PLAN SECTORIAL ADER 2020 - MADR · CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR ... proteic) abordează...

Contractor: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU OVINE SI CAPRINE POPĂUTI-BOTOSANI Obiectivul general: 7 DDZ Numărul / codul proiectului : ADER 715 Contract: 715 / 2011 Anul începerii: 01.11.2011 Anul finalizării : 12.12.2014 Durata (luni): 37 Denumirea proiectului: ADER 7.1.5.: Crearea, consolidarea si înmulţirea unor subpopulaţii de ovine cu blană colorată în cadrul rasei Karakul de Botosani. Denumirea fazei :

Fundamentarea condiţiilor şi restricţiilor de bunăstare pentru creştere rasei Karakul de Botoşani.

PLAN SECTORIAL– ADER 20 20

PLAN SECTORIAL ADER 2020

STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR

POPAUTI – BOTOSANI

Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014

Obiectivele Proiectului Elucidarea bazele genetice ale ameliorării ovinelor Karakul colorat în cadrul ra-

sei Karakul de Botosani; Crearea, consolidarea si înmulţirea unor subpopulaţii de ovine Karakul colorat Fundamentarea conditiilor de bunăstare si a sistemelor tehnologice de crestere

a rasei Karakul de Botosani.

Obiectivele Fazei Fundamentarea conditiilor si restrictiilor de bunăstare pentru crestere rasei Karakul de Botoşani

Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei

Stabilirea condiţiilor şi restricţiilor de bunăstare pentru creştere rasei Karakul de Botoşani; Determinarea parametrilor optimi de microclimat; Optimizarea furajării energo-proteice a oilor gestante Karakul; Furajare diferenţiată (niveluri diferenţiate proteic sau adaus de iod) pentru reducerea ponderii mieilor albinotici la ovinele Karakul brumăriu şi roz;

Bunăstarea Animalelor

Declaraţia Universală privind Bunăstarea Animalelor, elaborată de către Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor, defineşte bunăstarea prin gradul în care sunt întrunite cerinţele fizice, comportamentale şi psihologice ale animalului.

Pentru asigurarea bunăstări animalelor acestora trebuie să li se asigure concomitent 5 liber- tăţi fundamentale: Libertatea faţă de senzaţiile de foame şi de sete - asigurarea accesului nelimitat la apă proaspătă şi la o hrană adecvată pentru a-şi menţine starea de sănătate. Libertatea faţă de disconfort – asigurarea unui mediu de viaţă adecvat ce include un adăpost şi o zonă confortabilă de odihnă. Libertatea faţă de durere şi boală - asigurarea unui diagnostic rapid şi un tratament adecvat. Libertatea de aşi exprima comportamentul natural - asigurarea unui spaţiu suficient şi com- pania animalelor din aceeaşi specie. Libertatea faţă de teamă şi stress - asigurarea unui tratament adecvat care să nu le provoace suferinţe psihice.

Pentru a fi eficienţi în atingerea unor standarde înalte ale bunăstării este necesar să respec-tăm cerinţele de confort ale animalelor, ceea ce presupune: confort termic (in limitele stabilite pentru fiecare specie si categorie fiziologica); confort spaţial (spaţiu suficient de cazare); condiţii de microclimat adecvate (temperatura, umiditate, lumina, curenţi de aer, ventilaţie); eliminarea noxelor; confort nutriţional (hrana la nivelul cerinţelor specifice speciilor şi în cadrul acestora categoriilor de vârsta şi greutate; calitate nutriţionala a hranei).


Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014 Impactul factorilor de microclimat asupra bunăstării animalelor

Nerealizarea condiţiilor de mediu la cerinţele animalelor poate fi urmarea fie a cunoaşterii insuficiente a acestor condiţii, fie prin greşeli de proiectare/executare a adăposturilor.Frecvent acestea duc la modificarea condiţiilor de viaţă a animalelor, constituind factori predispozanţi în apariţia stărilor morbide, cu efecte directe asupra sănătăţii, comportamentului şi producţiei ovine. De cele mai multe ori nerealizarea producţiei sau apariţia de îmbolnăviri la animale se atribuie deficientelor nutriţionale şi a agenţilor patogeni, ignorându-se faptul că intr-un mediu neadecvat chiar o alimentaţie corespunzătoare poate fi mai puţin eficientă, iar apariţia îmbol- năvirilor şi gravitatea lor sunt adesea urmarea acţiunii unor factori nespecifici, care debilitează organismele. În aceste condiţii „adăpostul” capătă valenţe superioare întrucât animalele cu genofond preţios, furajate corespunzător, evidenţiază la maximum potenţialul lor productiv, dacă condiţiile de întreţinere corespund în totalitatea necesităţilor organismului.

Impactul nutriţiei asupra bunăstării animalelor. Hrana este un element esenţial al bunăstării, o hrană de bună calitate asigurând confortul nutriţional pentru o bună stare de sănătate. Calitatea hranei presupune cantitate şi calitate co- respunzătoare, o valoare nutritivă la nivelul cerinţelor fiziologice, specifice fiecărei specii, rase, categorii de vârstă sau greutate, absenţa contaminanţilor, acces liber la hrană şi apă. O hrană în cantităţi insuficiente şi de proastă calitate induce reducerea performanţelor bio-productive, iritare, consecinţe patologice şi comportament anormal. Utilizarea unor sisteme de hrănire a animalelor bazate pe bune practici de igienă, cu respectarea condiţiilor optime de bunăstare, creşte rezistenţa la infecţii, reduce riscurile asociate siguranţei alimentare. Carenţele şi dezechilibrele nutriţionale pot produce boli tot atât de grave şi uneori chiar mai grave decât bolile produse de germeni patogeni, cu repercursiuni economice mult mai grave. Aceste tulburări nutriţionale (boli de nutriţie) înregistrează adeseori o evoluţie subclinică, afec- tând însuşirile productive, reproductive şi adaptabilitatea la mediu. Ulterior ele pot deveni“boli de metabolism ‘’(dismetabolii) obligând organismul să-şi adapteze mediul intern la noile solicitări, cu alterarea metabolismului şi a homeostaziei interne.

MATERIAL SI METODĂ A. Stabilirea factorilor optimi de microclimat pentru ovinele Karakul Pentru stabilirea unui microclimat adecvat dezvoltării normale a ovinelor, s-au testat patru tipuri de adăposturi, în ceea ce priveşte dinamica factorilor de microclimat, pentru dirijarea şi corectarea însuşi rilor neconforme cerinţelor ovinelor. Studiul se desfăşoară în două tipuri de adăposturi (V1 – V2) de la S.C.D.C.O.C. Popăuţi şi două tipuri (V3 – V4) de la partenerul S.C. AgroIndCom. S.R.L.Botoşani.

V1 – Adăpost liniar (66,0x11,0 m), cu copertină (66,0x5,35 m)

V2 –. Adăpost liniar (54,0 x 8,0 m ), cu copertină (54,0 x 5,27 m)

Factorii de microclimat determinati:

factori fizici: temperatura, umiditatea relativă, curenţii de aer, luminozitatea. factori chimici: oxigen, bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat. factori biologici: microorganisme şi pulberile din aer.

V3 – Saivan tradiţional în formă de „U”( vedere laterala)

V4 –. Adăpost liniar (54,0 x 6,5 m ), cu copertină (54,0 x 5,27 m).


Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014 MATERIAL SI METODĂ B. Optimizarea nivelului energetic al raţiei administrate oilor gestante Karakul

Biotestul s-a efectuat pe un efectiv de 160 oi din Karakul negru în vârstă de 3-6 ani, din aceeaşi linie zootehnică, montate cu berbeci din aceiaşi linie. Efectivul de oi a fost împărţit în şase loturi furajate diferenţiat cu raţii fără concentrate (LI ), cu cantităţi reduse de concentrate (LII , LIV şi LVI), şi cu cantităţi mai mari de concentrate (LIII şi LV). Se abordează ultimele 90 zile de gestaţie. S-au urmărit principalele însuşiri ale pielicelelor la mieii obţinuţi, distribuţia acestora pe clase zootehnice în baza punctajului realizat la bonitare.

Specificare U/M

Modul experimental 1 Modul experimental 2

LI LII LIII LIV LV LVI

Cantit % Cantit. % Cantit % Cantit. % Cantit. % Cantit. %

a)Furaje administrate

Fibroase Fân natural Kg 2,50 50,0 1,00 24,0 1,00 30,0 2,00 47,0 - - - -

Fân borceag Kg - - - - - - - - 1,50 30,9 2,00 40,8

Grosiere Paie orz Kg 0,50 10,0 0,50 12,0 0,50 15,0 - - 0,50 10,3 0,60 12,2

Sucul. Sfeclă furaj. Kg 2,00 40,0 2,50 60,0 1,50 40,0 2,00 48,0 2,00 41,2 2,00 40,2

Concen trate

Porumb Kg - - 0,15 4,0 0,20 6,0 0,10 3,0 - - - -

Porumb ştiul. Kg - - - - - - - - 0,50 10,3 0,30 6,2

Şrot fl. soare. kg - - - - 0,10 3,0 0,10 2,0 0,15 3,2 - -

Orz (gozuri) kg - - - - - - - - 0,20 4,1 - -

b) Valoarea nutritivă a raţiei

S:U: Kg 2,71 1,68 1,68 2,08 2,83 2,911

P.D. g 149 90 114 160 199 186

U.N. - 1,42 1,02 1,04 1,27 1,41 1,40

P.D./U.N. g 105 88 109 125 140 132

Structura furajeră şi valoarea nutritivă a raţiilor utilizate în furajarea oilor gestante Karakul de Botoşani

Materialul biologic este reprezentat de un efectiv de 145 capete ovine Karakul negru, omogene ca vârstă, dezvoltare corporală şi caracteristici ale buclajului (linia 5 KN ) de la SCDCOC Popăuţi. Loturile de oi se diferenţiază prin nivelul proteic (normoproteic, deficitar proteic, abundent proteic) al raţiilor administra-te, durata de acţiune a acestora pe parcursul gestaţiei, cu menţinerea valori energetice constante (1,15-1,30 UN pentru perioada 0-80 zile de gestaţie, respectiv 1,25-1,49 UN pentru perioada 81-150 zile de gestaţie). După montă oile au fost repartizate în 12 loturi. Loturile LN (lot martor, furajat normoproteic ), lotul LD (furajat deficitar proteic) si lotul LA (furajat abundent proteic) abordează întreaga perioadă de gestaţie a oilor. Loturile L2 , L4 , L6 si L8, sunt furajate cu raţii deficitar proteice în ultimile 15 zile, 35 zile, 70 zile respectiv 100 zile de gestaţie. Loturile L3 , L5 , L7 şi L9, sunt furajate cu raţii abundent proteice în ultimile 15 zile, 35 zile, 70 zile respectiv 100 zile de gestaţie. Datele de la care, se administrează regimul diferenţiat proteic (deficitar/abundent) corespund cu etapele dezvoltării ontogenetice ale formaţiunilor foliculare ( FP, FS) din pielea fetusului. Ele se referă la apariţia foliculilor primari (la 55-60 zile de gestaţie), la definitivarea formării acestora (la 75 - 80 zile), la apari-ţia foliculilor secundari (la 100 zile), respectiv extinderea şi erupţia lor la suprafaţa pielii (la 115 –120 zile de gestaţie).

C. Optimizarea nivelului proteic al raţiei administrate oilor gestante Karakul de Botoşani

De la ......până la fătare LOTUL n Nivel proteic raţie (zile)

N.P.N. N.P.A. N.P.D.

De la montă până la fătare LN 150N 15 150 - -

De la montă până la fătare LD 150D 16 - - 150

De la montă până la fătare LA 150A 12 - 150 -

De la 135 zile gestaţie până la fătare L2 135N+15D 13 135 - 15

L3 135N+15A 12 135 15 -


L5 115N+35A 12 115 35 -


L7 80N+70A 13 80 70 -


Organizare biotest

Notă: N.P.N.- nivel proteic normal; N.P.D.- nivel proteic dificitar; N.P.A.- nivel proteic abundent

Raţie normoproteică

(N.P.N.)

Raţie deficitară proteic (N.P.D.)

Raţie abundentă proteic (N.P.A.)

U.N. 1,15 1,10 1,31

P.B. g. 113,5 76,0 179,2

S.U. g. 1904 1904 1872

Ca. g. 15,14 15,14 14,49

NaCl. G. 10,4 10,0 10,0

Raport P.B.g/U.N

98,7 69,1 136,8

Valoare nutritivă a raţiilor utilizate în furajarea oilor gestante Karakul ( perioada 0 – 80 zile de gestaţie, greutatea vie 50 kg)

Valoare nutritivă a raţiilor utilizate în furajarea oilor gestante Karakul ( perioada 81 - 150 zile de gestaţie, greut. vie 50 kg)

Raţie normoproteică

(N.P.N.)

Raţie deficitară proteic (N.P.D.)

Raţie abundentă proteic (N.P.A.)

U.N. 1,41 1,20 1,49

P.B. g. 122,1 90,3 248,0

S.U. g. 1806,0 1811,0 1736,0

Ca. g. 14,22 14,75 14,75

NaCl. G. 12,0 12,0 12,0

Raport P.B.g/U.N

86,6 76,2 166,4

Notă: N.P.N.- nivel proteic normal; N.P.D.- nivel proteic dificitar; N.P.A.- nivel proteic abundent

Determinarea factorilor de microclimat din adăposturile de ovine se face după tehnica uzuală specifică laboratoa- rele de igienă. Pentru determinarea compoziţiei chimice brute a nutreţurilor utilizate în biotestele propuse se utilizează schema de analiză “Weende” (Henneberg şi Stockmann). Pentru estimarea însuşirilor morfo-productive la mieii Karakul rezultaţi, se analizează parametri cantitativi (greutate la naştere, conformaţia şi constituţia) şi parametri estimaţi prin metoda bonitării mieilor în primele 24 ore de viaţă. Valoarea comercială a pielicelelor este determinată de diversitatea însuşirilor fibrelor din buclă, a buclajului şi ale pielii. Pe baza acestor parametri se va stabili clasa zootehnică, clasa pentru performanţe proprii şi destinaţia mielului Evaluarea greutăţii corporale şi a sporului în greutate a oilor gestante Karakul de Botoşani din fiecare lot se face prin cântăriri succesive pe parcursul gestaţiei la: 55, 80, 115, 135, 149 zile de gestaţie şi imediat după parturiţie.

MATERIAL SI METODĂ Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014

REZULTATE OBTINUTE Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014

A. Stabilirea factorilor optimi de microclimat pentru ovinele Karakul 1. Evoluţia factorilor fizici ai microclimatului din adăposturile de ovine

Temperatura interioară este dependentă de cantitatea de căldură degajată de animalele cazate şi de pierderile de căldură prin elementele de construcţie. Prin mecanismul de termoreglare ovinele au posibilitatea de a-şi acomoda funcţia de termoreglare la solicitările mediului şi de a-şi menţine homeostazia. Cu cât temperatura mediului se abate mai mult de la neutralitatea termică, prin solicitarea termoreglării, se măreşte cota energiei calorice din energia transformabilă în detrimentul producţiei animale

-5

0

5

10

15

20

noiem

brie

dece

mbrie

ianua

re

februa

rie

martie

aprilie ma

iV1- Adapost(66x11m)V2- Adapost(54x8m)V3 -Saivantrad. V4- Adapost(54x6,5m)Exterior

Evoluţia temperaturii in adăposturile testate*

*oi gestante - lunile IX – XII; oi mame+ miei- lunile I - V

Distribuţia temperaturii exterioare în sezonul de iarnă Exterior IARNA

3%

28%

68%

1%

ore cu t< 0 ℃ ore cu t 0 - 5℃ore cu t 5 - 10℃ ore cu t > 10 ℃

Gradul de asigurare a confortului termic ovinelor cazate în adăposturile testate V1 Adap.(66 x 11m) IARNA0%

6%

25%

69%


V2 Adap.(54 x 8m) IARNA0%0%

23%

77%


V3 Saivan tradiţ. în “U” IARNA

0% 13%

35%52%


V4 Adap.(54 x 6,5 m) IARNA0%0% 11%

89%


a) Temperatura interioară

REZULTATE OBTINUTE b). Umiditatea relativă a aerului

Umiditatea aerului. în corelaţie cu ceilalţi factori (temperatura şi curenţii de aer), devine un factor important. ce afectează producţia, sănătatea, consumul specific de furaje. Protecţia animalelor faţă de efectele nefavorabile ale umidităţii în adăposturi, se poate realiza numai prin măsuri care să ducă la reducerea surselor de vapori şi la asigurarea unor temperaturi cât mai apropiate de zona de neutralitate termică


020406080

100

noiembrie

decem

brie

ianuari

e

februari

emart

ieap

rilie

UR% V1

V2V3V4Exterior

Evoluţia umidităţii relative (U.R.%) in adăposturile de ovine testate*.

*oi gestante - lunile IX – XII; oi mame+ miei- lunile I - V

Exterior IARNA

10%13%

38%

39%

Ore cu U.R. 40 – 70% Ore cu U.R. 70 – 80%Ore cu U.R. 80 – 90% Ore cu U.R. 90 –100%

Distribuţia U.R. exterioare, în sezonul de iarnă

Gradul de asigurare a confortului hidric ovinelor cazate în adăposturile testate

V1 Adap.(66 x 11m) IARNA

2% 17%

55%

26%


V2 Adap.(54 x 8m) IARNA

0%6%

65%

29%


V3 Saivan tradiţ. în “U” IARNA0% 23%

68%

9%


V4 Adap.(54 x 6,5 m) IARNA

0%0%

63%

37%



2. Evoluţia factorilor chimici ai microclimatului

Concentraţia medie lunară de NH3 (mg/m3 aer) din adăposturile de ovine testate

Specificare SCDCOC Popăuţi SC Agroindcom BT

V1 V2 V3 V4

Categoria Oi mame + miei Optim 24 24 24 24

Ianuarie 14,6 16,8 10,9 17,5

Februarie 17,4 18,5 14,5 20,0

Martie 20,8 20,2 17,4 25,9

Aprilie 23,2 23,0 19,2 31,5

MEDIA 19,0 19,6 15,5 23,7

Specificare Categoria de

animale

Var. Minima Norme

mg/m3 aer mg/m3 aer

SCDCOC Popăuţi Oi mame

+ miei

V1 225,0 5500

V2 28,5 5500

SC AIC Botoşani

V3 31,3 5500

V4 34,5 5500

Nivelul amoniacului în aerul adăposturilor este dependent de mărimea surselor, cantitatea evacuată prin ventilaţie şi de anotimp. În adăposturile liniare ce cazează oile mame cu miei concentraţia medie de NH3 atinge valorile de 19,0 – 23,7 mg/m3 aer, fiind mai mică faţă de norma igienică cu 20,8% la varianta V1 , cu 18,3% la varianta V2 şi cu 1,25% la varianta V4. În saivanul tradiţional V4, valoarea medie înregistrate, pe durata perioadei de stabulaţie, este mai mică cu 35,42%, nedepăşind normele igienice admise (24 mg/m3). Concentraţia CO2 în toate adăposturile testate nu depăşeşte norma igienică optimă de 5500 mg/m3 aer

Concentraţia CO2 din adăposturile de ovine testate

REZULTATE OBTINUTE

Cantitatea de pulberi sedimentate din adăposturile de ovine testate (g/m2 aer/30 zile)

Specificare Categoria de animale

Var. Media Norme admise

SCDCOC Popăuţi

Oi mame + miei

V1 23,5 < 17

V2 16,8 < 17

SC AIC Botoşani

Oi mame + miei

V3 26,3 < 17

V4 18,8 < 17

Încărcătura microbiană a aerului din adăposturile de ovine testate ( nr/m3 aer)

Specificare Categoria de animale

Varianta

N.T.G.

SCDCOC Popăuţi Oi mame +

miei

V1 45882

V2 62876

SC AIC Botoşani Oi mame +

miei

V3 34542

V4 113177

Adăpost martor nepopulat 37726

3. Evoluţia factorilor biologici ai microclimatului


Cantitatea de pulberi existentă în adăposturile de ovine analizate situează aceste adăposturi în limita unor sisteme igienice cu un grad mijlociu de impurificare (17 – 25 g/m2 /30 zile). Aeromicroflora reprezintă unul din factorii de microclimat cu implicaţii atât asupra producţiei cât mai ales asupra sănătăţii animalelor. Agresiunea antigenică poate fi declanşată prin inhalarea de aer cu o încărcătură microbiană foarte mare, chiar dacă flora este constituită din specii inofen- sive. În astfel de situaţii animalele suprastimulate antigenic vor produce anticorpi în exces, adeseori şi anticorpi faţă de propriile structuri (asemănătoare antigenic cu unele structuri microbiene), ceea ce se va exprima prin stres şi mai apoi prin boli de autoagresiune. Aprecierea purităţii aerului din adăposturi se referă la determinarea numărului total de germeni multiplicabili (NTG), care trebuie să fie sub pragul limită de 250000 germeni /m3 aer. Mărimea NTG din aerul adăposturilor creşte direct proporţional cu cantitatea de pulberii existente, cu soluţia adoptată pentru sistemul de ventilaţie, cu respectarea normelor de densitate şi volum de aer asigurat şi cu evoluţie ti şi Uri. La toate variantele testate nu se depăşeşte limita maximă admisă, situând aceste adăposturi în zona unor sisteme igienice bune.

VALORILE MINIME, MAXIME ŞI OPTIME PENTRU INDICATORII DE MICROCLIMAT DIN ADĂPOSTURILE DE OVINE

Factorii de microclimat U.M. Categoria de ovine

Oi cu miei 0 – 15 zile

Oi cu miei 15 – 90 zile

Tineret ovin Oi adulte Berbeci

FIZICI

Temperatura optimă

Critică inferioară 0C - - - - 3 - 3

Minimă 0C 8 8 8 - 3 - 3

Maximă 0C 28 28 28 28 28

Iarna 0C 12-17 10-15 10-17 8-16 6-10

Vara 0C 12-17 12-15 10-20 8-17 8-17

I.T.U.

Disconfort temp. minimă < 46 < 46 < 41 < 41 < 41

Disconfort temp. superioară

>62 >62 >62 >62 >62

Confort 52-59 52-59 46-52 46-52 46-52

Umiditatea relativă optimă

Minimă % 60 60 60 60 60

Maximă % 85 85 85 85 85

Iarna % 65-80 65-80 65-80 65-80 65-80

Vara % 60-75 60-75 60-75 60-75 60-75

Viteza curenţilor de aer

Iarna m/s <0,3 <0,3 <0,3 <0,3 <0,3

Vara m/s 0,3-1,0 0,3-1,0 0,3-1,0 >1 >1

Indice iluminare m2 pardoseală m2 ferestre

1/10-1/15 1/10-1/15 1/20-1/25 1/25-1/30 1/25-1/30

Intensitatea luminii lucşi 20-30 20-30 20 20 20

CHIMICI

Concentraţia maximă de gaze nocive

CO2 mg/m3 aer 5400 5400 5400 5400 5400

% 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

NH3 p. p. m 26 26 26 26 26

mg/m3 aer 24 24 24 24 24

H2S p. p. m 15 15 15 15 15

BIOLO

GICI

Încărcătura de pulberi din aer

Limita optimă g / m3 / 30 zile <17 <17 <17 <17 <17

Limita maximă nr. / m3 250000 250000 250000 250000 250000

REZULTATE OBTINUTE

Lotul U/M LI LII LIII LIV LV LVI

Nivel proteic g PBD 149 90 114 160 199 186

Nivel energ. UN 1,415 1,023 1,042 1,270 1,414 1,403

P.D./U.N. 105 88 109 125 140 132

Efectiv Cap 19 24 25 23 20 20

Greutate miel naştere

X 4,32 4,17 4,21 4,25 4,27 4,23

Sx 0,06 0,10 0,15 0,15 0,19 0,34

V% 11,51 17,80 16,90 16,20 16,71 11,15

Clasa zootehnică

R 94,7 83,4 84,0 60,9 52,9 76,9

E 5,3 8,3 16,0 39,1 47,1 23,1

Punctaj pct. 559 534 538 522 509 544

B. Optimizarea nivelului energetic al raţiei administrate oilor gestante Karakul Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014

Mieii proveniţi din lotul LI a căror mame au fost furajate pe bază de fibroase (50%) grosiere (10%) şi 40% suculente ( raţie cu o valoare nutritivă ridicată -1,415 UN şi 149g PBD) au cea mai mare greutate (4,32±0,06 Kg). Valori apropiate sunt realizate de loturile LIV - 4,25±0,15 Kg, (raţie din fibroase - 47% şi suculente - 48 %), lotul LV - 4,27 ± 0,19 (raţie din fibroase - 31%, grosiere - 12% , suculente - 41,%) şi lotul LVI - 4,230 ± 0,23 (raţie cu fibroase - 41,0%, grosiere - 13%, suculente - 41,%) dar la care s-a adăugat concentrate în proporţie de 5% şi 16%. Cea mai mică greutăţi o realizează lotul LII (4,17 ± 0,1 Kg ), a căror mame au fost furajate cu o raţie cu cea mai redusă valoare furajeră (90 g PBD, 1,023 UN). Oile din lotul LI au produs miei de calitate superioare (94,7% - Record şi 5,3 % - Elită) şi cu cel mai mare punctaj (559 puncte). Valori apropiate sunt obţinute şi de mieii din lotul LVI, (544 puncte) rezultaţi din oile furajate cu raţii cu valoare nutritivă ridicată (186 g PBD, 1,403 UN ). Lungimea fibrei de păr la mielul nou născut a fost diferită în funcţie de valoarea nutritivă a raţiei şi mai puţin dependentă de structura acesteia. Raţiile cu valoarea nutritivă cea mai ridicată au dus la obţinerea de miei cu părul mai lung (LV - 12,80 mm; LVI -11,90 mm; LI - 11,84 mm), în timp ce la raţiile cu valoarea nutritivă cea mai redusă au indus obţinerea de miei cu părul mai scurt (LII - 10,41 mm). Este o corelaţie semnificativă între lungimea părului şi mărimea buclei. Raţiile cu valoare nutritivă redusă (LII - 90 g PBD, I,023 UN) induc la creşterea procentului de miei cu buclaj de mărime mică (20,8%) şi mijlocie – mică (37,5%) în defavoarea buclelor de mărime mijlocie, cu efecte negative asupra uniformităţii, rezistenţei, elasticităţii şi modelării buclajului

Specificare LI LII LIII LIV LV LVI

Lung. fibrei păr

mm 11,8 10,4 11,4 11,5 12,8 11,9

Lungă - - - - 5,0 10,0

Mijlocie 57,9 54,2 56,0 57,9 60,0 60,0

Scurtă 42,1 45,6 44,0 42,1 40,0 40,0

Calitatea

fibrei

Mătăs. 52,6 20,8 48,0 69,7 70,6 69,2

Normală 42,1 75,0 52,0 13,0 11,8 15,4

Moale, aspru 5,3 4,2 - 17,3 17,6 15,4

Gros. fibrei

Subţire 10,5 29,2 24,0 13,0 5,9 7,7

Normală 89,5 70,8 76,0 87,0 94,1 92,3

Însuşirile fibrei de păr în raport cu structura raţiei administrate oilor gestante Karakul

Greutatea mieilor la naştere, clasa zootehnică şi punctajul mediu realizat

REZULTATE OBTINUTE C. Optimizarea nivelului proteic al raţiei administrate oilor gestante Karakul de Botoşani


Spor total greutate kg

13,14 11,71 13,63 14,77 14,93 17,13

05

101520

L.N/150N

L.3/135N+15A

L.5/115N+35A

L.7/80N+70A

L.9/50N+100A

L.A/150A

Spor total greutate kg

13.32

10.46

9.71

8.23

8.35

5.78

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00

L.N /150N

L.2/135N+15D

L.4 /115N+35D

L.6 /80N+70D

l.8 /50N+100D

L.D /150D

spor total greutate oaie

Evoluţa sporului total în greutate la oile Karakul gestante (NPA, durata de administrare)

Evoluţia sporului total în greutate la oile Karakul gestante (NPD, durata de administrare)

Suplimentarea nivelului proteic al raţiei (60%; 80%, corespunzătoare perioadelor 0-80 zile, 81-150 zile de gestaţie), oilor gestante Karakul, pe toată durata gestaţiei, determină un spor total de creştere (17,133 kg; P<0,001, LA ) comparativ cu spo rul total obţinut la oile furajate normoproteic (10,992 kg, LN). În acelaşi timp, administrarea de raţii deficitare proteic cu 32,7-26,2% (perioada 0-80 zile, respectiv 81-150 zile) induce reducerea sporului total în greutate, pe toată durata gestaţiei, la (5,77 kg, P<0,001, LD). Acţiunea deficitului proteic (32,7%; 26,2%, pentru 0-80 zile respectivi 81-150 zile de gestaţie), aspra ultimilor 15 zile (L2), 35 zile (L4), 70 zile (L6) şi 100 zile de gestaţie (L8), determină realizarea unui spor total pe durata gestaţiei, diminuat faţă de sporul total realizat de oile furajate normoproteic (LN), în descreşterea liniară, direct proporţională cu creşterea duratei de acţiune a deficitului proteic Comparativ cu sporul total realizat de lotul martor (13,136±0,711;LN), la celelalte laturi sporul total descreşte la 10,462 kg (P<0,01) la abordarea ultimilor 15 zile de gestaţie (L2), la 8,231 - 8,346 (P<0,001) la abordarea ultimilor 70 zile (L6) şi respectiv ultimile 100 zile de gestaţie (L8), până la 5,775kg (P<0,001, LD) când este abordată deficitar proteic gestaţia în totalitatea ei. Procentual această descreştere faţă de lotul martor reprezintă 78,6%, 72,9%; 61,8%; 62,7% şi respectiv 43,4%, corespunzător situaţiilor când deficitul proteic abordează ultimele 15 zile; 35 zile; 70 zile; 100 zile de gestaţie, respectiv, pe toată durata gestaţiei. Administrarea regimului alimentar hiperproteic în ultimele 15 zile (L3), 35 zile (L5), 70 zile (L7), 100 zile de gestaţie (L9) sau pe întreaga durată a gestaţiei (LA), determină o creştere liniară a greutăţii corporale a oilor, în raport direct proporţional cu durata de administrare a surplusului proteic. Creşterea evoluează de la 13,625 (P>0,05) când surplusul proteic acţionează în ultimele 35 zile de gestaţie (L5), până la 17,133 kg (P<0,001) când acesta activează pe toată durata gestaţiei (LA). Procentul de creştere faţă de lotul martor (13,136 ± 0,711 kg, LN). este de 3,7% (P>0,05); 12,4%(P>0,05); 13,6(P>0.05); şi de 30,4 % (P<0,01) ca urmare a acţiunii surplusului proteic în ultimele 35 de zile; 70 zile; 100 zile respectiv 150 zile de gestaţiei

1. Creşterea în greutate a oilor gestante Karakul în raport cu nivelul proteic al raţiilor administrate


2. Greutatea la fătare a mieilor Karakul şi tipul constituţional, în raport cu durata de administrare a raţiilor cu nivele proteice diferenţiate oilor Karakul

Lotul Durata de administrar

e

Greutate miel la naştere(kg.)

Dif erenţ

e

Tip constituţional (%)

x ±Sx (%) Robustă Fină Debilă

LN 150N 4,441 0,153 100 30,4 69,6 -

L2 135N+15D 4,277 0,133 96,3 15,4 84,6 -

L4 115N+35D 4,258 0,135 95,9 18,2 63,6 18,2

L6 80N+70D 4,208 0,188 94,8 15,4 69,2 15,4

L8 50N+100D 4,153 0,189 93,5 23,1 53,7 15,5

LD 150D 4,086 0,082 90,4 6,2 75,0 18,8

LN 150N 4,441 0,153 100 30,4 69,6 -

L3 135N+15A 4,345 0,217 97,8 54,5 45,5 -

L5 115N+35A 4,684 0,165 105,5 54,5 45,5 -

L7 80N+70A 4,828 0,127 108,7 58,2 41,8 -

L9 50N+100A 4,840 0,131 109 66,6 33,3 -

LA 150A 4,950 0,124 109,5 25,0 75,0 -

Utilizarea, pe toată durata gestaţiei a oilor Karakul, a unui regim hiperproteic (179 g PBD, 220 g PBD) sau a unui regim hipoproteic (76 g PBD, 90 g PBD), determină o creştere a greutăţii la naştere a mieilor cu 9,5% (LA), respectiv o scădere a ei cu 9,6% (LD), comparativ cu greutatea mieilor obţinuţi de la oi furajate normoproteic (4,519±0,153 kg, LN) Administrarea unor raţii deficitare proteic în ul-timile 15 zile (L2); 35 zile (L4); 70 zile (L6); 100 zile de gestaţie (L8) sau pe toată durata gestaţiei (LD), induce o scădere a greutăţii mieilor la fătare . Aceasta este cu atât mai mare cu cât durata de administrare a deficitului acoperă o perioadă mai mare din gestaţie. Si anume, de la 9,6% (P<0,05) când deficitul proteic acţionează pe toată durata gestaţiei (LD) până la 3,7% (P>0,05) atunci când acesta abordea-ză ultimile 15 zile de gestaţie (L2), comparativ cu greutatea mieilor obţinuţi de la lotul de oi furajate normo proteic (4,441±0,15 kg; LN). Scăderea în greutate a mieilor de la loturile intermediare nu are vreo semnificaţie statistică (P>0,05).

Greutatea la fătare a mieilor, obţinuţi de la oi afectate de un regim abundent proteic (179 g PBD, respectiv 248 g PBD), prezintă în genere, o creştere direct proporţională cu durata de acţiune a surplusului proteic pe perioada de gestaţie. Greutatea la fătare a mieilor obţinuţi de la oi Karakul, supuse unui regim alimentar abundent proteic în ultimile 35 zile (L5); 70 zile de (L7); 100 zile (L9) sau pe toată durata gestaţiei (LA), prezintă o creştere liniară, progresivă, de la 4,684 kg (L5), până la 4,950 kg (LA). Procentual, creşterea este de 5,5%, 8,7%, 9,0% (P>0,05) şi respectiv 11,5%(P<0,05) comparativ cu greutatea mieilor obţinuţi de la oile furajate normoproteic (4,441±0,15 kg, LN).

REZULTATE OBTINUTE

0% 20% 40% 60% 80% 100%

E.1/150N

E.3/135N+15A

E.5/115N+35A

E.7/80N+70A

E.9/50N+100A

L.II/150A

mijl. mijl. -mica mica f. mica


a). Mărimea buclajului

Distribuţia mieilor după mărimea buclajului, în raport cu furajarea diferenţiată proteică (abundentă; deficitară) a oilor gestante Karakul de Botoşani

3. Însuşirile pielicelelor în raport cu furajarea diferenţiată proteică a oilor gestante Karakul

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

100.00%

120.00%

LN/150N

L.2/135N+15D

L.4/115N+35D

L.6/80N+70D

L.8/50N+100D

L.D/150D

mijl. mijl. -mica mica f. mica

Influenţa nivelului proteic deficitar (76 g PBD/90 g PBD) administrat pe diferite intervale din perioada gestaţiei oilor Karakul atestă o reducere a proporţiei buclelor de mărime mijlocie; o creştere a ponderii buclelor de mărime mijlocie-mică şi chiar apariţia de pielicele cu buclaj foarte mic. Intervenţia cu-un regim deficitar proteic în ultimile 15 zile (L2), 35 zile (L4), 70 zile (L6) sau 100 zile de gestaţie (L8) asigură un procent destul de ridicat de miei cu buclă mică, în creştere progresivă cu prelungirea duratei de acţiune a deficitului proteic, de respectiv 15,4%; 18,2%; 23,0% şi 30,8%. Concomitent scade ponderea indivizilor cu mărime medie a buclelor.

Abordarea cu un regim abundent proteic (179 g PBD / 220 g PBD) în ultimilor 15 zile de gestaţie nu modifică semnificativ distribuţia mieilor după mărimea buclei. Concomitent cu creşterea duratei de acţiune a regimului hiperproteic asupra perioadei finale a gestaţiei, respectiv a ultimilor 35 (L5) şi 70 zile de gestaţie (L7), creşte ponderea mieilor cu un buclaj mare (16,7-18,2%) şi se reduce progresiv ponderra mieilor cu un buclaj mijlociu şi mijlociu-mic, creşte greutarea mielului şi lungimea fibrelor. Utilizarea surplusului proteic în ultimile 100 zile de gestaţie (L9) plasează un procent ridicat de miei în zona buclajului mare (22,2%) şi mijlociu (44,4%) comparativ cu distribuţia mieilor din lotul martor (LN).

REZULTATE OBTINUTE b). Lungimea firului de păr la mielul Karakul

1.201.221.241.261.28

1.301.321.341.36

L.N /1

50N

L.2 /1

35N+1

5D

L.4 /1

15N+3

5D

L.6 /8

0N+7

0D

L.8 /5

0N+1

00D

L.D /1

50D

lungimea fir par

1.20

1.25

1.301.35

1.40

1.45

1.50

E.1/150N

E.3/135N

+15A

E.5/115N

+35A

E.7/80N+7

0A

E.9/50N+1

00A

L.II/1

50A

lungime fir par

Abordarea cu un regim hipoproteic (76 g PBD/ 90 g PBD) a ultimilor 15 zile (L2); 35 zile (L4); 70 zile (L6); 100 zile de gestaţie (L8) sau gestaţiei în totalitatea ei (LD) determină reducerea ritmului de creştere intrauterină a firului de păr la miel proporţional cu durata de acţiune a deficitului proteic. Această scădere a lungimii firului de păr reprezintă 1,1% (P>0,05); 2,2% (P<0,01); 4,9% (P<0,001); 5% (P<0,001) şi respectiv 6,7% (P<0,001) prin raportarea lor la valoarea lungimii fibrelor de păr (1,338±0,007 cm) din bucla mieilor obţinuţi la lotul martor (LN).

Cu toate că cea mai intensă creşterea a fibrelor de păr la fetusul Karakul este în ultima treime a gestaţiei, datele obţinute de la miei aferenţi oilor furajate hiperproteic (179 g PBD / 220 g PBD) în ultimile 15 zile de gestaţie (L3) şi în ultimile 35 zile de gestaţie (L5) atestă o reducere nesemnificativă a lungimii medii a fibrelor de păr (2,6% respectiv 1,2%), comparativ cu cea existentă la miei aferenţi lotului de oi furajat normoproteic (LN). Menţinerea acestui nivel hiperproteic în ultimile 70 zile (L7), 100 zile de gestaţie (L9) sau pe toată durata gestaţiei (LA), determină o creştere în lungime a părului la fetusul Karakul cu 1.3% (P<0,05), 5,4% (P<0,01) respectiv cu 8,5% (P<0,001).


4. Clasa de calitate a mieilor şi a pielicelelor Punctaj pentru performanţe proprii şi clasa de calitate a mieilor, în raport cu hrănirea diferenţiată a oilor gestante Karakul

Lotul

Durata de administr. Efectiv

Performanţe proprii (pct.) Dif.

Clasa de performanţă

R E I II

Zile cap. x ±Sx % % % % %

LN 150N 11 545,40 11,39 100,0 79,2 20,8 - -

L2 135N+15D 12 547,15 17,92 100,3 76,9 23,1 - -

L4 115N+35D 12 551,33 18,63 101,2 83,3 16,7 - -

L6 80N+70D 13 522,93 17,25 95,9 61,7 30,8 7,6 -

L8 50N+100D 14 514,93 17,36 94,4 64,3 28,6 7,1 -

LD 150D 16 534,89 19,52 103,2 68,8 25,0 6,2 -

LN 150N 11 545,40 11,39 100,0 79,2 20,8 - -

L3 135N+15A 11 540,42 17,68 99,1 72,7 27,3 - -

L5 115N+35A 12 531,90 28,54 97,5 75,0 25,0 - -

L7 80N+70A 12 515,75 16,49 94,6 75,0 16,7 8,3 -

L9 50N+100A 10 496,43* 42,14 91,0 60,0 10,0 20,0 10,0

LA 150A 12 509,21 24,35 98,2 75,0 16,7 8,3 -

Atunci când regimul deficitar proteic afectează ultimele 15 zile de gestaţie (L2) sau 35 zile de gestaţie (L4) punctajul pentru performanţele proprii şi repartizarea mieilor pe clase de calitate nu diferă semnificativ (P>0,05) faţă de punctajul şi distribuţia mieilor aferenţi lotului martor (LN). Menţinerea deficitului proteic în ultimele 70 zile (L6) şi 100 zile de gestaţie (L8) determină o reducere a punctajul mediu acordat cu 4,1% respectiv 5,6%: o scădere a ponderea mieilor din clasa R. (61,7- 64,3%), o creştere a frecvenţei meilor din clasa Elită (28,6-30,8%) şi a celor din clasa I-a (7,1-7,6%). Prin administrarea surplusului proteic în ultimele 15 zile (L3) respectiv în ultimele 35 zile de gestaţie (L5) punctajul acordat prezintă o scădere de 0,9- 2,5% (P>0,05) fapt ce plasează cca. 72,7-75,0%% din mieii obţinuţi în clasa R. Menţinerea surplusului proteic în ultimelor 70 zile (L7) şi 100 zile de gestaţie (L9) determină o reducere cu 9,4% -9,8% (P<0,05) a punctajului pentru performanţele proprii; scăderea proporţiei mieilor din clasa record (cu 5,3%-24,3%) şi apariţia unui procent de 8,3 – 30 % mieii cu pielicele inferioare calitativ (cl. I+II-a).

REZULTATE OBTINUTE

D. Efectul administrării raţiilor furajere diferenţiate proteic asupra incidenţei factorului letal la miei Karakul brumăriu şi roz .


Influenţa nivelului proteic în alimentaţia oilor gestante Karakul roz asupra viabilităţii şi calităţii mieilor Karakul roz

Specificare LOTUL

I II III

Nr. indivizi 21 21 19

Grame P.B.D. în raţie 100 140 170

Clasa zootehnică a mieilor ( % )

Record 66,6 76,2 68,4

Elită 23,9 23,8 26,3

I-a 9,5 0 5,3

% miei albinotici 33,3 28,6 26,3

Punctaj mediu 508,3 522,7 513,6

Există o strânsă legătură între nivelul de alimentaţie a oilor gestante şi vitalitatea produşilor. Procentul cel mai mare de miei albinotici s-a înregistrat la oile Karakul roz aparţinând lotului I care a fost furajat zilnic cu 100g PBD/cap/zi, cu mult sub necesarul lor fiziologic, pierderile situându-se la 33% din totalul mieilor roz. Este influenţată negativ şi calitatea pielicelelor. Scade ponderea mieilor din clasele superioare ( R. + E.) cu 4.2% - 9.5%, comparativ cu celelalte loturi analizate. Furajarea parcimonioasă a oilor gestante afectează negativ atât viabilitatea mieilor cât şi calitatea pielicelelor.

Lotul de ovine care a primit cel mai ridicat nivel proteic în raţie ( 170g PBD/cap/zi ), nivel peste cerinţele fiziologice ale animalelor, se caracterizează printr-o înrăutăţire a însuşirilor calitative ale pielicele lor. Au fost afectate negativ mărimea buclajului, lungimea şi grosimea fibrelor de păr, precum şi grosimea pielicelelor. În schimb, acest lot a înregistrat cel mai mic număr de miei albinotici ( 26,3% ).

Descendenţii roz aparţinând lotului II se remarcă prin calitatea cea mai bună a buclajului, deoarece peste 76% dintre aceştia se încadrează în clasa Record, iar procentul de miei albinotici este mai mic cu aproximativ 4% faţă de lotul I

CONCLUZII Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014

Bunăstarea ovinelor se exprimă prin gradul în care sunt întrunite cerinţele fizice, comporta mentale şi psihologice ale animalului. Condiţiile de adăpostire, spaţiul şi gradul de încărcare pe suprafaţa utilă, confortul nutriţional asigurat prin hrana de calitate care să satisfacă cerinţele nutriţionale ale animalelor, neconforme, pot determină devieri comportamentale ale animalelor manifestate prin perturbări în procesul de producţie, reproducţie, cu pierderi economice însem-nate. Modificările comportamentale în funcţie de confortul oferit exprimă măsura în care tehno-logia aplicată corespunde cerinţe lor animalului în raport cu vârsta, starea fiziologică şi nivelul productiv. Pentru atingerea unor standarde înalte ale bunăstării este necesar sa respectam cerinţele de confort ale animalelor, ceea ce presupune: confort termic (in limitele stabilite pentru fiecare specie si categorie fiziologică); spaţiu suficient de cazare; condiţii de microclimat adecvate (temperatura, umiditate, lumina, curenţi de aer, ventilaţie); eliminarea noxelor; confort nutriţional (hrană la nivelul cerinţelor specifice speciilor şi în cadrul categoriilor de vârsta şi greutate; calitate nutriţională a hranei); determinarea gradului de contaminare a hranei cu mucegaiuri, micotoxi-ne şi luarea de măsuri pentru decontaminare.

Decizia privind alegerea sistemului de creştere a ovinelor trebuie să ia în calcul atât condiţiile naturale şi economice, cerinţele de protecţie a mediului înconjurător, cât şi condiţiile privind bunăstarea animalelor.

Pentru obţinerea unor producţii cât mai mari de la ovine şi pentru conservarea sănătăţii lor, însuşirile microclimatului trebuie menţinute cât mai apropiate de cerinţele lor biologice. Dată fiind acţiunea concomitentă şi interdependentă a factorilor de microclimat asupra animalelor, însuşirile microclimatului trebuie menţinute la nivel optim pentru toţi factorii componenţi, dirijarea lui devenind o cerinţă primordială în creşterea ovinelor.

CONCLUZII Majoritatea adăposturilor existente nu asigură parametrii optimi pentru toţi factorii de microclimat de aceia se impune verificarea acestor parametrii pentru adoptarea unor soluţii cons- tructive de remediere a deficienţelor. Adăposturile de animale nu mai pot fi socotite „ca un rău necesar” care contribuie la mărirea preţului de cost, ci o soluţie prin care omul contribuie direct la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale animalelor, la menţinerea sănătăţii şi sporirea producţiei animale.

În adăpostul liniar (54 x 8) (V2 ) ce asigură un microclimat caracterizat prin 14,08 0C, 82,05% U.R.i, 0,28 m/s curenţi aer şi 19,6 mg/m3 amoniac, se nasc miei a căror greutate la fătare este mai mică cu 12,5% decât mieii obţinuţi în saivanul tradiţional V3. Dezvoltarea acestor miei este afectată de condiţiile ambientale astfel că până la vârsta de 21 zile au o greut. mai mică cu 8,3%, care se accentuează până la înţărcarea acestora când diferenţa atinge 10,8%, sporul pe întreaga perioadă, fiind mai mic cu 9,1%.

Saivanul tradiţional (V3), asigură condiţii de cazare caracterizate prin 14,680C, 82,15% U.R.i., 0,3m/s curenţi aer şi 15,50 mg/m3 amoniac, iar mieii obţinuţi au o greutate medie de 4,177 kg la fătare, o greutate la vârsta de 21 zile de 8,424 kg, o greutate la înţărcare de 15,8 kg şi un spor mediu de cca. 0,131kg. Adăpost liniar (54 x 6,5) (V4) ce asigură un ambient caracterizat prin 15,32 0C, 83,58% U.R.i., 0,27 m/s curenţi aer şi 23,7 mg/m3 amoniac prezintă devierile cele mai pregnante de la valorile optime,dintre toate variantele testate de noi, fapt ce se concretizează prin obţinerea unor miei cu o greutate la naştere mai mică cu 15,0 % comparativ cu mieii obţinuţi în saivanul tradiţio- nal. Devierile microclimatice ce persistă conduc la obţinerea unor miei mai mici la înţărcare cu cca. 16,6% consecinţa realiz. unui spor mediu zilnic mai mic cu 8,7% pe întreaga perioadă analizată.


CONCLUZII Proiectul ADER 715 faza 6/ 2014

Carenţele şi dezechilibrele nutriţionale pot produce boli tot atât de grave şi uneori chiar mai grave decât bolile produse de germeni patogeni, cu repercursiuni economice mult mai grave. Aceste tulburări nutriţionale (boli de nutriţie) înregistrează adeseori o evoluţie subclinică, afectând însuşirile productive, reproductive şi adaptabilitatea la mediu. Ulterior ele pot deveni “boli de metabolism ‘’(dismetabolii) obligând organismul să-şi adapteze mediul intern la noile solicitări, cu alterarea metabolismului şi a homeostaziei interne.

Între ingesta de energie şi ingesta de proteina există un optim faţă de care atât ingesta suplimentară fie de energie, fie de proteină, devine ineficientă. Asigurarea oilor gestante Karakul de Botoşani a unui nivel moderat de 90 g P.D./U.N pentru prima parte a gestaţiei şi de 100g P.D./ U.N. în a doua parte a gestaţiei sau a unui nivel de 12 % -14%P.D., conduce la dezvoltarea normală a fetusului , la desăvârşirea calitativă şi cantitativă a pielicelelor şi la obţinerea celui mai mare procent de pielicele calitativ superioare.

Cerinţele de substanţe nutritive pentru starea de gestaţie a oilor Karakul sunt determinate de solicitările fiziologice deosebite la care este supus organismul matern începând cu ovogeneza, dezvoltarea fetusului, a uterului şi a anexelor fetale, dezvoltarea glandei mamare şi a acumulărilor corporale materne. Necesarul de proteină trebuie stabilit pe baza acumulărilor de proteină în ţesuturile de neo-sinteză, în raport cu evoluţia structurii pielii şi a învelişului pilos ca factori determinanţi ai tipului de pielicică.

Furajarea normoproteică a oilor gestante Karakul (113g P.B.D./122g P.B.D., corespunzătoare perioadelor 0-80 zile de gestaţie, respectiv 81-150 zile de gestaţie) asigură obţinerea unui miel normal dezvoltat, cu o constituţie fină (69,6%) spre robustă (30,4%), a cărui piele este de grosime normală (92,3%), de mărime mijlocie (30,8%) spre mare (69,2%), acoperită cu fibre de păr cu o lungime de 1,338 cm., de mărime mijlocie (61,6%), ce asigură un buclaj de mărime mijlocie (30,8%) şi mijlocie – mică (63,8- 70,0%), cu o închidere bună a buclelor, cu o uniformitate bună (46,2%) spre mijlocie (61,5%) şi o rezistenţă bună (46,2%) spre mijlocie 53,8%), potrivit de dese (100%), cu o modelare bună (76,9%), ceia ce plasează descendenţa obţinută în clasa record (79,2%) şi elită (20,8%).

PLAN SECTORIAL ADER 2020 - MADR · CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR ... proteic) abordează...

Documents

Transcript of PLAN SECTORIAL ADER 2020 - MADR · CRESTEREA OVINELOR SI CAPRINELOR ... proteic) abordează...