, proces care se realizează foarte repede, iar prezenţa şi

răspândirea lor pe o plantă nu sunt de obicei vizibile. Bacteriile infectează plantele prin rănile provocate de

insecte, prin deschizăturile provocate prin tăieri, rupere naturală, prin seminţe, picăturile de apă.

Bacteriozele sunt identificate în laborator prin izolarea şi cultivarea lor pe medii de cultură

specifice. Bacteriile provoacă în general leziuni din care ulterior apar scurgeri gomoase (cancere bacteriene).

Pomii afectaţi se usucă lent sau în anumite situaţii apare uscarea bruscă.

Soluţii ecologice integrate de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare dinpepinierele şi plantaţiile de măr, pru, nuc, alun şi castan comestibil

Masuri agro-fitotehnice preventiveUna dintre cele mai importante măsuri profilactice este aplicarea igienei culturale. Această măsură aplicată

duce la eliminarea plantelor care sunt compromise din punct de vedere al producţiei şi care constituie sursa deinocul, prin diseminarea sporilor, pentru infectarea plantelor sănătoase.

Eliminarea gazdelor intermediare sau a plantelor rezervoare de virusuri, este deasemenea o verigă foarteimportantă în cadrul complexului de măsuri aplicate.

Menţinerea solului curat de buruieni, fertilizarea echilibrată a plantelor, precum şi evitarea monoculturii,conduc la reducerea cantităţii de inocul infecţios al ciupercilor.

Lupta împotriva vectorilor duce la micşorarea procentului de plante virozate din culturi. Afidele şi cicadeleconsiderate vectori principali în transmiterea virusului plum pox (PPV) la sâmburoase, vor fi combătute cu produsebiologice cu acţiune insecticidă, inofensive plantelor şi mediului înconjurător. Aceste produse, ca de exempluLaser 240 SC şi Bactospeine DF sunt rezultate din fermentaţia unei bacterii din sol (Saccharopolyspora Spinosae).

Cu scopul de a preveni acumularea bolilor şi dăunătorilor în pepinierele pomicole, un rol important îlconstituie respectarea asolamentului, in care este necesar să fie amestecuri de ierburi leguminoase şi graminee.

În şcoala de puieţi se vor semăna sâmburi/seminţe sănătoase obţinute de la plante mamă sănătoase.Pentru producerea intensivă a materialului săditor pomicol sănătos se asigură o protecţie fitosanitară

riguroasă a plantelor care se bazează în mare parte pe aplicarea mijloacelor chimice cu produse mai puţinpoluante, cu toxicitate redusă pentru mediu.

Protecţia materialului săditor pomicol faţă de boli şi dăunători are unele particularităţi faţă de plantaţii, deşipatogenii şi dăunătorii sunt în general comuni. Aceste particularităţi se datorează în primul rând densităţii foartemari a plantelor (30 – 50 mii plante/ha), umidităţii ridicate prelungite, sensibilităţii crescute a plantelor tinere faţăde unii patogeni foliari şi dăunători.

Tratamentele clinice în timpul perioadei de vegetaţie variază între 10-16, în funcţie de specia pomicolă şivârsta plantelor, de boli şi dăunători, remanenţa pesticidelor. Astfel, la măr sunt necesare între 14-16 tratamente,la prun 8-14 tratamente, la nuc, alun şi castan între 5-7 tratamente. Tratamentele se aplică săptămânal saudecadal. În cazul puieţilor de măr, prun, alun, nuc, castan comestibil, se execută tratamente săptămânal cufungicide şi decadal, sau la doua săptămâni cu insecticide. În pepinieră tratamentele se efectuează începând de ladezmugurire şi până la căderea frunzelor.

Lucrarea solului în câmpurile pepinierei, pe direcţia si între rândurile de pomi la o adâncime de 5-7 cm.asigură o bună creştere şi dezvoltare a pomilor, dar şi o mărire a rezistenţei lor privind bolile specifice ( cancerulnegru, bacteriozele, citosporiozele, rapănul, făinarea, etc.).

Pentru majorarea eficacităţii mijloacelor de protecţie a plantaţiilor, se elimină repetat buruienile, în cazulrândurilor înierbate se executa tăieri de rodire şi de formare a pomilor anual şi calitativ.

Rezistenţa sau toleranţa soiurilor

Cu ajutorul selecţiei sau ingineriei genetice se creează soiurile rezistente la unele tipuri de acţiune a

dăunătorilor. Utilizarea soiurilor date poate reţine daunele sub pragul prejudiciului economic. Totuşi, la un

moment dat, dăunătorii pot să se adapteze şi să înfrângă factorii de protecţie a plantelor – fenomenul dat este

caracteristic pentru dăunătorii transmisibili prin sol, cum ar fi fungii.

Toleranţa reprezintă capacitatea plantelor de a suporta un atac sever al unei boli fără a se înregistra

pierderi însemnate în ceea ce priveşte producţia şi calitatea. Un soi tolerant/rezistent, exteriorizează o bună

dezvoltare în ciuda unei bune evoluţii a patogenului sau dăunătorului.

Reacţia de toleranţă este un tip de reacţie aparte, separată de rezistenţă, care nu poate fi echivalentă cu

rezistenţa patogenică sau orizontală deşi este guvernată poligenic. Faptul că un soi este atacat sever – fenomen

caracteristic unui soi sensibil şi înregistrează pagube mici, arată că toleranţa nu are nimic comun cu rezistenţa

poligenică. Cepoiu şi Floare Negulescu, arată că toleranţa este determinată de însuşirile morfologice, biochimice

şi fiziologice ale gazdei cu care se atenuează sau uneori se inhiba chiar, parazitul. În pepinieră, de regulă, toate

soiurile se comportă ca rezistente în câmpul II (pomi de 1 an) apoi, în câmpul III încep să se diferenţieze net

(Minoiu, 1983).

Alegerea la plantare a genotipurilor cu rezistenţă sau toleranţă ridicată la diferite organisme dăunătoare

duce la reducerea lucrărilor de combatere.

Între rezistenţa soiurilor şi combaterea biologică există o anumită interdependenţă. Pe un soi rezistent

combaterea biologică poate fi eficace, dar pe unul sensibil poate fi nesatisfăcătoare (Emden, 1979). Acest

fenomen a fost demonstrat în cazul afidelor şi al paraziţilor lor (Voronin, 1984). Multe soiuri de măr rezistente la

atacul acarienilor sunt sensibile la făinare (Sidhu, 1979). În SCI (sistem de combatere integrată), utilizarea la

plantare a soiurilor cu rezistenţă complexă şi de grup faţă de boli şi dăunători, este o măsură de importanţă

deosebită.

Măsuri biologiceÎn conceptul de combatere integrată un rol important îl au produsele biologice, netoxice şi nepoluante.

Aceste produse sunt inhibitoare ale sintezei chitinei şi a respiraţiei mitocondriale bazate pe Bacillus thuriengensis.Pentru combaterea larvelor de lepidoptere se vor utiliza unele produse biologice cade ex.: Dimilin 48 TM, NOMOLT15 SC, BIOBIT XL, DIPEL 2x.

Păianjenul roşu al pomilor se combate cu unul dintre următoarele produse biologice: NISSORUM 5CE,PYRANICA 20WP sau ANDALIN 25 DC.

Deasemenea, capcanele ecologice cu feromoni se vor utiliza în complexul de combatere integrată.Feromonii sunt substanţe eliminate de insecte în atmosfera înconjurătoare şi care determină comportamentul şialte forme de activitate al organismului.Dintre feromonii descoperiţi până în prezent, la 283 de specii, feromoniisexuali sunt produşi de femele iar la 107 specii sunt produşi de masculi (Smetnik ş.a., 1983, Mittus ş.a., 1983).

Capcanele ecologice cu feromoni instalate în plantaţii ( 4 capcane/ha.) au rolul de a indica:-dăunătorul de carantină, atunci când pătrunde pe un anumit teritoriu;-avertizează aplicarea tratamentelor pentru combaterea dăunătorului;-reduce numărul de dăunători;-stabileşte pragul economic de dăunare.

Tipurile de feromoni care vor fi folosite în SCI sunt: ATRAPOM, ATRAMOL, ATRAFUN, ATRANUB, ATRAPOD, etc.Acestea identifică şi atrag insectele prezente în cultură: Laspeyresia pomonella, Grapholita molesta, Laspeyresiafunebrana, Hedya nubiferana.

Capcanele cu feromoni vor fi fi instalate în coroana pomilor la înălţimea de 1,5 m. Controlul capcanelor seva efectua săptămânal, fluturii capturaţi fiind înregistraţi şi îndepărtaţi pentru a nu influenţa observaţiileulterioare. Înlocuirea capsulelor cu feromoni va fi asigurată la fiecare 4 săptămâni, respectând distanţa de celpuţin 50 m. între capcane.

Datele obţinute pun în evidenţă începutul, sfârşitul şi zborul maxim al fiecărei generaţii, elemente necesarestabilirii momentelor optime de tratament.

Măsuri chimice inofensivePesticidele îşi au rolul lor în cadrul combaterii integrate deşi, adesea sunt examinate de pe poziţii antagoniste

faţă de mijloacele biologice şi uneori chiar şi în cadrul combaterii integrate. Cu toate fenomenele secundare negative care le însoţesc, mijloacele chimice se perfecţionează continuu.

Treptat sunt eliminate produsele foarte toxice şi produsele pesistente, apar pe piaţă produse selective şi mai puţin toxice, iar altele au o acţiune biologică deosebit de ridicată.

Metoda cea mai importantă pentru a diminua acţiunea pesticidelor la nivelul agrosistemului o constituie diminuarea numărului de tratamente.

Stabilirea corectă a cauzelor atacului (organismul dăunător, intensitatea atacului, etc.) sau diagnozareprezintă elementul cel mai important, în funcţie de care se va alege produsul adecvat pentru protecţia plantelor. Indiferent de natura tratamentelor fitosanitare (preventive sau curative), acestea se vor executa la momentul optim(avertizarea), ce corespunde cu perioada de timp cu eficienţă maximă asupra organismelor dăunătoare şi atingerea P.E.D.

În cazul bolilor, protecţia chimică se va efectua sub aspect de prevenţie sau curativ, pe baza urmăririi evoluţiei infecţiei, eventual prin combinarea celor două sisteme. În cazul protecţiei preventive se vor efectua tratamente continuu, pe tot parcursul pericolului infecţiei primare, în funcţie de condiţiile existente, de la dezmugurire până în iunie din 7-14 zile sau după perioade mai mari.

Perioadele dintre fiecare stropire trebuie alese în funcţie de presiunea infecţiei (2-3 frunze săptămânal) şi al efectului substanţei fungicide aplicate. Intensitatea maximă a protecţiei trebuie corelată cu perioada cu cea mai mare periculozitate de infectare. Prevenţia precaută ia consecvent în considerare evoluţia vremii.

Acest sistem se bazează pe cunoaşterea corelaţiei dintre perioada de umectare, temperatură şi infecţie. Pentru tratament se vor aplica fungicide cu efect curativ.

În sistemul combinat al protecţiei, tratamentul preventiv se efectuează de regulă premergător înfloririi (creştere mai puţin intensivă, temperaturi mai joase), iar în perioada următoare se aplică tratamente curative.

Pentru prevenirea şi combaterea bolilor plantelor se vor folosi în principal fungicide combinate (cu efect sistemic + substanţă activă de contact). În cazul infecţiilor bacteriene, tratamentul se face în timpul înfloririi, în cazul în care există condiţii favorizante pentru răspândirea bolii. Preparatele folosite sunt în general fungicidele pe bază de cupru.

În plantaţiile pomicole, monitorizarea şi controlul evoluţiei unui dăunător, permite utilizarea mai raţională şi eficientă a pesticidelor. Aplicarea pesticidelor se execută când dăunătorul trece prin faza cea mai sensibilă a dezvoltării sale.

Mărimea intervalului dintre aplicarea unui produs şi determinarea efectului său asupra unui patogen sau dăunător este foarte diferită de la câteva ore în cazul insecticidelor de “şoc”, la mai multe zile în cazul produselor biologice sau al patogenilor care necesită o perioadă mai îndelungată de contaminare şi incubaţie.

Evaluarea impactului asupra plantelor a soluţiilor identificate de protecţie integrată

Monitorizarea şi evaluarea bolilor şi dăunătorilor din plantaţiile experimentalePrincipalii agenţi patogeni şi dăunători monitorizaţi care reprezintă activităţi de cercetare şi combatere sunt:-pentru speciile sămânţoase (măr) – Venturia spp, Podosphaera leucotricha, Erwinia amylovora, Anthonomus

spp, Hoplocampa spp, Aphis spp, Adoxophyes orana, insecte minatoare, Quadraspidiotus perniciosus, Eriosomalonigerum, acarieni.

-pentru speciile sâmburoase (prun) - Polystigma rubrum, Stigmina carpophyla, Monilia spp, Hoplocampa spp,Eurytoma schreineri, Myzus spp, acarieni;

-pentru speciile nucifere (nuc, alun, castan) – Xanthomonas spp., Gnomonia spp, Callaphis juglandis, Balaninusnucum, Cydia splendana Hbr. Spp.

Analiza comportării plantelor la infecţiile cu patogeni şi dăunătoriSe analizează răspunsul soiurilor din parcela experimentată la atacul acestor patogeni şi dăunători în funcţie de

programul de tratamente fitosanitare aplicat.Evaluarea cantitativă a atacului se va efectua prin stabilirea F%, intensităţii atacului (I%) şi a gradului de atac

(G%). Krska şi colab. (1997) demonstrează ca cea mai corespunzătoare metodă de evaluare a intensităţii simptomelor lavirusuri este folosirea unor scări de notare de la 0 (fără simptome) la 5 (simptome severe).

Selectarea genotipurilor rezistente la boli şi introducerea lor în procesul de multiplicare ,,in vitro”Metoda cea mai sigură , eficace şi mai ieftină în prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunători este identificarea

şi obţinerea soiurilor şi hibrizilor rezistenţi. Introducerea în cultură a soiurilor rezistente genetic la boli şi dăunători ,începută în anii 70 şi dezvoltată în ultimii ani , are numeroase avantaje economice şi serologice, deoarece permitreducerea cheltuielilor cu pesticidele, carburanţii şi cu energia, a costurilor privind tasarea solului , prin scădereanumărului de treceri cu tractorul în livadă, precum şi micşorarea poluării mediului.

Rezistenţa la boli şi în mod special la cele virotice au implicaţii importante în tehnologia plantelor pomicole.Daly (1976), consideră rezistenţa ca fiind capacitatea plantei de a preveni sau respinge agresiunea unui agent patogenpotenţial.

Se va evalua reacţia materialului biologic faţă de boli şi dăunători , în urma aplicării măsurilor soluţiilorintegrate de protecţie fitosanitară şi se vor identifica genotipurile rezistente sau tolerante la infecţii. Materialulbiologic identificat ca tolerant sau rezistent , va fi supus procesului de înmulţire în pepiniere (câmp) şi laborator (invitro).

Cultura ,,in vitro” este o metodă care permite obţinerea de plante iniţiale sănătoase. Acest rezultat se bazeazăpe faptul că rata de multiplicare a virusului este mai mică decât diviziunea celulară a plantei în vârfurile de creştere.Cultura de ţesuturi este o metodă modernă de înmulţire prin care se păstrează fidelitatea soiului, dar costurile pentruechipamente şi consumabile necesare procesului de multiplicare sunt foarte mari.

Pagina web a proiectului

A fost construit portalul WEB al proiectului cu adresa :

http://www.scdpvalcea.ro/index.php/2-uncategorised/21-proiect-ader-4-1-1

Rezultate, stadiul realizării obiectivului, concluzii şi propuneri pentru continuarea proiectuluiProiectul se realizează prin parteneriat între Universitatea din Craiova – SCDP Vâlcea (CP), ICDP Piteşti – partener

1 şi SCDP Bistriţa – partener 2, în şase etape, cu respectarea succesiunii activităţilor din planul de realizare şiresponsabilităţilor fiecărui partener.

În această etapă s-a procedat la:- Actualizarea documentaţiei şi elaborarea modelului experimental;- Stabilirea loturilor experimentale, a factorilor experimentali ce vor fi luaţi în studiu;- Au fost stabilite principii generale privind evaluarea eficacităţii produselor fitosanitare în combaterea

dăunătorilor şi a agenţilor patogeni;- Au fost testate metode de colectare, prelucrare şi interpretare a datelor meteo;- Au fost evaluaţi indicatori de monitorizare a rezervei biologice de dăunatori şi agenţi patogeni precum si

tendinţa acesteia pe parcursul ultimilor ani;- Rezultate preliminare, privind rezerva de dăunători majori precum viermele merelor - Cydia pomonella şi

viermele prunelor - Cydia funebrana, precum şi rezerva de agenţi patogeni subliniază importanţa dezvoltăriicercetărilor pentru combaterea şi menţinerea acestora sub pragul economic de dăunare.

În cadrul fazei I – „Elaborare model conceptual de protecţie integrată a plantelor pomicole”, obiectivul fazei a fostatins, conform planului de realizare al proiectului.

Măsurile de protecţie integrată a plantaţiilor pomicole de măr, prun, nuc, alun şi castan comestibil conţinelemente tehnologice de bază în cadrul sistemelor de cultură, după cum urmează:• Analiza condiţiilor climatice şi de pretabilitate a speciilor pomicole identificate pentru plantaţii în sistemecologic;• Evaluarea surselor biologice de dăunare, stabilirea etiologiei, simptomatologiei şi patogeniei agentului infecţiosidentificat;• Identificarea patogenilor şi dăunătorilor, a modului de dăunare şi a comportării sortimentului de soiuri la infecţii;• Diagnosticul patogenilor prin metode moderne, serologice, mecanice şi moleculare;• Selectarea soiurilor rezistente şi introducerea lor în procesul de multiplicare “in vitro”.

Analizând datele meteorologice înregistrate în perioada 2012 şi până în prezent la Rm. Vâlcea şi Piteşti –Mărăcineni demonstrează faptul că există o tendinţă clară de încălzire a vremii, de creştere a duratei de strălucire asoarelui, a deficitului pluviometric şi de scădere a cantităţii de precipitaţii anuale.

Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza I de execuţie s-au realizat în totalitate, lucrucare permite continuarea cercetărilor în fazele următoare.